Capitolul 1 Caracterul elecrochimic, Legituri chimice A. Caracterul chimic Caracterul metalic - configurafia electronicd so torming Caracterul metalic roprezinté copacitctea elementelor de a ceda elestroni gi a forma ioni pezitivi Atomii elemnielor din grupele 1A, HA, IIIA, care au 1, 2, 3 €° pe ultimul strat cedea7A ‘aceyti electroni ise (ransform in iont pocitivi, Nummérul de sarcin, pozitive este egal cu num&rul electroniler cedati, Aceste elemente se numes: metale. Tendinfa lor de aforma ioni pozitivi se numeste caracter cleetropozitiv/ caracter metalic. M-ne —M™ atom ion pozitiv Exemle Na - Le’ — Na? sodiu ion pozitiv monovalent Mg - 20° — Me™ magneziu ion pozitiv divalent Al- 30 — AP* alumniu ion pozitiv trivalent Caractersl electropezitiv variaai in tabelul periodic. a) Caracterul metalic creste in grupi de sus tn jos, odati cu cresterea numfrului de straturi, respective cu distanja de la nucleu la electronii care trebuie cedati. Astfel cu cit aumarul de straturi este mai mare crestedistanta de la nucle la ultncul strat de unde se cedeazi eletroni, deci metalul cedeazi mai ujor electroni, deci are caracter matalic mai puternic, Cel mai pronunfat caracter metalic il au metalete alealine. Per gr.LA nr.strat nr.e"peus. 2 Li » 1 3 OMe » 1 cok » 1 sR 1 6 cs »») 1 ‘creyte caracterul metalic RErmm i>) Caracter! metalic creste in srupii perionda de Ia dreapta la stinga, odati cu scaderea pumirului de. Ne Mg AL Nr.straturi —)) » » Nr. 1 2 3 ee reste caracterul metalic {macelasi sens cu cresterea caracterului metalic crest si tiria bezclor. LioH a0 Mg(OH); Al(OH); Kou Ca(OH): ROH CsOH Ba(Ol!): ulus ereste caracterul bacie ‘reste caracterul metalic — Seria activitijii metalelor ~ seria Beketov Volta - consttuis 0 clasificare a metalelor din punet de vedere ciesirochimic Seria de ectivitate se poate exprima sub aspect ealtaiv, cénd se ordonca2s inetalele dupa capacitatea de a deplasa ionul unui st metal din solutie Ordonarea este K Ba Ca Na Mg Al Mn 2n Cr Fe Ni Sa Pb IlCu Ig Ag Pt Au reactvitaiea metalelor crest de la Au la K Cu ct metalul este situat mai la inceputul seriei de activitate, cu atit cedeaz% mai usor electronii de valent trend la ionii corespunzitor, adicl este mi clectronilor de cétre ioni, adic& refacerea alomilor din ioni, este mai accentuaté, cu cét metalul se giseste asezat mai la sfarsitul serei. Meralele asecate Inaintea hidrogenului i! pot fnlocui din combinayii (api sau acizi), docarece atomii lor cedeazt electronii mai usor deott atomii de hidrogen, metslele sunt meiale comune. Metalle aflate dupa hiddrogen tn seria de activitate nu decloieste H din ‘apd si acial, Cu cAt metalul este agezat mai departe de hidrogen, nus! tnlocuiesc, deoarece atomii lor cedeazi mai grou electroni dectt hidrogenul — metale nobile (Ag, Pt, Au). tiv; acceptarearn reacjioneazd cx oxoacizii minerali tari, Excepjie. metalele qflate dupa hidoge dar descompune acidul, mu concentrati (exemple: acid sulfuric si acid azotic) cuieste hidrogemul Fiecare metal dezlocuieste din sdrurile lor metal activtae gi este dealocut de cele din fa lu Jele aflate dupa el tn seria de Retine! CCuprul nu reactioneaza cu acidul clorhi toti exizii metlii gi cu toate shruile acizilor mai slabi decdt acestig) ‘Cuprul reacioneszi cu acidul sulfuric numai la cald, in doua etape. i prima etapa se formeazh dionidul de sulf, care mu poate fi izolat pertru c& reacjioneazA cu 0 nous rmoleculé de acid si formesz& sulfa de cupr Cut H;80x + CuO + $0;1 ~ H:0 (1) CuO + HrSOx + CuSO. + H20.@) Se insurreaz& ecuapile 1 si2 Cut 2H,SO, —» CuSO, + SOat + 220 Cu acidul azote, cupral reactioneack violent, forrénd azotazul de cupra, Cu(NOs)s, monoxid de azot care se oxideazA instantaneu fn dioxid de azot gi apa. In eprubeté epare un gaz sufocant, iritant, de culcare marocroscat, datorat dioxidul de ez0t format fn urma oxidiri monoxidului de azot 3Cu +B8HNOs + 3Cu(NO3); +2NO + 4HNOs NO +0;—+ 2NOp Aci reactioneaz& cu sicu apa. (Ater Caracterul nemetalic~ configurafia electronica se termind in »p' Caracterul nemetalic reprezinté capacitetea elementelor de a accepta electroni si & Jonna joni negativ. ‘Atomil elernntelor din grupele VA, VIA, VIIA, care au 5, 6, 7. pe ultimul strat accept diferenta pina la 8 electroni gi se transform in ioni negativi, Numérul de sarcini negative este egel cu numarul electronilor acceptati. Aceste elemente se numese nemetale. Temdinta lor de forma ion’ negativi se numepte earacter electronegativ/caracter nemetallic. Nem + ne + M™ stom ion negativ Exemle: cities cr lor jon negativ monovalent Ofle+ Mm oxigen ion negativ divalent N+3e NY szot ion negativ trivalent Caracterul electronegativ varinad in tabelul periodic 7 ee i ee ee lee |a) Caracterul nemetalic creste in grupi de jas in sus, odata cu sciderea numarului de straturi, respectiv ou solidercs distanfei de la nucleu la electronii care trebuie acceptat Astfel cu cat numarul de straturi este mai mic cu atét nemetalul accept mai usor eleetroni, deci are caravter necutaliv mai puternic. Cel mai pronungat caracter nemetalic 11 au halogenii, Per gr. VIIA nr.strat_nr.epeu.s, —_creste caracterul nemetalic 2ipak Dae 2 oo yy 1 40 Br yyy 1 Bell m1 b) Caracterul memetalic ereste in perioada de ta sténga la dreapta, odatd cu scidzrea numdrului de electroni ce trebuie acceptati N ° a Nr. straturi » » » Nr.e'pe us. 3 6 1 Nr.dee'accepiati 3 2 ' Creste caracterul nemetalic in acelasi sens cu cresterea caracterului nemetalic creste si tiria acizilor al axoacizilor hemetalelor. Aria oxonzizilor aceluiati nemetal creste ett valenta nemetalului. (ex. H2SOs > HS) Gr IVA VA VIA VIL H,CO; HNO HCIOs HSiO, —(HNO;) H;SO, (HCIO; HCIO2 HCIO) H;PO, (H;SO3) (HsPO3) reste caracterut acid ‘eregte caracterul nemetalic ——solutii apoase de acizi t hidroxil pentru « forma apa. in acel: Caracterul aiid al hidracizilor halogenilor creste odath cu scdderea carecterului electionegetiy; tn acest sens scade tris leghturit dintre halogen si hidrogen, deci usurinta cu care este cedat protonu! in solutie apoast, HE cregtetdria hidracidului Hel Br al eachile de dezlocuire la cate paricipa halogen si sirurile acestora respect urmatoarea ‘egult: fiecare halogen dezlocuieste din sirurile lor halogen situasi dup el si este dezlocuit de cei dinaintza lui yy sensul dezlocuirilor Ch Be. i Reacfia de neutralizare React a de ncutralizare este una dintre ccle mai importante reactli chimice. Termenul este atribuit de obicei reacjici dintre un acid gi 0 baza. eid + baza = sare + apa DN HyA +m Mc(OH), + Mens +181 H20 Este reactia dintre wn ion gram-hidroniu gi un ion-gram hidroxid cu formarea unei molecule-gram de apa. Reactia de neutralizare este un caz particular al reacjiilor protolitice. Cinc reactioneaz& cu soluii apoase de beze tari se combing ionii de hidroniu i ionii de 1 timp se formeaza si o sare, HCIl+NaOH — NaCl +H;0 HO" + Cr +Nat+ OH" Na‘ + CI'+ 24:0 Deoarece ionii de sodiu gi de clor sunt prezeni si fu sarea care se formeazK, ecuatia se poate scrie si astfel : | H,0°+ OH 4— 21,0 Exemple de reacfii de neutralizare |. Acid tare cu bazé tat HCI+NaOH = NaCl + H20tare eu bazi slaba: HCI+ NH, ~NHLCI clorurit de amoniu 2HCI + Fe(Oll)2 ~ FeCl; * 20 3. Acid slab cu baza tare: 12CO3 + 2NaOH = Na;COs + 2H:0 Acid slab cu baza slaba: COs +NHy = (NH): COs carbonat de amoniv B. Legaturi chimice Prin transformarichimice,atomii au posibilitetea de a ajunge int-o stare de energie minima. in reactiile chimice, intre atomi se stabilese anumite forte, numite legituri chimice. Acestea se clasifica in: 7 2 covalente 3m ianice, Legiitura ionica se realizeast pe boza transferului de electroni de la ator clementudii ‘cu caracter chimie meiotic la atomil elementulut cu caracter chimic nemetalic st a interacjiet electrosiatice intre ionn formal. Faria legaturitionice este datd de punctul de iopire al substanfei ionice 1s? 23? 2p8 3s 2=17Cl 1st2e apt ap! 1d 2d apt 2 8 Nattcr Ne'cr Electrovalenia se formeazi prin transferul elecironilor de valent de pe ultimul strat al atomilor elementelor electronegative, flecare dine ionii rezultaji avand o configurajiestabila de gaz inert. ‘Substangele ionice formeazi refele ionice. Legétur’ ionive se realizeaz8 tn siruri, Yn oxiai bazici sin majoritatea hidroxizilor. MgCl, CaO, KOH, NH.OH,Al(S0¢).. {in starea solids, compusii ionicl formeazk refele ionice. Unul dintre cei mai cunoscufi compusi ionici,clorura de sodiucristalizeaz& in refeaua cubied, Rejele de acelagi tip cu NaCl mai formeazt: NaF, KBr, Nal, MgO, AgF, AgCl, CaS.fhe Lewitura covalemss este legaiura chimica in care re aromit sunt legati intre ei prin jerechi de electroni puse th atomii avénd poz fixe uni fd de alf: Aceasta apare doar inire atonii nemetalelor, iar rezultaul legdrii se mumesie moleculd Lepitura covalent’ poate fi de tei felur, dup madalitatee de punere in comun @ electronilor. Asifel, ea este: L 4 covalentdlnepalara? epare ia atoml din aceeas spece sau la omni din speci ‘iferite care au electronegativitali foarte apropiate (acesta find carbonul gi hidrogent). Fiecare dintre cei doi atomi pune in comun cte un electron, gi fiecare trage la fel de mult Perechea astfel format Hos Ho + BAL sth Cll; Ch 0=0;0 NEN .N 2. legitura covatentilpolara} existé doar intre atomi ai nemetalelor din speci diferite. Frecare dintrs cei doi atomi pune in comun cate un electron, dar atomul care ere electronegativitatea mai mare atrage mai puternic perechea formata. Atomul cu lectronegativitatea mai mica devine astfel dezvelit de slectroni HCI — legiturd covalenti polar H-Cl ALLO ~2 legituri covalente polare O-H -NH,~3 legaturi covaiente polare N-H Legiturile covalente se elasific8 gi dup numarul de electron’ pusi in comun gen‘ru formarea legaturi, i @ legaturi sovalente simple, in: HCl, Cla, HO, CH, CClete ‘+ legituri covalente duble, in: Oz, COs, $3, NO3, CS ete, ‘+ lepituri covalentetriplin: Nz, HCN. 3. Legdtura coordinativi se formeasd cu ojutorul perechilor de electroni neparticipanyi care provin de la acelasi atom, Legétura coordinativa se deosebese de legatura covalenta prin aceea c& ambii elecironi din perechea de electroni care formeazi legdtura coordinativé, provin de la acelagi si nv unul de lafiecare atom. Exemple de combinatii care se formeaz’ pe baza legiturii coordinative sunt : ionul hidroniu (hidroxoniu) si ionul amoniu, tn cazul formar’ ionului hidroniu (H30)', protonul H* rezultat prin disocierea electrolitic& a unui acid, neputand exista in stare liter’ ci num: alte molecule, se fixeazA la una dintre perechile de electroni neparticipanti ai oxigenului ionul H* (protonul) aduce cu sine o sarcing pozitiva, care devine sarcina ionului hidroniu, legat de in apa 5 ‘in mod asemindtor, la formarea ionului amoniu [NH4]* protonul H’ se fixeaz’t coordinativ la perechea de electroni neparticipanfi ai azctului din molecula polard de ammoniac 41 sarcina protonilu devine sarcina fntregului ton‘Atomul care pune la dispozije perechea de electroni pentru formarea legiturii coordinative se numeyte onor, iar cel care o folosegte se numegle acceptor. fn exemplele merfionate, donorul este atomal de oxigen si cel de azol, iar avceptorul protonul (H'), Uneori legatura coordinativa se reprezinta printr-o sigeata indreptath de la donor Ia acceptor. Combinajiile complexe,compusii de coordinajie sau, simplu, complecsi_ sunt combinajile care contin un afom sau un ion central (de obicei un metal) de eare sunt legati prin legaturi covalente coordinative molecule neutre sav ioni (asa-numitiiliganzi), In functic de suma sarcinilor ionului central si a grupdrilor care-| inconjoard, combinayia ‘complexd poate fi un anion sau un cation ; ; (Fe(CN)e)* : [NH4)". Nunifnil de molecule sau: ioni (ligaxzi) care se leagi de ionul central poarti mumele de Je coordinatic. in general, numarul de coordinatie are valori cuprinse intre 2 si 6 gi foarte rar valoarea 7 sau 8, Ca aiom central poate funciona aproape oricere dia elementeie sistermutsi petiodie, dar cea mai mare tendinga de a forma complecsi o au metalele tranzifionale: ts rndul lor, iganzii pot f foane dieriji, de la ioni moxoatomici simpli pind le substanfe organice cu steucturi foarte complicate rai complexe: Nes, CasfFefCN)e] Exemple de com! NafAI(OH)}, Fes[Fe’C © meleculé este (xepolara (eine rezult din unirea a doi atomi identici, prin puners comin ve electron cu participare egal. Exemple de molecule nepolare sunt moleculele de: Ha, Ch, Oa, No Ca exemple de molecule nepolare mai pot fi date moleculele de mstan Clty teraclorara de curbon CCls, dion ‘COs, dioxidul de sulf $0», susifura de caibon C82, evita molecuilele formate din etcmi diferif, dar avand © structura simeiti © mote id rezvlia din unizea a doi atom d de electroni, fair moleculd fonmaté din utomi difeisi, perechea de elecirani cere fonmeezt dtura covalentd nu mai aparine in egalé masura ambilor atom, ci este deplasata mai mult spre tunul din aiomi si anume spre acel ator la care este mai accertuat caracierul electronegativ. Ca exemple de mclecule polare sint moleculele de NH, gazos sau lid, 10 side LIC) gezos sau lichid ete La formarca ino.cculei polare de NU1 din cei S electrori de pe ultimul stat al atomului de zot, numa 3 din ei participa la formarea celor 3 legituri covalente impreund cu cei 3 atomi ds hidrogen, riménind aiomului de azot inca dol electroni dispunibili (pereche de electroni neparticipanti). In mod asemandtor se formea7# moleculele polare de HO si de HCl. Anteractii intormaleculare sunt: * Segétura de hidrogen, + egitura dipol-dipol; + forfele van der Waals, li este polar ft prin penere inLegitura de hidrogen se manifest tntre molecule care contin atom de hidrogen legati de un element puteric electronegativ gi eu volum mis (N, ©, F). , Se realizeazd intre tomul de hidrogen al unei molecule gi elemental cu electronegativitate mare dintt-o moleculA vecind. Apar ca niste asuvia|ii moleculare. (HF)n, (H20)n, (NHs)n. Legitura dipol-dipo! se manifesti intrgmolecule’polayeKCO2, HzO, HBr, . Se realizea2 inte polul pozti al unei molecule si polul negati al unei molecule vecine. H-Br H-Br H-Br Legitura van der Waals se manifesta intenoTecuTe nepoTarepHe, Ox, Cla, CH) sau slab polars (S02, $0:). Se realizeaaii ca niste simple forte fizice foarte slabe. Clasre Chasen Chin Ch. ‘LEGATURA METALICA i ‘intr-un cristal metalic atomii de metal sunt unifi prin legituri metalice. in explicarea legaturi metalice se admite e& distributia electronitor in atomii de metal din rejeaua metalic este diferitd de distributia electronilor in atcmit de metal libeti