STANDARD DE STAT STAS 2745-90 EDITIE OFICIALA ROMANIA INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE, "TUREN DE FUNDARE sti Hien URMARIREA TASARILOR CONSTRUCTULOR PRIN METODE Clastiaren alfenurerl TOPOGRAFICE eat Foundation soil Sol de fondation Ocwosanne BUILDING SETTLEMENTS SURVEILLANCE DES FAIX PAR HABIIOAERVE OCAJIKH, TRACING BY SURVEYING METHODES TOPOGRAPHIQUES KOHCTPYKUMIt METHODS. TONOTPAGHYECKHMH. METOAMI q ERALITAL S| g 1.1 Obiect si domeniu de aplicare 5 Prezentul standard se refer Ja urmarirea prin metode topografice a tasirilor constructiilor, & in timpul exccutiei si al exploatirii acestora, “Tasirile sint deplasirt pe verticalé ale construcfillor, datorate, in principal, indestri terenu- 3 sub acfiunea incircérilor transmnise de fundagie. : Prezentul standard se refer’, de asemenca, Ia urmarirca deplasirilor pe verticals ale con- E fiilor datorate gi altor cauze: contracjit si umflari ale argilelor, lichefierea nisipurilor, migciri | seismice, alunceasi de teren, goluri subterane (formate prin antrenarea pimintulus, prin dizolvarea E ‘nor roci solubile, prin excavatii subterane etc.), pribusiri ale structurit piminturilor mactoporice 3 Ta umezire ca urmare a saturdrii ete ‘ Prevederile prezentului standard se aplict la toate categorille de constructii g 12 ea tasixilor constructillor prin metode topografice face parte integranti din activi tatea de urmirire a comportirii constructilor. Rispunderile care revin in activitatea de urmarire a comportirii constructillor, atit in faza de exceutie cit si de exploatare, beneficiarulul, proiectantului si executantului sint stabilite im re- AL] Hlementitile Iegate in igoare a 1.3. Urmirirea tasirilor poate fi organizati la construcfii existente sau constructii noi, incepind Z| ca taza de executie 41 continuind pe parcursul exploatari a 14 Prin urmarinca tasirilor constructiilor se detcrntin deplasirile sau deformatiile constrac- = | filor, generate de tastri ale tecenului. ‘de fundate, cx de exemplu: tasarea medic, taséile rela. E | ENer ini ate tundatior sau ale construc{iei in ansambla, incovoicri relative ale tipilor con- | tino de fundare ete, dupt care accslea se compart cu deplasirile sas deformilecalealate : Ca datele astiel objinute Z verified indeplinirea condiilor de siguranf si de exploatare normali a construcfillor; — so obfin elemente pentru perfectionarea metodelor de calcul al tasirilor, pentru stabili- rea valorilor deplasarilor sau deformatiilor admisibile atit din punct de vedere tehnotogic cit, si al structurii de rezistenfa gi ale unor caracteristici de comportare ale piminturilor gi rocilor din cuprinsul terenului de’ fundare; Elborat de: Aprobat de: Data intririt fa vigoare : linstrruTUL CENTRAL DE CERCETARE’ PRO- | INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE JECTARE §I OIRECTIVARE IN CONSTRUCTII situa de Curet In Cosi 9) Ene | Bd: Me Pol nr. 5 BUCURESTT roms Construction feinisreRUL EDUCATIE! st INVATAMINTULUI owe 12 ERS 1990-03-01 J Insicutal de Construcgii Bucurest Pag. 12 Profal Lei 12,00—se elarifick cauzele unor degradiri ale constructiilor ; OBSERVATIE — Asomenea degradisi pot f datorate compresibiltais nas i reusiforme a terensi de Snare aera ae aeemah iatluenjel nor constructs} not executate fa vecinstate, supraincircritterenuls prin Fe cr aee Gaaproplcte, cine sau creten! nich apes subterane,executir fn zo & anor forje sou seem ealleariifings san sub constructie & nor Tucrari sebterane ete — se definitiveazi programul de exec utie si regimul de exploatare a constructiei. OBSERVATIE, — Mésorasea tasiilor pe parcorselexceufiel permite prognorarca evoluie in tip a deforma: QRSERYATIE ail Gelormafilor totale jrobabile ale constrwtih fm acest ms se poate sta moment cad Lies Fe iat Ente trontoano sau part ale constuche, ccondarit definitive ire constmetie diverse ele 5 feck Logarta dinure ramblce 91 culelle de poduri, realists suprastructuci Ta et de comunicatie aving oer ate Ea mart compreaible et. Masurarea facil in petioada primo Sncrcirt poste stale boca Gt fc xe coet 8 uno conte served rept deporte cv dete ‘destiaagit lores ‘Se cereale, rezcrvoare etc 15 Oportunitatea urmiririt tastiilor constructiilor noi se stabileste de protectant, jar al ce lor existente de beneficiar. ‘Urmirirea tasirilor se prevede in mod obligatori Ae Matiile precizate th, STAS 3300/2-85 in care calculul definitiv al terenului de fundare trebuie si se facd Ia starea limit de deformatie; "ie fonstiucfil findate pe piminturi, in apropierea efrora se pot, produce supraincirelri importante ale terenulai de fandare (exeeujia unor construesit inalte sat Iucrari de terasamente, depouitiri de materiale ete.) ; “la constructii care” prezintis cripitturi ote. sau deplas care pot fi atribuite defarmatiilor terenului’ de fundare sau altor caw Ja pet. 14 dupa anumite_calamititi naturale _(scisme, inundatit, alunecisi de teren ete.); —hatmodificiti importante ale condifitlor de cxploatare. i, denivelisi, inclinari ete, de felul color mengionate lode topografics se efectueazi pe baza unui 1.6 Urmrirea tasirilor unei constractii prin ‘a comportiii construct program care se incadreaz in proiectul de wrmirire 1.6.1 ‘Tema pentre intocmirca progtamului privind masurarea, (asiilor se elaboreaza de citre pitetantal steucturi in colaborare cu executants! studinlu geologico-tehnic st geotehnie al amplass- mentului. i anexa A la ptezentul standard se prezinti. exemplificativ, confinutuladra al temci- 162. Programul privind misurarca tasirilor se intocmeste de citre unitatea, care efectucazt 162 ss Tnceiee, de comun acord ct proicctantal, executantul si beneficiaral constructit. areca B la. precentul standard se prezints, exemplificativ, continutul cadru al progra mului privind misurarea tasiei lor. 17 Terminologia cste conform STAS 3950-81; STAS 3300/1-85; STAS 3300/2-85 si STAS 7488-82 2 CERINTE DE BAZA ALE URMARIRIL TASARILOR CONSTRUCTIILOR PRIN METODE TOPOGRAFICE 21 Urmiitea tasirilor nei constructii_prin metode topografice consti din, misurares mod; 2 gtolce uno: puncie izolate, materializate prin marci de tasare, fixate solidar de constructic, Ca Seportare la repore de relcrin{t (cepere fixe) amplasate conform prevederilor de 18 pet BL pro 3.2 Motodele pentra masurarea deplasitilor verticale ale constructiilor se precizear’ ii, de aul privind masurarea tasirllor i se leg im func ie de precisia necesard a misur Sraticulabititile constructive ale constructiet si de natura terenalut de fandoxe 23 Precizia necesari a misurirti deplasirilor verticale,. in funefie de valoarea estimats prin iroiect a tasttii absolute mania Say S° determin’ preliminar conform precizirilor din tabe- iol 1 Tabetel 1 Vatoarea estimata prin. proieet @ area adimisibl | chp Casa convention ntre 100 si 500 reds > | “ee oe Rate mia | Cov gard | Cap oma, | ae wai °—3— STAS 2745-90 OBSERVATHT constructive gale conditillr de explostare, reaps sioave pavied precizia p> baza altor Ham de depiavari sam deformatii estimats (task slativs, Igsavaior relieve, mca et) 2a lips dateloe priviad valorle estimate ale deplastrilor, casa cnaveafiousla depreciate se poate deteemina Gopi cum urmeas AS constractit din class I de importants, stsbiliet conform STAS 10100/0-75, construcfiiaflate tn exploatare ani, construct fundate pe torenuri stlncaase 3i semi-stincoase; B—‘construstii fundats po terenurh bun’, definite conform SEAS 3300)2-83, ch exceptia terenurilor stincoase i Semistincoase; © = Sonstrnchit fondate pe tes D— consteactit de" pamtat. 24 — Deplasitile verticale ale constructiifor se recomanda si fie mfsurate cu una din urmi- toarcle metode sau cu o combinatie intre acestea: nivelment geometric si_nivelment hidrostatic. Metodele de nivelment ce se rccomanda a fi utilizate, in functie de clasa conventionala de precizie, sint indicate in tabelul 2. nutk dificil Tabetel 2 Clasa convontionald de ps Motode de nivelment recomandate AB | Nivolment geometric de_precieie Nivelment hideostatie do’ precise | cp | Nivetment goometsic Nivelnent OBSERVATIE ~ In fanctie de paseicularitiile ori, pot fl wtlzate gia fealizarea acslelagh prea, ca de exewnpte tactate fotogranimetsce, inetede de uivelment care asigae 2.4.1 — Nivelmentul geometric reprozint’ metoda de bazli pentru misuratca deplastvilor yerticale le construcfiilor. Principalels eonditfi teimice pentru nivelmontul geometric, in functie de clasa comenfionali de’ precizie sint date in tabelal 3. - Tabet $ Taogalitatea intee portee (distanja de fa aparat In mirs),-m, po static, max Neinchiderca admiaibil, mm, 12 dvumuiee this foontmaral de stp) 03 ven os va | OBSERVATTE ~ Exeostantid sivelmentalsi geometric poate adopta gale valosi penta difritele euracteratel, ack asigund ladeplinires cerinfei de. precise tpt 24.2 Nivelmentul hidrostatic este indicat in cazul cind trebuie efectuatd misurarea_deplasizilor verticale relative ale unui mare num&r de puncte, ceca ce ar prezenta dificultati Ia_utilizarea altor metode. De asemenea, se foloseste atunci cind’sint de misurat puncte in interiorul cliditii spre care vizarca direct’ este impicdicat’, Utilizarea acestei metode nu este indicat’ in cazal unor construct supuse unor acfiuni di- namice. 3 REPERE DE REPERINTA 3.1 Reperele de reforin} (reperele struefillor cu metode topografic> pot de adincime de suprafati fix2) uliliats la misurarea deplastrilor verticale ale con~ 3.11 Tipul reperatai de refering se alege im funetis de precizia impusi misw urmeazi ___ in cazul unor misuriri cu precizie foarte ridicata si ridicat’, se utilizeaz’ repere de re- ferint& de adincims, avind baza incastrat in formatiuni geologic practic incompresibile. Ca repere de refering de adincime pot fi utilizati si pilofit past in oper in zon’ pentru incercarea in teren sub solicitari axiale, al ciror capit superior ajange la supratafa terenului; tii, dup canS1As 2h in cazul unor misuriri cu precizic media gi redusi se utilizcazé repere de referintit de suprafafi avind baza coborit& sub adincimea de inghet sau repere de referinta de suprafata de petete fixate pe constructii vechi ale cior tasdri se considera e& sint stabilizate. BIDS tn cazul reperclor de refctinf& pe amplasamente cu terenuri cu condifiid tile, trebuie sit se aib& in vedere urmatoarcle “Min umpluturi recent exeeutaie, a ciror consolidare nu este incheiati, sc utilizeazi re- pere coborite ct baza peo adincime dé minimum 1,5m su limita inferioar’ a umpluturi, in Stratul in loc, protejate prin tevi; "in paminturi sensibile la umezire, capitul inferior ai reperului se incastreazii sub (alpa PAmintului sensibil Ia umezire pe adincime de cel putin Im in piminturi nisipoase si de on pujin 2m in paminturi argiloase. In cazul in care grosimea stratului sensibil la umezire este de peste 10m, capatul inferior al reperului {rebuie incastrat sub talpa pimintului sensibil la umezire peo adincime de cel pusin 5m; . piminturi cu cmfliri si contractii mari, capital inferior al reporului se incastreazi peo adincime de cel pujin Im sub'zona afectata de’variatit de umiditate si de volur atin pimintuti turboase, se foloscse drept repere de refering piloli batui, coboriti pin’ a un strat putin deformabil. 3.4.3 Reperele de referinfi trebuie amplasate: “in afara drumutilor, cailor ferate, comunicatiilor subterane, depozitelor si altor zone unde este posibili distrugerca teperului san modificarca porifici acestnia “in afara zonelor din teren afectate de presiunile transmise de fanda(ii; in afara limitelor de influenti ale unor terasamente instabile, ‘versanfi alunecdtoti, excavafii subterane, goluri carstice gi ale altor fenomene geologice nefavorabile; in afara zonclor de teren afectate de vibrajitle produse de mijlozcele de transport, ma- sini, mecanisme ; la 0 departare de constructie egal cu de cet putin tre ori grosimea stratulut de pi sensibil la umezire; in Locuri care si permit& un acces lesnicios la repere, pentru fixarea instrumentelor topo- grafice pe intreaga duraté a observatiilor. fundare dift- 3.14 Este indicat ca in jurul reperelor de referin{a amplasate in teren sa so execute imprej- muiti de protectie vopsite in culori de contrast. 3.1.5 Numirul reperelor de referinfa trebuie si fie de cel pufin trei 3.1.6 Reperele sint conform STAS 10493-76, 4 MARCI DE TASARE 4.1 Marcile de tasare sint repere mobile de nivelment, care s¢ aleituiese si se fixeazt in clemen- tele de construcfie astfel incit si fie asigurat conservarea lor in timp, pe intreaga durati a_efec tnirii observatiilor gi si fie posibili efectuarea masuratilor atit in timpul executiei cit si in timpul exploatirii constructillor. 42 Aledtuirea si dispunerea mircilor de tasare se stabilese de eatre unitatea care efectucaat masuririle, de acord cu unititile de proicctare, executie si exploatare, tinind seama de precizia impusi misurarii, de particularitatile constructive (forma, dimensinni, rigiditate) ale constructici, de tasarea estimai’ si de neuniformitatea acesteia, de condifiile geotchnice, geologice si hidrogeolo- gice ale amplasamentului, de particularititile de exploatare ale constructiei, de asigurarca condi- fillor celor mai favorabile de efectuare a obscrvafiilor cu metoda de nivelment aleast. 4.3 Mircile de tasare se amplaseaza la partea inferioari a construcfici, dea. Jungul_perimetru- Jui si dup’ caz, in interior. Marcile de tasare se fixeazi la colfurile constructici, de 0 parte si de alta’ a rosturilor de tasare sau de contractie, ia punctele de jonctiune dintre perctif Tongitudinali si transversali ai clidirilor cu_zidarie portant, pe stilpii aflafi in zoncle cu solicitari dinamice importante, in tronsoanele cu condifii geologice nefavorabile. Marcile de tasare se alcituiese si se amplaseaza astfel incit s4 nu fie deteriorate sau astupate de lucrarile sau finisajele care se executa ulterior. 44 Marcile de tasare sint conform STAS 10493-76. 4.5 Utilizarea unor marci de tasare aledtuite din douk parti (0 teacd inglobatt in elementul de constructic si un. bolt detasabil) nu este recomandati in cazul unor masurari cu precizie foarte ridicati. sau ridicata. 5 EFECTUAREA MASURARU TASARILOR 5.1 Stabilitatea reperelor de refering trebuie controlati la fiecare ciclu de observatil 5.2 In camul constructiilor noi, ctapele Ia care se efectueazt miisurdtile se stabilese preliminar in functie de programul de constructie si se adapteaza corespunzitor evolutici tastrilor.521 fin vederea stabilicii tasirii totale, este necesar ca prima citire asupra mércilor de tasare SA se fac& sub o incarcare cit mai redusi, de exemplu, dupa terminarea execufici fandafiilor sau a zidariei subsolutui. In acest scop este indicat si se fixeze mirci de tasare chiar in aceste elemen- te de constructic. Dack ulterior aceste marci de tasate devin inaccesibile, se inlocuiese cu alte marci de tasare fixate in stilpi sau perefi, dup& ce in prealabil sa stabilit diferenfa de cota dintre mir- cile fixate inifial gi cele care le substituie, 5.2.2, Misurdrilo in timpal executiei se programeazi astfel incit sk coincida, pe cit positil, eu terminarea unci etape de Iucru (un nivel al constructiei, glisarea pink la 0 cot dati etc.). La un ritm uniform de constructie, este indicat si se efectueze minimum™patra cicluri de observatit Ja aproximativ 25; 50; 75 si 100% din incdrcarea adusi de construcie, Dac in aplicarea incdrca- rii intervin pauze, trebuie’ efectuate misurivi inainte si dupi aplicarca incarciri 5.3 In. timpul exploatirif, misuririle so fac in corelare ca modul de realizare a incircarii uille, specific fiecdrei construetii (Silozuri, castele de api, magazii etc.) pin la atingerea incires- ii de regin:. Dupa darea in exploatare a construcfiilor masuririle se fac Ia intervale astfel alese incit s poati fi stabilit evolutia in timp a tasarilor. Intervalele de timp prestabilite pentru. cfectuarea_misurivilor pe parcursul_exploatarit pot fi modificate in cazurile in care intervin actiuni care influenteaz’ evolatia tasitilor, ca de exemplu: variafia important a nivelulul apei subterane, aplicarea unei incircari in imediata veci- nitate a constructiri, baterea de pilofi sau alte surse de vibratii in apropiere, socuri seismice, precipitayii abundente etc. 5A Efectuarea misurinilor so incredinjeazd unor unitagi dotate cu personal si aparaturi care Si asigure preeizia impusi miasurici 6 EFECTUAREA OBSERVATHLOR ASUPRA FISURILOR 6.1 In cazul aparijiei de fisuri in clementele portante ale construcfiilor, trebuie intreprinse ob- setvatit sistematice asupra fisurilor in vederea clucidrii caracteralui deformatiilor si pericolulut pe cate acestea il implica asupra rezistentei si exploatarii constructici 62 Pentra urmarirea dezvoltarii in lung a fisurii, extremitatile acesteia so repereadii periodic prin liniuje vopsite, alituri de care se notea’ data, 6.3 Pentru urmiiree dezvoltarii in sons transversal a fisurii se utilizear dispozitive Ce misurd sau repere, fixate de ambele pirfi ale fisurii, in dreptul cirora se marcheazi numérul lor si data montarii 64 La fisuri cu deschiderea transversali mai mare de {mm trebuie mfisurati si adincimea acestora. 7 INR HSTRAREA $I PRELUCRAREA OBSERVATULOR 71 Valorile masurate ale cotelor mircilor de tasare so inrogistreazi pe teren in carnetul de nivelment. Se consemneari totodati datele necesare pontru prelucrarea si interpretarea ulterioars a reaultatelor, ca de exempln: dispozitia in plan a constructict ew amplasarca reperelor de refe- Tinta si a marcilor de tasare, date asupta incircirit in momentul efectuirit citiii sau, cel putin, asupra stadiului fizic atins de lucrare (numirul de niveluri, cota cofrajului glisant, inalfimea de tumare 2 betonului in corpul barajului etc.) 72 Prelucrarea analitici a rezultatelor dup’ fiecare ciclu de observatii cuprinde: verificarea cametelor de nivelment, verificarea stabilitatii reperelor de referint&, calculul deplasirilor m&rcilor de tasare, stabilirea preciziei misuratilor fntreprinse, inclusiv compararea crorilor inregistrate cu cele admisibile pentru clasa conventional de precizie impusd. Datele privind tasirile mircilor se trec intr-o figi de urmirire a tasirilor intocmit& pentru respectivul obiect de construct. In anexa € la prezentul standard se prezint& exemplifieativ alettuirea unei fige de urm&- rire a tasitilor. 7.3 Prelucrarea grafici a rezultatelor misuririlor cuprinde construirca pentru fiecare marca de tasare a unei diagrame de evoluie in timp a (ascii, in corelare ca evolutia in timp a inc&rc&rii transmise terenului de c&tre constructie ‘In anexa D la prezentul standard se prezinta exemplificativ diagramele de evclufie in timp a tasirilor si a ineircariiPe baza tastrilor mircilor individuale se calculcaz’ tasarca medic a constructiei, a edrei evolufie in timp se poate reprozenta in acceasi diagraint. In cazul in care sau efectuat citiri asupra unor marci do tasare plasate atit pe conturul construcjici, cit si in interior, pot fi construite dupi fiecare ciclu de obscrvatii curbe de egal tasare. 74 u ¢ de tasare se transmit dupa fiecare ciclu de obscrvatii proiectantului care, pe bara interpretiirii lor, avizeazi asupra menfinerii, modific&rii sau sistirii programului de observatii. 8 RAPORTUL ASUPRA TASARILOR CONSTRUCTIEI 8. Pe baza reaultatclor masuriii tasirilor profectantul intocmeste, in colaborare cu unita- tea care a intreprins misuricile, pentru fiecare obiect de constructie aflat sub urmin port \chnic asupra tasiilo> constructiei, care trebuie si cuprind’: —deserierca sumar& a scopurilor urmitirii tasirilor la obiectul considerat ; —coloane stratigrafice pe amplasament, cu indicarea caracteristicilor fizice si mecanice ale Piminturilor ; —schija in plan a cons ructiei eu dispunerea mitrcilor de tasare sia reperelor de refo- rinta; ~-secjiuni verticale prin_fundatii cituirea gi dimensiunile caracteristice ale marcilor de tasare si reperelor de refermmta; ~dispunerca’ si descrierea dispozitivelor pentru masurarea deschiderii fisurilor; —metoda de nivclment folosit’, cu indicarea aparatelor gi instrumentelor; —enumerarea factorilor care aul contribuit Ia p-oducerea’deformasiilor; — deserierea, fotogratierea sau reprezentarea grafick a unor eventuale dcteriorari produse de tasiti; figa de urmiirire a (asisilor, eu consmmnarca de de observatit; —diagramele de variajie in timp a tasiuilor gi a inciredii; —concluzii si rocomandiri, 8.2 Raportal tehnic asupra tasttilor se include in cattea tchnick a constructiei lasirilor integistrate la fivcare ciclaCONTINUT-CADRU AL TEMEL PENTRU ELABORAREA PROGRAMULUI PRIVIND MASURAREA TASARILOR —Demunirea obiectului — Beneficiar (denamire: = Proiectant i itt) snumirea unitiid -entant (denumirea unitatti) Adres obiectulsi = Date avupra destinafici si tpuliai consteuctiel Jor parametri telmologici (inclusiv pentew a Date asupra aledtuirii constructive, dimen: —Date asupra conditillor geologics, hich Date asupra mé-urdtorilor de-devormal —Partile de constructie supuse observa’ dicilatea observatiilor fara de executi> supra aledtuisi constructive, asupsapsincipali- subterane) iailos in plan si adincimii fanda iilor gice gi geotehnice pe ampk Infreprinse anterior pe amplasament lor eA ota ote ~ Alte cirinie SAnese ta. em ) itor propase pentra amplasarea mixcilor de tasare: 1p) sectiuni cot ©) plan de sit Elaboratcrcl temei Da flongitudinglt, transversala) prin constractie fuc{illor si refelelor ingineresti pe amplarament. SemnituraANENA B {informativa CONTINUT-CADRU AL PROGRAMULUL PRIVIND MASURAREA TASARILOR B.1__Programul privind masurarea tasirilor unei construcfii trebuie sii cuprind’ informatii re~ fetitoare la = scoputile observatiilor ce urmeaza a se intreprinde —desiinatia gi tipul construcfiel, alestuirea constructiva a ci; —alcituirea constructiva, dimensiunile in plan si adincimea fundatiilor; =-conditiile geologice, hidrogeologice si geotehnice pe amplasament ; —valorile tasirilor calculate; = pirtile din constractie supuse observatiilor; — pentru constructii in curs de executic --ctapele de realizare a tucrarilor de constructie, rezultatele examinarii vizuale a gropii de fundatie si a fundatiilor; — pentru constructii aflate in exploatare —'perioada de cind functioneazs, rezultatele exa- minirit obiectivului, existenfa fisurilor si locurile de amplasare a repzrelor; —reperele din reteaua de nivelment de stat, repercle amenajate pentru uzul constructici ; femal local de coardonate si cote; —lucriri anterior intreprinse pentru misurarca deformatiilor si legitura acestora cw lucr rile previazute “-locurile de amplasare a reperclor de refering si justificarca tipurilor de repere alese: —locurile de amplasare a marcilor de tasare si doserierea tipurilor de mirci previznte; —schema preliminara a drumuirii de n'v<'meat —metodele si instrumentele ce se utilizeaz’ ; = periodicitatea observatiilor. B2 In program trebule si se precizcze rispunderile: — unitifii de proiectare pentru intocmirea proiectului de amplasare a micilor de tasare gi reperelor de referinti: —executantului pentru asigurarea montarii si accesului la mircile de tasare si repercle de refering’; = unititii de specialitate pentru efectuarea observatiilor si prelucrarea primari a rezulta~ telor:; —beneficiarului pentru preluarea reperelor si marcilor dupa terminarea constructici si pen- tru asigurarea continuatii observafilor in perioada de exploatare; — unittfii de proiectare pentru intocmirea raportulai tehni¢ asupra rezultatelor observajiilor Ja incheierea acestora. B.3__La programul privind misurarea tastirilor se anexeazi: tema elaborata de proiectant, sche- mle tefelei topografice proiectate, detalii de executie ale reperclor de referin{ si mircilor de ta- sare, planul calendaristic de efectuare a lucrarilor, cu precizarea termenului de transmaitere c&tre br- neficiar si proiectant a rezultatelor dup& fiecare ciclu de observatii, devizul lucririlor.owen) 9p four ATEN op vier won Ie wap 2P nda op They wwe, | noreue E09) vad | ap ehey wase ore | \ | ronepuns | od ypau Dates aan ‘gos vt (ortemss 9p yoewid 2 NIESS6 + DH 9p day, (genousoyan) 9 VxaNY 860 409 01 80°57 39590 9 pope (mee, yommysys ¥ aurrynaa aG VStrns’ 220924 ywepore cpr MOUMYSVE ¥ aHLL NI atintoag aq VRVEDVIC (eaycunonn) MC YNaNY