Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cum

    Uploaded by

    Oana Gabriela
    9 views159 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views159 pages

    Cum

    Uploaded by

    Oana Gabriela

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 159
    Gi cind este ex: Privito: w le Heatoares ym: necesare la. sedinte: de orice fel, necompl el, necomp! formale, Cunoasterea” mediului ° inconjurator si dezvoltarea: vorbirii q Capitotul 1 Probleme infroductive at ~ A, Obiectul si importanfa studi He metodicii cunoasterii mediului inconjufétor sia dezvoltétii vorbirit @ \. Metodica cunoasterii mediului inconjurdtor si a deavolt&rii vor- {Opinii este 0 ramuri a didacticii speciale, Ea are drept scop studi- \/ erea sarcinilor, confinutul, metodelor si farmelor de organizare ‘a activitSfii instructiv-educative de Insusire @ cunostinfelor in “ Aegitur’ cu natura, viaja sociald si cu privire la exprimarea copitlor ‘prescolari, Decurge de aici ci obiectul metodicii cunoasterii mediu- ui inconjuritor si a dezvoltirii vorbirii 11 constitute predarea si 1) ‘nsugirea, pe baze gtiintifice, a celor mai simple reprezentari 51 }) notiuni despre ceea ce-1 inconjoaré pe copilul pregeclar, in strinsi Jegiturd ca invaifiture sistematicd a limbii materne in cadrul gra inkjei de copii. Pentru griidinija de copii mu existi o metodicd afectat’ numai finsusirli limbii materne de cltre prescolari si alta afectat’ numai fc insugirii cunostinjelor despre mediul fnconjurditor. La celelalte | grade de invitimint procesul de cunoastere @ mediului Inconjurator se realizeazi prin intermediul mai multor obiecte de invitimint, ‘din ce fn ce mai specializate, corespunzind diferitelor stiinje eerceteazi realitatea, de pildi: stiinfe naturale, istorie, geografie, fizicd etc. In gridinij’, datoritS specificului dezvoltirii si perti- 4 @ilaritafilor procesului de ounoastere ale copilului preyoolar nu _ Site posibili o cunoastere snaliticd gi detaliatd a jumii inconjuri- , toare, ci doar un contact in care perceperca aspectelor generale imediate si foarte simple”rezolvi cerinfele edaptirii si famiiari ‘ii treptate a copilului Ja realitatea datd. Caracterul concret al 8 cunoast i i face ca si limbajul si fie asi- ne cu obiedtele corespunzittoare diferitelor din viitorul fond lexical al copilului. eee s stare, in ewele pedagaice de esucetars, se rel ca ables invaffimaint etodicd care cuprinde indicatiile de are eee re toe iow a eer si a formelor de oe eM ae Tessie incor mete: cuca te manual de va i eleve si inteleagi mai bine necesitatea S ae ta Gistematice a srocesului de cunnogtere a copii de Ty presodara, Totodat# clevele isi Wor ns lle cle a raed pentru dezvoltarea la ie eae foaaat a wet i go a iS ee 2 “fundamenteazt insemniitatea pe locul si rolul pe aerate Caneasterca, mediulut inconjuritor gi develtacea. vor- BNE oe formare a personalititii capBului prescolar te care urmeazi si-] analizim in continuare. jurétor B, Cunoaxtorea medivlul inconjur si dezvoltarea vorbirll — probleme importante ale activititlinstructiv educative desfésurate in grédinija de copii feeazi in proces! cam" Dezvoltarea ovpilului preyedlar se reatnecd ta proce fore ex de cunoastere a mediului ineonjuritor, eleies newt supra constiinfei acestuia, fie nei pee impli locsi), fie mijlocit — e concrefi (simpli sau complecs cuvintului. ; nani roc lian ilului cu tot ceea ce-] in Procesul de familiarizare a copilului ¢ 7 implicd insusirea unei serii de cumogtin{e valoroase restr " Waltarea Toi Ulterioors, decvoltarea capeckltii de a formarea interesulut si dorinjei de a dobindi noi cunostinte Copi- Jol ‘capita asifel o anumiti experien{’ care il va afta e& on eased mai exact si mai profund realitatea inconjurdtoare, sf ae adapteze cu mai mare usurinfé la eondifile exisionte, sisi lie, Beascd si si-si deevolte relafile cu mediul. Pe baza avestei expe. Beenie cognitive ca si pe baza largiril relajilor cu mediul $1 a intensificérii procesului de ccmunicare cu adultii are loc derwol. {area limbajului sub toate aspectele sale, In acelagi timp imbo. gifirea $i, complicarea formelor limbajulul influenteazi in mod direct procesul de cunoastere care devine mai diferentiat si moi complex, Teoria i practica pedagogic& inaintat& subliniaci legitura si interdependenta dintre procesul de cunoagtere si cel de dezvor- fare a limbajului. Din aceasti eauzi problema vorbitii si a on. noasterii va fi tratatd tn metodica de fat in corelatia fireascé ce exist intre ele, 1. Influenja mediului inconjuritor si a vielii sociale asupra formérii si dezvolttris personalittiii copitului Mediul inconjurétor reprezinta totalitatea factorilor externi din natura si societate, care actioneaz’ asupra omului si conditio. neazi existenta lui. Copilul inci de la nagtere intr in relatiidin ce in ce mai complexe cu mediul in care trafeste, decvoltindu-se sub influenta Iui directi, Pe de o parte, mediul constituie un cadru necesar evolutiei ulterioare a copilului prin conditiile mate. ale 1 culturale pe care le oferd. Pe de alta parte, mediul ineon- jurator constituie principala sursi de imprasii, care vor sta. Ie baza procesului de cuncastere a realititi, In mod deosebit tre, bule sa subliniem ei mediul social, constituit din fenamene de Productie si relafii, limba si fenomene de suprastructurd este e} Insusi un factor edueativ hotiritor care influenjear’ permanent in mod activ asupra ormirii personalitifii acestuia. Din aceasta “sued cunoasterea mediulul Inconjuritor este o problemi. impor- 1 fanta a educatiei multilaterale a copitlor de virsté. prescolari si implicit 0 sarcing de bazd a procesului instructiv-educativ in gra dinita de copii, Valoarea deosebit tloneaza sensibilitatea {ucirie, imbrickminte, mobili ete. Sub indrumares educatoare§ Gente SF se dezvolte la copii capacitatea de a cerceta gi de a Gervalul relatiile cauzale dintre oblecte. Curiozitatea spontanl foplilor manifestati prin intrebiile de ce, cum? se trans. formi intr-o activitate intelectuala intensi, cu un caracter ann ce im ¢ mai constient. Chiar daci prescolerul nu reuseste si des. Copere legaturile esenfiale, el cauti s& glseasci 0 explicatie fone. Tenelor pe carte le observa. Evident, din cauza experiente sale si coerente Cunoasterea mediului inconjurdtor presupune o activitate inte. fectualé intens’, un efort pe care copiii trebuie sit depunk jm timpul insusiré si infelegerit cunostinjelor noi. th eadruy aces [hi Proves educatoarea are posibiltatea si formeze copilor deprin- deri elementare de munci intelectuala, bazi temeinier pentru inte Srarea copilului in activitatea scolard Concomiterit cu insugirea de notiuni si ca formarea doprinde- Flor clementare ce munci intelectualé, copii incep s& manifests interese cognitive tot mai largi, care vor stimula activitates inte- Jectualé| si vor ajunge si pitrund’ mai adine in relatiile dintre fenomene. Observarea sistematici a dezvoltirii 51 schimbicii. in timp a Plantelor, @ eresterii animelelor ajuti pe copii sa fnfeleaga inci din fragedi copilarie migcaren si evelulia eare secacterizeari fenomenele naturii si ale societafii. Cunoasterea conditiilor nece- sare dezvoltarii plantelor si animalelor contribuie 1a injelegerea interdependentei care exist intre fenomene. Explicatiile acvesibile ale cauzelor diferitelor fenomene inlatur’ posibilitatea de a inter- Preta lumea in mod eronat, Realitatea inconjuritoare cu care-i familiarizeazi pe copii se reflecta alit in constiinta cit si in activitatea lor. Sub influenta medjului inconjurdtor apar si se dezvolté la copil sentimente moral- politice cum sint dragostea fafa de natura patriel, fati de orasul sau satul natal, dragostea si respectuk faté de parinti: si faté de cei aldturi de care trdiese si cu care comunicd in gradinita, sen- timente de prietenie fafa de oamenii de alte nationalititi, Sel gese legiturile sociale ale copilului, cunostinfele lui despre dife- ritele profesiuni, Cunoasterea direct a mediului inoonjurator, organizarea muneii copiilor pe parcelé si la colful viu al naturii contribuie de ase- menea la educarea dragostei copiilor pentru mune, la dezvolta- rea interesului lor pentru diferite indeletniciri. Observind munca adulfilor, copiii sint ajutati si-si dea seama de posibilitatea trans- formérii naturii de citre om, invafi si prefuiascd si si respecte munca, incep si infeleagi importanta si necesitatea de a munei, dorese s& participe si ci la munca celor mari. In acelasi timp, fnvai’ si ved in roadele muneii un izvor de bucurii. Cunoscind mediul ambiant si' viafa sociala, copilul incepe s& se integreze mai bine fn societatea in’ cane triieste, se adapteacit cu mai multi ugurina la cerinfele si obligatille sociale care i se impun, dobindeste treptat o atitudine civilizaté fata de cei din jur. Reprezentarile copiilor despre viata oamenilor din jur dau eon- ‘tinut intregii lor activitati, constituind o premisi important pen ‘teu insusirea unei comportiri civilizate, pentru formarea unei con- duite morale, In procesul familiarizarii copiilor cu mediul inconjurator se imbo- ifese sentimentele estetice ale copilului. Frumusefea unor demon- strafii sirb&toresti, cintecele, pavoazarea, arhitectura neiler olidiri, monumentele fécute de soulptori, farmecul tinutului natal si al & unui peisaj de far’, natura transformati prin munca omului $i Snsugi omul care munceste, toate acestea si inci multe altele creeazd ocaaii prielnice pentru imbogiitirea continutului perceptii- Jor estetice si prin aceasta pentru adincirea si largirea sferei sen- timentelor estetice. Jn concluzie, importanta cunoasterii realitafii inconjuratoare de- curge din influenta cuvirsitoare pe care mediul o are asupra intre- aii dezvoltari psihice a copilului, asupra formirii elementelor pri- mare ale viitoarei conceptii stiintifice despre lume, asupra proce- sului de formare a personalitatii copilului 2. Rolul limbajului in dezvoltarea general a copiilor prescolari trebuie si dobindeascd inci de la virsta prescolara capae citatea de a comunica cu cei din jur, de a-si exprima in mod inteligibil impresiile, gindurile, ideile, cea ce va constitui o bazd in activitatea gcolara si apoi in activitatea si viata sociali de maf Giaiu, De sict decurge necesitatea Insusint vorbirt in mod siste- matic, in cadrul grédinijei de copii. In procesul instructiv-educativ, prin intermediu! limbajului se realizeazi transmiterea cunostintelor, largirea orizontului cu noi reprezentari, In consecinfa, limbajul poate fi privit din dou puncte de vedere — pe de o parte ca mijloc de comunicare gi pe de alti parte ca mijloc de cunoastere. Copilul foloseste vorbirea in fiecare zi, in fiecare clip a vietii sale pentru elaborarea si comunicarea propriilor ginduti, pentru formularea cerintelor, trebuinfelor, a bucuriilor si a necazurilor, in organizarea viefii si activititii lui, Insusindu-si limba, copilul dobindeste mijlocul prin care poa! realiza comunicarea cu vei din jur in forme superioare, poe! ajunge 1a cunoaslerea tot mai deplind a realitatii obiective. Impo- sibilitatea de a comunica prin. limbaj ar produce 0 stagnare in 9 dezvoltarea personalitatii copilului, ar modifica relatiile lui cu eamenii, cu realitatea inconjuratoare, -ar singulariza si impiedica in mare miisuri,.sé participe la o activitate sau alla, daca nu s-ar organiza 0 munci instructiv-educativa speciala. Pe misura ce isi insugeste vorbirea copilul poate fi educat mai sor, Prin intermediul cuvintului, de exemplu, se contribuie la educarea lui intelectuala. Dac la inceputul vie(ii sale, pind la in- susirea vorbirii, copilul ia contact cu mediul inconjurator mai ales prin acfionarea direcli a medjulul exterior asupra organelor sale de simf, la virsta prescolara cind copilul incepe si minuiascd lim- bajul, cunoasterea directa se realizeaz la un nivel mai Snalt, find insofiti de explicatiile, sublinierile si concluziile adultului. Dar procesul organizat de instruire si de educare, transmiterea propriu- zis a cunogtinfelor despre Iumea inconjurdtoare, despre plante, animale, fenomene din natura gi societate se face cu ajutorul cu- vintalui, Educatoarea face cunoscut copiilor prin cuvint denumirea lucru- rilor si a fenomenclor, insusitile acestora (apa este inghejata), pre- cum si legitura dintre ele (apa a inghetat pentru ci e tare frig etc). ce cu cunoasierea nemijlocitaé a lumii inconjuritoare, copilul invata si cuvintele corespunzatoare obiectelor sau fenome- nelor eu care vine in contact. De exemplu, in examinarea unui tablou, a unei ilustrafii sau in observarea fenomenelor inconjurd- toare, in cadrul aotivitatilor obligatorii, copilul, cu ajutorul edu- catoarei, trebuie si distingi ceea ce este mai important, si dife- renfieze ccea ce este esential de ceea ce este neesential si apoi si redea prin cuvinte cele observate, Acest fapt creeazd posibilita- tea trecerii treptate de la perceperea ohieclelor citre imaginoa lor intuitiva (reprezentarea) si de la aceasta citre notiune — citre gindirea despre obiect, Cuvintul — sub forma de intrebare sau adresare direct, face pe copil si gindeascd, si anelizeze, si compare, si clasifice, si ‘regi concluzii, si se ridice la generalizare, Punind mereu in fata copilului probleme ce se cer rezolvate, prin civint il invitim S& se striduiasci mintal, s& giseasci un rdspuns. In acest mod 10 kk Se contribuie Ia dezvoltarea unitard a gindirii si limbajului, la cresterea capacitafilor de cunoastere, la largirea sferei de cunos- tinje, la dezvoltarea vocabularului, la miirirea posibilitatilor de exprimare ete. Cunoasterea, direct si indirecté @ lumii inconjurdtoare cu aju- rul Limbii si sub conducerea educatoarei, educa la copii anumit {rasituri morale, contribuie 1a modelarea incetul cu incetul a pro- filului lor moral, * Realitatea din jurul nostru — munca oamenilor, succesele obti- nute de ei in fiecare zi, grije pirinjilor pentru copii, dragostea cu care sint Iinconjurati, sint tot atitea prilejuri despre care educa- toarea povesteste copiilor, discuté cu ei pentru a le educa dragos- tea de cameni, de natura, de patrie ete, Poeriile, cintecele, povestile si povestirile prin continutul lor bogat si variat si prin limba frumoasa si expresiva ajuta de ase- menea educatoarei si sideasci si s& creased la copii dragostea pentru oamenii buni, respectul fai de cei mari, dragestea de mami, dorinfa de a fi si ci viteji, curajosi, de a realiza 0 fapti mireaté, de a luera in colectiv, de a fi buni prieteni, cinstiti, devo- ‘ati patriei socialiste, Pornind de la educarea drayestei pentru familie, pentru cei mai apropiafi copilului, pentru. satul sau ora- sul natal, pentru frumusetile lui, pentru popor si conducitorii Jui — educatoarea dezvolté la copii sentimente morale si contribuie Ja inchegerea unei conduite morale, ‘ Exprimarea dorinjelor, a rugimintilor, a recunostintel, formula- tea regulilor de purtare, incurajarea faptelor bune si condamna- rea faptelor negative prin intermediul cuvintului influenteaz’ pro- filul moral al copilului si formeazd atitudinea pozitiv a acestuia fata de tot ceca ce-] Inconjurd, Vorbirea constitute deci un instrument de baz In formarea trie stturilor morale ale copiilor nostri, un mijloc de educatie moral Cu ajutorul cuvintului educatoarea contribuie si la educatia estetick a copilului. Dezvaluindu-i prin cuvinte frumosul din naturé, viaja si societate educatoarea invaté pe copii si vadé fru ‘rosul, sd-l Snfeleagé, si-l iubeascd! si si-l foloseascl in viata de or: toate zilele, Varictatea fenomenelor naturii, imbinarea armonioasi ‘a culorilor, puritatea liniilor pot fi infatigate copiilor prin cuvintul educatoarei, Dirijind observarea tuturor acestor aspecte frumoase ale naturii si viefii sociale, educatoarea invati pe copii si le sesi~ zeze, si le simt& gi si le respecte. Povestind, spunind basme copi- ‘lor, poezii, ghicitori ete. copiii incep 8 inteleagi frumusejea lim- ii si si foloseasca in vorbirea lor expresiile care le-au placut si i-au impresionat mai mult, Prin urmare, folosind limba ca un mijlo¢ putemnic de educatie intelectual, moral si esteticS, educatoarea , realizeari instruirea si educarea copillor — le dezvolti vorbirea, nevesar in procesul de comunicare si de cunoastere a vielii inconjuritoare si in ace- lasi timp Je perfectioneaz exprimarea, corectindu-le pronuntia, le imbogiteste vocabularul si fi ajuti si-si insuseasc’ in mod practic structura gramatical’ a limbii. Particularitifile procesului de cunoastere | $i ale dervolténi vorbiril la copilul de virsté prescolar’ Cunoasterea si respectarea particularititilor dezvoltérii copilului de virsta prescolard constititie o cerinté de bazé in alegerea con- finutului si mijloacelor corespunzitoare pentru familiarizarea aces- tuia cu mediul inconjurdtor si pentru dezvoltarea vorbirii, Infele- gerea si aplicarea constient a diferitelor metode si procedee re- comandate in metodica de fata sint posibile numai in misura in care educatoarcle tin seama de particularitifile specifice copilului de virsta precolard. In acest scop vom prezenta principalele par- ticularititi ale dezvoltirii proceselor psihice de cunoastere $i ale dezvoltinit vorbiri Cunoasterea la copiii de virsta prescolard se realizeazi la nive- ul senzatiilor, perceptiilor si al reprezentérilor; intregul confinut cognitiv avind un caracter predominant concret, La aceasti virsta 2 se observii o dezvoltare intensi a sensibilitatii tuturor analizato- rilor si pe aceasti bazi o perfectionare a capacitatii de reflectare a sistemului nerves. In mésura in care perceptia devine mai cuprinzdtoare, mai exact ‘ai maj variatd gi reprezentarile copiilor sint mai precise, mai clare, mai bogate in continut, Cercetarile stiintifice au dovedit ci in viata psihic a copilului rolul reprezentirilor fala de notiuni este mai mare decit la adult, Dezvoltarea capacitafii de a opera eu reprezentirile, mireste treptat capacitatea de a opera cu noti- tunile, care la aceasti virs!A au, de asemenea, un confinut con- ret, Gindirea opereazi cu materialul furnizat direct de senzaji, perceptii, reprezentiri, Treptat, pe m&sura lirgirii orizontului cu noi cunostinfe si pe baza dezvoltarii limbajului, copilul poate si se ridice de la cunoasterea concreti senzoriald, la cuncasterea abstract, s& opereze cu notiuni, judecdti, rajionamente. Concomitent cu dezvoltarea intensé a perveptiilor, a reprezen- tarilor si a gindirii se manifest si alte procese psihice de cunoas- tere ca: memoria, imaginajia. Fata de virsta anteprescolard in care memoria si imaginatia nu se desprindeau ca forme’ speciale de activitate psihica, in cursul prescolaritifii, aceste procese se Giferentiaz’ si se constituie ca procese psihice de sine stititoare. ‘Finind seama de rolul mare pe care-1 au centrii subcorticali Jin activitatea nervoasi a copilului, se observa la virsta preyco- Jari un puternie colorit ajectiv in intreaga viata psihick, Astfel se explicd de ce copiii isi insugese cu mai mult usurinfé acele cunostinte care au avut un ecou putemnic in afectivitatea lor, care je-au trezit anumite emofii sau sentimente. Emotivitatea pronun- até a copilului se risfringe asupra tuturor proceselor _psihice. ‘Astfel, criteriul principal al detasirii diferitelor obiecte din mul- titudinea color existente, in cadrul perceptiei, fl constituie gradul in care aceste obiecte ii impresioneazi mai mult, gradul in care reugesc si-i creeze emotii de bucurie, plicere ete, Memorarea, se face de asemenea cu mai mare usurinfé atunei cind obiectele la ‘care face aceasta apel, constituie surse de emolii, 13 © alti particularitate general a proceselor de cunoastere\o constituie legitura dintre acestea si activitatea concret, depusd de prescolari, La virsta prescolara mici perceptia, reprezentarea, “memoria, gindirea au inci un caracter situativ, deoarece ele au. s-au desprins de actiunea cu obiectele. Mai tirziu in prin com- plicarea acjiunilor cu obiectele, prin integrarea copiilor in noi si noi forme de activitate mai complexe, mai organizate din gra nit, procesele psihice ale copiilor sint stimulate in mai multe Gireetii: — spre desprinderea de actiunea cu obiectele ; — spre trecerea de la formele spontane, lipsite de organizare, haotice, 1a forme ou un caracter organizat, sistematic, orientat citre un seop precis ; — spre dezvoltarea initiativei si independenfei In intreaga acti- vitate de cunoastere, Ca urmare a acestor transforméri calitative in activitatea de cunoastere a prescolarilor se observa o crestere intensi a gradu- lui de participare a constiintel. Astfel, copiii incep si-si dea seama de confinutul celor insugite de ei, s gindeasci asupra celor obsez- vale, si faci legituri intre reprezentirile anterioare si cele re~ cent dobindite, Aceste transformari sint desigur legate de dezvol- tarea limbajului copiilor care inregistreazd modificiri calitative $i cantitative insemnate. Astfel limbajul copiilor se perfectioneaz in timpul prescolari- {2{li_ sub aspectul fonetic, Ei isi Insugese pind la 4—5 ani toate sunetele limbii materne, reusind si pronune corect cuvintele st grupirile de cuvinte,La virsta pregcolardé mica se mai intiinese ined tinele deficienfe in pronuntare cum sint: inlocuirea suncte lor mai dificile cu altele mai usoare (de exemplu r cu 1, § cu s, j cuz etc), inversiunea sunetelor, omisiunea unor sunete. In genere copilului prescolar mai mic fi lipseste claritatea si preci- ziunea sunetelor care compun cuvintele, Dezvoltarea limbajului are logsg$-siib aspect Jexical, se inregis- treazi modificdri atit in ceeffce priveste cresterea numérului de cry ccuvinte cit si in ceea ce priveste intelegerea semnificatiei acestora. Gradul de generalitate al cuvintelor-notiuni creste de la o virsta ta alta, In primi ani ai perioadei prescolare generalizarile la care ajung copiii sint inci strins dominate de sursa lor senzoriald. Abia a prescolarii mari generalizarea incepe s& se bazeze pe relevarea ‘unor insugiri esentiale ale obiectelor. Astfel, spre virsta de 6 ani copiii intrunese in notiunea de mijloace de locomofie vaporul, barca, sania, clruja, care se diferentiaza prin aspectele lor exte- rioare, dar care au ca nota esentiala si comund — utilitatea iden- ‘ticd (cu ele oamenii célatorese) In ceca ce priveste structura gramaticala a vorbirii copiilor pre- scolati se observa trecerea la forme din ce in ce mai complexe i mai corecte. Copii. prescolari pot s& foloseasc cuvintele in combinatii variate fie In propozitii simple sau dezvoltate, fie in fraze. Caracteristic virstei prescolare este faptul c& limbajul mai pistreazi caracterul situativ dar c& pe masura imbogatirii expe- rienjei de viafa, a activitatii de comunicare cu adultul, a insusirii structurii_gramaticale, apare i se dezvolta limbajul-comunicare, Jimbajul contextual, Acesta apare gi se dezvolti alaturi de limba- jul situativ, care continu si se manifeste, Datorita dezvoltarii Jimbajului contextual se fnregistreazi urmitoarele progrese in dezvoltarea psihick a copilului : — se intensified functia intelectual a limbajului apar elemente de planificare a activitatii pe plan mintal; — cuvintul regleazi intreaga activitate a copiilor. In ceea ce priveste expresivitatea vorbirii, copiti dispun de posi- Dilit&ti pentru nuanfarea exprimérii (gestul, mimica, intonatia ete.) Totusi se mai intilnesc situatii ca: intensificarea nejustificata a sunetului, prelungirea unor sunete, redarea cintati a textului auzit sau insuficienta accentuare a sunetelor in cadrul unui cuvint. In concluzie, virsta prescolari este 0 etapa d tare a proceselor de cunoastere si a limbajului, Aceasta impune alegerea unui continut bine dozat si folosirea unor mijloace de ceficienta mare pentru ca acest proces firese s& se dezvolte optim. intensd dezvol- 15 D. Sarcinile si confinutul cunoasterii mediului Inconjurdtor si ale dezvoltérii vorbiri in gradinifele de copii In procesul de familiarizare a copiilor cu. mediul inconjuritor se pun urm&toarele probleme pedagogice : a) dezvoltarea sclivitatii de cunoagtere si a capacitiilor inte- Jectuale ale copiilor ; ') imbogitirea cunostin{elor copiilor despre viata oamenilor si despre natura; ° ©) educarea sentimentelor si a atitudinii pozitive fata de mediul inconjurator ; 4) imbogitirea continutului tuturor felurilor de activititi ale copiilor si perfectionarea deprinderilor de comportare ; €) formarea capacitatii copiilor de a se orienta si de a aplicain Practici notiunile elementare insusite: Prin toate acestea se con- tribuie la pregitirea lor pentru gcoalé si in general pentru viafi. In decursul celor 3 ani de gradinita, copiti vor fi inifiati trep- tat i sistematic asupra varietiii fenomenelor si obiectelor din realitatea inconjuritoare. In acest mod se realizeaz trecerea lor de la necunoastere la cunoasterea concreta, nemijlocité, dobindits Prin intermediul senzatiilor, pereeptiilor si reprezentarilor, apoi la cunoasterea abstract’, mijlocit’, realizati prin intermediul cuvintului, legata strins de activitatea gindirii, Conceptia stiinti- fic cu privire la procesul de cunoastere la copii subliniazi impor- tanja si uevsilatea cunoasterli concrete senzoriale, la virsta pre- scolar’, deoarece numai experienta dobindit’ de copil prin con- tactul nemijlocit cu realitatea, avind un caracter emotional intens {i da posibilitatea de a atinge o noud treapti a cunoasterii, cunoas- terea rationalé. Este, de aceea, indrept3{iti aprecierea c& ,.umea eonjurstoare trebuie si patrund’ in constiinfa copiilor ca un cere determinat de fenomene concrete, care-si Hirgesle treptat si 16 4 constant varietatea diferitelor aspecte, insusirile exterioare, legi- turile concrete si interactiunea dintre fenomenele ce se desfasoar’ fn spatiu si timp*t, .Cunoasterea constituie un proces activ care implic& o intensi activitate psihicd a copilului, Asa, de exemplu, familiarizarea co- iilor cu mediul si viata din jur ficindu-se cu ajutorul experientei senzoriale dX posibilitatea de a se realiza perfectionarea activi- tafii de percepere a realitatii, formarea spiritului de observatie, De asemenea in perceptia copiilor intervin 0 serie de progrese vi- zibile care fac posibilé trecerea de la diferentierea insusirilor con- trastante 1a sesizarea unor deosebiri mai fine. Pe aceasté baz’, in a doua jumatate a perioadei prescolare, copiii sint capabili s& ereeapa si si-si insugeascd cunostinfe direct, prin intermediut cuvintului folosit de adulti sub diferite forme (explicatii, povestiri, discufii etc). Dar 0 dati cu imbogitirea experientei senzoriale se creeozi la preseolari premisele dezvoltirii gindirii abstracte pre- cum si a diverselor operatii ale acesteia. Realitatea inconjuritoare cu care familiarizim pe copii se re- flecta in constiinfa Jor nu numai pe plan cognitiv ci si pe planut afectivitatii, Sub influenta cunostinfelor dobindite si a legaturilor sociale tot mai largi fn care intr’ copilul, apar si se dezvolté la copii sentimente intelectuale, morale si estetice. Astiel, contactu) ‘cu obiectele si fenomenele inconjurtoare trebuie si creeze ocazii favorabile pentru aparitia dorinjei copilului de a cunoaste, a cu~ Fiozitatii, a interesului pentru cele ce i se prezintd. Totodati, tre- buie si educim la copii dragostea, compasiunea, atitudinea bine voitoare fat de cei din jur, simpatia si prietenia in raport cu oamenii cu care vin in contact. In procesul familiarizénii copiilor cu mediul inconjurdtor trebuie si imbogitim sentimentele estetice ale copiilor cu un confinut nou si anume si-i facem sa simta unele aspecte ale frumosului (aspectul estetic) in naturé si viafa $0.1. Soloviova— Via{a socialé si natura ca factori ai educafiel copiilor de. virsté prescolard I, in: Culegerea de articole ,Invatdmintul prescoler", Buca- resti, ESDP,, 1962, pag. 145. 12, Canoasterea mediutul inconjuritor $1 dezvoitarea vorbint 7 8 Sociald, si se bucure, si-si exteriorizeze bucuria printr-o atitudine atenta si plind de grijé, pentru ceea ce-i frumos, pentru reflectarea acestuia in comportare, in propria activitate. Reprezentazile copiilor despre viata oamenilor din jur trebuie ‘si dea confinut atit jocurilor lor cit $i celorlalte activititi zilnice ca desen, modelaj, activitati manuale etc, Dar imbogiitirea sferei de cunostinfe a copiilor despre viafa oamenilor largeste si sfera de relajii a acestora cu cei din jur, contribuind la perfectionarea deprinderilor lor de comportare, ceea ce se reflect in relatiile lor reciproce cu cei de o virsté cu ei, cu personalul gradinitei, cu di- vergi alfi oameni, de diferite profesiuni cu care intré in contact. Rezolvarea problemelor pedagogice mentionate mai sus trebuis ‘si duc in mod firese la o mai bund orientare practicd a copil Jui in mediul inconjuritor si la formarea treptal a capacitatii de @ aplica in viaja de toate zilele cunostintele insusite. In acest fel copilul se incadreazi cu mai mare usurin{& in conditille de viel complexe si-si poate rezolva mai rapid diversele trebuinte, dobin- deste calitafile necesare pentru a deveni un bun scolar. Cuantumul de cunostinfe si deprinderi ce trebuie realizat in pe- rioada prescolaré la fiecare grupa de copii este stabilit de pro- grama. In alegerea temelor si sarcinilor respective s-a avut in vedere respectarea tuturor principiilor didactice, ceea ce bineinteles trebuie si urmireasci educatoarea in traducerea in via a programe Principiul caléuzitor este principiul caracterului educativ al sar- inilor si temelor propuse. In baza acestui principiu s-a acordat in Programa un loc mai important acelor aspecte din naturd si so- ietate care sint mai semnificative pentru injelegerea realitatii noi socialiste, in vederea punerii bazelor formarii primelor ele- mente ale constiinfei si conduitei comuniste la copii de la cea mai fraged’ virsti. Programa fixeaz conform principiului accesibilitafii si al ‘res Peclirii particuleritatilor un volum diferentiat de cunostinte si de priceperi atit din punct de vedere cantitativ cit si din punet de vedere calitativ, pe grupe de virsia. 18 Conjinutul repartizat fiectirei grupe reia majoritatea probleme. lor previzute pentru grupa anterioar’. In acest mod se urmireste intr-o mai mare mésurd fixarea si sistematizarea materialului, La baza selectionarii materialului din programa a stat si prin- cipiul sistematizarii, pornindu-se intotdeauna de la cea ce este mai cunoscut si mai apropiat de viata si interesele copilulul, de Posibilitatile lui de infelegere si exprimare. In lini mari materi- alul din program’ cuprinde urmatoarele grupe de cunostinte : 1. Cunoasierea mediului ambiant si a vielii sociale Gradinija si casa parinteasci. b. Omul : infatigarea, viata si activitatea lui in familie; gra nia gi societatea, Oragul sau satul natal, Patria noastr’, | Evenimente si sarbitori ale copiilor si ale oamenilor muncii ae 2, Cunoasterea natu a. Anotimpurile d. Plantele ©. Animalele Volumul de cunostinie 5i deprinderi prevaaute in programa la cele trei grupe se imbogiteste treptat, astfel incit de la o grup la alta se realizeazé o crestere atit din punct de vedere cantitativ cit si din punct de vedere calitativ. Aceleasi criterii au fost respectate cu precidere in stabilirea cu- nostintelor despre viaja sociald. Intrucit, dupa cum se stie, eopiti asimileazi mai greu aceste cunostinje datorita caracterului lor mai abstract, la acest capitol gradarea si dozarea materialulul s-a fa- cut cu si mai multa grija, Astfel, la grupa mici de 3—4 ani, programa are in vedere doar cunostinfe privitoare la activitatea copilului si a adultilor din fa- milie si gradinif’, prescolarii mici trebuind si-gi insuseased denu- mirea principalelor actiuni ale copiilor in cadrul gradinifei sau al familiei sau in legitura cu activitatea indeplinité de parinti si de personalul din gridinit Cunoasterea patriei se realizeazi numai in directia cunoasterii locului natal, a casei pirintesti, a strizii pe care se giseste precum si a gridinitel, In ceea ce priveste cunoasterea unor evenimente, copii sint ‘pusi in situafia de a participa la pregatirea i sirbitorirea lor, fara ali se cere infelegerea semnificatiei lor. La grupa mica (3—4 ani) de ‘exemplu se pune accentul pe familiarizarea lor cu sirbatorirea ‘pomului de iamé, La grupa de 4—5 ani cercul de cunostinte se largeste atlt prin iintroducerea unor aminunte fn legituri cu activitatea parintilor, ‘frajilor si a altor membri de familie, in casa si la serviciu, cit si in legitura cu activitatea adultilor din gridinita si dinafara gradi ei. Activitatea adultilor din grédinita si dinafara gridinifei con- stitule 0 forma noua care cuprinde la aceasti grupi cunostinje despre munca oamenilor din magazinele apropiate, de pe santie~ rele de constructie cit si cunostinte despre unele aspecte ale muncii agricole (aratul cu tractorul, seceratul si treieratul). La aceasta -grupi copiii incep si se familiarizeze cu unele obiecte si unelte folosite de adulfi in timpul muncii, eit si cu unele mijloace de lo- comotie si transport. In privinta cunostintelor despre patrie, despre evenimente din storia ei si despre sarbitorile ei, la aceasté grup se adaugi cunoag- ‘erea satului sau cartierului in ceea ce are mai specific, cunoaste- rea steagului, a numelui patriei si al conducdtorului ei, De aseme- ree, copiii vor cunoagte in linii mari semnificalia zilelor de 8 Mar- tie, 1 Mai si 1 Tunie, La grupa copiilor intre 5—6 ani, continutul se imbog’jeste prin urmatoarele aspecte despre viata socialé : — cunoasterea locului de muned al parintilor ; 20 — cunoagterea aminunfitd a activitatii intregului personal din gridinita atit prin prisma continutului muncii, a uneltelor folosite, ‘cit si a atitudinii acestora fafa de muncé, a grijii lor fata de copii : — cunoasterea unor meseriagi; croitor, cismar, brutar, gridi- nar, “tractorist, sofer etc, @ locului de muncd, cu actiunile inde- plinite si uneltele folosite, precum si cu utilitatea muncii res- pective. ; Se lingeste, de asemenea, volumul de cunostinfe privitor la pa- trie, frumusefile gi evenimentele din istoria ei, Cu privire la ora- sul sau satul natal copiti trebuie si cunoascd frumusefile pefsaju- Tui local precum gi cea ce este mai reprezentativ ca, monumente, clidiri, institufii, parcuri si aspecte ale muncii oamenilor. Jn legituré cu capitala patriei si tara in care tréjese, copiti gru- pei de 5—6 ani vor fi informati asupra unor realiziri mai im- portante precum si asupra eitorva din cele mai frumoase locuri — litoral, delt’, munte ete. In limita posibilitatilor de infelegere} copiii vor cunoaste semni- ficafia unor sarbitori ale poporului nostru gi ale clasei muncitoare (80 Decembrie, 23 August, 8 Martie, 1 Mai, 1 Tunie), De aseme~ nea vor cunoaste citeva momente mai importante din trecutul de lupti al poporului si eventual figuri reprezentative de oameni care au luptat si contribuit la realizarea idealurilor clasei munci- toare (de exemplu, Olga Bancie, Vasile Roaitt). In cunoasterea vielii sociale, programa pune accentul, — §i ‘educatoarea va proceda la fel — nu pe insusirea unor date ab- stracte, ci pe educarea unei atitudini juste fati de ce-i incon- joard, pe injelegerea si prefuirea conditiilor create copiilor. Acest Jucru se va realiza prin prezentarea coneretii si vie a activitatii ‘oamenilor. Dezvoltarea vorbirii copiilor prescolari, a posibilitatilor lor de exprimare corecti, coerenti si expresivi constituie 0 sarcind per- manent de bazi a muncii instructiv-educative din gradinita de copii. In programa gradinifei de copii problemele privitoare la fnsusirea limbajului sint prezentate, cum e gi firesc, in strins’ legaturé cu problemele cuncasterii mediului inconjurdtor si. a viet sociale. Dup& cum se stie, insusirea limbajului este un proces complex care incepe din primul an de viati a copilului si se infaptuieste in mod practic, prin comunicarea verbal cu adultul si sub influ- ena imprejuririlor concrete de viat& si a relafiilor mereu noi ce se stabilese intre copil si realitatea inconjuratoare. Intr-o perioada relativ scurt, in procesul practicii vorbirii, copii ajung si-si insuseascé principalele forme de exprimare. “Astfel, Ja sfirsitul virstei pregcolare, sub aspect fonetic, copiii trebuie si Pronunje corect toate sunetele, sub aspect lexical, trebuie s& po- sede un volum de cuvinte relativ bogat, iar sub aspect gramatical s& stépineascd deprinderea practic de a formule ci usurintl pro- pozitii si fraze corecte, prin care {si exprima impresii si ginduri. Pentru ca vorbirea copilului prescolar si ating& acest nivel, pro- grama prevede in mod aminunfit formarea unui sistem de de- prinderi si priceperi necesare pronuntlrii corecte. Pregcolarul tre- buie si ajungi si prontinfe clar si exact toate sunetele ce intré in componenja cuvintelor, f&rd s& omit, si inverseze sau si in- locuiascd vreun sunet, Pentru a dobindi o asemenea pronuntie corect’, se acorda o mare important dezvoltarii auzului fonematic, astfel incit copili si perceapa distinct si exact fiecare sunet al limbii, s& distingi diferenjele de accent sau diferentele de nuanta Intre dou sunete foarte apropiate (d si t sau b gi p). La grupa co- piilor de 5—6 ani, pronuntia corecti a tuturor sunetelor fiind in ‘general insugita, accentul va cidea si pe perfectionarea laturii fone- tice, in sensul reproducerii sunetelor cu claritate, exactitate, sigu- rant ete Sub aspectul lexical, copii trebuie sd-si insuseascd un bogat fond de cuvinte pornind bineinfeles de 1a cuvinte ce reflecti rea- litatea imediata — aspecte concrete ale mediului ambiant, Bi tre- buie sk denumeascd obiectele, insusirile Jor si acfiunile, si folo- seascd in mod constient diferite feluri de cuvinte, atit substantive, adjective, verbe, pronume, numerale, cit si partile de vorbire ne- 22 flexibile, Copiii trebuie si cuoasci in genéral semnificatia cuvin- telor intrebuinfate, si foloseascd intreaga rezerva de cuvinte, im- bogatindu-gi vocabularul activ. data cu insusirea treptat a lexicului de baz copiii trebuie si dobindeasci deprinderea de a se exprima corect sub aspect gramatical, Numai insusindu-si in mod corect structura grama~ tticalé a limbii, copilul va dobindi posibilitatea de a se exprima inchegat, de a putea transmite unele idei cit mai exact si cu toaté bogitia de nuanie si corelafii. Copilul trebuie s& ajungi ‘8 utilizeze constructii, corecte din punct de vedere gramatical, desi — evident — numai pe cale practic’. Astiel, vor fi obisnuiti : — Sf foloseascé corect terminatiile cazurilor substantivelor, mai ales genitivul si dativul, formele articulate si nearticulate ale sub- stantivelor, la singular si plural ; — si schimbe formele verbale dup& persoand, timp si numar si, mai ales, si foloseascd corect trecutul si viitorul verbelor cu- noscute ; — s& acorde adjectivele cu cuvintele pe care le insotesc, si re- dea in vorbire amumite grade de comparatie ; — s& foloseascd corect variate forme de pronume : — 88 foloseasci corect cuvintele de legitura uzuale, Copifi, trebuie invaitati, de asemenea, si construissci propozitii simple, dezvoltate si chiar unele fraze corecte. © vorbire corecté presupune si claritate, Aceasta se realizeacd prin formarea deprinderii copiilor de a respecta ordinea cuvinte- lor in’ propozitie, de a folosi in mod corespunzitor formele gra- maticale morfologice si sintactice. Trebuie stimulaté apoi exprimarea coerent& a copiilor, care pre- supune o inlintuire logicd succesiva a ideilor in propozitiuni si fraze, punind in evident& unitatea de sens a acestora, Ca atare, s2 realizeazi treptat, vorbirea corecta in strinsi legitura cu dezvol- tarea gindirii logice a copilului. In sfirsit, 0 altd calilate a vorbirii prescolarului pe care educa- toarea o deavolti in gridinité este expresivitatea, Strins legata de 23 inelegerea sensului celor exprimate, expresivitatea se realizeag Ja aceasti virsti fn primul rind printr-o intonafie corespunzitoare. — In concluzie, dezvoltarea vorbirii copiilor prescolari are oe ©u precidere in procesu} de insusire al cunostinfelor si al comu- nicirii cu cei din jur si implicd asimilarea diferitelor aspecte ale limbii : compozitia foneticd, lexicul si aspectul sau semantic, struc- tura gramaticald, en aceste aspecte, programa este orientati spre urmitoarele rect — insusirea corecta a compozitiei fonetice a limbii, respectiv Pronuntarea corectd @ sunetelor, cuvintelor si a grupurilor de cu- vinte; — asimilarea unui fond de cuvinte si insusirea semnificatiet notionale a acestora necesera viitorului scolar ; — insusirea practicd a structurii gramaticale ; — cultivarea in egal misurd a vorbirii dialogate sia celei mo- nologate, contextuale ; — formarea deprinderilor de exprimare corecti si expresiva. E. Mijloacele folosite pentru cunoasterea ‘mediului inconjurstor si dezvoltarea vorbiril Pentru realizarea sarcinilor de mai sus in gridinifa de copii se folosese variate mijioace ca: activitafile obligatorii, plimbarile st excursiile, munca copiilor in’ naturé, jocurile si activitatile alese, munca ‘individuals cu copili. Dintre accstea, activititile —obliga~ torii constituie forma organizati de bazi prin care se transmit, se consolideazd si se verificé cunostinfe si se formeazi deprinderi Si priceperi, Activitatile obligatorii: care rezolvi in mod direct Problemele cunoasterii mediului inconjurator si ale dezvoltarii vor- bitii sint : observazrile, convorbirile dupa imagini, convorbirile, jo curile didactice, povestirile, memorizirile, Dar $i alte activititi, care nu gu ca obiect principal ingirea orizontului copiilor cu 4 cunostinfe despre mediul inconjurdtor sau dezvoltarea vorbirii, prin continutul si modul lor de desfagurare, aduc totusi o contributie la precizarea cunostinfelor, la verificarea acestora si: mai ales la perfectionarea unor deprinderi de exprimare corecta, Printre aces- tea citim : desenul, modelajul, aplicafille, confectiile etc. Desi activitatile special organizate pentru cunoasterea mediului inconjurétor vor fi studiate In capitole separate, in partea a II-a a metodicii de fata, le trecem pe scurt in revisté, Qbservarea constituie tipul de activitate de comunicare de noi -eunostinfe si de imbogafire a vocabularului, Observarea, fiind 0 activitate de cunoastere pe cale intuitivl, dezvolti in mod sistema- ‘tic capacitatea copiilor de a percepe si asiguri insusirea unor cu- nostinfe elementare despre mediul ambiant, viata sociala si naturd, Activitatile obligatorii de’ convorbire dupa imagint adue 0 con- tributie insernati maj ales in fixarea si precizarea cunostintelor copiilor, in activizarea vocabularului si in formarea unei expri- mii corecte si coerente. Prin convorbiri, educatoarele realizeazé verificarea cunostintelor

    You might also like