Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ranga III

    Uploaded by

    alex_ttt
    16 views183 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views183 pages

    Ranga III

    Uploaded by

    alex_ttt

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 183
    BIBLIOTECA STUDENTULUI MEDICINIST V. RANGA TUBUL DIGESTIV ABDOMINAL ces GLANDELE ANEXE. SPLINA ANATOMIA OMULUI Vol. 3 Bucuresti ABDOMENUL SI PELVISUL (Abdomen et Pelvis) ABDOMENUL SI PELVISUL formeaz’ partea e si inferiom a trunchial mail Hore: lor delimiteazd tn interior cavtite corle abdominal 5 plead. Limitelé de soprafaté ale abdomenului si ale pelvisului nu corespund fasi bible tacerioare ele cavich it abdomit Acestfapt este determina de teres omulu la povitia si pelvine! vertical sau ortostatism, Peretit abdomenului si pelvisutui fmpreand cu ce! im punct de #1 toracslui sunt pereti ai trunchiulu ear unitar ia aparatul de vedere functio suslinere si migeare - aparatul locomotor. De acces, structora, vascularizatia si inervatia lor au fost tratate in vol. (vezi “Pereti trunchiului”), In cele ce urmeazs se vor prezenta notiunile generale despre abdonzen si pl: vis, despre cavititile viscerale , abdominal si pelving si in mod deosebit anatomia viscerelor abcominale si pel vine incepind cu organogeneza si termindnd cu notiunile de anatomie aplicata, clive. LIMITELE ASDCMENULUI : SI PELVISULUI LIMITA DE SUPRAFA'A DINTRE ABLO. MEN §1 TORACE este mai jos sina tts bintre cavitates to-acica siabdominelé, Ea iacene de le virful epofizei spinaase 4 vertebrei T12, urmeasa de 0 parte ot je aka marines inferiousA 1 coasted 4 ¥t-r astci 2 Xia, ancul costal chordul cgstal, intélnindy-ss cv cea de partea «pusé la baa cartilagiaos (arers costal’s) uenumit-elinis Procesuli sifoid. in ntssior, datoritS formed gi povigil diafragmei, cavitatea abdominals procmin’ adine fn Disfeagma’este tin muschi inspirator cars formeazd fare cavitatea toracied si abdomiralé un porate mosculoaponevrotic mobil tn timpol expiratci, ciple diafragmaticd dreapta ajunge cu convesitatva naxind la intima spatilui LV intercostal pe ‘nin tmedioclaviculard, ar -HEEnga Tn drepeul cariajului 2 V.a tot pe linia medioclaviculars, coast fn inspiratie, diafragma coboara, la drespta ngind pe linia medioclaviculard la marginca vuperioard a cartilajului coastei a Vi-a, iar la stnga pind in dreprul spatiului VI intercostal. Centrul ten dinos al diafragmei, cu parte sa pericardicé ~ putin inclinat spre stinga, se proiecteazé fn expiratie pe cnt- pul vertebrei T10, iar in inspiratie la marginea inferioa:8 a vertebrei TH Limita de suprafata dintre abdomen si pelvis nu se suprapune nici ea celeiinterioare. Ea porneste dela ux reper format de virful apofizel spinoase a vertebrei LS, urmind de o parte si de alta crestele iliace, plicile inghinale, rube:culul pubic si marginea supevioara ©. Prin trecerea la pozitiz verticald simfirei pul aripile iliace care circumscriu pelvisu! mare (pelvis i major) au fost incorporate in peretii abdomen i abdominale limita interioard @ cavits: at de sirfimtoarca superivard ¢ pelsisului (apertora pelvis superior). ‘Aripile iliace Gublate la interior d duvin seprafete de sprijin ponte organel. abdominate, Acvet proces este .o2secinia i supra o3uli iliae si rosebi 4 nicegnlit pelvis ass, eliruia Fa marit viimetrul trausversal, Asa se eyplic3 Ia om yrocminen{a sub iegument a erestelor iliace si aparitia fe.clor, segiuni s ele caraeteristice pent om Abdomen. Pelvis fig.) ABDOMENUL $I PELVISUL = limite Pelvisul este Muchis inferior de un alt perete mobil Feprezentat de diafragma pelving, formata de m.tidicator anal si m.coccigian. sud vare se uit regiunile perineului (vezi diafragma pelvind vol.t Feretii trunchiulai-), PERETIZ MUSCUI OAPOWEVROTICI Al AB DOBENU’ “1 ge fouind fates un eadrs oss superior mobil, format de apertura vorscicd inferioara si un cads a 980s inferior. fix, format de isului esos, Cele doud inele os0ase & intre cle posterior si median de un stilp mobil reprezentas de coloana vertebrala lombard, a eérei cow exitate yioemixd in abduanes, Lovo colo tom: bare este maxima la L3, regiune in care cavitates abdominala este si cea mai ingusta in directia sagitalt ca celor dow incl. osease De menjionat of, 22 mari e indllimca coloanei lombare si de mirimea loréozei acesteia, deninde in mare m&sur forma abdomenly FORN.A ABDOMENU.UI Si PELVISULUT. Forma abdomenului este variabilé cu virsta, sexu! pal coastitationat si se modified tn diverse tie patologice. Factoriicare determin’ aceasti variabilitate ‘ot fi generali s local La NOU NASCUT abdomenul este mai voluminos potiunea supraomt determinatd de baza largi a toracelui, datorit3 dimen: nou-nascut gi de faptul ci Svnilor mari ale fatal pelvisul la acesta este strémt. Pelvisul strimt conditioneazs si povitia vezici urinare, care Ia nou ndscut este wn organ mai mult abdominal decit pelvin. Circumferinja abdorasnulvi reprezinté la now-niscut, in medic 36% dia lungimca corpului (Fgura nr. 2). Fig2 INVELY $1 PERITONEAL LA NOY NASCUT (Jups Reanirgioit LA ADULTI forma abdomenului diferd in conditii normale, dupa sex, birbati normostenici ({ig.4) abdomenul este casicilindrie gi turtit antero-posterior. Distant dintre procesul xifeid st simfiza pubians reprevint 20% din lungimea corpului, iar perimetrul ab: domenului (alia) cca 459% din lungime. in comparatie 1a ascenici (longilini) abdomenul este | aseutt (figura ar. abdomenul mwedie eu nonnosteni ‘mai ingust, cu unghiul infrast La picnict (brevilini, hipers SIPERITO Fig. ¢ FORMA ABDOMENULUI SI PELVISULUI = tip normostenie — Prezintd mai targ zi mai voluminos, cu uaghiul infraste nal mare, obtuz (figura nr6).. Fig. 5 FORMA ABDOMENULUI SI PELVISULLT = tip astenie ~ La femeie abdomenul are dimensiuni mai mari in ortiunea infraombilicala Aceast forma este conditionat® de latimes mui ‘mare a pelvisulu prin eresterea diametruluitransvers si e faptal c& baza toracelui este recusd dimensional. La fomeie distanta dintre procesulxifoid si sinfiza pubiand este mai mare, ec2 20% din lungimea corpului, iar om- bilicui este situat mai sus. Abdomenul la femeie este mai fualt prin faptul c& steraul este mai scurt. iar ccoloana vertebrali loinbara este mai tung’ comparativ ‘ua barbatului. Talia reprezintS in condisii normale cco 42 % dia lungimea corpolui. Dupa sarcini repeats forma abdomenului se schimba prin sciderea tonusului muscular, depunerea do grisime in portiunes fracmbilicals gi prin pel fn senium, coloara vortebrala scade in iar apertura toracicd im ssgunc, Fioara si stedmtsarea Saperioara a pelvisului se micsi.ca-h Ace modificar sotece de scaderea ‘onusului maculcturii abdominale, desermiaind pozele visceral frecvent intalnite ta biueani, éasotite de modilieari sbdomeuutui $i pelvisuly Forma abdomenulvi este diferita in pavitia dats form ale ia corpului fu decubitus, povitia vertievta accentutiti exiurilor colonne: indeosebi a lordozei lombare sia incivatei pelvsulu, abdomensl este impovarat si procmin’ anterio portiunes subombilicals. Studii prin model Gxat at ital ci datoitélordozeicoloanci lombare, cea mai ingust regione a caitti abdominale este fn dreptal vertebrei L3 si ombilicului (Figuea ne.7). Prin micsorarea lordozei lombare, cum se intimpls fn Sarcing terul cig spat tn abbdomen. in docubites dorsal, curburile coloanei si inclnatia pelvisuli se micgoreazs, iar viscerele se deplaseazs lateral do coloana vertebrals: fh aceste conditt abdomen! nu ‘mai procmind anterior. In decubitus lateral drept sax sting abdomenul devine asimetric. in contractura abdominals din peritonite si colicile abdominale de cauze diferte, bolnvi Apendicele xifoid Ombilic Simfizo pubic, AE Fig. 7a FORMA ABDOMENULUI $I PELVISUL'L setivne medio-sagitais poritia ia cocos de puscd. Aceasta poritie determina stergerea lordozei lombare, micsorarea fnclinatiei pel visului eu edstigarea de spatiu pentru viscere si con- comitent sciderea tonusului peretelui si a presiuaii abdominale, fapt care diminus stimulii durcrosi porniti din peritonew, Forma abdon cnului se modifica in condijii firiologice particulare, cum este de exemplu sarcina (figara or.7 b). In tunile 4-5 de sarcink ucerut ascensioneazi ia abdomen, Odatd cu eresiorea de volum a uterului se reduce treptat lordoza co! lombare si ereste capacitatea cavitatii abdominal. fs una V-a fundul wtGrilui ajuage in deeptut ombiliculs, fn luna a VU-a ta jumitatea distantes dintre os Fig 7F : wi sifoid $i coboart in ultimele stptimini ale Init a 1%-a la 2-3 lati de deget sub sifoid (vezi fgura n.70). Forma abdomeauleicste dependentd in sare misurd de continutl su, respectiv de ‘mirimea viscerelor parenchimatoase si de sradul de umplere al viscerelor eavitare, de csantitatea de tesut aipos et. Forma si volumal abdomenului.se = modifies in stari patologice. Frecvent se {nisleese modificiri ale fgrmei vormale a abdorsesalu‘nafectuni osoase ale coloanei verses pelvisutui osos, Precum si ale membrclorinferioare, ca de exemplu in cifoze, spondiloze, lordoze, mor- “bul Pot, in bazincle viciate ds cauze diverse, tn conalgie si lutatia congenitalé de sold ete. Alte cauze tin de perstii muscaloaponey- «i rotici abdomeaului ca de exemplu in her- de afectiuni generale si ale organelor in- traabdominale cum sunt: adipozitatea, starile casectice, ascita (abdomenul de batracian), contractura abdominal, F ‘meteorismul, visceroptoza - in sciderea ‘onusului muscuiaturii abdominale, tumorile infraabdominale sam pelvine si altele. REGIUNILE ABDOMENULUI (regiones abdominis) Prin regiunile abdomen! ieleg regiunile conventionale de suprafata ale Pereiilor antero-laterali ai abdomenului, foarte importante in practica medicals, deoarece fats de aceste regiuni se raporteas% asezarea Ronnala si proiectia ta suprafati a organcior iutraab: dominale. La regiunile abdorenuiui se refer fa cea mai mare parte senunele subiestive si in ceosehi ameutl obiectiv a! abdomenutui la bolaavi si to: el ajuts 'a formularea diagnosticului de sediu (exemplu, tvmora spigartrics, hernic ombilisala, hernie iughinal si al tele). Aceste regiun! sunt in numir ae nowt si sunt delimitate dupa cum vom arita mai ls (igura eB) Intre linia de proiectie a diafragmei in paitea superioaré $4 srcvsile curvlayinoase ato ecastele a Draper’ { tod ] 10 Regie loteratis sinistro HiPag es rey Fig § REGIONES ABDOMINIS (ccbordurile costale) inferior, completate de nrizontala tatea veatrall a cuastelor X; 3 toracoabdominal ab dclimiteaza etaja! superior 3 pereteluialdomicl, fit in te reglni, Redan inure erie dou rebo-duri costae so pases seguien cpissanct (cea eprorticn, de Tonia trsaghiclavs Cu vast la proces xifoid si ara in jos formats ve oviontld, Lateral dr ea side o parte ¢de alta eal regiusea hipocondruiui drept (regio hypocoretiac dextra) si regius hipocondruini sidng (regio hypccondriaca sinistra). oo intre limita inferioar3 a etajului superior si orizon- tala care uncste spinele iliace antero-superioare, se dclimitcaza ctajul mijlociu al peretelui abdominal, Impartit de cele doua vertcale ce merg de la tuberculul pubic la rehordul costal (linile pararectale) in trei ni, Regiunea umbilicalé (regio wmbilicalis) numita si regiune mezogasiric, este situaté median incluzind inire limitcls et cieatricea umbilieald iar de 0 parte side alts lateral de ca, se gisese doud regiunt abdon latersle, stingtl si dMaped (regio lateralis dextea ct linale sinistra) mumite clasig flancut drept si flancul sting. Etajul inferior al perctelui abdominal, orins incre finita inferioara a etajului precedent inferior, linia plicit inghinale, ce corespunde figamentwlui inghinal, tuberculul pubic si mar- ea superioari a simfizei pubiene, este tmpartitt de cele doud verticale diatre tuberculul pubic si ‘esiromitatea anterioar3 a coastci a X-a in cele trei regiuni. Median se afl regiunea pubicit (e pibica) clasic numits si regiune hipogastricd, iar lateral regiunea inghinald creaptd si stangd (reyio inghinalis dextra et sinistra), ce corespund fosclor Jligce dreapta si stangh (veri figura nS) “Sentionim cd etajul superior al peretelui ab seminal, incluzind regiunea epigastric’, sscondeul drep si sting, corespunde in general etajului supracolic (supramezocolic al cavitat peritoneale). Etajul mijlodu sl inferior corespund 1a rindul lor etajului infracolic (inframezocolic) al cavittii peritoneale (vezi cavitatea peritoneal) CAVITATEA ABDOMINALA SI PEL- + VINA (cavum abdominis et cavum pelvis) Pein c.vitowea abdominald si eas"tatea p se imel.ge spatinl eeprins intre peretii ostcomes- oului gi pelvis, Ele adapostese culari ai sion srorale abdomiuale si pelvine. S-a arate" c& prin tre “orca la ortoctatism si cresterea diametn teawvers al pelvisuli sub actiunca muschilor ex -nsoti ai coapsei ne bazin, pel isul mare (pelvis major) a fost ineorporat fa petetii abdomenului, foseie itiace interne devenind clemente de le orginelr abdominale. Ca urmee, strmtoarea superioarl a pelvisului (apertura pelvis su- perior), prin care comunica larg cu cavitatca pelving, rnumitd si excavatia pelvind sau canalul pelvin, care nu este altceva decit pelvisul mic (pelvis minor). Comunicarca larg’ dintre cele dow’ cavital joneului si in multe situati inuarea directa a pe patologia lor comund, a determinat pe unii autori si le descrie impround sub denumirea de cavilat abdominopelving, cuprins’ rag sma pelvin§ (figura nr.9). tee diafragma si di Fig. 9 CAVITATEA ABDOMLSALA SI PELVINA = setyiune sagitala z mezent ericocotie deep Fig 10 CAVITATEA PERITONEALA (Gubampartice) Cavitatea abdominala si pelvind cuprinde dou mari comapartimente, respectiv cavitatea peritoneal gi spatiul extraperizoneal, CAVITATEA ALA (cavitas Peritoneal) reprezincs spatiul virtual dintre foitele: ictal viscerali si mezenteral8a peritoneului, ~~ La sexul masculin ea este fnchisi ermetic, in timp ee la femei comunied prin estiul abdominal al tubei rl. Accastl comunicare ar eaplica tatea propagiri unor infect de ia exterior eatre Peritoneul pelvn.(prin vagiad, uler si tuba uterind) Gavitstea perisoucalé es. cen mai mare cavitate Seroasa » corpului si se dezvolta dia celomul ia lonar. Ea adsposteste “organele pertioncale™ Tavelite_in {ita viscerala a peritoueulyi, De acces, dostumires de “viscere say organe intreperitonesic™ este mai putin exact&, Organele peritoneale ov corectiunea de mai sus traeral “intraperitceie", tin fn taal mare parte de tebul digest abdomina' i landele saleancxe, are ce dezvolé din tubal itet Drecum si wneleorgave gentale (ater, tube wierne) ja pelvis, 2 Eavitatea peritoneaia este impactita de colonst tranivers si mezocolonul Cransversntaum-ctaj-abdo- srinal superior (glandelar) calicmit 51 partea tupracolicn (Gare supracolica) a cava peritoveale, iar sub ealonsl transvers i mezocolonut se eSsctte ctajul abdomi inferior (intestina!), nuit tea infracolica (pars inf, colica)« cavitti peritoneal: (THIONESCU). talul infraiiesocor Etojut ng de: close weagtar & chy dicing merge de ls ex Eodenojejnnal pin lo un- ghiul Heocolic in: spativ ‘mezentericocolie drept (fi a colic dreapta)_si spativi mezeatericocalic sting (fri da colic stings). Primul este delimitat de mezenter, colraul ascendent, colonul mezocolonul transvers (cele 2/3 drepte). Al doilea este cprins intre mezenter, colonul si mezocolonul transvers (tcimea stanga) si colonul descendent, ia prin stmoarca superioard a pelisului comunicd larg eu aceasta (figura ar.t0), paracolicus) drept. Acesta ajuage superior pind 1a Jigamentul frenocolic drept. iar inferior se continus ident si porette sting, care imu si el ‘se alld sanqui paracatic (sulews paracolic lateral de mezoul colunului sigmoid se spre stréntoarea superioars a pelvisvlui, Superior ‘cest spajit ayumac pan ia figementut ficnoeolic ste Toate accste spatii uu au fost omologate in N.A. dr rozinta importauna einied ictre peritoneal parietal s: pezetii csteomuscular ai cavitilii abdominale si pelaine, se gas ! mare, nuit SPATI ste Cavum __ Spatiut i Peritonei retroperitoneal } Spatiut Preperitonzal Apertura pelvis superior - Spatiut (pelvisub peritoneal) Fig. 1] SECTIUNE SAGITALA PRIN TRUNCHL 1B subperitoneat ff TRAPERITONEAL. Topogratic acesta este subim-partit in spatiul retroperitoneal: ‘L-- spatiul subperitoneat sau psi- visubperitonea! 2D ~ spatiul preperiton Cele trei compartimente spatiului extra-peritoneal con intre ele dupa cum urmexzi: spativi _fstuoperitonea!, mai precis, jesutel ‘onjunctiv lax si adipos din acess spativ, se continul superior: pris anterior si superior cu spatie preperitoneal (figura nz). “Fesutul conjunctiv lax dia spatiul retroperitoneal formeazd fuscia subperitoneata (Fascia sub peritonealis), clasie numitl sifavele wogenitala Cu exceptia spariuiui retro- peritoneal, celelalte nu sunt ome: logate in N.A... Noi le descriem insé, deoarece au important ia practica medicali, continuitatea dintre ele explicénd de exemp'u, posibilicatile de difuziune a colectilor purulent Totoodata ele ajuts la.o mai he injelegere a topografiei viscerclor abdominale si pelvine. SPATIUL RETROFERITO. NEAL (spatium retrope-ritonesie} * Je posterior teui ec ‘este -uprins intre per J senea ete ftal posterior. in acest spatiu s fis i dele supraresal- TINT si faterovertsbra! si “hervoase autonome, tot secundae>) | (xe aioe ccaleat colonel deat “SPATIOL “SUBPERTTONEAL ‘sau_spatiul_pel- sisbpertoneal ete daimtat option de pertorsl de m.ridicitori anal si m.cocs 1) si_diafragma ‘rogenitala. fn el se gasese{organe exttaperitoncale sau RS nana ac oe eae trina ecu © pert-din cll wera 3 aging ik phi doc dterene tac seegine # me, i at edenenone ear TONER, seine foto canrde few sanju le aipon hired! puldaion Fata: parce parapet (exacts pein). STANUL FREPERITONEAL este deinitat posterior de peritoneul parietal anterior si fascia ‘ezicali, far anterior de fascia transversalis si osTelalte ratur le pesto sbdoniel sci Terese Ssatiat oF SEAT reuopubicin pao petesiale cin Rete), Ste Suge pte ves uriaas amen uboprostatee Superion, spatial prepertoncal se ‘depot isomer ater! pots pia web. ‘ale, formate prin obliterarea dupa nasters a arterelor clcale Pe lne sedan ch peonen ae af plc Sancta ayo cordon Gbros rezultat din obliterarea ductulué alan- ‘Tesutul conjunctiv lx din spatiul preperitoneal se ‘continus prin spatiul retropubian (prevezical sau Ret- ius) cu cel din spatiul subperitoneal, dia jurul or- gaaeler pelvine sau cele care formeaz’ mezangiile vaselor din pelvis. : PRESIUNEA ABDOMINALA SI POZITIA ORGANELOP. Pezitia auatomica a organelor situate in cavitatile cerale ale trunchiului: toracics, abdomincia si pelving, esie determinata atat do formatiunite anatomice ca" ieaga aceste organe de peretir lor in care se afla sau intre ele, cat si de Presiunite existent in aceste cavititi si ae echilibrul ntre aceste presiusi, Organele nu sunt fixate rigid in le in care ge glsesc, ci prezinta grade diferite de tate, in comordan}i eu structura lor gi cu mobi functile pe ware le indeplinese, Aces: fapt explica, de > altfel, modificarea pat ~ etajului inf 4 IK a poritici organe funete de posta in care xe examincazs boteavul si poate da nastere la erori, privind marimea si proiectia fa suprafatd a acestors, in semiotica medicals si chirurgicall. “Tecérea omului la ortostatism a influentat im mare smisurstusul visceral (asezarea anatomicd a orgarclor in cavtaile wunehiali). “Totodaté pozitia verticals si gravitaia au schimbat ia om gradul de fimpovérare al peretilortrunchiul comparatie ou patrupedsle. indoosebi, este importunt schimbarea gradului de impovirare a poretilor ms culoaponevrotiei antero-taterali ai abdomenului, car prin contractia lor tonicS sau fazics, determiva x schimba valorle presiua iatraabdominale si pelvine. fn aceste conditit presiunea maxima se exercit® asupra fal peretelui antero-lateral al a domenului, ccea ce explics la om, frecventa erescuts, 2 herniilor inghinale, eventratitor si evisceralillor, dizee: tazia maschilor drepti abdominali etc. In determinismu! acestor afectiuni, la impovararea crescuta - prin gravitate, se adaugs ol alti factori, conditionati tot 4 trecerea la ortostatism, cum sunt texturile aponesroti ale peretelui abdominal i regiumile inghinale. Ace: structurs aponevrotica, inlocuieste pe cea muscular’ de Ja patrupede. Ea a luat nastere ca urmare a crestezii diametrului transvers al petvisului, sub influent tracfiunii muschilor extensori ai coapsei pe bazin, care a ridicat insertia muschilor iati ai abdomenului, indeosebi a m.oblic intern si m.transvers al ab- domenului, La patrupede acesti muschi aveau origins pe miarginea ventraii a coxalului, ta timp ce la om originea lor se ridica pe creasta illacd si fa treimes laterald ligamentuiui inghinal. Acesti factori av deter: ‘minat si traiectul canalului inghinal la om, cu inclu! I gf cel profuad, lateral. Lt (orificiul) superficial, me: patcupede ecle dou ventrodorsal al pereseius, se privese in ogling’, cota & ele se suprapua in axe determin’ si scurtrea traiectaiinghinat futre presinileatfoninala si pelving -poditsesi presiunea repativ’ din torace, exista 0 Ink indisolubila, in sensl cd ele se influentear’ eeciproc Intre cele Goa uresivné exists un echilibru care s2 scivimba in trecereis de ta pozitin vei teal Ia elecubire Presiunea abdominali g ipelving este deverminat’ de uematori Brctor: « presiunea atmosfericdt ce comprim’ peretele mus- culoaponévrotic; + gradul de umplere al organelor cavitare din ab- domen si pelvis; = Inchiderea ermeticd« cavit ibdominale si pel- Acestér factori li se opune presiunea determinatt de ~ forta de gravitate (egalA cu grevtatea viscerelor); + sediderea presiunii negative din torace in inspitatie $ alti factori de mai mic& importaata in conditii nor- sorle (ex-mply, seiderea tonusului peretelui abdominal vw faer or ia dist: at8 ca deschiderea glotei etc.). Din cele de mai sus reiese c8 in pozitia vertical, ia axul longitudinal, axista un gradieat al presiunii ab- dominale sj-pelvine intre diafragma si diafragma pelvind, care se micsoreaza de jos fa sus si c&, numai functic de modificarea celor doui categorii de facto S¢ poate intelege dinamica acrmala si patologics a poreiilor abdomenului si pelvisului si consecintele supra posite’ si functiilorviscerale, {in sensul datetor expuse, de exempli, se poate explica faptul ci ficatul, organ parenchimatos foarte sreu, de cca 1.500 g, situat ia partes superioara a 16 cavititi peritoneale isi mentine pozitia normals, ni sumai prin legitirile peritoneale pe care le are cu peretii cavitatii abdominale si cu organele invecinate, ci si gratie forte’ de aspiratie toracicd exercitat’ asupra spatiului subfrenic si a presiunif intraabdominale ‘Scdzutk in aceastd regiune. Se pot da numeroase she asemenea exemple, ‘Totodata, contractia muschilor antero-laterati abdomenului, sustiautS de contractia diafragmei si disfragmei pelvine, cu inchiderea glotei, explic3 in mare parte mecanismele de golire a organclor eavitare curs Sunt: mecanismut defecatiei. mictiunii sau al nasterit cs cexpulzia fatului din uter. Din jocul acestui sistera unitar toracoabominal de echilibru presional, se intelege de ascmenes cz, luoui organ, atrage dupa sine in eral is relaxarea patologica a diafragmei, cind cupola relaxatS dreapti sau stingi, a diafragmei, mult i torace, deplaseazs spre partea opuss inima, p>ricardul si pliménal, pins ta | APARATUL DIGESTIV (Apparatus digestorius sau systema digestorium) Aparatul digestiv este impartic ta Nomenclatura Anatomics in: cavitatea buceld nge si canulud alimonar Caratut alimentr (canals alimentaris) tucepe cu esofagul sss tormink la anus, Gind aumit clasic si bul Ce digesic. Partes abdominals. a canalului alimentar Incepe cu esofagu abdominal, se continv5 eu stomaci, | Soph cate wumeaet ite mare Format ds ' duoden, jejun si ileon; in coutinuaren acestuia se afld fmestinut gros, aleatuit din: cee, colon ascendent i. transvers, descendent, sigmoid si rect, care se termind i cu canate anal, Ficaiu! si pancreasul sunt glande ancxe ale tubului digestiv abdominal, Cea mai mare parte a acestor organe sunt iavelite acu, deci sunt organe “peritoneale”, clasic intrapericcuesle” Fac exceptie duodenul, pancreasul, colonul ascen: de pe dent si descendent gi reetul, care sunt organe secundar retroperivoneate (exteaperitoneale). DEZVOLTAREA TUBULUI DIGESTIV~ ‘$1 A MEZOURILOR legata Ge formarea cclomules intraembrivas” side di vollares peritoneului, iadeosebi a mezourilor. Ea expticd modul in care orgenste (ubulei dieest'v dohandess fo. at dorsinali ia anatomic’ derinitivz “a cavitatea i pelving, precum si abateril respeoutiv malnuzitive si malformatiile orgsueior dices sive whcominsle si peltine. Dezyoltarea velomelsi iw Wacmbriouar si fortares eavitatilor seroasc, melusiv Perivonzala, au fost tratas in vol.il partea 1; Viscerele ” La victutoarele’ mult inferioare (nevertebrate) _ tubul digestvindeplineste nu numai func de nur, cist alte funetit pentru care fa animalele evoluate dezvolt8 organe sj aparate speciale. La pes: indeplineste pe ‘ing functile de’ nutrite si func ‘espiratori, preluind din apa de brand cxigenul Trecerea la vata terest’ si schimbarca flulu de hra determin’ separarea functilor digestive de cele respiratori, fapt reflectat ontogenetic in originew endodermalt a aparatulutdigestiv si respirator. Un ult exemplo se f:iineste la viermi, la care epitelialites- tinal gizduieste si celulele seavale, eare su eliminate Ia exterior tot prin tubul intestinal (uae de paraziti Ontogencti, aceasta ar explica originea endoderm colulolor germinate primordale la om fn oncogeseca, ia om, de timpuriu, oda cu rotun- jirea transversal a scuclui embrionar (tempus seuti embryonic) si schitarea peretilor antero-laterali ai trunchiuli,endoderml tavanului saculvtein secun- dar, se tcensformé pe linia mediand-ventea! notocord in san intestinal (igura nr. 13). Conco are loc so cretere rap de lungime, prin care sant intestinal se teasformz la extremitatea cra ceaudalé in md internal, Acesta este sitvat acdioesagitah pavstel ev uotocoordyl 3 ventral larg, i partea mijiocie, eu excel vitein, La spit cranial tabu! digestiv este inchis de membrane matofaringirts pucofatingieed sau membrana s: (membrana stomatopharingeal’s - in Nomin Embryo- ), care-I desparte de ctomatodseum sau cavitetea riitis8, Caudsl, fn aceasta etapa, membrana practodeum, vizorl canal a log hucela cloaca il separ d fz evolutia ullerivars, partea craniaia si caudela ibului intestinal ereste mai repede Geet partes mij Notocorda Ectoderma Vnaticu mex ~“kacsatopleu rs. Mesoderma splanchnicum {splanchnopleiray locie, care bate oarecum pasul pe loc. in acest stadiu tubului intestinal ise disting trei parti: + intestinul ant ~ intests ior sau proenteron; 1 mijloe + intestinul posterior saw terminal, nemit in Nomine embryologica ‘in cursul organogen: nastere: tarin i, Gun incestinul anterior iaw esofagul si aparatul zespirator, Somacul si duodenal pind sub civerticutul hepati si muguiele fancreatic wenieal 3! dorsal, Din istestinet amijlocis denului, ansa umbilicala din core duriva: jyunul, ileonul, ceeul, solani ase: se formeaza: restul di dent si cele 3 teeimi drepic ale coeloma 7 intraembrionicum as I Aorta dorsalis Mesenter. dorsale commune Tubus intestinal’: fesenter iy: ventrale Fig. 13 DEZVOLTAREA TUBULUI INTESTINAL ccolomului transvers. Jntestinul posterior va da nastere: 13 stdngi « colonului transvers, colonului descendent, colonului sigmoid si rectului. Aceste eegmente ale igestiv incep sa se echiteze Inca din sipcimmina a 1V-a de viata intramterin’. De remarcat ef la farsitul siptaménii « Mla incepe s& se resoarbs membrana bucofa \n8, siabilindu-se comunicarea cu caviraica bucala, Membrana cloacla se rezoarbe mult mai trziu, in tuna a 3a ‘Tubul intestinal este leget sagital de peretele proste.ior al trunchiulti prin mezeaterul comun ders: format din splanchnopleura dreapi8 si stings, dupa ce a fnvelit intestinul Fig. 14 FORMAREA TUBULUT Pre-enteron Metenteron verticuiuim, hepaticum (Seefiune sagitala) De mentionat cd att timp cat din tubul digestiv au s-au individualizat organele saie definitive gi ele se alla in planui mediosagital, mez: notiunes de mezenter comun - ele sunt cuprinse fre ‘mezenteriuma commu ne”. Uterior cind diferentierea tubului digestiv incepe, din mezenterut com sal (posterior) se indivi- dualizeazi mezoesofagul, mezeractrul dorsal, mezo- duederul, mezenterul ansei ombilicale, mezocolonul si mezorcetul xistd si un mezenver ventral, care leap’ Cabul intestinal de peretele =rlesiae al teu cesta fe intinde numai p: iculul hepatic, Bind reprezontat de mezogastrul si mezoduodenul ventral. Inferior dearest. din urm ale anterioari bs caydvul eraninl se individualizesz’ whut : E lnringotrateal cu mugurii pulmonari. El czeste rapid in Tunginie in tuna a Ha. Aceasta crestere a esofagului este de mare importsati pentrm pazitia definitiva 4 HomaculuiLa naytere are lungimea de 16 em si eapéivui su caudal se proiecizazd pe vertcbra a 10-a toracica Epiteliul mucoasei este initial uaistratificat pris. matic, dar prin myit iplicare devine pluristratificat, lumenul. Utterior in cl apar Ne care conflueaza, incét in luna 3-a lumenui Ferturbari ale acestui Proces pot da nastere Ia atreii sau stenoze esofagienc. in luna a 6-2 cpiteliul se aseamind cu cet la adult. Gian dels esotagiene se formenes ta sfarsitul luni a 3 sczvolts ent, partes or seersioric Find sitwaid fi Pharynx primitiva Pro -enteror: aaa | Mesenteron 7 Metenieron Fig. 15 DEZVOLTAREA TUBULUI DIGESTIV submucoast. Fibret: circulare se formeaza in luna a2-2, cele longifudinale in Iuea 3-4, iar musculara muccasc! la sfarsitul luni a 4-2. Nu se stie foarte elar de ce fa V3 Superivitd nusvisiutn este striala si fn rest neteds, Initial, pe toatd Ieogimea csofagulai patura muscular’d 48. O ipotezd sustine eX fibrele striate provis, Gin reginnes labial STOMACUL se prezints ta sidrsitul saptamanit ¢ 4-2, cae dilatatiefvciforma a tubwlui intestinal si este in Plavel medio-sagitsl (figura nr.10). Initial, el are pozivie inalts, in regisuca ccrvicald, cea ce ti permits contactul direct cu n, vag care il inerveazd si este inclu {in mezenciiimll setului teangvers, din are se va for Si mezygasinul vents a. In siptaindinl: 4-7 stomacul este 20 impins de cord si plimAni spre partea inferioari a toracelui. fa dezvoltarea ulterioard el isi schimba forma sagitald, Aceste modificiri sunt consecinta | | (eit de crestere al diversclor pirti ale pere- telui gastric si a dezvoltarii organclor favecinate, | indeosebi a ficatuli, Marginca posterioari a organului cereste mai rapid deggt cea anterioard; de aceea ca \ Surbean ae deplsect spre sings fa cet el oo diferentiazA marea curburd a stomacului si superior, dilatatia ce formes fornisul gastric. Marginea ante- rioara ereste mult mai lpnt. Ea formeaz8 eurbura mcd | 4 stomacului. Aceleasi deosebiri se remarcd ia eres terea mezogastrului dorsal, care este rapida gi a mezo- ‘gustrulul ventral, lentS. Aparitia si dezvoltarea ficatului ‘septul transvess si ia mezogasteul ventral, fixeazd pilorul in mezogastrul ventral, Totodata cresterea de volum a Heatului influenteaz pozitia definitiv’ a - stomaciui si esofagului. Ca urinare, fata stangi a stomacului devine anterioard, iar cea dreapta poste- rioaré, proces prin care ereste ca intindere si bursa ‘omental, Totodatd cardia se deplaseazi la stanga, iar pilorul la dreapta coloanei vertebrale. Curbura mare priveste la stdoga si fa jos, ar curbura micd ta dreapta sin sus, cdtre-ficat. Aceasté pozitie permite un mai | mare grad de uraplere astomacului si reste mobilitatea organului, favorizand miscrile de evacuare, in acest sens forma si pozitia stomacului sunt expresia adaptari le. Epiteliul gastric, initial multi- unistratificat. Glandele prin- Fermentii aden, jad proteolitici apar in sucel gastric in tun tia proteinelor este posibila din Juna a 6-2. Fibrele mus clare cizculare apar in sptimana a 7-a, cele longi- tudinale in lina a 3-2, musculara mucousct in tuna a+ cle care apar sunt fbrcle oblice. INTESTINUL MIJLOCIU (mesenteroa) cx ANSA UMBILICALA se deosebeste de eclelate pari ale tubulul intestinal prin ritmut rap a orientati spré dreapta numiti ANSA DUODENAL? wneeeecamed vreeale Daseaat antes ope | va dezvolta: duodenul, ficatul cu cdile biliare extra fF ° mezenterica superioard si mugurele pancreatic, fapt pentru care W.Vogt I-a numit *pediculul vaseulo- pancreatic" [a dezvoltareaulterioars, datorita cesteri in lungime a duodenului si dezvoltirii pronuntate a lobului drept hepatic, flexura duodenojejunals se deplaseazs pe sub pediculul vasculopancreatic de la Arcapta la stinga, jungind sub vascle mezeaterice su- perioare sila stinga coloanei vertebrale. Odati co aceasta, se schimbi si pozitia ansei vimbilicale. Ansa umbilicalé are un brat descendent, superior si e=dent, inferior (vezi €g.17). La eresterea anséi -locul ‘une bratul descendent se coatinud eu cel ascendent se ald conalut vitelin(eaulisvitellinus) sau canalul om- falocoteric, care leaga ansa umbilicalé de sacul vtelin, In deavoltarea ulterioara el se fachide si dispare, fa 3% din, cozuri poate insd persista un mie diverticul din

    You might also like