Mihaela Dobos BACALAUREAT 2021 LIMBA SI LITERATURA ROMANA Invata singur! Teme de lucru pentru Bacalaureat Editura Paralela 45CUPRINS Cuvéint.tratrte, PARTEA L Subiectal I - Teste de antrenament Arii tematic Tinerii si cinernatografia - ‘Testu 1 Scrisul gi feminitatea - Testual 2. Patrimoniul cultural — Testul 3 Liternturn si revalorizarea lasieilor ~ Testul 4 imbaje Privind in istorie —Testul Mogteniri dacice ~ Testul 9 Scoala gl educayie - Teatul 10, Tehnologia dincolo de scould - Testul 11. Reviste gi societati literare - Testul 12 Muricieni ~ Testal 13. Actualitate: protectia Presi, publicitate, comunicare - Testul LS Comunicare de masi sau eomunicare deta. om la om? - Tostul 16.. Administratie, drepturi gi libertaiti - Testul 17. ‘Autoironia ea forma de apiirar Bpistole din trecut —'Testul 12 Onul gi scriitorul ~ Testu! 30. Locul natal ~ Tostul 21... Jurnalul de cilatoric ~ Testul 22. Despre vieli gi virtuti = Testul 23 Omui cinatit ~ Tostul 24 Despre roluntariat -Testul 2 ‘Despre cuvint — Testul 26 .. Cititul in zigyag” - Testul 27 ‘Toatrul interactiv —"Tostul 28 Gastronamia qi specificul nisjional - Teatul 29... Studien strSinittate: mod van necesitate? ~ Tostul 30. @ & £BSSsasesesae PARTEA A ITA. Subiectul al [ea - Teste de antrenament Analixa textelor literare In prima vedere. Perspectivi tematicé, structural gi stilistici. Epoci gi curente literare/culturale 1, Umanismul gi Tuminismal . ‘Trasituri ale narafiami in eronis (Grigore Ureche) = Testul 1. 59 Mijloacole do expresivitate pootied in poeria veche (Miron Costin} - Testul 2.... Portretal literar in proza croniearilor (lon Neeulee) ~Teatul 8... _ 62 {nceputurile lirismului roménese (Dosofteit - Testal 4... a) Particularitati ale descrierii in Lluminismal ruménesc (Dimitrie Cantemir)—Teatul 6..... 64 ‘Trasiturile Numinismului reflectate in textul literur (lan Burdai-Deleanu)—‘Testul 6... 66 2. Perioada pagoptista.. 66 Rolul stiliatie al procedeelor retorioe tn prez pagoptist (Costache Negruzzi| ~ Testul 7 ‘Teme predilecte In lirica pagoptist’ (Grigore Alexandrescu) ~ Testul 8..... Satira moravurilor in teatrul papoptist (Vasile Alecsandri) - Testul 9... ‘Valorificarea folclorului in poeria pagoptistit (on Hebiade-Radulescu) - Testul 10: 3. Criticismul junimist. intemeieri teoretice ale critieti junimiste (Titu Maiarescu) ~ Testul 11 ‘Literatura gl teatrul - opinil extetice (LL. Caragiale) ~ Testul 1 73 ‘Contextul cultural junimist (Incob Negruzzi) -— ‘Testul 18. . 78 Moralitatea tn arti ~ puncte do vedere (Titu Maiorescu) - Testul 14, 4. Romantismul. ‘Rolul antitezei in lirica romantica 310 Rolul structurilar retariee in construiren, semnificatiilor poeziel (Mihai Eminescu} ~ ‘Testul 17... ‘Trisdturile prezei romantice (Mihai Eminescu) ~ Testul 18... it) Specificul canllietului tn drama romant (Bogdan Petriceicu-Hasdeu) -‘Testul 19...... 80 5, Epoca marilor claslel Relafiile dintre personaje In comedic. (LL. Caragiale) - Testul 20 .. . 89 Rolul dintogot fn textul epie (loan Slavici) ~ Testud 21 eecane a. BdTrasaturite basmului cult (lon Creanga) — Testul 22. 85 Particularititile fantasticului in basmul cult (lon Creanga ~ Testul 23. a6 6. Realismul .. 6 Rolul stilistic al semnelor de punctuafie in nuvela peilhologied (LL. Caragiale) — Testul 24 a7 ‘Trasiturile reelismului in drama (LL, Caragiale) - ‘Testu 26. 88 Personajul ta romanul realist (Liviu Rebroamub - ‘Testul 26, 7. Simbolismul...... Inovatile prozedice alo simboliermului (AL'T. Stamatiad) ~ Testul 27. Triisiturile liricil simbotiste (luli Cezar Siveseu) —'Testul 26.. Rolul refrenului in construirea mesajului poeziel (Alexandra Maoedonski) ~"Testul 29, Modernizarea limbajului poetie (George Bacovia) ~ Testul 30. £8 88 8 & 8. Prelungiri ale romantismului i ale clasicismului Prezenta structurilor epice in textul ric (George Coybuc) ~ Tostul 31 2 Inspiratia populard in lirica inceputului de secol XX (Octavian Goga) - Testal 32... 2 9. Modernismul interbelic. Trisdturile modernismului poetic ‘Lucian Blaga) = Testa) $8... Relatia dintre ideile postice gi mijloacele artistice (Alexandru Philippide) ~‘Testal 34... . 100 ‘Trisiiturile unei arte poetice (Tudor Arghezi) ~ estul 35, Madernitatea vi poetice (Eugen [onescu) - ‘Teatul 36. . 101 Rolul metaforei in construirea mesajului poetic (Tudor Anghesi - Testul 37 108 Caracteriaticile Hmbajulué poetic (Ion Barba) - ‘Testul 38. . 103; Roll descrierii in narajiune (G. Calinescu) ~ ‘Testul 29. Perspective narativa in romanul modern (Mircea Eliade} ~Testul 40. 103 ‘Trasaturile romanolui imedern (Anton Holban) - ‘Testul aL. 104 Tnovafiile dramaturgie’ interbelice (Camil Petrescu) ~ Testul 42. Specificul conflictului th comedio (Tudor Mugatescu) -Testul 43... 01 ina 105 105 311 Imaginaral poetie traditionalist (Adrian Mani) = ‘Testul 46... 108 Caracteristicile unei arte poeties (Vasile Voiculescu) ~ Testul 46, Rolul alternarii timpurilor verbale in proze literara (Mihail Sadoveanu} ~'Testul 47. 11. Perioada postbelied.... ‘eishturile realismului in romanul postbelic | (Eugen Barbu) — Test 48 ... Perspactiva narativa in roman (Marin Preda} — ‘Testul 49... Explicares titlului, prin raportare la mesajul textulni (Gabriela Adamegteam) - ‘Testul 50... Relajile dintre personaje In drama posthelici (Horia Lovinescu) - Testul 51... ‘Trdsditurile dramei poatbelice (Marin Soresea) ~ Testud 52 acre 110 ul 112 ow 119 13 4 12, Neomodernisnmul.... Aspecte specifice liricii neomoderniste (Mihai Ursachi) - Testul 54..... Particularitafile poeziei lui Nichita Stanesen ~ MS 116 ‘Testul 64, na ‘Rolul repetitiei in construiren mesujulti pest (Nichita Stanescu) - Testul 56.. ava a Caracteristicile limbajului poetic (Ans Blandiana) ~ Testul 56 « lis 18. Postmedernismul... 118 ‘Trdsaturile specifice prozei postmoderne (Mircea Nedelciu) - Testul 57 .. 11a Rolul portretului tn narajiune (Catalin Dorian Floreseu) ~ Testul 58 Relagia dintre doua personaje in roman (Vlad Zografi) - Testul 69 ParticularitAtile lirieii actusle (Teodor Duna} ~ Testul 40... 120 120 1 121 PARTEAA MLA 12 Snbiectul al Tll-lea — Sugestii de interpretare a textelor literare gi nonliterare siudiate A. Texte narative.. Ton Creangii, Povestea Iu! Harap-AlB. loan Slavici, Moara cx norve ‘Mihail Sadoveanu, Féntdna dintre plop. Mihail Sadoveanu, Baltagud Liviu Rebreamu, fon... 123 123 127 137 141Camil Petrescu, Ultima noaple de dragon, thtdia noapte de rézbo 146 G, CAlineseu, Enigma Otilie 153 Marin Preda, Moromefi 159 Filip Florian, Toote bufnyee 165, 170 170 173 B, Texte poetice .... Mihai Eminescu, Floure albastra Mihai Eminescu, Luceafairut ... Geonge Baeovin, Plumb. ui George Baeovia, Lacustri. 180 Lucian Blaga, fu nu afrivese corola dle minuni a lumii - 168 Tudor ‘Arghezi, ‘Testamen Tudor Arghesi, Flori de mueigai Ton Barins, Riga Crypio yi lapona Enigel ....... 190 Ton Barb, Joc aecund.. 193 Ton Pillat, Act suai pe uremuri 196 Vasile Voiculescu, Jn. grits Ghtera 199 Nichita Stanescu, Elegia tntéia Nichita Stanescu, Lectia: despre cui ©. Teste dramatico, 208 LL, Caraziale, 0 scisare pert 208 ‘Marin Sorsset, [once 24 D. Epoci gi ideologii Hterare ‘Programul ,Daciei literare” - eperd literard Tapresentativs; Costache Negruzzi, Alexandru Lépugmeamitl.cccemeeenn 219 219 dunimea gi Titu Malorescu ~ ralul cultural gi ideslogic in derveltares literaturii romaine... PARTEA AIV-A........ " ‘Teste pentru consolidare gi recapitulare Varianta 1 ws Varianta 2... Varianta 3 Varianta 4. Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7. Varianta B...... Varianta 9 Varianta 19. Varianta 11 Varianta 12. Varianta 13. Varianta 14... Varinnta 15... Varianta 16... Variants 17... Varianta 16 .... Variunta 19... Varianta 20 ,.. Sugestti de rdspens ta teslele pentru eonsolidare # recapitudareTinerii si cinematografia - Testul Citegte urmatorul fragment. De ce credefi cd ¢ important ca liceenii si vorbeasea despre filme, dupa ce le vizioneazii? ‘Carmen Lopazan: in sistemul de invajAmant roménesc de pAnd acum, elevul nu a fost incurajat s4 vorbeasca. Exist in noi aceasta fried de a nu gregi, de a nu avea o parere care sd deranjeze si, de cele mai multe ori, preferlim si nu o spunem de teama consecintelor. Eu cred cd scoala ¢ locul unde ai dreptul sa gresesti [ard s4 fii amendat, pentru cd egti acolo pentru a invija, pentru a te exprima, pentru a experimenta, De asta mi se pare important acest project. Il pune pe elev in pozitia de a-gi exprima parerea gi de ao sustine, Florin Barbu: Din acelagi motiy pentru care e important #8 vorhesti. Ca s& te auzi, ca sd fii auzit, ca sé-fi ordonezi gandurile gi ca sai ,invifi" pe ceilalfi in lumea ta. De fapt, asta fac toate filmele, ne vorbese despre o lume care existi gi care nu exist, in acelagi timp, despre o lume care continud s& tréiascd gi dupa ultimul generic prin euvintelo pe care noi, apectatorii, le rostim imediat dupii ce iesim din sald. Sau, nerecomandabil, chiar in timpul proiectiei. Totul e proaspat gi, parca, totul trebuie (re)povestit cu cei de Kinga noi, Andreea Mihalcea: Pe mine, personal, ma intereseaza ca atunci cand, de pilda, un cuplu de adolescenti iese de Ja un film, indiferent unde il vad sau in ce condifii, sfi poati si vorbeascA pe marginea filmului mergand ceva mai departe de simpla evaluare de tip ami-a placut/nu mi-a pldcut” si si devind capabili si poata analiza si interpreta einemaul, in conformitate cu o grill personal. La ce contribuie educajia cinematografica in dezvoltarea elevilor? Carmen Lopazan: Cred ci le schimba perspectiva, poate doar si pentru faptul c& ei nu a consi- derd o materie, ca nu e ceva obligatoriu, Le deavolta simful vizual, auditiy, simful mésurii. Florin Barbu: La educarea privirii, in primul rand. Pentru ca filmul este o forma de arté foarte ingelatoare, manipulatoare gi pentru c& ne dA totul mura-n gurd, de la primul la ultimul cadru, lAsdndu-ne sd credem c4 acela ¢ singurul adevar, $i, intr-un fel e, e singurul adevar pe care ni-| livreazd cei care au ffcut filmul, E adevirul lor. Doar e&, daci vrem sf ingelegem (dincolo de) imaginile pe care le vedem gi daca vrem #8 avem gi propriul nostru adewir, trebuie 8A trecem de imaginea pe care toemai am vazut-o. Andreea Mihalcea: La un nivel foarte impregnat: in cotidian, dezvoltarea unui vocabular gi ‘a. unor instrumente de lecturd a filmelor cred cA ponte contribui mult inelusiv 1a imbogi- tires experientei lor de cunoagtere interpersonalA, Ca privire de ansamblu, mi se pare de la sine injeles cA educatia vizualé e, din piente, inca un soi de éerra incognita la noi gi cA necesitatea credrii unei infrastructuri sistemice in acest sens e ceva absolut urgent. [.. (.Filme pentru liceeni" gi educatie cinematoyraficé, https:/www.ziarulmetropolis.ro) A. Serie, in enunfuri, raspunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinje cu privire la textul dat. 1. Indica sensul expresiei ne dé totul murd-n gura. 6 puncte 2. Mentioneazi tema dezbaterii precentate in fragmentul citat. 6 puncte 68. Precizeaza opinia lui Carmen Lopiizan despre gcoalé, justifiedndu-4i raspunsul eu 0 see- venjii din textul dat, 6 puncte 4, Indica doud roluri pe care le poate avea eduecatia cinematograficd in dervoltarea unui tana 6 puncte 5. Prezinté, in 30-50 de cuvinte, semnificatiile secventai: De fapt, asta fac toate filmele, ne vorbesc despre o lume care existd gi care nu existd, in avelagi timp... 6 puncte B. Redacteaz un text de minimum 150 de cuvinte, in care s& argumentexi dacd educatia cinematograficd este necesard sau nu pentru intelegerea filmelor, raportandu-te atat la infor- matiile extrase din textul dat, edt si la experienta personalii sau cultural. 20 de puncte in redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: - formularea unei opinii fafa de problematica pusa in discufie, enuntarea gi dezvoltarea corespungdtoare a douii argumente adecvate epiniei gi formularea unei coneluzii pertinente; 14 puncte ~ utilizarea corecté a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctuatie), agezarea in paginii, lisibilitatea, 6 puncte in vederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie si aiba minimum 150 de cuvinte gi si dezvolte subiectul propus. Poti avea in vedere! DA - educatia cinematografica este necesara pentru injelegerea filmelor: = filmmul find © arta eu un limba} specific, al carei mesaj se construigste prin armonizarea complexd mai multor coduri artistice si tehnice, este necesard a minima initiere pentru receptarea lui adecvata; = daca stSpaneste cateva elemente de cultura cinematografica ~ epoci, curente, tehnici, regizari, viziuni -, spectatarul va putea sa rezoneze cu lures filmului, va infelege si va putea valoriza mai bine productia artistica ete. NU - educatia cinematograficd nu este necesard pentru infelegerea filmelor: ~ educares gustului in materie de filme se poate realiza de Ia sine, prin simpla vizionare, comparare sijudecare personal a acestora, fr a fi necesars.o educalie cinematograficd realizat§ formal, dup’ nore hotréte de ah = filmul este In primul rnd o arti, agadar o crestie sublectivi a spiritului uman, avind in spatele lui ‘© poveste in care fiecare individ s¢ poste regasi, intr-un fel sau altul, empatizdnd cu personajele sau detaséndu-se de acestes, astfel incat simpla ,umanitate” din noi este suficient& pentru a intelege firesc lumea redaté/construita pe pelicula ete.Scrisul si feminitatea — Testul 2 Citegte urmatorul fragment, Hortensia Bengescu s-a nascut la Ivegti in 1876. A fost indrigostita de literatura. Se spune ed, ined din primii ani de gcoala, le seria colegelor compunerile in schimbul rezolv problemelor de matematica. A fost educata la pensionul pentru domnigoare Bolintineanu din Bucuresti gi acolo a Invi{at bunele maniere, limbile striine, dar mai ales cum si devind o sofie gi o mama buna. Doar ca in ea clocea ceva. O nelinigte care din cand in cand o indemna sf agtearnd rénduri pe hartie. Sotul ei era nemulfumit cAnd Hortensia, in loc 34 aiba griji de gospodarie gi de cei cinei copii, igi pierdea timpul scriind inchipuiri. Dar pentru ea singura ‘bucurie era scrisul. Seria cum prindea o clipa liberd, seria oriunde, in orice orag mic de provin- cie unde ajungea purtaté de serviciul de magistrat al sojului ei, Hortensia suferea fiindcd nu avea cu cine vorbi despre cdrti. Noroe cu doamna Moscu, buna ei prietend, citreia fi seria lungi serisori fn care {i pavestea despre edrti gi scris. Nici nu Indriiznea 98 viseze cl ar putes fi scrii- toare, Doar se gtia ca scriitori sunt numai barbatii, Mai erau gi nigte femei, pe alte meleagu care-gi schimbasera numele doar ca si-gi poatd vedea carfile publicate. Auzi nizdraviin 3e George Eliot sau George Sand! Hortensia ar fi vrut doar s4 le poata spune oamenilor povestile ei. [i era insa teama cA nu este destul de buna. Dar inta ed, intr-o bund zi, gi-a luat inima fn dinfi gi gi-a trimis serierile la gazeta, Astfel gi-a facut debutul literar, iar, apoi, in 1919, j-a aparut romanul Ape addnci. Avea patruzeci gi trei de ani. indata, scriitorii incep sf o atace: ,Seriitoarea noastra ingiré slove pe hartie cu aceeasi neglijentA plind de farmec gospodiresc, daca vreli, cu care se mestecd (sic) o delicioasd peltea de gutui intr-o tigaie recent spoita”. Dar talentul o impune. Serie romane din ce in ce mai bune. Este risplatita in 1936 cu Premiul SocietAfii Seriitorilor Roméni, iar in 1946 cu Premiul National pentru Proza, ‘Tacuta gi modest, Hortensia Papadat-Bengescu a fost cea dintai care a deschis uga litera- ‘turii pentru toate femeile care si-au dorit gi au visat sii devindi scriitoare. (Victoria Patragcu, Apele addnci ale scrisuit, in 100 de femei pentru 100 de ani de Romanie moderna, vol. 1) A. Serie, in enun{uri, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire Ja textul dat. 1. Indic sensul structurii fm ea clocea ce 6 puncte 2, Menfioneaza un motiv pentru care seriitoarele din trecut isi schimbau numele. 6 puncte 3, Procizenza ce fel de educafie a primit Hortensia la pension, justificdindu-ji raspunsul cu osecventa din textul dat. 6 puncte 4. Transcrie o secvenjdi eu seop ironic. 6 puncte 5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, semnificatia secventei: Taewtd si modesta, Hortensia Papadat-Bengescu a fost cea dintai care a deechis uge literaturti pentru toate femeile care gi-au dorit gi au visat sé devind seriitoare. 6 puncte