(COMPLEXUL MAJOR DE HISTOCOMPATIBILITATE (MHC) Ibifial complexul major de histocompatibilitate a fost rocunosout ca find : regime genetics, controlind principala barierd a trantplantirit yesuturilor. ‘gndial MHC sa dezvoltat datoritt experimentelor de transfer al tumoritor. ‘Asifol a devenit evident & specié inbred de soareci erau fie susceptibile, fie seaistente, fap de transferal unci aumite tumori. in 1933, IBS. Haldane a secunoscut faptul c& “imunitatea” fafa de tamori nu era dirijatd impotriva unei earacteristici unice tumorii, ci msi degrabi. se datora unor.antigene’ ale {esururilor normale prezente pe suprafafa tumorilor, similar antigenelor de grup senguin. Aceste antigene sunt cele care determing dact o tumora apliruth inti-o specie de animale inbred va creste la animale din alt’ specie inbred. i | | Tipuri de grefe: 1, Autogrefele sunt grefe efectuate in cadrul aceluiasi individ, 2, Singrefele san ixogrefele’impiica transferal de jesut normal intre indiviei identicd genetic (singemeici) adic& gemeni monocigofi- sai ‘animale din acecasi specie inbred. Linia sau populatia inbred cuprinde animale identice din punct de vedere genetic, cbtinute experimental ‘prin inorucigisi cSnsenguine (frate-sord) repetate, timp de'cet putin 20 de generatii 3. Alogrefele sau homogrefele reprezint transferul fesutului oormmal {ntre indivizi genciic diferiti alogencici) din cadrul aceleiasi speci. 4. Heterogrefele san senogrefele, mumite si grefe xenogencice, implicd transferul tesuturilor intre indivizi din specii diferite. 7 ‘Aceste. experimento de transplantare au demonstrat 4, in_general, izogrefele si autogrefele supravieyuiese un interval de timp nedéfinit. Grefele logenvice sau xenogeneice duc ia un fenomen de rejet imunologic, cu 0 intensitate mai mare sau mai mic, fenomesi care poate sau nu s& fie impiedicat mmprin utilizarea agentilor imunasuprescai. Existt o seactie de rejet primarg apace in 14 zile) si una secundar(instala in 7 zie). Couciuzia acestor experimente a fost o4 rejetul grefei este un fenomen. jimunologic. “Anticorpii pot fi uneosi produsi ca rispins Ia transplante reeumoscute ca string. Oricum, acest anticorpi mu au um ro} semnificativ fy | procesul de rejet, fapt demonstrat prin imposibititatea,transferului pasiv at 4 reactiei secundare de rejet prin injectarea antiserului la inimalul naiv, Transfer fimfocitelor T (suportul imunitafii mediate cefular) de la un donor imunizat int ‘un recipient naiv duce la apariia unei reacii de rejet de tip seeundar. Reactia de rej prezintS atit specifiitate cit ji memorie. stici ale fe histocompat celulclor, care dotemnini compatibilitaten sau incompatibilitatea fesuturilor traosplaniate, 4q +2. Aceste antigene induc réspunsul imun al organismului gazda, ‘care | Poate cauza rejetul fesutului transplantat, 3. Cele mai importante antigene” de histocompatibilitate sunt produsi seuclor complexului: najor de histocompatibilitate (MHC). | ‘Termeni ‘de major si de bistocompatibilitate se refera la roll important pe care il au produsii acestai locus in re}etul alogrefetor, ta simp ce termenul de comple se referd la faptul ci MHC consta din | ‘numerosi loci stins linkati (inlanyuiti), Siocare aviind fimofii diferte, Malte aspecte ale rispunsufui imun sunt gi ele conolate d= produsi genclor MHC. Genele MHC sunt subimpartite in tei clase (= CD seaze= genele clasei I codified antigene de traneplantare de pe suprafaya celulara (implicate in raspunsurile mediate celular) si antigene serologice (care induc formarea de anticorpi);, genele clasei 1 codifics 0 serie de antigene numite antigene Ia (immune ossoctated), expritnate primar pe Timfocite; genele clase It controleaza si nivelul rispunsubui fat de anumite antigene si de aceca se mai numese gene Ir (immune response). _ genele clasei INI controleaza expresia unor componente ale sistemului j complement i La soarece, complexu! MHC, numit H-2, este plasat pe eromosomul 17 ‘Leom, complesul MHC se aft pe brafal scurt al cromosomulul 6. 0 parte din MHC codificd antigenele de histocompatibilitate HLA (human leukocyte antigens). Moleculele HLA codificate de genele MHC sunt divizate in dons clase: HLA-A, HLA-B gi HLA-C sunt antigene de clas 1, iar HLA-D (HLA- DP, HLA-DQ si HLA-DR) sunt antigene de clast IL, he ae per ibutia mokeculclo ‘Afit antigenele de clasa T-cit si cole de clas II sunt componente ale > suprafetei celulare “Antigencle MHC de casi T se giseso pe supraiata taruror celulele? nucleate umane si pe plachete. La gosrece, antigenele MHC cdrespunzatoase Gesomaate H-2 dupa Soe i Gore) sunt prezente si pe suprafaja eitrocitclr acjioneara si ele oa e : ‘Antigenele ABO din sistermul grupelor sanguine umeane antigene de transplantare puternice. ‘Antigencle MHC de clasi I se giseso mai_ales pe suprelsa ¥ macrofagelor, monocitelor, celulelor T umaue activate, {eelulelor denice} a ~~GGlalslor endoteliale si limfocitefor B (elule capabile sé funetioneze ca APC). i onsecité ‘Distribusia diferité a calor dowd tipuri de molecule MHC este 0 Greets a functifior efector diferite qe celulelor T care Je ecunose,~ Structure moieculelor MBC ‘Moleculele MHC de clasl I si If simt glicoproteine de suprafat celular, slob ce stort i fo sins, dol bale conene sr din sais ‘Moleculele MHC contin 90% proteine si 10% carbohidraj aisul ‘MHcI Lop Este consttut din dowl lanfuripolipeptiice: a, sax lanl greu, codificat ‘rans ‘in regiunea MHC si un lanf.iai mic, asociat necovalent, Brmicroglobuling, =f exist ‘Lanta a (44 KDa) are trei domenii, prezintl 0 regiune transmembranara i = posed domenii cu rol in recunoagterea si legarea poptidelor antigenice. pre ap ‘mijcroplobulina are doar 12 kDa si are aceasta denumire deoarece este © proteing (ZF eons ce -migreard ta clectoforeza serului imprema cu B globulinele, Be ict microplobulua au este codifcatinregimnes MHC (gona se afl pe comosomul seg _ 15), nu este polimorft si au prezinta regime ransmembrnard. opt Peet facil = (dor Lan i oar _— Mg ati Struct moleniclor MITC de clas 1. (dou eprezenai schematic) Lana 4 prezint wei domeni extramembranare, © regime tansnembranarh $0 Seri coads citplasmaticd. Domenile a; si ap formeszdo cupl tn care este ‘eat ue peptid. Bemioroplobulina este asociat necovatest a lanl &. aie ly 130Partea cea mai mere a lanfului greu (a) este orgenizata in trei domenii dabolare (a1, 03,03), care sunt expuse la suprafsja celui. Lanfl a are 340 de apinoacizi, 90 in fiecare domenin $i 60 in fiecare buclé inchisd prin ete o punte, igulfidicd (Comeniol oy este singural care mu prezint8 o legiturd disulfiics). Lanpil greu. este ancorat in’ mémbran printr-o porfiume ° hidrofobs transmembranari, formata din 40 de reziduuri de aminoacizi. fn citoplasma existS 0 sturtd coada hidrofila (din 30 de aminoacizi) la capatul caboxi- terminal. Brmicroglobulina (formatA din 96-99 reziduuri de aminoacizi) este inalt iabila rite_specii. Rolul biologic al. Bx nicroglobulinei este controversat. Studif pe linii celulare Pymicroglobulind negative sugereaz’ c& aceasta este necesard pentru transportal intracelular: gi faciliteaxi plierea domenillor a, si 03 in cursul’ sintezei de novo. Br Mpco Este format din asocierea necovalenti a doul lanturi polipeptidice’c $i 8. Lanfal a (4 kDa) gf taopl B @9°kDa) prezintA fiecare dows domenii_ _extracelulare (0, cg sirespectv, i sf), 0 regime transmembranard si 0 cond itoplasmati, Ambele lana sunt coca in rgiuni ULA-D stra nkat, Najortaca cpitopilor HLA (de exemplu regiunile determinante de antigenicitate) se pisos I nivel laulu 8, Jn. plus. mai existi un alt Janf, de aproximativ 31 kDa, numit tang invariant (Ii), deoarece se pare.ci mu prezinta polimorfism. Stndii de mapping genetic au demonstrat 3 genele care codificd lanpul Ti sunt plasate pe cromesoml 18 la oaece, deci sun distinct de cele pentra MHC. Proteina lt a Gxpresia pe suprafaja celular’ a moleculelor MHC 1. Brmicroglobutinaeee este unicd fata de majoritatea proteinelor prin faptul c& are o orientare opusd in ‘membrand (cu capatul amino-terminal in citoplasma) si un subset de molecule Ii este asociat cu proteogticanul condroitin sulfa, Aceste trisdturi prticulare ale Ii sunt prezenite si in cazal reveptorului pentru transfering. Se pare c& lanful Ii este ‘important pentru prezentarea MHC restrictatS 2 antigenului. coon Coon Structura molecalelor MHC de clast HL (doud reprezentisi schematice) Fiecare lant din molecula MHC I este format din dows domenii exmeceiulae, regiune transmembranari si coadi citoplasmaticl. Cupa de Iepare a peptidului este formati prin asocierea domeniitor 0 $i. Astigencle MBC fac parte din -superfamilia imonoglobutineto. ‘Examiuarea structurii de bard 2 MHC I gi II pentr a siudia omologia dinte ele, demonstrat ei ambele tipuri de molecule pot fi considerate. membri ai supesfaniliei imumoglobutinelor: prerinta regiuni legate prin pan disifidice, ‘care au stucturd terfiard similaré domeniilor constante sau variabile ale imumoglobalinelor. eee Be ee mSfn 1987, Bjorkman a cfectuat analiza prin difractie cu raze X a uoleculclor MHC 1 eristalizate. “Atat Brmicroglobulina edt si domeninl as al lanfulsi o au o structura seménttoare domeniilor imonoglobslinice elasice (din punctal de vedere al sodalitii de pliers). Domoniile si a, care sunt plasate la mai'mare distanfi de membrana Secular, formes (copay compuss din dout o-hettcari disuse pe un slang alti din 8 Infor peptidiceantparlee, reunite fntran stat Blt. a ‘Structnra cristalograficd a cupei de legare a peptiduiui ls molecula MBC 1. Cups este eprezentath de doo a helit-ani dispuse pe tm plangeu format din 8 tanpari B-pliate.| | | (Cups MEIC I este inchist ia ambele capete si poate lega poptide de 810. smninoacizi (dimonsiami aproximative ale cupei: 250 x 100 x 110). ‘MBC de clasé Ii Pe-baza oinologiei considerabile intre secvenjele MHC Tsi la fost propus ‘un model (Wiley si Strominger) pentru structura MHC IL Astfel domeniile 0; si Bp au structurs similard domeniilor imunoglobulinice, ti timp ce domeniile oy si. 4 i mimeaza structura domeniilor 0; si cy ale MHC I. Domeniile a si By formeaza 0 cupa (un sant) delicnitat de dow c-hetix-uri dispuse pe un plangea ‘format iin 8 lanfori B-plite antiparalele. Cupa MECC Il difers de cea a MHC prin faprul 08 este deschisi In ambele capete. Peptidul fixat in cup poste avea 12-24 de aminoacizi si poate si depseasca lungimea cupei. ‘Copa este fommati de doni-c helix dispuse pé un plangoa din 8 lanpuri - plate, oe wR PRET STR TRA BBLOrganizarea genelor MBC Gencle MBC Ws soarece Genole MHC la goarece sunt plasate pe cromosomil 17, Complesul MHC la soatece prevints tei epiun: regiumee pentra clas 1, 11 si. Regimes genic pentru clas Teste mpi in doud si conte tei gene tai importante: K, D si L (H-2K, H-2D si H-2L). Toate moleculele MHC de asd I sunt asociate cu Brmicrogiobulina. Gena pentru Br-microglobulin’ se seste pe'cromosomul 2 la goarece. in ropiumea Qa exist 17 gene Qa si 12 ia regiuoee Ta, dosi mare parte din ele mu so exprima. Genele Q si TI codifics antigene oxprimate pe timocite si unele celle din ganglionii limfutici si sespectiv, antigene exprimate pe timocite gi unele celule Jeucemice derivate din timns. Regiunea genelor penta clasa I ([A-IE) contine mai mulfi loci pentru igencie Ir (immune response), ca si loci care controleaz’ rispunsul culturilor Yimfocitare mixte $i antigencle Ia (immume associated). Sip (sex-limtted protein) codified o lel nefumcfionala pentra C4, care se exprim ‘sub inffuenta testosteronului. Genele pentre 21-hidroxilazele A si B sunt plasate de o parte si de alta 2 genei pentru C4, ca gi la om, REGIUNI eH: 8 H> GENE n-0n 2-011 aNeene g K ApAst Ee Bh A SBI Chg gp DL Que s is i a eng a eo clesal clasa ‘dasa ~ Sasa ‘Organizarea genelor complexnlui MHC (H-2) le goareee. ws sag4 Geneie MHC |a om multe de gene, Exist treiregiuni genice: pentru clasa J, I si. REGIUNILE GENICE ALE MHC Sana al Disporitia regianlor genice ale comploxahsi MHC. ‘Reginnes genic pentru elasa I conjine trei gene pentru lanful a al MHC de clast I, aumite HLA-A, HLA-B si HLA-C. Produsii acestor gone se exprimi ‘pe suprafafa celular’ in asociere cu Prinicroglobulina, Gena penta Pr rmicroglobeind Se giseste la om pe cromosomnl 15. Tot in aceast® regiume mai || cexisti un numar mare de gene care codified proteine similare MEIC 1, dar care prezint& un polimorfism rédus. Aceste gene sunt incadrate in clasa IB (HLA-E, F, G, H, J si X), funetiile lor find incomplet elucidate. Se pare 8 aceste gene sunt echivalental genelor Qa zhurine. Bo 8 ow ew $2 Organizarea genclor pentru clase T. Genele B, C si A codifick mole MIC de clas 1. FG, 1,1 5iX out gene adifionae din laa IB.” Regiutiea genic3 pentra clasa II confine tei perechi de gene pentni laugurite & si B ale MBC 1, mumite HLA-DR, HLA-DP si HLA.DQ. Unood, | Jocusul HLA-DR poaté contne gene adiionale penta Tanful Bale c&rorproduse se pot combina cu lanl c, rezultind dif’ molecule MHC Il. faire excai 1% AREERHLA-DP si HLA-DQ so gisese: genele pentru HLA-DM (a si 8), doud gone peti TAP asociate celor dona gene pentru LMP. HLA-DM codified molecuile sinilare MHC TI, cu rol in faititarea leparii peptidului antigenic de citre MHC 1 Genele pentru TAP-L:TAP-2 codificd un transportor implicat in logarea peptideior de citre MHC 1, iar produsii genelor LMP sunt constituengi ai roteazomului (complex proteazic cu rol in procesarca antigenului pentra MHC 4e clas J). Tot fn regiumea pentru clasa a doua se mai gisesc dowd gene pentru 0 siti molecula similaré MHC Tl, oumiti HLA-DO. Lanjul « este codificat de geoa HLA-DN, iar lanful de citre HLA-DO. Se pare o& acesté gene se i cexprima doar in timus i in limfocitele B si olul produsilor lor nu este cunoscut, De DN DM LMPTAP DO DQ DR Hae ‘Organizarea genclor pentrn clase UL. i Regiunea genick pentru clasa IIT cuprinde gene care codificd proteine aie sistemlai complement: CA (dou gene, C4A si C4B), C2 gi faetoral B (BN). in stransa asociere cu gencle pentru C4 se gisese genele pentru 21-hidroxilazs (CYP 21A si CYP 21m), enzima implicaté in sinteza hormonilor steroizi Tot in accasti regiume se alld si gencle care codificd proteina de soc termic (Fisp 70) i factoral de necrori tumoralé (TNF-a si TNF-B). or or ‘TNRINF 3m Cm aia Cua ri De ‘Onganizares gencler pentra clasa IT. Accasi regiune cuprinde geas penis factor: si complementlu, 21-hidroxilad gi TNF o $B. wwset 1 y varlabilitate individual, in timp ce MHC-al variabilitte i 4n prezent focusul BLA-A prexints 24 ee Teeunoscute; locii DR, D si DP an 20, 9 si respect, 6 alele; locii B gi C au 52 si respectiv, 11 alele ‘lus, exist uncle gene HLA-D (26 de nntigene D posibile) eare mu sunt p de hibtiziintre lantul o: dat de o alela si lanqal P al alte: alele din locusul HLA. DR. Astfol ds bibridizéri conduc ia formares moleculelor HLA. ‘Aninonciai varablresponsabii de aestpolimorism suat pasa dur Ja nivelul domeniilor c gi o ale MHC I si in domeniile @y gi B ale MHC delimiteazd cavitotea centrata, & Maltpicle forme sleice po & generate print-o varctate de mecenisme ‘utafii pmetiforme, recombi, crossing-over omolog dar ineyal, convers beGenele MHC se exprima codominant. Atunci cénd un individ este jetesorigot pentru um anumit locus HLA, anibele allele de Ia ace! focus se vor: exprima, De aceea, la heterozigoti, ambele antigene codificate de aceste alele or fi prezente pe suprafata celulelot. La homozigoti, alelele de fa un anumit toeus sunt identice pe ambii cromosomi si individul vaprezenta un singur tip de atigen HLA codificat de acea aleli.-{n mod normal, un individ va exprima pe uprefaja unci celule 12 sau mai multe tipuri de produsi diferiti ai genelor DR, DQ si DP. Din acest motiv doi indivizi am vor avea pe suprafafa celulelor sxecasi combinatic de molecule MHC. Prezenfa pe siprafiya’celulelor a mai nltor tipuri diferite de molecule MHC miareste poputafia de molecule care pot Potimorfismal MHC. Gencle complexului MEC de pe eromosomul 6 3° epi’ codominan: un individ care prezintis sete’ dterite ta nivel locitor corespunzitri pe c8i doi cromosémi va exprima produsii ambelar alle.Ennctifle MHC Moleculele MHC dé clasi I i II sunt importante in controlul rSsponsulj ‘imam, ins-um proces nomit restricfia MHC. \Molecuilele MHC sunt implicate in: . rezexaea ignan (noel MC sunt ents pe sui | MBC ~ CDA) pentru celulle T citotoxice gi xespeetiv, T helper, ‘e- moleculele MHC I si pat servi dreptfinte pentru rispunsul iman in sejetal grefelor; (aaticorpi de tip IgM si Tg) in cazul transplantelor, ‘© reacfia limnfocitart mixti (MLR): spurs tinfoctelor TW | antigenéle MHC, cu transformarca blastic a limfocitelof stimulate, o reacfin grefi contra pxadi (GVH): apare Ia introducerea eeluleler 4 mimocompetente tair-un animal histoincompaibil incapabil 8 ejeteze,acestecelule pot si raspumda tmpotrva gazdei si st product a reécfie gett conta en; reayia GVH reprints echivakental 2 0 al MLR; «= reacfia de limfoli2i slogencich mediati celular (CML): dupé efectumrea ‘waei MLR, celulele T citotoxicé sensiblizate Tizeaz’ 4 Timfoctele simulatoare, CML repress echivalentul in iro a | reacfei de rejet a géfi. Cia anole fe ne ni iene LA pot epi | desi inu-un intrval de inp mai un, cu exp gembaor moses Actst rejet reprezinti consocinja “ exisentei amtigunelor minore de, histocompatibilitate ‘Astfl, cind donor si recipicatul sunt identici MHC, dar diferd genetic sive ator oc, ret eel spare dupa un interval de Siap ma a Ded BRREEEBRBERER BERR Sesscea, polimorfismul genetic responsabil de respingorea transplaniclar identice MHC este demumit antigene minore de histecompatibilitate sai antigene H wninore. Raspunsul fapi de antigenele minore de histocompatibilitate este mai pujin intens decat fafa de diferenjele la nivelul MHC deoarece frecventa linfstlr T specific exe mares. Cs Celulele care raspund la antigencle H snore sunt feevent limfocite,T CDE) ‘ceea ce inseamn’ 3 majoritatea _ntigenelor H minoré este formatd din pte legate in capa molecuielor MHC self, Totusi si peptide prezentate de moleculele MHC Il self pot si participe la stspansul fafa de grefele identice MHC. a Se stie c& antigenele minore de histocompatibilitate sunt peptide provenite din proteine polimorfe, care sunt prezentate de eatre moleculele MHC ale grefei. ‘Teoretic, orice protein produsa de o celuli poate furniza peptide care s8 fie ecuioscute ca antigene H minore. Cum toate celulele grefei exprimé antigemul ‘minor de histocompatibiitas, rispumsul faff de aceste antigene vm distruge ‘Intreaga grefi. Din acest motiv, succesul transplantarii fesuturilor depinde de utiizarea drogurilor imunosupresoare putemice. Nu doar molectlele MHC sunt capabile Sa prezinte antigene limfocitelor T. Moleculele CDI prezinté antigene care mu sunt de origine proteicd (tipide) celulelor T. Aceste molecule (CDla, b, ¢ si d) sunt similare MHC 1 si se asociaz’ cu Brmicroglobulina. fn caznl celulelor infectate cu Mycobactena moleculele CD1 sunt capabile si lege gi si prezinte componente ale peretelui micobscteriei ea agidal_micotic si lipoarsbinomanan. Nu se cunoaste daci moleculele CD1 ar putea prezenta si antigene peptidice. .~~ q GENERAREA LIGANZILOR CELULELOR T Acjiunea celullor T depinde de capacitatea lor de a recunoasié oxlale care eBxiuiesc sau care an internalizat patogeni. Limfocitele T igi exercitd acest rol prin recunossiorea fragmentslor peptidice derivate din patogen, aceste ertide find legato in cupa moleculelor MHC de pe suprafaja celuletor infoctate. Peptideie provenite din patogeni care se dezvolté in compartimente dferte ale cetulei saat recanoscute specific de limfocite T eu funeti distncte, i fn inteioral celulslor existt douk eompartimente majore separate de i membrane: ‘= citoplasma, care comunic# cu mvcleut prin intenmediul porilor din membrana nacloar gi ‘ © sistema vericuiar, care include reticulul endoplasmatic, aparatal Golgi, endozomii, lizozomit gi alte vezicule intraostulare. Sistemul vericular este practic fn contact Go Buidul extracelular daca se ia im considerare faptul c&, vezicuicle seoretori frimugurese de pe suprafaja reticulului endoplasmatic, sunt transpotate prin membranele aparatului Golgi, pentru gi elimine confinutol in exteriora celule; invers, endozomii preisu materisial extracelular si il imirodve in sistemul vericular ‘Compartimentele celalaré majore: citoplasme yi sisteaml vezicular. 1 -‘Agcatilinfectiosi se pot replica intr-unul din cole deuk’ compartimente - intracelulare: virusurile si unele bacterii se replicd in citeplasmd, ta timp ce cea mai mare parte a bacteriilor patogetie'si unii parazifi eucaricfi se replicd in sistemnl vericular (care include endozomli gi lizezomii). Sistermul immun dispune de strategii diferite pentru a elimina agenti infecfiosi din cole dowa compartimente intracetulare, Z Celulele infectate ca, virasuri sat bacterii care se replicd i citasal’ climinate de citre limfocitele T citotexice, care sunt caracterizate prin prezenja’ 4 moleculei de suprafajt CDE. Uciderea celulelor infectate de etre limfocitele T “eh ‘eprezint&,un mijloc important de a elimina sursele unor noi particule virale san ‘bacterii citoplasmatice si poate dace Ia climiinarea infect. Agenfii patogeni sau produsii lor din compartimental vesicular 2 ‘celulei sunt detectati de citre o,clasd diferita de celule T helper, déSemnate prin { expresia pe suprafafé a moleculei CD4. Antigencle microbiene pot pitrunde in ‘comipartimentul oélular vezicular prin dou moduri: + uncle bacterii (inclusiv micobacterile care produ tuberculoza sas Jopra) si unii parazijiinvadeazs macrofaele (celulele fagocitare) gi + prolifereazi in vezicalele intracelulare (endozomi); + alte bacterii, care proliferears io spafinl extracchilar, pot si seorcte 4 ‘toxine $i alfi prodasi si acestea sunt intemalizate prin endocitoz’; in special Himfocitele B an mecanisme specifice de preluare a acestar §: antigene prin intermedi! imisnoglobulinei de suprafaya. Limfocitele'T CD4 (helper) sunt specializate in activaica altor celule si | ot fi mparfite fa douk clase funcsionae: + celule T CD4* inflamstorii (Zyl), care activeazi macrofagele, ase! {neat devin capabile si distruga ba*erille pe care le adapostese $i + celle T C4" helper propriv.zise (Ty2), care activeaza limfocitele | ‘B's& producd anticorpi. Mspei od npn neo ft orginal ie ee ecesat tit ca celulsle T si detecteze'prezéaya materials skin in ambele compastimente celulere(citosolic gi vezioular), dar si a limfositele'T s&-pooth dscrimina faire cele dov8 compartimente. Aceastd discciminare se realizeazi prin transport! la supra color a pepideor provenite din patogeni care se dezvoltS in compartimente celulare diferite de ottre dout ‘clase distincte. de aolectle MHC: ‘+ moleculele MEIC de clasi I transport pe suprafafa cefulelor peptide provenite din patogeni prezenti in citesol; complexul.peptid ~ MHC 1 ‘exprimat pe suprafata celulara va fi recunoscut de ciire limfocitele T * moleculele MHC de clask 1 transport peptide derivate. din patogent prezengi tn sistemel vericular la suprafate ceiulei, complexul peptid ~ ‘MHC TI va fi recunoseut de celalele TCDA", "'" Deoarece generarca peptidelor presupune modificarea proteinei ‘bative, 4 acest proces esto denumit procesarea autigenlui, iar expenerea peptidelor de A’ cate moleculele MHC pe suprafija celilard este. mumith prezentarea antigenalui_ Moleculele MHC de clasi 1 leagi peptide ‘care au in general 8-10 amincacizi, MHC de clas I prezinta ta cupa'Peptide de sninim 13 aminoacizi sau mai lung aceste peptide stan in cupa MHC Tl int-o conformafio elongata si pot s& depaigeasod marginile cupel MHC I, care sunt deschise Ia ambele eapete. ‘Aga cam am amintit anterior, moleculele MHC de elast I leagt in cup peptide derivate din patogéni care se dezvolt in citoplasms, Freevent virusuri, $1 prezintt aceste peptide célulelor T CDS", care’ ucid practic orice celulé pe care, recunosc. Deoarece virusurile pot infecta orice celuld nucleaif, MHC I este prezent pe suprafafa tuturor celulelor nucleate, desi niveful oxpresiei acestor molecule diferd cu tipul celular: Absenja MHC I de pe supratafa eritreitelor face din citoplasma acestot celile un sedi. in care’ agent infectiogi me pot 6 4stone de cit Timfocitcle T. Bete posi ce tocmai absena MHC T de py Fite d suprafaja cctrocitelor si pormité suprevicjuirea speciilor de Plasmodium iy aotcinck Spre deosebire de limfoctele T citotoxice, principale functie a | limfocitelor T CD4” este si activeze alte colule ale sistermutai imun, in mod F - polecute Rommel, doar celulele care partcipd fn rfspuasul imm exprima pe supraiy : ‘moleculcle MIIC de clast I. Aste! moleculele MEIC de cist 1T sunt prezeng pe suprafija limfocitelor B, a macrofagelor st'a altor celule prezentatoare de | antigen, dar lipsesc de pe suprafsja majorititii celulelor tisulare. Celulele T CDE" helper care recuose peptide legate de molecule de MHC I de pe ‘suprafafa limfocitelor B, octiveaza celulele B s8,producs anticospi, Celulele'T “CD#" inflamatorii cae reenmose peptide legate de MHC 11 de pe macrofag, setieard maorofagsle sf disap patogeniicomjinufi in vezioul. Molecule MHC do clesi H sunt exprimate si pe celle prezetoare de antigen ‘sPecializate din fesuturte limfatice, unde are loc activarea cetulelor T CD4* “| naive si diferenfierea lor tm limfociteT helper sau inflamatori, Multe alte tipuri “4 st & celle pot finduses8 exprime MHC 1 sb atiunea uno moleeulebiotogic «| e Active numite ctokdne, care sunt elberate in corsa rispansului mon. Acest apt ‘Podle avea implicafi aat in réspunsel imun normal edt si in sutoizaunitate, : a : care Jeay “© Genorareslisanilor pentru MHC de casi | / Domeni Peptidcle care sunt legate de“catre moleculele MC de clasa 1 sunt =f’ domenit fansportate activ din citosol in Teniedit-reticuiului endoplasmatic. Tipio, c fmgmemle antigenice care se leagi de molecuele de MHC I pentru a i af Haas -Preamiate ostulelor T Ca? sunt derivate din virusuri. Virusurite preigo “fi ne nm “masinita” de biosintet a cell infoctate pentru i fbsica propre protine ou great Incitosol. Moleculele de suprafuja ale celle, inclusiv moleculele ambelor clase TAP(T. MHC de MHC, sunt sintetizate pe fata citosolic& a reticulului endoplasmatic (RE} si “Spoi suit translocate in lumenal RE, unde trebuie si se slieze eorespunzitor | : we’