Pe ee eerie ner cee ri GHEORGHE TOMSA ear %. yal r eae ie ee ele) | mare etn ee Ms oe Cond miele aer NAS PRESCOLARA $I $CO!ARA i @ GHEORGHE TOMSA (coordonatoy) : ee ORC cic mee Toe Mag ar ge = i i ror see ee ee Ce eee 5 3 1 ais 9s 9g ws. ly vy le Se. se ee ee 1€ o % ve ve S it st T 1 + anwonpo-aljonuisut nsoooad uy ayeuorfeorumuoa 16 aokusaysis ruepsoge inoystoeds -grujfaioine ~ aie[aes ‘Anwusioj — aneumsojut eiuapuadopsaiul ‘Aaja — s0yvanpe Tounjgeioiu cejeloua8 lensustoereD “pyeuorjerodo «6 zesmonns “grevorlouny Maqniousd wunisuoui, “pamnonas 16 tMoury “Idaouos ~ aigwreleaus oP Ins900%d -gfinono ap alurptas 16 yamanas “iiouny idaouo> —vuyureiBauy 2p [nwsasis| sh ~- (nupaanpoyy 2160} 1) YWOOS IS YLINIGYED [Nig ALLVONGH-AILOMAISNE IPIASTDONA V 1S TWNOIALLSN! NIAWALSIS VOULYAETIUONL xy inode + rngnyidoo tfgjetosted e axerSeouno op torucjat 16 eporey “S mn s-s-gyut nqrupjoos 1€ mnpaucjoosoxd v ye}90s #6 yenpratput Weld UE ‘grountye “orounadxo ‘oieyjonzap ‘oxeutio,y “HZJeuossod © yalywor0 eaUlNISUOWLICL . qt mmruvjoas 1S mjruefoosard w aorzyoutsd rxgy(onz—p affonSHOIeIED E . . ingafeuosiad wumanns vazepsoqe Us tou sanoadssed “01 ‘poruieunp 16 ealeuey “wpaande soyoere> “wwourasodut — whgujeuosied esmonss % es (oye isrovurn qoyopout “e'O%eR} {nlapour O|UMESTA nispou) wlguteuossed v axeproqe op 2]PpoW “syeulPuosied ep mdaouon(1) | (nosaupfarg n1jaus0.9) AN 1ATWdOD TLL YLTVNOSWAd VIINVNIG IS VUNLONGLS: njoude) qu jujooé s s[oatord inion tnynipous aye aansonpa sojeluongut (mautoeds 9 vostuntannonesom grenptatputo4isd nsgifOA22P Te TUEUIGLD}Sp J0192) — BHEONPA 'S ‘enpiaipuroyisd tLgyjoAzep [e weutnoroos mupe> — TPO “P mnyidoo ¥ ayenprarpuoutsd yusajonzop v premngeu usrurard — vaweipard ratte z war “(ouiguesow) ehtaso — ugunmusiod, “swoverarut enidoouoo 16 wisrmusiqure daouloa ‘suspen wideouo> :eyeuliqeanpo wt oxtatd no w00) $ ydaou09 “Z genie yen Rear sovosnennces yeniquanpe 2p Tmdaou0D °T (oho 24810249) INV [INIT IRONGASC UOLIVA "VALYLTIGVOAGE, Cpmionsdeg copie Ins Aq dais 8 HOLE. supwoy wip seusd sojoaSoud jmupueAwl vL axNeUsRITY “P vreatemeuntensn-qyguny Ral Ub HpquIYDS [WUsuTeBEUey| 11096 with uy ionunuoo « x6 soy insed wostoxduyy 2pevorjeonpo toliceid 1 youtod ‘aluypday ‘auouuy cosoupos sow 1S sepooseud crauyLURizau) wy euLoy>s 18 arienowt E . poceegenad Pant gih Sree aenpoonte — gwnateuusad aticonpo — wzeq 2p otleanpe talafas woumeuict Injrlonta 2a1uaBx9 ‘B inpruazoid ojoiuasixe anuj rigitoos v elgeinp eateyonzap 16 wivonpa senemoie srs goutoads 16 a[esoue8 tos ‘2t}zue 2p ‘asaooad ‘atjvonpo greipuows vatio ‘suesodurawoo Hum aygoonosd # eeanPA T essntucrinenn se (pbuo , 3481034) YOSVENYOU V1¥OOS NI YINWOSTH IS ALLVAONT ‘YRVMOUNGLNOD VALVUAIOOS NJ IOTAINYWYLYANS 18 HILVONGS VOLLYWaIGO¥d srronded ayuyeut raga Suossonoy SNIWdND3. Analca proces de fovbimfot I nivel interactaniy predare-fnvaare— caicae 2 6 | Capitolul VIII: 4 Jmerdependenga formal — nonféimat — informal la aivelil Sitemulut gal { METOOO: DIGS TEUINOL OA nNsTRURL Ctra Chelarn : ze arfoceatut inesticd veedutaly 6 1)Delimitai conceptuale: metodologie, temnologie, strategie, metodd, procedev, 5 Nosnaivnatea th procera lnstrasli-odccaiy; SEES ee oT REE (iil, Analizainterdependentelo. Roll integrator alstrategilordidsctice...... 126 Fundamentare gi relevang4 pentru invatmantal prescolar §i primar... 66 2,Sistemul metodelor de instruire. Clasificarea sé caracteristicile.principalelor ape de metode, Special metodeor de instar pent invitimintlprescolar Capitotut@) 1 i primar... 129 FINALITATILE EDUCATIEL, IDEALURI, SCOPURI, OBIECTIVE (Cornelia Steftneteu) Ao. 3 3 Descrierea metodelor de insruite. Fundamente i posi ‘te 134 2, Taxonomia finaliilor Crteri sl sisteme de referinf’ in claificare: macro = i Instruirea asistati de calculator - directie strategic tn perfectionarea micro (finalitati de sistem — finalitati de proces); grad de generalitate (obiective } ~ metodologiei si sehaaloeel instruinii (onl a in iar prescott in cel, generale, specifice/intermediare, obiective cadru, obiective de referints, obiective prima)... 135 eteieloperjonale), conjinat psitologic (obieeive cognitive, fective, psihomotori); competente generale si specifice ” Capitolul IX: 3. Operationalizarea obiectivelor educationale. Concept, model, sieves erate HED REO RENTAL O NEEM OUANEIRGTEO RIGS ERA CTIGAEREDARI (Cornel lured) ian 21138. limite. Aplicatii 79 } 1. Coneeptul de predare. Relatia predare ~ Tvifare - evaluare... 138 eqpiont VE i 2. Predarea ~ act de comunicare pedagogict eficent..... 140 INVATAREA SCOLARA. ORENTAR! CONTEMPORANE IV TEORA SLPRACTICA 3. Strategii si stluri de predare ws. 143 INVATARI (Flavia Malurea) 85 f 4, Specificul predii fn tavatémantul primar . 145 1. Conceptul de fnvatare scolar. Mecanisme gi proscar Forte! tipuri gi 5. Modele de determinare a eficacit&tii si eficientei ei ai 3 conprtent 7 river de Svar, Teo ale ivan (BF. Skinner J Piget LS. Vigo, didactic al invagitorului MAT J Bruner, D. P. Ausubel, R. Gagne gi afi)... 85 Gane 2, Conditii inteme ale invatirii scolare: procesele cognitive, eres si volitive; : MOCUEISIEORME Ds ON GANAS ARCTUEATL FORMTIV ~ EDUCATIVE motivetia invitri~ genes, diamicd, forme, sructri mot yajional-attadinale IN GRABINEEY (adhice Tonge) 152 Legea optimumului motivational 92 : is 3,Conditii externe ale fnvatarii scolare: statutul educatorului (editcstoare, ec dominant presla, rad mild irae idenvolurd Invatfon, medi gcol/ridnifel ial ‘casei de elevfgrupel, medial ‘ 5 GRRE cicada oat is ‘i Bekins Oat socio-familial, factori ergonomici si de igiena invatarii etc. oT 2, Jocul — tipologie, structurt, functit... : : as 4 Interdependenfa dintre condtjile interne gi exteme ale fnvin. Valorifcare gi o Relatia dintre joc, tnvitare, creatie si diferitele forme de ogaizare a at ratilor pene " # th ann i din gradinf& (activitatile comune, actvitafile la alegere).. 160 ae : 99 (4 Diterentierea si individualizarea procesului formativ in cadrul jocurilor 5. Spesiflel nie a peel 9a eoln mie \ aetivititilor a alegere.... See ra 161 Capitotal Vit: ° Genie PROBLEME TEORETICE $1 PRACTICE ALE CURRICULUM-ULUL REFORMA CURRICULUM-ULUT apitsluLATS IN INVATRATANERE ROMAN ESC RU cTOes see 101 TEVALUAREA IN PROCESUL DE INSTRUCTIE §! EDUCATIE (Cornelia Stefnescu) 165 1; Analiza coneeptelor:curulum, erie curiular, clelu curricular, continut al 1: Definirea si analiza conceptului de evaluare. Misurarea, aprecierea : fnviaaaanil Head UNS ‘ aor Tnegraen value in procsul de fnvitimdnt sl in aeividile foomativ= educative din gridini 2 Relitalobiseive cou ittnarimstads ie predére © tavalare™ Gvatuares-!4lNEaROR See nt 2; Funcile evalaris de informare, motivational de contol, diagnoz&, selectie st 3, Factor determinant i surse generatoare i elaborarea curriclum-ul... certificare, prognozt, reglare gi autoreglate ..unyess.nn 167 4. Tipuri de curriculum: core curriculum (de baz&, trunchi comun) ~ cone us 3. Forme/tipuri de evaluare a rezultatelor scolare: initiald, continua sau formativa, dispozitia gcolii; analiza raporturilor curriculum obligatoriu — curriculum ce ‘sumativa sau finala. Forme si tipuri de evaluare a rezultatelor si Wromsselce ‘optional; formal ~ nonformal; national — local... a Conititneses ae 169 ‘5. Oriental st practici not tn organizarea curiculum-ufui; interdisciplinaitaiy 4. Metode si tehnici de evalinre'a reultatelor scolare (verifier orale, Iver organizare modular, organizare de tip oe curriculum. cege ai i ‘scrise, lucrri practice, teste de evaluare, pislbete, Ponstel chestionare ete.). personalizat on “ Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor si progreselor copilului prescolar 1m 6,Documenele curiculare: plarutcadry, programe scolae) manual, maierile ; suport (ghiduri, portofolii, culegeri, manualul profesorulus etc:). Metodologia aplicdrit lor in scoala. cia . : 5. Factor perturbatori si erori in evaluare. Modalitati de corectare... 185 121 6, Metodologia proiectii,elaborari,aplicaril interpreta probelor evaluative . 189 7. Formarea capacitatii de autoevaluate la elevii din invatimAntul primer... 189ole 69 89% 6st 6st 9st vz we, Ise ove ore. cd We EC 850 97, SEC cad “yotBoBupad viojowoag “p * (uoizawyareerenpo) sonoepp sojespeo vezi 1 coos are E> = 12109 ‘a1a 1809 “oxeztso}UOU ‘asENTeAD ‘mune (GuGeiace Gece eo ninth eta ten ---- yeuogfeonpa 12s ‘Rrezt[ests9 vareu[euostod “2oxBo8 epadoyisd cruefuiauos ‘oisinpass ndofepedoued siaguseacal a0iepededid IRdug> “wzoq ep eEueosied one mjupe> wiguMuosed eANONAS 1 oye ape uve wy [euoeonps mun 9 ~~ prewostad ity WazeotUnIOD “& 1A9|O ep wsepo uyeirmpp® us preuosiodioqur wiioeNy “py : “noo ap esejoyedna8 us eyevuow -msndioo_qlum0o snr amsttuosed 18 woos waneonduut“¢ : > ‘arejuonyu op toys ‘pyettuazayeid oanoayeoroos jar ‘axeoqumuroazarut ap iejai foroiseounsio)a1 9p He[ad “tAd}9 9p Belo uw IS KiWIpELs m o[euorieonpa tuntloesayu 1S mielay Z : ~ gjeuor}eonpo arfejas ap inyradzouog ezyreue 18 vastuyod “I . ‘tremoure roduoo vatorege ‘gjetorieonpa W119 ap artriemys 1 shdokay sAa[9 op seo «Bodom ,gz9" op aon EeaMON.ED +. ~ eluajorA 1$ vorenarsaufie ‘euoranpu 3 sesou op connote womprane Touodoons mrtayo sae adap “svesog ‘utaiow op eed sonia} sey 8 vous feueu mun ae aluzesue> 9 ‘i “-rej008 mae (rundaoay (8 are auomeseuew ‘emydionp 16 joul> jmrOURBeUEN 'S -vs--greojBAOUT *gjeuoriesedo *Paryuts0M ‘gyPID0s “porHojoutsd “gorwoUOa Sunsoaunp sols =p sse]9, mmmauafeurer y suosEUNp eionng : -~ gqndepIp 10124p89 vomuigy t Hoge eels ‘jaip putustoum weenie vy ope IAO|O op Tose} InjmuowOseUEN In{MIPNIS ofe oo1Zojoporau outipETid fesyo muawezeueu Injmpms aye ayeMdeou0o-aneordxo ouifiperg “z (any oi.ryf) QMLO¥AIG IANA VALWLTIYNOS¥Id FHIAX rounded, * (Da4n] Dis03) ATVNOLLVONGH INAILOVYSLNL IS LV 13M STAX InjoxdeD, EC £€% Tez eee occ wet eee, ore siz vie ae ae or or soz z0% 361 961 61 £61 £61 ost ec “ajetraBrueut 1S 2o)fojouisd ‘201 o]01908 uae Stunde ermierwae, coeeay, | es Inuowoteueyy 1 Peat: “> (apo myPI4eD) INATTA AC TESV1O VENALLSAD IS TMINTHIOVNY FAX Injondeg, In[ndgje & go!BoSepadountsd areztio}oere9 ap wsy S1A2qo ‘9p s5se]9 v porodepadoisosoytsd ormzizaiseie> op wy ‘(ninsoUUas “ue ‘njor> ad) anneanpa iHeuanoe ouvfd 4a 9p loses yaw aueus uy spetinnaivausno0cyp 14a[9 9p 1989/9 voneyrwIutg ‘TeUot}eonpo dnuB wo inate ap BSED “f oe oyuized 18 son2epip sojaspeo oy1Aaq9 v yolSoBepadoyisd viuansise ap srauigeo 16 amieo) jeuorinansut upeo “axBojopo.aun “tmnuruo ‘oAnoo1go ‘qquowepuny :pjeuotsesoid 1$ greo08 warmuDIG “goIBOBepadowisd voroIsuC) “Z s0[096 druBosorw ‘tasejo [nuowaseued ‘are]oo$ torfezme810 murou -efeuvis “xfouotsayoud 18 w2ejoos azei4a1i0 ‘a101)!s09 ss0jordaou09 wasesiLut}ac] “7 * (@pP]] m2H109) 1NAT1A:UA.1ASV19 TINAHAOYNVIA|'YIOOOVARdOHISA VEEATTISNOD +AIX Ijonded, < ody 18 Biaqiyoy ‘sing mn aiouco eu ynyceormsoduco juyitany Snipes 6 aM 9 e ~phuuippy8 wy aspor8tyo3 16 oialo-Teiowr torfeonpe aye axenjeno ap sjauuoy if oqisorens “opmqeuL"s ) ~ajbuorjoury-ywaryonais aiusuoduoo 18 osins 9s ‘oje1oUr Jrleonpo & YanmsuoD ued ~ gjesoul elfvonpoomny “py viguaneio ‘seu op ous ‘oop eso nquauELoduloD “¢ - sittpei8 up ganteonpa-anonnsus eamhiy Ww Heudin Gorttwpoioed smegeat sou qnfequity“z junrxouoo 16 eussruruo}ap ‘9[BI008 wnansuy“(qHBULIOU — 2180jOrxe) ANoaigO. Trad ‘CRojoigsd) sooyqne der copsou fejeonpo wuojouaiy saiedey t °° (2POII mUdeD) YSVOLOTEN 8 YOINII-AVAON vilvonda “aiyunwvioosned a) zIMON HllvonGs, HTNnIsNaNe ‘AnDistoadS s1X onde) “ouzoy ‘Hie “ ~ arwz1ue810 op ouniog aly “R2eg 2p sonOEpIP areHanoe ~ etioe7 “Cor TenpIATpUl “dR 9 evo Roqodn “yBoouco ‘eonoepIp sopinianoe » asezuemo ap sue) 16 UNpOW'9 mer aoqlavanoe vasenyeasoane ap jusi5 “azenqe4o 2p 21 “6 ) “= orqonbempe 1 axejoos Hyatanie soy & “etioa] v exexoaroud 2p 21°POHe “winpR® up eanvonpo-arjeuo} ioqiguAnoe v axejoolaid op s1°powe atlvonpa if axmsu op iopdgyarize vasmooioxd u ouissonip 18 ey "p > © sordoSepad tunoetoud eaezieuny ‘2oHo8epad wueior0sd of LNAI “€ wie “= aenyeAd ap Jojonuowmastr & 16 soqray9 antIqeAs ‘unto ‘ep aundo roigavens” vouiquis ‘soqtanimutjuoo wareuruuoiep “terodures-orjeds sltuajat op rjruiasis © 1ojoxnsargo vaunyap :20/208eped yumooiord opoderg “» a1@aOut 18 o42109p ‘oseySo10qne ‘ose |Bos ‘auvlip ‘oseziuLBs0 ‘anEwwaLI0 ‘oon s901908upad waeisatosd ojsnloun. “yor@oBepod eurizotoad ap ymidoou03 “1 “9 (B20ny w140D) BLLWANG YOULYLIALLY ¥ RAVZINVONO Bd INUOL 18 IGOR aluvoned-auanaions HOULKUALOY ¥ YoIDODVaHd VaNVvIoaO¥d STIX Injonde Be vee prpMOY ty seu smyouguHIRAW lomugjos vapoodsiod #6 aznqeaa op roiBojoporse wareuotioajs04 gCUVANT INAINTE Literatura pedagogic’ s-a publicat putin in ultimii ani, cirfile aparute tnainte de 1989 sunt partial depasite si, oricum, epuizate; prefurile tind de mult s& depiseasca posibilitatile de achizitie ~ mai ales ale cadrelor didactice tinere; bibliotecile scolare ‘nu au mai primit fonduri pentru achizitionarea de carte cu profil psihiopedagogic. acest context, elaborarea acestui volum a avut o dubla motivatie: in primul rind, necesitatea crearii unui reper bibliografic pentru toate cadrele didactice din fnvatamantul prescolar si primar, cu un confinut ce le poate folosi ca surs& informativ {in domeniul lor profesional in al doilea rnd; calitatea rezultatelor obfinute de cadrele didactice care se prezinta la examenele de definitivare in invatamant si de obtinere a gradului didactic IT este, pe ansamblu, de un nivel mediu, fapt ce nu ne poate multumi gi nici nu ne poate asa indiferenti. Facdnd parte, in ultimii ani, din comisiile de examinare din cadrul Colegiului Universitar de Institutori din Focgani, am cdutat si identifica cauzele acestei stiri de fapt; in opinia noastri, a colectivului de cadre didactice al acestei institutii, motival principal il constituie accesul dificil lq sursele de informare. aceastA situatie, un colectiy de cadre didactice, pedagogi si psihologi, de la Colegiul Universitar de Institutori, Focgani, din cadrul Universititii din Bucuresti, Facultatca de Psihologic, impreun& cu doua cadre didactice de la Universitatea Titu Maiorescu, din Bucuresti, ne-am propus sa realizim un compendiu al tematicii ce face obiectul verificarilor in cadrul acestor examene. Prezentul material-suport pentru studiul individual al candidatilor (educatoare, invaatori, institutori) este elaborat in conformitate cu programele oficiale, temele fiind reunite intro tratare unitar& (comu- 1 pentru invafitori si educatoare) gi, doar unde este cazul, sunt specificate capitolele si subcapitolele destinate fie numai invaitorilor, fie numai educatoarelor. ‘Abordand intr-o asemenea perspectiva cele 17 temne fundamentale ale progra- melor de definitivare si gradul didactic II in invatimant, autorii prezint&, pe capitole si subcapitole, toate aspectele esenfiale ale tematicii programelor oficiale pentru aceste examene, la educatoare gi fnvat&tori, cu respectarea in linii generale a bibliografiei indicate in programele respective, completand, unde a fost necesar, cu lucriri noi, pertinente. Autorii au cdutat sé trateze tematica abordata intr-un limbaj accesibil, pastrand acuratefea stiintifica (In expunere) a ideilor. Am avut, de asemenea, in vedere faptul c& materialul-suport elaborat trebuie s& satisfaca integral cerintele programelor pentru examenele de definitivat si gradul didactic II, si anume: s& ofere cunostinfe de specialitate, si directioneze formarea capacitatilor si competenfelor profesionale de baza gi, totodata, s4 ofere instrumentarul prin care candidajii si-si demonstreze compe~ tentele (0 abordare constructiva, spirit de cercetare si de investigare, o interpretare crtiticd a opiniilor si experientelor proprii din activitatea lor didactica). in speranta c& acest material-suport va sustine gi sprijini pregatirea candidatilor la examenele de definitivare tn invaimant si obfinerea gradului II didactic precizim cc asteptim sugestii si observatii constructive pentru editille viitoare, Gheorghe Tomsa Bucuresti, februarie, 2005n nuIp nWLY JoJo wIAgy 1S Yor] ueAy Y se wind “Ur|D9p UY IY 4e BTBODS BO Bx ‘aqeo 199 YZROMIIS a8 a1j1zod Fseaoe ag “UNG teu! JOWTIA InuN vorMNSUOD uy 1$ oUTeUE op tun] vompSoid uy queyodwn jor un woxe rod nu 1S ne nu axfeonpe ap ajowarsis Ko plopisucs 129 “londoas 10/00 waitzod atmapisuoo o sundsey op aivar90UN 0 ‘Jajisy “osndo uiizod ynop od yeny1s mv-s rotfeonpo rilIqesuodsax 1§ aljeanpo ap sjeuorfeu ojauiarsis “guesodusayuoo tun] ofe oarjexodunr aysooe ve] apundsgr v ep vareoxaouy Uy ‘oqueyodust Suerouwuy Lunuoyo Loosep 18 seZo!ur Bonu ‘oydwiord umsundses puys29 aj “sowieand quns ojeuorje riyyrumuioo reayoay widnse 1$ ojeipuow eNOS widnse ayrforaxa opunisaid yo nsuas wy quvsaad 1 avyoIsd 9,eIU5 © ‘srequatsozap pea as ‘azeurdisisiprnyd nu i$ exeuyjdiosipiun uinssowiap goseasojoy BS Hee} puly luau ‘sa1ojowraiside Lunsiowop soyso08 ley UW) ‘oseoIoWINE 16 souaind tunrKouos 1ouN euazald anoadsar ‘reuydPsipyN|d sa IeIED © ‘aqeazape Hinjos nes apojau ne nu 2189 jendis sun ejey wy Uinetard quns nu avo nuyuad axajduioo wens soun nd pea os uotiwo HO [nsuos Uy ‘EIIqIZTAaid naa3 K eprdes a1injoAr © © ‘oremnustds iota v bao nunuad 18 30 “apelin IOI Bieys nuqued ye Henoysp op “oasap “18 asiypsep auia|qosd ap Bsms o puIMIsUo ‘pjoio0s aia sjorwoyoes ayeos yevoIoajv vo PO InsUDs Uy ‘Teqo[s Io}2"IED © ‘sronpuro|gord roysooe wxeye ut eseyd ayeod ‘as nu qoi8 ad ap auniBas 0 ror 1$ wre} o fo1u yo ynstias WE TUsIOATUN IIEIED © sglutzeid ouezoduraquco rium] roneurayqord ‘nyquresue ag “ejenprarpur oyauvosiad 36 9[e1908 JojLIndnud 1S ayo ‘ejeuorfeu soprigMuNMIOD Were aundut as azeo ‘HRBUTa[Gosd Jorsooe oye suMMIOD-fe10UN8. aflonsuayoeTeD gUTUIN] Ut ound ja-1S snd v-s ANoadsax Tmdooucd “(L961 “RULOPIRA “D ‘yasseY “S) ,oueIOduouo muy e goneUIa|gord™ ‘2p imjmdoouc vorsonponuy vy “yuUN WIP 2[90 wi ‘snp ne ItinjoAs a1s2oy uisaqajroue 18 a}oureoy ‘oLioztm op iipuos wy, apiqisod juns nu tanydoup 18 Heuoqyy o1se98 ‘JO Inpuy BBO “wiMISaDR aTP OIE Suourepuny Jofiieuoqiy varemsise 18 mjnwo sojumdaip wareedsas grey EIear yy areod nu vooed vo ‘soed wiry ypiqisod o1so rer nu vare}foazep yo rweIstioD v-s ‘nyduioko aide ‘sueioduiojuoo mun] a[tze) wip TUqusuodsa: 10}3e) OnE op oyeft|Sou y yod nu ojo yO ‘xznjouoo vf 98-npueSunfe ‘owajqoud ajsooe axjtnp apiunrxauoa 1 yuadoasap nv-s yn9an, Injnjooes [MIEIEIs ads 19 Huy aye ouOZ oWNUE LE dotzesTOWNp TL20}Sox0 fv juEdopeS [UN ‘aeMIeU JojEsinsaX Je YeUN] |MIEIDEIeS ‘OTeINfuooUE InjnIpow vereIOLIerep 29 aula|goud op vqion ais 'a[2qo]8 1$ eJeuoI#er 10] ajjunisuouip ulid 18 go uesoud 16 avi8 10] jnumoereo uid Wie jNws feu 20 UL 20 WIP neouNduM as exvo ‘owIaiqoud ‘op di now un qwoynuap! me ajeis0s tala afe afzores JoJasioAIp uplqusuodsex 16 joniod, Nusureo “wluINs op nusureo “XX Mynjooes a|e fusdep ejewN|N UL aplalodas 18 W1VAANGO I1LATOs ALLZNVAL ga 3sa00Ud ‘TALL VINGA YY YIVIGNOW VZRio ANVEOSWAINOD MINA FTRAYIOAONA IS VLLVIAGg “T anuad ‘boy uy | YOSVANYWOU VTVOOS NI YNUOTA IS ALLVAONI *YNVYOdWALNOO VALVLAIOOS NI INININYWYLYANT IS IGILVONGE VOLLVWaTEOud oT mnyondyGia lansat cunoscuta teorie a descolarizArii societati, in timp ce A, Toffler sustine c&, fh viitor, yse!va invja mai mult in afara clasei.,. durata studiilor obligatorii se va scurta'*. .ctc. (A, Toffler, 1983) Cea dé a doua pozitie, pe care se situeazi majoritatea specialistilor contemporani, sustive puterea educaliei $i capacitatea acesteia de a contribui cu resursele sale specifice Ja constmirea viitorului. Fara indoials, educatia nu poate rezolva singura totalitatea problemélor lumii contemporane, dar nu este posibila solutionarea temeinicd si durabili a problemelor actuale fird contributia sistemelor educative. In acest sens, precizim ci din ce in ce mai multi specialiti contemporani trateazi educatia drept unul din factori capabili si contribuie la crearea unei societ&ti mai bune. Printre acestia se numéra $i M. Haavelsrud (1983), care sustine cd ,interesul pentru rolul educatiei in ameliorarea vietit de astizi, in lumina unei societafi viitoare mai bune, trebuie s& se exprime mn q Wy Wy, “puviBUdT “g ‘suI005 “Yd) !oliwonpa 1e resoduraquoD tuatoHasoa) tun ad snpuod Bl don] js0oy “swuoueuLiod Fax}eanpa MxauOD uy eluapuadepserUT 18 axeuoHLIPUOD sIojut ud TeUINU HgIOIGOS w BIIGeINP voxeYOAZAP ¥| IngisqUCD 10d 1S sopLN jpyfeuosiod vaxeyjoazep uy wjusioyo 1porop rod 1 ratleonpa aye auLioy ton 299, (2861 ‘NPE PT 'f YL) 9O1UTZ 918s ojpiuorodxe uip impmynde 1S emge ‘aluysouno aSopuygop gurosiad a1n00y area und ‘oznyip 18 suoZoino ‘oyuorluaiuau rojojuanyur voreyH{e}03 apnjout oreo = yewzojuy wiivonpa (o {(ormjooSuiad 18 azejoogeaed ‘asvjoosenxo) totivonpo |e [UuLO, imjnusoysis wieye UL foNeWaIsIS pour Uy ayezTUBBIO aopHUNtio® 1S sojoluoNysUL vorEIITHOI apuudno o1> ~ yjewoyuon etjeonpa (q ‘sue mgnfeuosiad txeuLi0y earapan Uy ‘orezijeioods wiimnsut ioun [rupes uy ayesogela 1$ a!ojouos9 ayepesd ‘soneUaIsIS i$ dyeziueA10 sojlunrjow 16 soja}uonyjur eayen|eI0) apuidno o1vo — yfeULso] ¥HEINpS (e stotieonpo 9] suni9} nes undn Jon uy axfeonpa 18 axmnasut ap so]HetAnse injquresue yemjonyys nev (pL61) Palulyy 18 sqUIOOD "XX In]njooos w ayeHUN{ enop e Uf -udosd thera] 18 ynyeys no “gonuomne BUMS o puluenp “Bunj ump un sanoxed v erteonpa ‘guiepou eoodo urp otyriuins eyejuourepury vountioe zB] gued 1S pleioos lei ued rheoue8 1ooun v oapedard op yortdue vountioe 2] ap ‘Jansy ‘s[eiluase ieo1s!pour ap oL1as 0 Ulgialo0s rErB|Oxzap Jnsinared ad yyayNs © ‘189 1$ yueUN voeIo100s no wep o rnUBde e ale [EID0s UautOUds UM a3se EHleoNPA IL VOAGAOLAY ~ YLNINVAMA ALLVONGA = yZVa 4d Livona TGLLWTAM VOINVNIC “10 IIMOLIA FTRINZONGA 1S LY TOLNAZ AIA ATALNAOIXA UN] TLYLAIOOS V YHAVENG VauVLTOAZIA IS YLVONA "Z ‘pnseow wre) ur Arsnyour Gag) oyu uy Bmadope aiavens ‘ojeuotlipen opaminusluos oy Jou auewel> ep vizngul oundnsosd adaqeas enop e (q ‘(19 Fleqo|s vrivonpe ‘goseaualgieo wileonpe ‘eotaro eijeanpa) areorgzutidno teu ouyjdiosip 1ou sun vareauo ¥] gued pupaaut uleonpe z0jeW—;1p ‘2}es98SU09 9fOPOU! JOU 16uN ParvAouiO.d ¥zEOTIA aIBapEANS wusLad (v :oure{qoxd 1935298 umgajozar voropon uy USojeNs Rnop quozoid us yemIUCD ne-s BURIOdUIaIUCD BfeOOs ‘up qugwyizAuy ap opLinuyd wy 40] easopnjour oad oo ves0 ul JopmLeANe HyyMOyIp pul pzvo019 ,,lteoNpe Jo}lowt vare9} [O14 ‘912 gjemInozoul vileoNps. “ereyLUNLIOD eilvonpo ‘gysivodunnu wjeonpa ‘souBoud 18 atojouyjay najuod wifeonpa :1j 4 wind ojorye 1§ ySnepe Tour UoIne HUN] Te aroyous 2s nu ,.eoNpe soptou" Bist “BTeIOpUI WIE ys}i0s vsoad wip yorleuusoyur oreyg9]9s ul 1S wmnoerd ‘aunizingfar 1$ o1per ap sojrumistwue vasoSeje UL ‘eipow -Sswul 1o|ueyodu v 1Aaj9 ongo ap varezHuaNsu09 Ut H[euOF}eoNpe J0jL401084 1eHlUeALo}UE vui9jqoid aund os vipau-sseui 1$ areorunutos nnuad 1atleonpa eanoodsied uic, pueuosiad r11y3]0azop erioanp ad arfeusoyu 1$ oxoiSeouno ap snid un onpe ‘| BS eovojfius ayseoe PO [NsUAs My ‘IO ajfoxou IS 9]osaiojuy op axjouny w ‘axeorunttIOD ap eovo} iti ajassaaip BIDJO 9] 99 ved ap wie} RALNDOLOS oUIPINE O BaTE BS oInqont uaelal ‘Lindoos sojsoov vosoSune nied ayso[0y omgax} are Jojsoeojfius v 18 winoard aquupuuin sojundoos e yross09 varaBajalur 18 ont4o inymisids vose3joazep ‘ountziac|ay 1S oper ‘ysaid ap oreziuany s0]stieuzozut w yyEmMy[No oseo1ylI0eA op Hgnoedea vaseajonzep 1S vorwuno} sundnsoid eq -epaur-ssemt 18 axvotunuI0D nayuad vijeonpA © “arivjndod ap ousoyew uy ierous8 sojazaun erleonpa Bies9D0U also oAnOU! vaueUzase WC] ‘arleonpa ap I$ ollinnujems ap auiojgo.d asvories ¥zeauanuE areo 1$ oWOUOD9 ayoazap a 98 ys aansadsar api) yorperdun areo uotwowsy “quedopeS ise owpesfourop waraxsoro umn] 9ye runiSox 2jaun uy ‘ysvorSfex-jeamjno vanzwu 2p oI") s0uN vounthoe uLd 18 Uumnoosd “joulorpour ojasouSoud utd oyezifoay WientpenioUr w ainzeos aye 1oun v 1S mero B omosa4o are Teun FUOVEC] oOo] 1S BUOreU ‘jeuOIHaL ‘jeqo[a }xoUOS UY aIEMNS afeIpos 18 efeunyeu aneyjoazep ap etlipuos ‘nxos “pfouoiseyoid wimanns ‘eaxoppos 18 eosaysor9 “er}esB 1 “eayenisuap ‘4 re uid “alleindod soljiads ayauioyqoud op givy ayeIo0s Jojsiggunuoo 1$ s0]!214}pur v 2ota1o uenniqesuodsos vazeAnno FrvazIA ,tNeoNpS 20]/0U"" B yuatodwos Wseaoy “YoyeASouap nes ofjendod op aya}euI W vIjLonpy e _ “ “0yAour queue OdUIOS nun tuezyan orvorgzundsaso> outpryne o 16 umserd ‘asequityos auds siyosap iuaLE, ~sodiios un injruoywonpa 2120 39819q “H Z20u jndOoSepod “veooe ac] “tHrEquIIYS Te [enu29 90] un presepisuod ayse vjeoos ser ‘eorequuyos voyLuEld e 1S ‘dum ‘Sejo0e Uy "guuleasuy LgQUNYOS NAuOd uoAo}UI v ‘If}IpuoD woUDWIOSE UI “o[RoIPEL IS 219/dULI09. “epunjord tizqunyos soun vjoy us Bye 98 vasuaMo ‘TXx mnjoses |randooul ey “euior vusnin wip 2[o100 JopTEqUIYOS optHippuod BY SuEWN HeyeUOsied e yqusuodsos 1$ yUOIDyO areidepe ap sojHIoudo vareanyno 1$ wareULLOy ¥ZvazIA aseyjoAzap I$ axequulyos nnued eHeonps “aIeULIN ULig “2[BI0S LLRIJOAzap nda Nes jnsozons BUIULOIeP WeUN injnyEriUDjod veryjonzep ywonanu! ‘areidepe 18 axwulye nyjuod mninpiAipul eompBord 18 vosezi}iq wsuodsou ansaigo idaup aie vg “aueyfoazap 16 oxequiyos niguad evjeonpg © fe °(686] “o]129UN 10}HerTLqesuodsas 1$ so uersoq) 2. tnyelodod # aetna 16 yetsos “onuouo.9 eaijonzop mj rareonsed “ujguueum je 18 wnooid “jeuoreu oy stuns feanyno mpnruouuyed vasiiods 1$ vaxoxSeound = aquamyns 48 aoquouose ‘9]¥I908 Heyaesuodsoa (p 012 soiguys mupour un y jmdasp “plea v] tmdoup — aymurepyyos op Lanjdoxp (0 gounus | jmidaup ‘aieypues e] Imadasp ‘oulgonpa wy jnjdaup ~ ayeanyna 18 2pe1905 ‘oaruouos9 tanjdaap (q “i0}!1Z/99p vazen| 1 edionsed v op mdaup Soptuido v 18 supues v wroq| areuLdxe ap jmdaxp — aonyod ¥ of1afo tumjdoup (v :ejaseorguun quns yueIodwa,u09 eJe008 azorowiod 2] ys emgan ‘980 od siyupiqusuodsas 16 umidaip a[2yediourig -tmydaup J01s908 vareoA) UL pyesioxtun varefedue gosvargnuy ys 1e azwznuiosuos o 18 ataBojajul o azlosns ys “inynuo opLmdexp exdsop, ezouniosut Ys “injnwo sojmdesp ojuaiour syewrepr[os 1 yoadseu op “phres0}0) ‘9p e[furpmane azafesnouy Bs aingan etionpo “1qDINN ane op oieidope UEWUALO taysaoe vanoadsied uicl valieonpa e] injmdosp v ‘eiojss0e jnspeo uy 8 mynpidoo sopanjdosp vareaowiod ut ‘mynqidos v piei90s atjosj0ad 9p nonyjod vareAowod uy jeyuoUIepUNy Jos UN Ov [N-AFOINA ‘ANO wuopiogns ‘oiivonps, ap jerpuou wisiveBio vw) “Ao|{UaUUWO 9/2 2Aty29I09 18 apenpiatpul soylanydoup 1$ wmnoosd ‘apialo 18 don}]0d “afeimjno ‘o[pio0s ‘sormiouosa sopjmdeap ylueyodw 1Se9ae "pI0Ie 2g ‘Injnuro o[Lmdop yf amatid no e[euoreusuL Jojaioed aye 1$ ,njnu1o sojumdarp B gpesioAjun laiexe|ooq'* o7e “onuP) sopuntien toweD" ayridiouud ad gzerouiaim es ltvonpo sop ou" v wuouodwoo yiseaoy “Injnuo aptanjdaap nayuad eeoNpy “aunnsafomné op tqioedeo HumeWa0} et}2ou1p uy sed und un ompsuoo goruseo 1ortouose valzeuta|qord ut 10] wazaHiul 1S e[enpIAIpUT vieia nyuod sojiae|o @ gouuouose vamesaid “T6sRs5 uy IeIeID0s B vo!UTOUODS vormjoazep | eiooap aivdionsed ap tsiengedeo w 1$ youn op wie} joadseu 1$ are2ado09 ap Injnuuids & ‘iunung 1$ gounw ap gley ennizod 1uipmitre feu easeuHos e eonptiod Mole ax ep so1ul0Uos9 s0jedey vareBa[olu) 1S wetelsouno “veuellIOSE aq) “aquatoye a[eisos ixpsBayur 1aun Te 1S sreaquTys® Hoyn foun Te IuEUTEpIM) B> oaiuotIODS JauNpuos 18 rajumguos walPUBGOP Eze!) YOTWOUODS EONOBId IS viIOo UL JoyiAa|e Baloriruy -2ye1008 HEMIALIDe Jfozeei9e8 e120) ui SATONpOAd WeAUeHO 18 uipmNne undwt 2] ‘du Se[eoe wi IS eount ep ishi0} vaseoyt|es puIUeIop soimonosaformal va avea do cfstigat dack va reusi si integreze creator multe din influentele specifice educatiei nonformale si informale. Pe de alta Parte, acumularile educatiei formale pot contribui, intt-o mare misura, la dezvoltarea si eficacitatea celorlalte dou’ modalitafi ~ nonformala si informal, In perspectiva conceptei holistice asupra educafiei, edueatia formala reprezintt ctapa inifiali a educatiei permanente, iar aceasta se suprapune pe dimensivnea tregit existenfe a individului. Potrivit principiului organizatorie’ si filosofic al edueatiei permanente, educatia incepe o data cw nasterea individului si devine 0 dimensiune a existenfei sale pe durata intregii viefi Educatia permanenta este destinaté s& permitd flecarui individ ,si-si dezvolte personalitatea pe durata intregit ‘etl prin munca sa sau prin activitafile sale" (R, H. Dave, 1973). Printre conditiile sau factorii care impun nevesitatea educatiei permanente in societatea contemporana se umara: a) revolutia stiintficd si tehnied din a doua jumitate a secolului XX, care a dus la. sexplozia® cunoasterii si, in acelasi timp, la o mare perisabilitate a Cunostinfelor, b) noile mutatii din viata social-economic&, politica si cultural, care au dlus Ta schimbari profunde in statutul socio-profesional al oamenilor prin deplasarea fortet de munca spre sectorul secundar, tertiar (Servicii), iar in ultima vreme spre cel uaternar (cercetate); c) explozia demografic& si schimbarile in structura demograficd, acestea din urma avand drept consecinté o crestere a populatiei varstnice; d) cresterea Limpului liber, fenomen ambivalent care poate fi atdt o sursi de progres si bundstare, cat st o cauzi de regres si depreciere sociald; e) multiplicarea profesiunilor; f) evolutia fara precedent a tehnologiilor de varf etc. Obiectivele educatiei permanente se plaseazi pe coordonatele esentiale ale finalitétilor educatiei. fn linii mari, ele sunt urmatoarele: 8) dobandirea unor metode si tehnici flexibile cu privire la organizarea, conducerea si evaluarea procesului Ge munca si al conduitei in vederea adaptinii si integrarii individului in viata socialds b) stimularea si cultivarea unej atitudini pozitive, libere si creative prin asimilarea limbajelor stiintei, artei, tehnicii si muncii; c) imbogatirea sistematic’ si continua a Cunostinfelor generale si profesionale; d) adaptarea pregitirii profesionale si a calificari la schimbarile si mutatiile tehnico-stiintifice si profesionale; e) dezvoltarea Tesponsabilitatii personale i a solidaritati; £) cultivarea unor relatii de_prietenie, colaborare si respect cu alte popoare; g) stimularea optimismului oamenilor si a capacitafii de a lupta contra lipsurilor, scepticismului si intolerantei: h) stimularea dorinfei de a invata continu si cultivarea unei atitudini deschise, favorabila schimbarii, inovatillor si creativitatii; i) dobandirea unor tehnici si deprinderi de autoeducatie (‘ehinica de a invata si investiga singur, deprinderea de a reinvata si reinyestiga singur sau in echipa) ete. Principiul educatiet permanente a determinat si determina in continuare o Feconsiderare a intregii conceptii cu privire la scoala, educatie gi invatimant. In contextul noilor conditii $i mutatii din societatea contemporani, scoala trebuie si-si modifice conceptia despre propria activitate educativa si, in perspectiva cerintelor Viitonului, ea trebuie si-1 pregateasca pe elev pentru a avea o conceptie adecvati fai de autoeducatie 31 autotavatare. La autoeducatie se ajunge treptat, in procesul educatiei formale, prin utilizarea metodelor activ-participative de instruire si deplasarea accentului spre munca independenta a elevului, Daca in primele etape ale educatie’ Predoming dirijarea din partea profesorului, treptat, cooperarea gi munca independents conduc spre autoeducatie, autocontrol si autoreglaj educational. Prin urmare, autoedueatia devine posibil’ pe baza educatiei. tn general, ea devine funcfionala la varsta adolescentei, cand elevul, reusind sisi interiorizeze valorile socio-culturale, devine capabil s participe efectiv Ia propria sa formare si 16 dezvoltre’ Proceul de acoelerare a schimbtrilor din scietatea contemporand impune abordarea educfii gi autoeducatei gi din perspectiva exigenelor vital, In sens Prospestiv, menirea soli va fi aceea de al Tnvata pe individ ,s8- decid vitor, contribuind in egalA masuré la dezvoltarea celorlati sila propria dezvoltare" (E. Joita, 2003, p23). Anticiparea vitorulu, Into perspecdva stintiic, consul o nece- sitate a omului contemporan pentru a gisi solutii eficiente in rezolvarea problemelor pe care le ridicd viata. Prin urmare, se pune tot mai acut problema reconcep Prospective a educa, ale cei obiective si metode trebuiechutate i vitor. api opinia lui J. Delors (2000), educajia tebule organiza i jurul a patra piloni ai cunossteri: ) a invita si stil (dobdndire instrumentelorcunoasteri); b) @ Snvita a fac (elatonateseximedil inonjuriony ©) Novis rife inprewnit jem ali oopetstes en aN pecionte pacar if activitatile umane); d) a invita i din primele trei) (J. Delors, 2000, p. 5 os seitecte ie in ee Contemporant exists douk princpiifundamentale cae Sprint efor facrorfor cre srmsrese sprites eoerenfe i eficiongs process de instucic si educate: principio! educatet permanente. si prncipial_orientii Brospective a educate, Ele pot contribu la corelaea activi didactce cx celal tipuri de activitati de invatare, sporind astfeleficienta celei dintai si asigurand unitatea actiunilor 51 influenfelor exercitate asupra elevilor. 3. INOVATE $I REFORMA IN INVATAMANTUL PRESCOLAR $I PRIMAR ROMANESC: FINALITAT TENDINTE, POLITICI St PRACTICIEDUCATIONAL, IMPLICAREA * PARINTILOR SIA COMUNITATILIN VIATA §COLIL. MANAGEMENTUL SCHIMBAI IN INVATAMANT me Reforma invitimdntului romanesc contemporan a demarat prin Legea invati- mantului nr, 84 din 1995. Urménd exemplul tailor vestice, care cu céteva decenii in uj an claborato pois polard centratl pe elev, anioriaiesoolare din fare noast au fundamentat teoretic reforma gcolard pe céteva principii sau teze esentiale si anume: a) prineipiul abordarii globale a schimbarii sistemului de invatamant, ca vizeaza ierarhizarea actiunilor inovatoare la nivelul fundamentelor macrostructurale gi microstructurale; b) principiul restructuriiri inovatoare a sistemului de Seaaats care urmareste evidentierea directiei de evolutie a schimbarii pedagogice 1a nivel ia creativitate superioari; c) prineipiul angajarii prospective a schimbarii sates sistemice, care urméreste fundamentarea reformei la nivel psihologic, filosofic si ete Bees fale rformel turbans combine, contenant urmatoarele: a) schimbiri de natura axiologica si metodologic’: autonot as ppersoanei, capacititi creative, angajare gi responsabilitate profesionala, melee las ene a one mn ota lane Yes cinch aon cig ea b) imbogitirea si diversificarea curriculum-ulul: reevaluarea si perfectionarea disciplinelor consacrate, introducerea unor noi discipline de Tnvatémant (educatia civic’, educatia ecologic, educatia pentru pace); c) reevaluarea functiilor aplicative ale confinutului ivaqiméntuuis ridicarea stattululactivitilor practice, specif carea metodelor si continuturilor propri, elaborarea unei programe pentru practicds 4) asimilarea perspective interdisciplinare, fn vederea predri integrate a site ) fake dceren pwd renee ictaatia de scpdluiccpant ea eel cians difereaiat® a elevilon| varia fimpalu gi a sarcint de tavlare, asigyrare il minimum comun de performante scolare ~ baremuri scolare minimale; f) informa- tizarea invitiimantului; g) cobordirea pragulii de varst’ in predarea stiinfelor. 7