LAECUTAREA 31 EAULUATAKEA INS..Page | of 103 GHID PRIVIND PROIECTAREA HALELOR USOARE CU STRUCTURA METALICA Indicativ: GP 078-03 1. GENERALITATI 141. Scop Erezentul ghid este conceput a se apiica la proiectarea halelor metalice usoare din domeniul constructor Civile, ndustriale si agricole. El este aplicabi partial sila alle tipuri de siructun melatice uecora, 4.2, Obiective si domeniu de aplicare talele metalice usoare sunt construct parter cu una sau mai multe deschider, eventual plus taj, cu inchideri sigemente de comparimentare cin materiale cu greutate redusa, fara poduri fulante, eventual aolate ee echipamente de ridicat si anspor interior, cu capacilate redusa (grinzirulante), in general structura principala de rezistenta a acestor. constructii se realizeaza prin cadre cu inima plina, Alcatuite din profile laminate sau avand sectiuni formate din table sudate. Pentru deschidedle mig oe pot ‘olosi soluti structurale realizate in intregime din profile cu pereti subliri formate la race Elementele de inchidere peniru pereti si invelitoare se realizeaza cu panouri din table cvlale in solute Pangwich sau independente, in acest caz cu termoizolalie din vata minerala sau spuma poluretonicn Panourile de invelitoare reazema de regula pe pane din profile Z formate la rece, Sistemete structurate pentru halele melalice usoare impreuna cu soltile de inchidare constituie de regula Bull ge firma, aceste construct ivréndu-se de cele mai multe ori“ia cheie" de calre frma producetaone Exes Tne cazur in care se combina sisteme de inchidere de firma cu soluth structurale ce se proiscineca si executa independent, 1.3. Det 4.3.4. Defi Pi Stuctul in cadre gin oll se inteleg siructurte car au ca elemente principale stl si rile din ote (fgura 1). Prin element structural se intelege o parte componenia a struciul (stalp.righa, contravéntuire, Pana), care are rolul de a prelua incarcarile si a le transmile altor elementa, 1.3.2. Notatii in acest capitol sunt date notatifolosile in mod repetat in cuprinsul prezentului manual. Pentru Notatiile ce par numai o data se dau explicati directe la capitolul respecty. A-~ aria sectiuni trensversale & ~modulul de elesticitate G ~ greutatea tolala a constructic G ~ modul de elasticitate transversal ME DMSTTS rte Benmenen NEE fasHUME FEIN ERY PRUIECTAREA, EX] ‘CUTAREA SI EXPLOATAREA INS..Page 2 of 103 inallimea constructiai |= moment ce inertie L-deschidere hata I-travee M~ moment incovoietor 'M,~ moment incovoieter plastic M,~ moment incovoietor ultim NN—forta exiala de compresiune sau intindere Q- forta taietoare Q,,~forta taietoare plastica Q, — forta taietoare utima R ~rezistenta de calcul R, limita de curgere 'S ~forta taietoare de baza Wa ~ modulul de rezisienta elastic W, ~ modulul de rezistenta plastic 1.4, Clasificari Clasificarea structuritor in cadre se face: Dupa destinatia constructiei: ~ cadre pentru construct civile ~ cadre pentru constructil industriale si agrozootehnice: Dupa alcatuirea de ansamblu: piewslurl cu cadre trensversale, la care fecare cadru plan constituie un sistem geometric indeformabil in planul lui (fi 22). at indeformabiitatea geometrica in drectia[ongitudinala se realizeaza prinicon ostem e contravantuiri silsau prin elemante de inchidere (figura 1.20). ~ Strucluri cu cadre transversale (figura 1.3) si longitudinale (figura 1.36): Sanu cu stélpi pendula ta care toate legaturiledinte stapisiigle, precum si cele dintre stdlpi si fundatil introduesraat (at indeformabilitatea geometrica a ansamblulu spatial poate fasigurata nuns, prin introducerea uni sislem de contravaniur sfsau prin elemente de Inchidere Sguta 1.4), | cazul primelor dova categorii de structuri ndeforambiltatee geomelrica se realizeaza prin legaturi rigide intre stalpi si viale sissau intve st&ipi si func:See FLIVERU PRUIECLAKEA, EXECUTARI “A S| EXPLOATAREA INS. Page 4 of 103 (in curs de publicare) Ghid de proieclare pentru elemente din tel cu pereti subtir formate ia rece NP 041-2000 Normativ de calcul pentru construct metalice cu diafragme din table cutata 1.5.1.4, Oleluri pentru construct metalice STAS R 8542-79 Alegerea olelurilor peniru construct metalice STAS 7194-79 Sudabilitalea otelurior. Elemente de baza STAS 500/1-89 Oteluri de uz general pentru construct Condit tehnice generale de calitate STAS 5012-80 Oteluri de uz general pentru construct Marci STAS 500/3-80 Oleluri de uz general pentru constructi rezistente la coroziune atmosierica. Marci STAS 8183-80 Oteluri pentru tevi fera sudura de uz generel. Marci si conditil tehnice de calitate STAS 9021/1-89 Otel laminat la cald, cu granulatie fina Pentru construct sudate, Table de atel cu limita de curgere ridicata SR EN 10020-94 Definirea si clasificarea marcilor de otel SR EN 10002-1 Materiale metalice. Incorcarea la tractiune. Pertea 1: Meloda de incercare la temperatura ambianta SREN 10021 Oteluri si produse siderurgice. Condit tehnice generale de livrare STAS 10025+A1 Produse laminate la cald din oteluri de onsiructie nealiate. Conditi tehnice de livrare SR EN 100271 Sisteme de simbolizere pentru oteluri Partea 1: Simbolizarea alfanumerica; simboluri principale SR EN 1027-2 Sisteme de simbolizare pentru otelur. Partea 2: Simbolizarea numerica, SR EN 10045-1 Materiale metalice. Incercarea fa incovoiere prin soc pe epruvele Charpz. Partea 1: Metoda de incercare SREN 10164 Oteluri de constructii cu caracteristi ‘imbunatalite de deformare pe directic perpenciculara pe suprafala produsului 1.5.1.5. Protectia anticoroziva STAS 10128-86 Protectia contra coroziunii a constructior supraterane din otel STAS 10166/1-77 Protectia contra coroziunii a constructilor Gin ole! supraterane, Pregatires mecanica @ suprafetelor STAS 10702/1-83, Protectia contra coroziunii a constructilor din ote! supraterane, Acoperici otectoare, Condi lehnice generale STAS 10702/2-80 Protectia contra coroziuni 2 constructilor din ote! supraterane, Acoperici Prolectoare pentru constructi situate in MEMENTO MARR neeSURMALLY FEN IRU FRUIEULAREA, CAEL LANGA SUE ATLUALAKEA LND..tage 9 of 1Us medii neagresive, slab agresive si cu agresivitale medie 1.5.1.6. invelitori STAS 3303/2-88 Constructi civile, industrisle si agrozootehnice. Pantele invelitorilr. Prescriptii de prolectare 1.5.2, Alte categorii de prescriptii tehnice Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii met Caen suruburi de Inalta rezistenta pretensionale Normatiy privind calitatea imbinaritor © 150-98 sudate din otal ale constructor civile, industriale si agricole Normativ pentru proiectares antiseismica P 100-92 a constructilor de locuinte, social- culturale, agrozootehnice si industriale Norme generale de protectie impotriva incendiiior la proiectarea si realizares constructilor si instalatitor Norme tehnice de proiectare si realizars P 118-98 constructilor privind protectia la actiunea foculu! P 115-82 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructilor metalice pretensionate Instructiuni tehnice pentru proiectarea P 108-80 rinzilor de ote! cu secsiune plina, inima Supla, omogene sau hibride Instructiuni tehnice pentru proiectarea P 74-81 consiructilor metalice din profile cu goluri in inima Normativ privind proiectarea si P 10-86 execularea lucrarilor de fundatiidirecte ta construct Caras Normatoy pentru alcatuires si executarea invelitoror la construct Instructiuni tehnice pentry prinderea si 172-88 montajul tablelor metalice profilete la ‘execulatea invelitarilor si peretitor Ghid de proiectare, executie si i exploatare (urmatire, interventi privind oon protectia Tmpotriva coraziunii a constructifor din olel Norme tehnice provizoti privind stabi NP 28-78 distanielor intre rosturile de dilatare la proieclarea constructillor top) 2. SISTEME CONSTRUCTIVE: ALCATUIRE S! CONFORMARE 2.1. Forma si alcatuirea de ansambluHVA UY PEW LICU PRULEC LAL, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INS...Page 6 of 103 ea conioran rica forme! si alcaluiti de ansamblu a halelor usoare cu structure melalica se recomanda forme €u contururi regulate in plan, cu una sau mai mulle revei de regula egale. 2.1.2. in vederea conformarii antiseismice @ construct, Ia @legeree forme’ in plan trebuie avute in vedere urmatoarele criteri: 2) forme in plan pe cal posibil compacte si simetrice cu distnibuti cSt mai uniforme ale maselor si Figiditatilor Fe ree eal clatle puternice de torsiune. Oaca este posibi, se recomanda ca rigiditatie de aconen ra deplasarea laterala pe directile celor dou axe principale sa fie cat mai apropiale. )a structurile cu mai multe deschideri sii Geschidere la alta sa nu depaseasca 40%; itimi diferite se recomanda ca variatle de inaltime de lao £)Gera forme in plan nu respecta conditile de a punctul a) se vor introduce rosturi de separate, ase! incat Sa se realizeze 0 distributie avantajoasa a maselor si igiitatilor ttoducerea de sisteme de izolare si isipaton de energie care se tealizeze protecta fa socuri si vibra ‘Aceste sisteme fac obiectul unui alt normativ. Forma in plan a structuror parter va respecta prerpvederile din Normativul P 100-82 pet 4.1, 2.1.3, La projectarea halelor sia allor construct tip parter,trebuie avute in vedre urmatoarele: a) asigurarea iluminarii naturale (lereste lateral, \uminatoare) ) ventilatia (naturala, arificisla, climatizare}; ©) caractersticte terenului de fundare (presiuni conventional, tase) 4) alegerea sistemuli static a materiatelor; ©) acoperisul (panta minima, ecurgerea apelar). 2.1.4, O siructura trebuie sa raspunda la urmatoerele cerinte pale. a) sa fie apta de a fulizata scopulu pentru cere a fost prevazuta, tingnd seama de durata ei de viata si cheltuielile antrenate; b) sa reziste [a efectele tuturor actiunilor in timpul execute! si explostani si sa siba o durabiltate corespunzatoare; ¢) sa nu fie grav avariata sau distrusa de evenimente ca explozii, socuri, sau ‘consecinte ale erorilor umane. in ‘acest sens trebuie avule in vedere urmatozrele: ~ eliminarea, evitarea sau reduceres degradarilor pote le la care poate fi expusa constructia: ~ alegerea une’ tip de siructura putin sensibila la pericole potentiale; + adoplarea unor legaturi adecvate intre elementele structuri Peni Satislacerea luluror acestorcerinte, rebuie alese in mod corespunzator materialele, conceptia si aeultea tuluror deialilorcontructve si rebuie specicate tehnologie adecvale pentru puneroe i woera si exploatarea constructic 2.2. Stalpi, grinzi si noduri Fi orescence distributiastalptor in planul construciel sa fe ct mal uniforma. In situatia in care, Gir Gonsiderente functionals, este necesara eiminerea unui stdlp, se recomanda amplasarea uta wiral de sustinere care sa asioure continuitatea structuriCUT AKES OI EATLUATAKEA INS..wage J of 103 2.2.2, Stélpii se realizeaza cu sectiune constanta scu variabila pe inillime, folosindu-se: profile laminate, sectiuni compuse prin sudare, ajurate, seu profile cu pereti subliri formate la rece. 2.2.3, Riglele se realizeaza ca grinzi cu inima plina care pot fi alealuite din profile laminate prevazute cu vule in zonele momentelor incovoietoare mari, sectiuni dubiu T sudate, omogene sau hibride, cu talpi peralele sau oblce, grinzi urate, cu pereti subir formte la race. 2.2.4, La riglele prevazule cu vute se recomanda ca lungimea acestore se fie cel pulin 1/10 din deschiderea {iglei. De asemenea se recomanda ca in seciiunea transversale de la capatut wutel sa se prevada o rigidizare ransversela care sa se sudeze de inima si de embele talpi ale riglei. Daca structura acoperisului contine ¢! Pane, aluncirigidizarea transversala susmentionata trebuie sa fie in dreptu!inimi unel pane. 2.2.5, Prinderea riglelor de stalpi se realizeaza prin legaturi erticulate sau rigide. 2.2.6, Staipil se prind de fundalie prin legaturi articulate (in special in cazut stélpilor cu sectiune variabila) sau rigide (Incastrari) 2.3. Contravantuiri orizontale si verticale 2.3.1. Contravantuirile au rolul de a asigura contucrarea spatiala a elementelor siructuri pe directia transversala si longitudinala a construciiel si de @ prelua incarcarile orizantale, provenite in principal din acliunea seismului si vantulul 2.3.2, La aleatuires constructiva a contravantuirilor orizontale si verticale se vor respecta recomandatile Suprinse in normativul P 100-92, Anexa E2, punclele E.2.1,5.-€.2.1.10. si din STAS 10108/0.78, 2.3.3. In cazul in care se conteaza pe contucrarea spatiala trebuie asigurata continuitatea contravantuitilor longitudinale, 2.3.4. Se recomanda solutii constructive ale panourilor de pereti care sa asigure indeformabiltatea {rigidtatea) atat in planul frontoanelor cat si in cel al paretlorlalerall. in caz ca solulia adopteta nu asigura indeformabilitatea structurii se vor amplasa coniravantui 3.5, Pentru asigurarea stabiltati structurii in sens transversal, frontoanele vor fi prevazute cu contravantuiti aU cu diafragme realizate din panourile de table cutala ale inchideri, 2.8.6. Pentru contravéntuirle longitudinale verticale se recomenda sistemele in X, V, V cu prinderi excenttice ale diagonalelor sau in cadre, in une seu mai multe travei (figura 2,1). Criteriul de decizie pentru stabilirea numarului de travei contravantuite il reprezinta lungimea consiructiei. Se recomanda plesarea une! Contravantuiti centrale la cel mult 8 travei, iar in cazul constructor cu rosturl, in mod obligatoriu o contravantuire an fiecare tronson 2.4, invelitori si pane 2.4.1. La stabliea forme’ sia tipului de inveltoere folosita, iebuie sa se tina seama de functle principale ale acestela si anume: protectia impotriva patrunderi apei din precipita, protectia impolriva condensulul interior, protectia impotriva variatilor de temperatura 2.4.2. Criteriul tehnic principal ta alegerea tipului de invelitoare este greutatea proprie cat mai redusa 2.4.3. La realizarea invelitorilor se recomanda folosirea tablelor culate din otel sau aluminiv, a panourilor sandwich sau a allor solutii agrementate. 2.4.4, Din punct de vedere al rigicitatl in panut lor se pot alcatui invelitori rigide, care realizeaza efectul de Giafragma si invelitori fexibile, la care este permisa 0 deplasare a panourilor intre ele, 2.4.5, Tablele cutate realizeaza efectul de diatragma dace fixarea lor de pane se face cu suruburi si acest efect esle verificat prin calcul, iar panele sunt fixate rigid de orinzi. De asemenea, este necesar ca producatorul sa garanteze o buna comportare in timp a prinderii. In caz contrar, invelitoarea se considera exibila si sunt necesare contravantuiri in planul acoperisului mb @MscrresNuAMALIV YEN LRU PRUIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INS...Page 8 of 103 2a Egirt asigurorea unci diafragme sulicien! de rigide realizata din penourle de invelitoare impreuna cu Sistemul de contravénluir, se recomanda eliminarea luminatoarelor din traveile in care sunt preverote contravantuiri tansversale, 2.477, Se va evita ullizarea materielelor gree Ia alcatuirea luminatoarelor pecum si amplasarea difertelor obiecte de insialalii pe acoperisuri. 2.4.8, In masura in care este posiil se ecomanda ca panele sa faca parte dn sistemul de contravéntur al acoperisulu 2.4.0, Se recomanda folosiea panelor alcatuite dn profile cu pereli subi de tip Z sau a celor dn potile C, cae Pol fi cuplate cate doua in zonele cu efotu: maxime (de obicei pe reazemele inlermediare), 2.4.10. in anumite situatil, 0 structura fara pane (cu invelitoarea prinsa direct de riglele cadrelor) poale reprezenta 0 allermativa rationala, 2.5, Pereti 2.81. Pereti sunt alealuii de regula din elemente structurale de rezistenta, la care se prind elementele de inchidere. Ei au rolul de a delimita interiorul constuctiei side a sigura protectia impotriva efectulul actiumilor Exlerioare. Se pot folosi pentru inchideri si elemente casetale, dispuse orizonial prinse direct de staipi sau vertical, caz Tn care caselele se prind de rigle longitudinale dispuse ia baza sila partea superioava 2.5.2. Malerialele aéecvate pentru perelii exteriori sunt tablele culate, cu sau fara izolatie termica. 2.3, Daca tablele culate sunt fixate de elementele structurale orizontele ale peretilor asigurénd efectul de Giatragma, se poate renunia fa contravantuirille vertcale din planul peretilor longitudinali ¢ frontal 2.5.4. Daca peretii nu fac parte din structura de rezistenta, se recomanda ca legare aceslora sa se faca astiel ca sa permite miscarie structuti (inclusiv din acliunea seismica) fara poducerea de degradari ale peretlor, iar deformatile acestora din veriaiile de temperatura sa nu produca deterioran structarii de rezistenta, In acest sens se recomanda umetoarele a) alcatuiri cere sa conduca la o interactiune redusa cu structura de rezislenta: P) acceptarea degraderl pereilor in cazul unor seisme putemice, dar iuarea de masuri corespunzatoare ‘impotriva prabusiri lor 2.6. Fundatii se ga alegerea sistemulul de fundare irebuie sa se tina seama de nalura terenului si nivelul apelor subterane, 2.6.2, Fundatile stalpilor metalic se realizeaza sub forma de blocun alcatuite din: belon simplu, cu sau fara Cuzinel, sau din beton armai, respectiv sub forma de fundatii pahar. Prinderea stalpilor de fundatl se ‘ealizeaza cu suruburi de ancora}, rspectiv prin incastrare in fundatia pahar. 2. La proiectarea fundatilor se vor respecta conditile prevazute in Normativul P 10-86. 27. Rosturi 2.7.4. Dupa caz, constructie vor fi fragmentate prin rosturi cu uenatoarele functiuni = rosturi de dilatare / eantractie; + rosturi antiseismice;NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INS..Page Y of 103 = rosturi de etansare, 2.7.2. Tronsonarea construcliei prin rostusi ve respecia prevederile din Normativul P 100-92, pct 4.4 si Anexa E2, precum si Normativul NP 28-78 top] 5 3. MATERIALE 9.1. Materiale pentru elemente structurale 3.4.4. Criterii de alegere 3.1.1.1, La alegerea materialului de baza trebuie sa se alba in vedere asigurarea urmatoarelor proprietat = rezistenta de rupere si limite de curgere (care la otelurile standardizale se garanteaza in functie de marca otelului, iar limita de curgere si in functie de grosime); + ductiblitatea (vezi pet 3.4.2.); + sudabilitatea (vezi pct 3.1.3.); - evilarea riscului de rupere fragila (vezi pct 3.1.4. - evilarea riscului de destramare lamelara (vezi pet 9.1.5.) 3.1.1.2. in functie de importanta elementului de consiructie si de conditile de exploatare, pralectantul trebuie sa decida in fiecare caz concret care cintre cerintele de mai sus trebuie respeclate si in ce masura. In cazuti speciale, se pot impune si alte criteri 3.4.2. Ductilitatea 3.1.2.1, Pentru fiecare marca de ote! si clase de calitate, standardele de produs precizeaza valoarea minima a alungiii le rupere A... precum si diametrul dornului in jurut caruia se face indoirea la 180°, in functie de ‘grosimea epruvelei, 2.1.2.2, Otelurite trebule sa satistaca si cerintele din P 100-92, pcl 8.3.2. (Ia care se poale renunta numsi daca grupatea de actiuni care contine acliunea seismica nu este cea mai defovorabila nici chiar in cazul cénd se considera y = 0,65 — vezi pl 4.3.1.) 3.4.3, Sudabilitatea 3.1.3.1, Pentru a putes fi sudate fara lures unor masuri speciale, olelurle trebuie sa se incadreze in prevederile STAS 7194-79. 3.1.3.2. In cazul otelurilor care nu se incadreaza in prevederile stendardului sus mentional si care pot sudale numai cu luarea unor masuri speciale, eceste mesuri vor fl indicate obligatoriu in caletul de sarcin. 3.4.4. Evitarea riscului de rupere fragila 4.1.4.1. Riscul de rupere fragila trebuie evitat, deoarece aceasta se produce fara deformere plastica prealabila si se propaga cu viteze foarte mari. Clasa de calitate si gradul de dezoxidare se pol alege conform STAS R 8542-79. De asemenea, tehnologia de sudare trebuie aleasa astfel incat sa se evile riscul ruperii fragile 3.1.5. Evitarea riscului de destramare lamelara ®SUAMIATIV FENIRU PRUIECLAKEA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA L... Page 10 of 103 3.1.51 Posibiltatea aparitei destramarilametare (igura 3.1) rebuie avuts in vedere in cazul taminatelor cu Sein Ge 2S mm seu mai mar, Ia care se executa imbinari sudate de nalure sa produca lensianl Reve ctee de 88 apara si din incarcarile exterioare. 3.4.62 In vederee evita riscului de destramare lamelara, se recomanda sa se ia urmetoarele masurk cemareataalilr Constructive ia care din cauza sudari si din efectul incarcatilor exterioare apar lensiuni Semnificative de inlindere tn directia grosimii laminatelor; = daca lolusi astfel de soluti nu pot fi evitale, este necesara clegerea unor marci de teluti la care Producatoru sa garanteze o valoare minima a galuiti Z, ta incerearea la traciune pe epruvete prelevate in Girectia grosimii incercare efectuata conform SR EN 10164}: Zaz Zine (8.1) in Care 2,pqq €st¢ Valoarea minima necesara a géturl si se recomanda determinarea ei conform Anexei 1a Prezentului ghid; ~ controlul ultrasonic dupa executarea sudurilor, in zonele expuse riscului destramari later ~ aplicarea preincalziri sisau cresterea temperaturilintre trecerh fiscul Ge destramare lamelara este mai mare in cazul sudaricu electroziinvelt (SE) decat la sudarea sub flux (SF) sau la sudarea cu etecirozi fuzibil in medi de gaz activ (MAG), 3.2. Materiala pentru imbinari 3.2.4. Materiale de adaos pentru imbinarile sudate 3.2.1-1, De regula, materialele de adeos pentru imbinarie sudale se aleg de calre executant la recomandarea Proiectantului Faz Nlvelole de acceptare ale imbinarilor sudate se aleg de catre proiectant in conformitate cu normativul © 180-99, SR EN 729-1,2.3,4-1996 si cu normativul P 100-82, pct 8.3°5. 9.2.2. Materiale pentru suruby 3.2.2.1. Materialele pentru suruburi vor fi cele prevazute in STAS 2700/3-89. Pentru suruburi de inalta ‘ezitenta pretensionale, se vor respecta si condilile din normativele C 133-82, cap, 2 si P 100-92 pot 8.3.6. 3.2.22, Pentru suruburi de ancoraj, se vor respecta condiile din normativul P 100-92, pet 8.3.7, 3.3. Materiale pentru elementele nestrucurale aan Maleralele acecvate pentru elementele nestructurale sunt tablele cutate, cu sau fara izolatie termica, agrementate in lara, top} 4, CERINTE GENERALE DE PROIECTARE 4.1. Elemente generale 4.1.1. Cerintele generale de pr ctare sunt precizete le pet 2.1.4.MeN UG ERUIEN TAREA, EAELULAKEA DI EMFLUALAREA 1. Page Hof 103 4-1-2. La proleciarea halelor melelice usoare parter se vor avea in vedere si urmatoarele aspecte: ~ Comporiarea spatizla depince in mare mesura de modul de aicatuire at ccoperisulu; Ae iuCturile cu acoperisur usoare ampiasate in zone cu seismicilate redusa, importania act nilor seismice ‘aw este mare si in multe sivalli acestez nu decid dimensionarea siructuri (veel pent 3 1); ‘ease lute amplasate in zone cu seismicitate mare, halele melalice uscare de tip parter au posibiltati ‘eduse de disipare a energie! seismice recuse deoarece articulate plastice lau vectors i stalpi; «Tn ambele sitvali, masurile de conformare seismica de ansamblu prevazute in P 100-92 trebuie respectate. 4.2, Conditil de rezistenta si stabilitate 42.1. Elementele realizate din profile laminate sau sudate si imbinarile lor vor 4 dimensionatelverificate la Starle limita de rezistenta si stabiitale in conformitale cu prevederile dn STAS 101081096 4.2.2, Elementele de alcatuire din profile cu pereti subtri formate la rece vor fi dimensionateWverificate la Saris limita de rezistenta si stabiitate in conformilale cu prevederile dm STAS 1010 ose Rormativelor corelate, 42.3, Lungimile de flambaj ale slaiplor se vor determina conform STAS 1010810-78, pct 6.42. si tabelul 20. 4.3. Conditii de ductilitate 4.3.1, La structutle realizate din profile taminate sau sudate, prevederile prezentului paragraf se aplica numai deca Gruparea de actiuni ce include setsmu, calolat cu w = 0,65 este mai defavorabila decal alle orupari de acl, Pentru aceasta se calculeaza forta taieloare de beza din combinatia fundamentala T, (greutate proprie Gin 100 oa 82.58 aplice prevederile de caicul pentru structuri emplasate in zone seiemice (Prevederile din P 100-92), Daca TST, (4.2) pulel stead Prevederie din Normativul P 100-02, calculele efectuéndu-se cu coeficiontul w ‘corespunzator tipului structuri proiectate, whecsaen manioneaza ca valoarea y= 0,85 corespunde cazuli stucturlor slab dsipatve, care, desi saerze in domeniul elastic (seciiuni de clasa 3), print-o buna confgurare si cores ciimencionae vse rae aa cezarva de reristenta (redundanta structurale) In cazul in care din mole os Un de eit ciratea nae}, sistemul de conlravantut nu corespunde principiior de conigurare anlselsmica, elasu weer Structurele sunt preponderent ariculate, se recomanda utilzarea unui factor w = 1.00, SF. lage atentia ca valorile coefcientuul y date in tebell 5.4 din P 100-92 corespund cezutior cand Stucturile salisfac in mod complet cerintele de duciliiae (sectuni de clase 1) si eelate prevederi ale Normativului specificate in capitolul 8 si enexa E. 28. Stclurie realzale dn profile cu peret subi formate la rece sau din elemente cu sectiuni care se ‘ncadreaza in clasa 4 de sctiuni, nu pot cisipa energia seismica si se vor caleula cu y= 4,00. Jobb sell 2 S¢ putea realiza o disipare de energie seismica corespunzatoare provederior din normativul P Gon 22 $8 urmaresie alcaluirea structuni astiel ce sa conduca la formarea unul meconern favorabil, compus, ‘din zone plastice si elestice. La preiectare, in zonele plastice se vor respecia movocerit ormativuiui P 100-WUIIMIALIY HHL PRUIEUTAREA, ‘CUTAREA S] EXPLOATAREA I... Page 12 of 103, 22, iar in cele elestice, prevederile cuprinse in STAS 10108/0-78, Mecanismele de cedare plastica se fide is carn ;taree de articuatiplastice ia baza sidiplor incastrall in fundali, sau in excul orindesi ‘olde inte staipisirigle sila partea superioara a slalpiior (Figura 4,1). 4.3.8. Disiparea energiei se realizeaza prin + deformati plastice la Tncovoiere (articulat tice la rigle si stélpi) la structurile in cadre necontravantuite; ~ deforma plastice de intindere, ta cadrate contravénluite centric cu diagonale ininse; + deformati plastice de forfecare, incovoiere seu foriecare bare disipative scurte, lungi sai intermediare. \covoiere, la cadrele contravéntuite excentric cu 4.3.6. Articulatite plastice trebuie sa se formeze Nu se admite formarea de articulati pla: stalpilor de fundati. zonele adiacente nodurilor de cadru sau bazelor stAlpilor. tice in imbinerile grinda-sidip sau in elementele de prindere 2 se Temeatnsimea zonel plastie, egata cu 1, 2b, b find latimes talpit comprimale, nu se admit modifcar ale ‘sectiunii sau praclicarea de gauri deta eogutle sttuctuci rebuie sa tucreze in domenilelestic, pasirancu-sirigiitatea initala in timpul deformari plastice a structuri, Saipk, reens es Carelor in nodur sia staplor in fundati, precum siimbinarlle de continutate din gral sau S[2h, tebuie sa fie cimensionate asttel ca sa aiba capacilalea de rezistenta mai mare decal wa, elementelor imbinate, domeriu prac rcomrimate ale coniravantuilor versie cu prinderi centice se admite Nambajul in some Bastie numai daca barele intine din ansamblul conlcavantuil pot prelua singure love din ectionea ésmica, energia find dicipata prin intindere plastica, £3.12. In cazul contevéntitior cu diagonals prinse in noduri se admit frmarea de artitulai plastice numal in bara disipatva Seniesa plastice trebuie sa aiba o capacitate de rte plastica corespunzatoare disiparii de energie selsmica prevazuta in P 100-92. in acest scop trebie co: 2) prin masuri constructive prevazule la punctu 6.4.4 safe evitate ruperiie premature cu carscter fragil care pot impiedica realizarea mecanismului proiectat, Se va da o alentie deasebita corectludiny esse panderllor sudate, acestea puténd fi, in cazul unor gresel de proiectare sau exeuulle, cura oa ruperi fragi 4.4. Conditil de rigiditate 4,41. Deplasarile siructuri si ale elementelor componente vor respecta conditile de limitare a deplasarilor dupa cum urmeaza: 2) arnzile cadrelor panele si inveliloarea vor fi verticate la slaree limita de detormalie in conformitate cu FU epee fO08!0-78, pot 5.8, punncu-se condlia ca sub inearearlle de exploalare, sagests sa nu depaseasca valoarea admisa: b) deplasarile orizontale la nivetul axei rigtei. incuzénd si deformatile pos stice din actiunite seismice, vorsalistace conditile din P 100-92, pet E.2,2.2. 4.4.2 Rigiditatea cadrelor considerate independenie irebuie sa fle ct mai uniforme, rigiditatea unui cadru nefiing fata de rigicitalea medie cu mai mult de 20%. 4.8. Conditii de protectie ta foc Se vor respecta prevederile normelor tehnice de proteciie impotrive incendiilor la proiectarea si realizerea constructilor (P 118-98), 4.6. Conditii de protectie anticoroziva In scopui realizar unel protect anticorozive, corespunzatoare trebuie sa se respecte prevederile slandardelor mentionate la punctul 1.5.1.5, si preseripti tehnice C 139-70. {top) 5, CALCULUL STRUCTURI! Proiectarea va fi efeciuata de un inginer structurist competent, Urmatoarele aspecte tehnice trebuie avute in vedere pentru calculul structuri - Geometria + Imperfectiunile + Incarcari si combinatii de ancarcari - Ducllitatea elementelor (geometria sectiuni transversale si materiale) ~ Alegerea elementelor + Calcul fa starea limita ultima (SLU) ~ Calculu Ia starea limita de exploatare normala (SLEN) - Rezistenta sectiuni transversale = Verificarea ta stabiltate generale si locale a elementelor + Catculul imbinarior si al prinderilor in fundati ~ Conlucrarea dintre structura si invelitoarea din tabla cutata Proiectantul va putea lua in considerare si alte aspecle legate de condilille de mediu sau de exploatare a slructuri 5.1. Criterii de proiectare pentru stari limita ultime 5.1.1. Prezentul paragrat contine elementele generale specifice calculului static si Ia actiuni seismice al cadrelor parier, 5.1.2, Proiectarea structurilor se face pentru urmatoarele siluati a) situatia permanenta care corespunde condililor normale de utilizare @ temporare; ructurii din actiunile permanente siPes nU RUC LARA, EAGLU AKEA 31 EAPLUATAREA |... Page 14 of 103 ») situatia tranzitorie corespunzatoare timpului cand structura seafla in executie: ©) situail accidentale corespunzatoare solicitaiior ce provin din actiunile exceptionale. Posies nts de proiectere sunt stat limita utime (in care structura se verifica din pune! de vedere al Tents rea si Slat limita de exploatare normala (in care se vertica deformatile struciuri) care trebule co ae limitele precizate de STAS 10700/0-75, Sd. Caracteristcle materislelar, specifice oleluli, sunt precizate in standerdele de procs, (unele dine Sate aesaaind-se si In STAS 10108/0-78), lar erterile peniry alegerea materialelor speciice otelulal curt date in capitolul 3, 5.2, Incareari si combinatii de incarcari 5.2. Incarcari permanente 5.2.1.1, Greutatea proprie a inveltori si a peretior se poate lua in cazurile obisnuite din STAS 10101/1-78, iar in situali speciale dupa datele oferite de producator. 2.2.12. Groutetea propre a panelor, rgleor si stalplor se poate lue din cetaloagele ce profle, seu se poate calcula. 5.2.2, Alte inearcari 5.2.2.1. Alle incarcari se lau conform prescripilor tehnice in vigoare, cum ar fi de exemplu ~ Incarcarile utiie confoem STAS 10101/2-75 si STAS 10101/2A1-78: \earcarile din zapada conform STAS 10101/21-92; Incarcarile din vant conform STAS 10101/20-90; ~ incarcarile seismice conform Normativului P 100-92. $.2.3, Combinatii de incarcari 5.2.3.1, Combinatile de incarcari sunt cele corespunzateare relalilor din STAS 10101/0A-77, $23.2. Peniru starea imila ulima (SLU) gia incarcari normale, gruparea de incarceri este urmatoarea: EnP,+ Enc, +ngEny, (5.1) 5.2.33, Pentru slaree limita ulima (SLU) én incarcari exceptional, aruparea de incarcari este urmatoares: EP, + EC, +n, Ev, +6 (5.2) S254 Penitu storea limita a expioatari normale (SLEN) din incarcari normale gruparea de Incarcar\ este cea de la punclul 5.2.3.2, dar cu valorile normate, dec: BP,+ EC, + n,2V,(5.3) 5.2.3.5 Incarcadle permanente P, dn relatile de mai sus cuprind valorile normele pent ~ greutatea prop a elementelor structurale: - greulatea proprie 2 invelitorit; mmbAMEITC ramenBURMA DLS RU ERUILE FARLAL LALO ULARLA OL LM LUA TANGA tee PMR To OL Bua ~ greutatea proprie peretilor exteriori laterali si de fronton; - greutatea proprie a perelilor interiori de compartimentare, in cazul in care acestia sunt legali de structura; - oricare alle incarcari provenind gin greutates proprie 2 unor instalai,ullaje sau echipamente legate de structure. 5.2.3.6. Incarcarile evasipermanente C, cuprind vetorile normate pentru - greutalea proprie 2 instalatilor sustinute de sarpanta acoperisului; ~ greutalea proprie a instalatilor silsau utizjelor cu pozitie fixa si legate de structure; ~ greutatea depunerilor de praf industrial; alte Incarcari 5.2.3.7. (1) Incarcarile variabile V, cuprind incarcarile datorate actiunii zapezisi vantului, precum si oricare alte ineareati provenind din instalati,ullaje sau echipamente nelegate de structure. (2) incarcarile produse de actiunea vantului s roduc in calcul conform STAS 10101/20-90. (3) Incarcarile produse de actiunea zapezii se introduc in calcul conform STAS 10101/21-92. 5.2.3.8. Actiunea seismica E din relatia (5.2) se introduce in calcul in functic de metoda de calcul folosita: + cu valor spectrale, calculate pe baza relatiei 5.1 din Normativul P 100-92 in cazul metodei statice echivalente (metoda A) sau metodel stalice neliniare (metoda SNL}; ~cu valori rezuitate din integrarea ecvaiilor de echilibru dinamic, In cazul metodelor dinamice liniare (OL) sau naliniare (ONL), 5.3, Metode de analiza a structurilor 5.3.1. Elemente generale 5.3.1.1. Metodele de enaliza globala, pentru determinarea eforturilor, se leg in functie de tipul de structura, lipul de material, clasa de sectiune si de tipul solicitar 5.3.1.2 jn functe de tipul sructuti se poate face o analiza globela de ordinul seu i 5.3.1.3. in functie de calitatea materialului si clasa sectiunitor barelor, calculul se poate face in domeniul de comportare elastic sau plastic. 5.3.1.4, in functie de tipui de solicitare. trebuie avute in vedere metode de analiza pentru actiuni statice si Pentru actiuni dinamice (seismice), 5.3.2. Clasificarea sectiul r 5.3.2.1. in functie de supletea peretiior, sectivnile ransversale ale elementelor s 1, 2, 3814, prevazute in tabelele 8.1 si €.2 din P 100-92. part in sectiuni din Clasa 5.3.2.2, Daca calculul structurii se efeciueaze in staciul plastic si structura este concepute sa disipeze energia seismica, elementele structuri trebuie sa fie capabile sa formeze articulati plastice. Capacitatea de rotire plastica trebuie sa permite o redistribuire a momentelor de incovoiere si se disipeze energia seismica de care se line seama in proiectare prin alegerea coeficientului de reducere wAVON LLY FEINTICU PKUILE LAKLA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA |... Page 16 of 103 5.3.2.3. in functie de valoares coeficientului y adoptat la proiecteree structurii se vor respecta urmatoarele conditi penis 0,17 Sy < 0,25 Casa 1 pentru 0,25 < y < 0,50 Ciasa 2 = pentru 1,00 > y > 0.50 Casa 3 1,00 Clasad 2.224 in situate in care se aprecieza cain elementee sirsctutr la proieclaree carora sa considerat y > 0,50 pot aparea piastificari cauzate de actiunea Seismica, se pol accepta conditiile corespunzatoare Clasei2. 2.3.2.5. Calculul capacitati de rolire plastica se poate face cu o metoda adecvala, verificata teoretic si experimental (de exemplu metoda mecanismului local plastic). In caz ca nu se dispune de un calcul mai exact, Se poate folosi metoda prezentata in Anexa A la prezentul ghid 5.3.2.6, Elementele la care nu se face un calcul de capacitete de rotre plastica si care dezvolta articulati alastice, rebuie se apartina Ciasei 1 de sectiuni, conform P 100-92, Tabelul 81 5.3.2.7. 2veltetea barei comprimate si marirea fortei axiale trebule limitale la NIAR S03 (5.1) NIAR <4 (5.2) 2D 2g *NIAR $1 (5.3) in care: A este aria sectiuni tansversate: A, este aria inimi profiluti Rosie limita de curgere: 2 este zveltetea barei; ‘hg este valoarea limita data in Tabelul 5.1 Tabetul 5.1 Valorile zvelletei limite OL 44 (8 278) OL 52 (S 360)SURMIATIY FES IRU FRUIEU AREA, EAD OL LARKEA SF EAFLUS LAKE vage 17 01 1U9 5.3.2.8, Daca se face o analiza de ordinul |! cu luares in considerare 2 imperfectiunitor, conditile (5.1)(5.3) ‘Au mai sunt necesare @ fi verificale expiicit, ele find continule in vericaree de rezistenta si deformatic, 5.3.2.9, Vutele se vor verifica asa cum se arata In continuare (vezi figura 5.1) (1) Grosimea inimii nu se va schimba pe o distanta egale cu 2d de ficcare parte a articulatiei plastice, d find inaltimea libera a inimit in dreptul articulate’ plastice (2) Talpa comprimata va fi de Clasa 1 pe cistanta de 2d de flecare parte a articulatiei, dupa definitia de mai sus. (3) Talpa comprimata va fi de Clasa 1 de fiecare parte a articulatiei pana le cistanta x, astfel ineal: (Momentul in sectiunea x) / (Momentul plastic redus in sectiunea x) < 0,8 unde momentul plastic redus este momentul plastic redus din interactiunea cu forta axiclam si forta taietoare. (4) in rest, talpa comprims va fi de Clasa 7 sau Clasa 2, si inima va fide Clasa 1,2 sau 3, 5.3.3, Imperfectiuni imperfectiunile sunt inevitabile si pot determina reducerea capacitaill portente sau a 1 definesc urmatoarele tiputi de imperfectiuni tati structurli, Se - Imperfectiuni de cadru; - Imperfectiuni pentru analiza sistemelor de contavantuiti + Impertectiuni de bara. 5.3.3.1, Imperfectiuni de cadru Imperfectiunite de cadru se considera inclinarea stalpilor fata de verticala si vor fiincluse in analiza (Figura 5.2). Se permite folosirea unor forte orizontale echivalente, care sunt mai usor de ullizal in calcul la cadrele parter. Aceste forte var fi calculate din eforturile axiale din stdipi folosind ipoteza ce simple rezemare. Daca se folosesc fortele orizontale echivelente, trebuie retinut faptul ca acestea nu maresc forta orizontala totale care actioneaza asupra clacisli (fgura 5.3) Imperfectiunile initiale sunt pe toate directile, dar in calcul se considera pe o singure directie. Acestea introduc in structura eforturi care'vor face sa creasca sau sa descreasca efectul celorlalte actiuni, in functie ge ditectia considerata. Daca imperfectiunile se introduc in calcul, se considera doua situatii, una cu inclinarea spre stanga si una cu inclinarea spre dreapta. Ambele ipoteze vor fi aplicate cu toate cazurile de Incarcare, mai putin acelea care pot fi eliminate prin inspectie. La cadrete parter regulate pot f folosite urmatoarele etape simplificatoare: - Se calculeza incarcereaverticala lotala de pe structura, V4: ~ Se calouleaza 0,5% Ve, (sau alt proceniaj ales pentru un cadru anume) ~ Se imparte acest 0,5% Ve, intr-o serie de forte egale crizontale aplicate ta partea superioara a fiecarui stalp. 5.3.9.2, Imperfectiuni pentru anal a sistemelor de contravantuiri ®MACY PEIN ESU FRUIEL LAKEA, EXECU IAREA SI ES PLOATAREA I... Page 18 of 103 Acesie imperteciuni sunt imperfectiuni geomelrice, der pol ullizale fortele echivalente A2G2 Se losesefortte echivalente, rebuie reaminitfeptul ca ecestea nu marese Incarcarea totala a intregi cledir 5.3.3.3. Impertectiuni de bara Dupe ECS (vezi 6.2.4.5) sunt posibitetrei altemalive dupa cum urmeaza: 93:3.3,1, Considerarea imperfectiunilor uttiyas imperfectiunile de bera sunt iuate implicit in considerare la veriicerea rezistentel ta Nambaj a elementelor, alunei cand sunt folosite curbele de lambaj europene. $.3.3.3.2, Procedura este dupa cum urmeaza 9) Analza structuri cu un model geomelric care neglieaza imperiectiunile de bara Pent flecare element izoal, considcral dublu anculst, cu imperfeciunle inate de bere se aplica ‘ncarcarile exterioare pe capete de bara, obtinule la punctul (a). ©) Se face 0 analiza de ordinu! Il a elementului de ta punctul (b). 4) Se veritiea rezstenta sectini folosina , in loc do 45 ©) Se verifea hambajul prin incovoiere rasucire combinat cu fambejul prin incovolere dupa axa mis 5.83.3.3, Considerares imperfectunilor in modelul structural de ansambly Statice se face prin metode cu diferite grade Fronamlexitae, clasifcate dupe gradul de fidelitate cu care reflecta comporiaioa sieeven coe inearcari 5.3.42. Eforturile cint-o siructura stalic determinata pot f calculate folosind: 4) calculul elastic in toate cazurile; 2) calculul plastic numsi daca materialul satisface conditile prevazute in Normativul P 100-92, pet. 8.3.2. si clementele corespund cerintelor arevazvie la pet, 6.3.2 din prezentul mance 2.343. Caleutut elastic se bazeaze pe lotezs ca malériall are © eomporiare lniara indiferent de nivelut Solciari, Tolusi, 0 recstibuire @ momentelor cu maximum 15% poate f atmisa in alec Gers daca:NORMA LIV PENT KU PRUIEL LAKES J EAELULARE 31 EAPLUA TAIL: 1. rage 19 oF 109 a) eforturile din structure ramén in echitbru cu incercarle aplicate; b) sectiunile elementelor la care se radistribuie momentele, apart Claselor 1 sau 2 (vezi pct. 6.4). Prin aplicarea acestei prevederi momentele maxime de pe reazeme, determinate prin calcul elastic, po! fi reduse cu 15% la riglele cadrelor, cu conditia recistribuiri diferentelor la momentele din camp, 5.3.4.4. La calculul plastic pot fi folosite: a) metode ce considera materialul rigid elastic si perfect plastic, in care defarmatile elastice sunt negijate si cele plastice sunt concentrate in articulatile plastice; b) matode elasto-perfect plastice, In care se considera ca sectiunile raman elastice pana la atingerea momentului plastic in sectiunea cea mai solcitata, Deformaiile plaslice se considera concentrate in articulatile plastice. 5.3.4.5. Cadrele longitudinale sau cele din frontoane pot fi considerate ca fiind contravantuite daca sitemul de contravantuire reduce deplasarile totale orizontale cu cel pulin 80%. 5.3.4.6, Efectele de ordinul II geometrice, p-5 si P-A trebuie luate in considerare si mai ales pentru structurile parter care sunt sulicient de elastice si sensibile la sifel de efecte, deci o alegere judicioasa trebuie facula intre caleulul de ordinul | si cel de ordinul I! la starile limita ullime SLU. 3.4.7. Calculul de ordinul Feste de obicei o analiza liniar elastica, la care modifcarile de geometrie sub \carcari nu sunt luate in considerare. Pentru calculul plastic, exista tei metode de baza: grefica, rigid- plastica si elasto-plastica (vezi Anexa B din prezentul ahid), 5.3.4.8. Calculul de ordinut |! include efectele P-A si poate inciude si efectele locale p-5. Este de preferat ca acest calcul sa fle utilizat ct mai mult in viltor, atunci cénd structurile devin mai zvelle si mai competitive. Mai mulle metode sunt disponibile (vezi Anexa C din prezentul ghia). 5.3.4.9. Caleuiul de ordinul | are urmatoarele avantaje: - Este simplu, bine cunoscut si inteles, asa ca ingineri de proiectare au incredere in el si il gasesc usor de veriticat. + Utiizeaza o capacitate de calcul minima sau poate 1 efectuat fare calculator. 5.3.4.10. Caleulul de ordinul | are urmatoarele dezavantaje: - Nu include efectele geomettrice de ordinul I! siluarea lor in considerare cere etape de calcul suplimentare (vezi Anexa D din prezentul ghid). Aceste elape sunt calcululforteicrilice de lamba} a structuti V,, si aplicarea unui simplu factor de modificare derivat din V,. Velorile aproximative ale iui V,. pot f determinate fara calculator utllizand metode simplificate descrise in acest ghid - Pentru structurile flexible se folosesc bare cu sectiuni mai mar - Nu este indicat sa se utiizeze la structurile cu valor foarte mici ale lui V,.. 5.3.4.11, Calculul de ordinul ll are urmatoarele avantaje: + Poate include efectele p-5 si P-a evitand necesitatea iteratilor suplimentare. - Se pot abline sectiuni mai reduse pentru structurile mai fexibile. - Nu exista limitari ale zveltetii siructuri care trebuie analizata. 5.3.4.12, Calculul de ordinu! Il are urmatoarele dezavantaje:Ueeuneny FeO IY FRUIEL TAKE, EAECUIAREA SI EXPLOATAREA L.. Page 20 of 103 ~ Cere capacitate mare de caloui su nu este practic far ullizeres calculatorul ~ Nu este la fel de simplu ca si caleulul de ordinul | In prezent, calculul de ordinul I! nu este prea utilizat, de aceea nu este nici prea bine cunoscut, Majoritatea inglnerir proiectanti nu sunt acomodati cu el, asa ca il gasesc dill de veriicat, mai sles daca efectele P-5 ‘Si P-A sunt inluse. In plus pot gasi varietatea de metoce Pe care le au la dispozitie ca usor confuza. Cu toate acestea, in vilor calculul de orcinu II trebuie sa se dezvalte, $3-4.13, Calcul la star limita ale exploziari normale (SLEN) se face conform Anexel E din prezentul ghid. 5.3.5, Claculul eforturilor fa actiuni seismice None. Calcululeforturiior ta actiunile seismice se face cu melode de diferte complextati Prezentat Normativul P 100-92. Soie2, Metoda de analiza structurale, cenumita in 100-92 “Metode curenta de proiectare (Metoda Ay’, este Sragatere pentru toate structure in cadre. Ea se bazeaze pe ullizarea unui specu elasto-plastic si calculul eonturior se face prin adoptarea unei distibutl a incarcarlorstatice echivalente cate teers de formele Propriice vibralie ale structuri. Calculul efortuior se face considerénd ca siructura lucreass clock registrate | Metoca poarta si denumirea de “Analiza dinamica post-elastica de li ie-histony= Seaste metoda se aplica in cazul unor structuri cu destinave speciala la care cunoasterea mal exacta a comportaril este de prima importanta, 5. Elemente de calcul specifice cadrelor parter 3.3.6-4 La structure cu neregularital in plan sau pe verticala (modifcari la reteaua de stalpi, schimbari de ‘aictate, schimbar de inallime, ete), dar care nu afecieaza substanlal comporiarse ae gee structurii “alorle coeficientului de reducere, y, dat de NormativulP 100-92, abelul 5.4, vor f sporte eu 20% 5.3.6.2. Incarcarile seismice determinate cu metoda curenta de proiectare vor fi amplificate tinandu-se seama de amortizarea vascoasa radusa cu coeficiontul ne [7/(2+8)]"" 20,7 64) In lipsa unor valori mei exacte, se pot considera varie & 2 pentru strucurile sudate si é bial cu surubur pentru cele £3.53, Daca dimensiunile contravantuior au rezutal din conditl constructive (eveltetea limita ceruta de P 100-02), le calculul efortusilor din contravéntuiri se considera y prevazute la punctul 5.3.6.5, 1,.caz in care nu se mai aplica sporurile 3.3.64, Pentru a evita cedarea structuri dupa iesirea din tueru a contravantuirlor e directia longitudinala, Sttuctura fara contravénuir sa fie capabila sa preta cel putin 25% din orlatalelocrs ou bers 5.2.5 Fundatite trebuie astelalestuite Inca la combinalile de incarcer in cae intervin siactiunile seismice, suprafata activa sa fie cel putin 50% din cea a fundatiel, 5.4. Verificarea elementetor structurale sia sectiunilorr acestora Rat. Nerificarea elementelorsinicuraie si 2 sectunilor acestora se face in coniormitate Gu STAS 10108/0-78 Pentnu elementele din ote! si STAS 10108223 peniru elementele din olel slostinte de profile cu pereti subtir,SEEAPLUATAIKEA La Hage 21 ot 1Us formate la rece. in acelasi timp ele trebuie sa indeplineasca conditile impuse de P 100-92 punctul 8.5.3.2 pentru grinzi si 8.5.3.3 pentru stalpi 5.5. Calculul imbinarilor si al prinderilor in funéatil 5.5.1. Nodurile “grinda - stélp" se vor caleuls la eforturi egale cu produsul 7,$ (P 100-92), In care: + § este efortul produs de imbinare de incarcarile de calcul si ” Yp este un coeticient de mulliplicare egal cu valorile: * 1.2 pentru nodutile piasate in zone plastice potentiale, © 1,0 pentru nodurile situate in celelalte zone. 5.5.2, Ancorajele staipilor in fundatii se dimensioneaza pe baza eforturilor produse de incarcarile de calcul care conduc la solicitarile de intindere maxime (P 100-92) Eforturle provenite din actiunea seismica se vor mulfipica cu coeficientul k in conformitate cu prevederile din anexa E, pet. E 1.2.4 si anume: Pentru structuri din clase de importanta | k ty - Pentru structuri din clasa de importante I: k ly S45 ~ Peniru structuri din clasa de importanta Ill: k ly $36 ~ Pentru siructuri din clasa de imortanta IV: ie ly $20 . Imbinarile structurlor contravéntuite se calculeaza la capacitatea portanta a contravéntuin sporta cu 5.6. Conlucrarea dintre structura si invelitoarea din tabla cutata Evaluates conlucrari dintre structura si invelitoarea din tabla cutata se face conform NP 012-97: Normativ Bemty ceiculul elementelor din ote! eu pereti subtr formate la rece si NP 041-2000: Normativ de calcul pentru Constructii metelice cu diafragme din tabla cutata 8.6.1. Definiti si principit 5.6.1.1. Coniributie adusa de invelitoare, plansee si perati de inchidere din table profilate la rezistenta si figicitatea unei structuri se datoreaza rigiitati si rezistentei acestor elemente structurale la forfecare, Deoarece aceste elemente colaboreaza cu structura la rezistenta de baza a cladiri, ele se numese colaborante. Prescriptite prezentate in continuare se aplica exlusiv diafragmelor reslizale din tabla din olel profilata, 2.6:1.2, Principiul de baza al unei proiectari care tine seama de efeciul colaborant al elementelor de Inchidere Siplanseelor, este acela ca acoperisul si planseele intermediare se comporta ca niste grinsi, avand inallimes aPURWTAILY FENTIKU PRUILL TAREA, EXE TAREA SI XPLOATAREA 1... Page 22 of 103, inimi egala cu deschicerea clad, respectiv deschiderea grinzi egala cu lungimea claditi. Sub incarceri excrete in planul ior, aceste grinzi egala cu lungimea ciaciri. Sub incarcan exercitae m planul or Secale grinz isi rensmil reactiunile peretior de franton (sau cadrelorintermediare contravantuile la cladisle cc lungimi mari). Gepelura acestor diatragme, tabla profilata actionesza ca o inima preluand eforurie de forfecare, iar barele Siepuse pe lature longitudinale actoneaza ca niste tapi si preiau Ininderl sau compresiunt axvale (vcs! fig. 2.t sau fo. 8.8). In cazul perelior solicitai a fortecare in planul lor, efectul de diattagma asigura resletene Panourilor rectangulare de perate (vezi fig, 5.6) fe lunecare, 8.6.2, Conditiile de aplicare a metodei Metodele de proiectare cu inveliloare colaborania si care considere dialragmele din table profiate ca pert Integrate ale structurii de rezistenta, pot fi aplicate daca se raspecta urmatoarele condi Fie. {lizarea table profilate intro functiune supimentara fata de preluarea sarcinilor perpendiculare pe Pranut el, se limiteeza ta realizarea unor diatragme lucrand la foefecare care preiau deplasarlle suuclurriy planul acestor diafragme, 7.5.2.2, Fortele preluate de diafragmate din planul acoperisulu sau in planele planseelor vor fi transmise {Undatiior prin intermediul unor cadre contravantuite, a unor diefragme vericale cu peraticolaboraniy ecu al allor elemente constructive care se opun deplasariilalerale a constructiei 5.6.2.5 Diatragmele vor fi prevazute cu bare marginale dupa directa longitudinala care iucreaza ca tapi si preiau fortele axiale generate de efectul de diafragma. 8.8.24, Pentru asigurarea continutali iransmiteriforelor din diafragme structuli principale de rezistenta, ca sipentru Imbinarea cu barele marginale lucrénd ca talpl, se vor utiliza solutii de imbinare dimensionate corespunzator. 38:25. Diafragmele se vor ulliza in principal pentru a preiua incarcarile cin vant, din zapade sau lale tipuri de incarcari care se pot prelua si transmit prin intermediul tablei profilate. Ele se pot deasemenea utilize pentru prelucrarea unor incarcari cvasipermanente sau veriabile de mica intensitate (de xexemplu Supraincarcari din poduri rulante usoare sau grinzi rulante), dar nu se pot uliliza pentru preluarea unor incarcari ullle mari, cum ar fi cele din utile, 5.6.2.6. Proiectarea pe baza principiului de invelitoare colaboranta se va utiliza mei des la cladiri cu un numar mic de nivele sau la planseele si peretii de inchidere ai cladirilor inalte. 5.6.2.7, Dialragmele din tabla culata se considera componente ale structuri de rezisienta si nu vor f demontate fera o analiza corespunzatoare a consecintelor. $.6.2.8. Siabllrea rigicitati ia forfecare a panourlor de invelitoare se va face in corformitate cu recomandarile din iteratura de specialitate, inand seama de imbinarile dintre tabla cutala si structura de sussinere si de carcteristcile tablei cutate. 5.6.2.9. Notele de calcul si desenele de executie vor atrage atentia asupra faptului ca structura este proiectata tinand seama de efectul invelitoni colaborante. 5.6.2.10. in zonele seismice se va sine seame de efectul invelitori numai daca ‘Sunt respectale conditile de Geplasare orizontala din Normativul P 100-92 8.6.3. Specificatii constructive Structura constructive a diafragmelor va respecta urmatoarele cerinte 5.6.3.1. Ambele margini ale diattegmei se vor prinde oe barele marginale cu suruburi auloperforante, cu bolturi impuscale, cu sud prin puncie, cu surubur sau alte tipuri de conector astiel conceput ineal sa nu permita jocuri inadmisibile, sa nu smulga sau sa nu se foarfece inainte de spintecarea tablei, Conectorii de acest tip nu se vor aplica direct prin strapungerea tablei profilale pe barele pe care o suslin, decat daca se iau masuri speciale pentru 2 se asigura transmilerea efectiva prin intermediul lor a fortelor prevazute prin cele,PURINE PLR PRUIEULAREA, FALL TAL Ld: EAPLUATAKEA L., Page 23 of 103 5.6.3.2. Imbinarile de continuitate intre panourile adiacente de tabla profilata se vor realiza cu nituri, suruburi autofietante, suduri seu alli conecoriastfel conceput inc&i sa nu permita jocuri inaémisible. sa nu se smulga Sau sa nu se foarfece inaintea spintecariitablei profilate. Pasul cintre coneciorii de continuitate nu va ff mai mare de 500 mm, 5.6.3.3. Distanta de la conector si pana la marginile lablel prolate seu pana la capetele ei bere, va suficient de mare pentru a evita pericolu! spintecarii premature a acesicia 5.6.3.4. Golurle mici, dispuse aleator, sia caror suptafata totale nu depaceste 3% din suprafata diafragmei sunt acmise fara a fi efectuate veriicari speciale, cu conditia ca prin amplasarea lor, sa nu se reduca numarul conectorilor. Golurile in suprafata totala de 15% di suprafata diafragmei sunt admise cu conditia unor verlficar| detaliate Daca in diafragma sunt practicate goluri mai mari (in supratata totale mai mari de 15% din suprafata Gialragme!), diairagma se va subimperti in diafragme secundare neperforate situate intro aceste golur si care au un comportament corespunzator la fortecare. 9.6.3.5, Panoutlle de tabla profilsta care intra in componenta diafregmelor inveltori colaborante vor ft dimensionate penira a rezista in primul rand solcitari de incovoiere pentru care sunt prevazute in continuare, se va veriica daca efortul unitar aperut datorita solicitai de forfecare nu cepaseste 25% din valoarea rezistentei de calcul la incovoiere. 5.6.3.6. Capacitatea portanta la forfecere a unei diafragme apartinand inveltori colaborante se va determina pe baza rezistentei minime la spintecare a imbinarilor de continvitale sau a imbinarllor (tabla ou bare de sustinere) paralele cu cutele tablei. La diafragme prinse numei pe barele longitudinale marginale, capacitetea Portanta se determina pe baza rezistentel minime la spintecare a imbinarilor marginale. Capacitatea portanta 'a forfecare, determinata pentru orice alt mod de cedare al conectorilor va fi mai mara cu cel putin 40% decat aceea corespunzatoare spintecari tablei, Capacitatea portante minima la forfecare, determinata pentru alte maduri de cadare ale conectorilor, se stabileste dupa cum urmeaza: 2. 1a cedarea conecorilor dintre tabla si pana sub actiunes caombinta a forfecarti si a suctiuni din vant, prin marirea cu 40% a valorii de mai sus; ©. pentru orice alt tip de cedere a conectorilor, prin marirea cu 25% a valorii de mai sus. (top 6, PREVEDERI CONSTRUCTIVE 6.4, Grinzi si pane 6.1-1. Grinzile in care pot aparea articulati plastice vor fi legate de siructur otizontale rigide (grinzi secundare, contravantuiti, platelaje etc.) le cistantele |, conform normativului P 100-82, punctul 8.5.3.2 6.1.2, Marirea rezistentei grinzilor la rasucire se poate face prin plasarea de ricidizari transversale, asezate pe inima grinal si legate de cele doue talpi. Se recomanda dispunerea acestor rigidizari in dreptul punctelor de fixare transversala e grinzi 8.1.3. Supletea inimi si talpilor in zonele plastice potenliale va respecta prevederile din Normalivul P 100-92, punctul 8.4. in cazul in care in anumite zone ale grinzi, de regula in zona vutei, zvelletea inimii este mai mare Gecat limita prevazuta pentru sectiuni de clasa 3 este necesar sa se faca un calcul considerand sectiunea eficace a cesteia in conformitate cu prevederile din NP 012-97, 8.1.4. Talpa inferioara a rglelor cu inume plina rebuie asigurata contra flembajului lateral. In acest scop, in Greplul panelor din zona in care talpa inferioara (livera) a grinzii este comprimata se prevad rigidizan transversale sudate de ambele talpi ale rigiei cacrului iar la riglele cu inaltime mai mare, talpa inferioara seNUKMALIV PENTRU PROIECTAR EXECLTAREA SI EXPLOATAREA |... Page 24 of 1U3 leaga de pane prin conrafise (fig. 6.1). Se considera ca la nivelul fiecarel princeri a talpi inferioere actioneaza Cate 0 forta orizontala transversal egala cu 0,028,R, unde A, este aria sectiuni transversale a talpi inferioare a riglei. Aceasta forta trebuie sa fle transmisa panelor. 6.1.5. Forma panelor se alege asifel incéi ele sa se poata lega de talpile inferioare ale riglelor cadrelor, pentru @ asigura si stabilitatea acestora, Se folosesc mai frecvent sectiunile Z, C, E si Q. Se recomanda folosirea Profilelot 2 cu pereti sublir cu taipile inegsle, care au caracteristci bune de reyistenta si rigiitate la 0 greutate fedusa. Ele se pot transporta usor in pachete. Prin suprapunerea pe reazem permil crearea de pane continue fara a folosi eciise, dublandu-se momentul capabil pe reazeme (figura 6,2). Este indicat ca axele principale de inertie ale sectiunii profilului Z sa fie cét mai apropiate ce axa verlicala si orizontsla, micsorand astfel Incovoierea laterala (vezi NP 012-97 si Ghid de proiectare). 6.1.6, Uliizarea panelor Z din profile cu pereti sublir esle preferabile cand se realizeaza conlucrarea acestora cu panourile de invelitoare, 6.1.7. Distantele dintre pane se aleg in functie de tipul invelitori. La invelitori in tabla cutata se au corespunzator dimensivnilor la care se livreazs lablele, pentru a se pulea fect iadirea tablelor pe pane, 6.1.8. Panele continue se recomanda sa se inadeasca in zonele in care momentul incovoietor este minim (la aproximativ 0,21 de reazem). Daca aceasta innadire se executa cu dificultate, se admite si innadirea pe reazem. 6.1.9, Distanta dintre pane este concilionata si de capacilatea portanta a inveiiori, 6.1.10. Se recomanda ca stalpii de fronton sa se plaseze in dreptul panelor acoperisului pentru a evita incovoierea riglei cadrului intre doua pane succesive. Panele din dreptul stélpilor frontonului se vor interi rintr-o corniera fixata cu suruburi sau suplimentar cu 0 a doua pana. Acest lucry se aplica numai panelor din prima travee la acoperisurilerigide, iar la cele ce nu formeaza o saiba rigida, in toate travelle pane la traveea Contravéntuita. Daca coniravantuirea nu este amplasata in primul panou, panele trebule se fie calculate si la eforturile axiale provenite din vantul ce actioneaza pe fronton. in aceasta situatie deci penele se verifica la compresiune cu incovoiere, 6.2, Stalpi 6.2.1, Peniru clementele sectiuni se cecomanda uimatoarele grosimi + Grosimea minima a inimi se va lua 6 mm pentru stalpi putin solicita, iar pentru celal 8 seu 10 mm; - Lalimea talpiorb se va determina tinénd seama ca grosimes lr tsa indeptineasca conmeitie: (20/2006) 10..12 mm $t¢30 mm (6.2) Zveltetea peretior nu va depasi varie indicate in Normative P 100-92 Tabelul 8.1, in relaie cu coefcientl Y ales si clasa de sectune (vezi 5.3.2.3). in cazut tn care 2veltetea inimi stalpului este mai mare decdt limita provazula pentra sectiuile ce ciasa 8, se pol proveder rgiczar pe inma a caro: poze ae stableste pe baza unui calcul [a voalere sav se verifica structura la rezistenta si slabilitate, considerdnd sectiunea eficace inimii conform prevederilor din NP 012-97. 6.2.2 In cazul sectiunilor putemnic solicitate, pentru @ 2veao rigiditate mare fata de axa din planul cadrulu, talpile se vor realiza sub forma profilelor T sau U. 6.3. Imbinari grinda - stalp 6.3.1 Innate inimi isle talptor sudate in ateter se fac in general perpendicylare pe axa inimi, 6.3.2. Se vor respecta prevederile constr tive din Nermativul P 100-92 (8.3.5 ~ 8.3.6) si Anexa E (P 100-92) punctele 1.1.3~ 1.1.6.DY ERR TIER, CALCU LAR OI EAILUATAKEA La. Page 25 of 103 §:3.3. Cand alaturi de deschideri mar si inate exista deschideri mai joase. se evita legarea rigida a acestore se structura inalta, 6.3.4. Fenitru imbinarle realizate cu suruburi de inalla rezistenta pretensionate se vor respecia prevederile Normativulul C 133-82, 6.3.5. Imbinarea grinda — stélp poate fi realizata in umatoarele variante: ~ fare rigidizari ale panoului inimii staiputul ~ fara rigidizan, dar cu eclise pentru marirea grosimilinimii stalpulul = cu rigicizari ale panoului inimil stélputui |n cazul pancurilor de inima tara rigicizarGiagensle, grosimes minima a tablel trebuie sa respecte conditia: baths (ea) tae 30 unde h, sin, sunt inaltimile sectunii transversale a grinzi, respecty stélpu 6.4, Imbinari stalp ~ fundatio Sr poere8 stélp ~ fundatie poate farticulata, semi-xigida sau incastrata, in acest caz find realizata cu suruburi de ancoraj sau in findatii pahar, 6.4.2, La prolecarea imbinarilor stélp ~ fundatie se recomanda alegerea suruburlor de ancoraj, astfel incat in Zona neiietata sa se atnga limita de curgere inainie ca in zona filetata 6a ge alings resclonie ta rupere. 6.4.3. Capacitatea portants 2 suruburlor fa intindere va respecta conditia de fe punctul 5.5.2. 5.4.4. Solutia constructiva de Imbinare trebule sa permita tolerante suficienl de mari pentru a se putea realiza ‘un monte] corect al stalpior, chiar si in conditile in care suruburite sunt monale ou bier! fale oe project. 8.45, Imbinarile incastrate se plaseaza sub nivelul pardoseli ar cele de tip aviculat se scot deasupra Pardoseli cu 60-100 mm sau, daca se aseaza sub nivelul pardoseli, se inchid in ect oo capace pentru a se putea efectua controlul for. Fit. Penlru 2 se reduce lungimile de ancorare se folosese placi sudate sau prinse prin insurubare la partea Inferioara Sau ancardnd capetele inferioare ale suruburllr de ancora) de grina inioguse tr fave ne seroe sebomanda urmatoarele dimensiuni maxime: 40 mm grosime pentru placa de baza si 80 mm diametru pentru suruburile de ancorai, 6.5. Contravantuiri 88.1. Contravantuirile acoperisului vor respecta prevedertie din Normativul P 100-02, Anexa & &:5.2, Barele diagonale ale contravantuilor care lucreaza numal la intindere pot fi din olel rotund Daca ConlravantuitleIucreaza si sla compresiune, se vor realiza cu sectiun| adewvale pe bere urcr ne ety la compresiune cu flambaj si tinanand seama de concitile de igctate prevazule in STAS 101001098 6.5.3. Contravantuitile verticale din planul peretilor longitudinali se vor prevedea la ‘mijjocul lungimii halei, iar Care aceasta depaseste 6 travei, se prevad 2 contravanlui, evténdu-se asezaree ler tae ée capat, in conformitate cu punctul 2.3.6, cag peieclarea contravénturiorvericale din perat lateral se va face este! incdl sa se realizeze 0 Structura duela formata din amsamblu siruivi de sialp side contravantuirle, astici ea b eerenry lucy a © MIAMI Rte OAPrnerenen DINE nal ate!HORLEY PE ERO: RUIEL IAKEA, EAECULAREA SI XPLOATAREA I... Page 26 of 103, contravéntuii, sil de stalpi Sa poata suplini ipsa acestuia, conform normativulul P 100-92, punctul 5. tt Se eb o Structure in cadre contravantsirie cu diagonal in V, elementele crizontale vor fi continue in punctul de intersectie al diagonalelor. 65.8, Daca preti sunt ia o cistanta oarecare de stalpi, siructura lor de rezistenta trebuie sa alba contravantuidl Yertcale verticale proprt sau sa fie legata in ali mod de silpi, de exemplu cu grinai ionglludinale orizontele 6.6, Elemente de inchidere 6.6-1. Cand cistanta intr staipit de rezisntenta au este mare (mex. 6 m), structura de rezistenta a peretilor Poate f alcaluita numai din rigle orizontale, prinse de stalpi cadrului, Le hale cu travel mari se folocsce a Staipiintermeciar £.8.2, Siéipli de fronton se considera articutati in plenul frontonului si articulatii sau incastrati ta fundatie in plan perpendicular si reazema pe contravantuirea transversala din planul acoperisulu. In cazul unor ineltma ‘mari Se pot prevedea si contravantuiri orizontale la inaitimi intermediare, top] BIBLIOGRAFIE Eurocode 8. Design provisions for earthquake resistance of structures. CEN European Committee for Standardisation, October 1994, P 100-92. Normativ pentru projectarea antissismice @ constructor de focuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale. Ministerullucrarilor publice si administrai eritoriulul, aprilie 1999. Euocode 3, Design of Stee! Structures. Part 1.1. General Rules and Rules for Buildings. Brussels: CEN; European Committee for Standardisation, 1893 Timlbina. 4. Rondal & |. Vayas. Calculu!siructurlor metalice. Eurocode 3 ~ Exemple de calcul. Bridgeman, Timisoara, 1997. ©. Dalban, E Chesaru, S. Dima, C. Serbescu. Construct cu structura metalica. Editura didactica si pedagigica, Bucuresti, 1997. NP 012-87. Normativ pentru calculul slementelor cu pereti subir formate fa rece, 1997. Ghid Normativ pentru calulul elementelor cu presi subtiri formate la rece, 1997 Ghid de proiectare pentru elemente din ote! cu pereti subtir formate Ia rece, NP 026-98 Codul de proiectare pentru structuri metalice fara pod rulant. Prevederi generale. NP 041-2000 Normativ de calcu! pentru constructi metalice cu diairagme din tabla cutata, 2000. European Recommendations for the Application of Metel Sheeting acting as Diaphragm — European Convention for Consiructional Steelwork, ECCS Technical Commiliee 7 Thinewalled, oold-formed sheet steel in building, 1995. Eugpean Recommendations for Sendwich panels - European Convention for Constructional Steelwork, ECCS Technical working group TWG 7.4, 1190. J. Rhodes, Design of cold-formed steel members. Elsovier Science, UK, 199+ Wei-Wei-Vu, Cold-formed steet design. Wilez Science, 1985,