Petre, M Costes, P.Rdueans, S Petrescu, Termodnamia tehnica- indramar de laborator 4S Student: Lucrare de laborator nr. Grupa’ cone Data. Bilanful termic al motoarelor cu ardere interna SCOPUL LUCRARIL Conform Principiul al II-lea al termodinamicii, caldura primitd de Io sus nu se poate transforma integral in lucru mecanic, o parte din ac find cedat’ obligatoriu unei surse mai teci. Bilanul termig al unei instalatii pune in evident modul in care este dlistribuitd caldura primit& de In sursa calda intre efectul util produs si pierderi (caldura cedati sursei reci). Pentru un motor cu ardere intema (MAL, acesta nu poate fi intocmit pe cale teoretic’, prin calcule analitice, ci numai pe cale experimental, pe un bane al motorului special amenajat in Jaborator. Se intocmeste bilantul tetmic al unui MAI cu 4 cilindsi in linie, tn 4 timpi, tip Diesel rapid, utilizand drept combustibil motorina 2, ECUATIA DE BILANT TERMIC 0, = 0,40, +0, 40,40. UM) g unde; Q,= fluxul de calduré degajat prin arderea completi a combustibilului; = fluxul de caldura transformat in putere efectiva ka arborele @,, = fluxul de caldura evacuat prin apa de racire a motorului: 0, = Muxul de cildurd evacuat, prin gazele arse ce parsese motoruls Muxul de caldurd pierdut prin arderea incompleti a combustibilului; termenul de inchidere a bilanfului care include pierderi de cdldura ce mu pot fi determinate nici experimental (prin pirfile calde ale masinii, neetangeitati, etc.)HC Pee, M Coste, P.Riacan, S Petrescu, Termdinanicd wehnicd- Indium de aborator 3. DESCRIEREA BANCULUI DE PROBA Parfile principale ale acestuia sunt: 1) Motor cu aprindere prin compresie de tip D 110, et) Prom 1y-wom = 1800 roUmin: bb) Instalajia de fréinare, cu frdnd hidraulica cu carcasa basculanta, fig. 1; cc) Instalatia pentru masurarea consumului orar de combustibil al motorului (balon de stick prevazut cu robinet cu trei cai); @) Instalafia pentru determinarea debitului de aer aspirat In motor (diafragma de masurdi cu manometru diferential), fig, 25 ° eplecares = unghiulara a earcused = i cdean Stim, OF sean 65 CP, Fig: 1 Prin hidraulicat y= aiofaama L Ike | opte motor Fig 2, Diafragma le masurd cn mannomenre diferent ©) Aparatul Orsat pentru determinarea compozitici gazelor arse evacuate din motor; 1) Instalatia pentru determinarea debitului de apa de racire (apometru ‘montat pe circuitul pompei de apa; 2g) Tahometru pentru determinarea turatiei motorulu h) Cronometre, i) Termocuplu pentru determinarea temperaturii gazelor arse evacuate din motor.Pate, M Coste, Riducanu, § Petrescu, Termadinanicd hic farumar de laboranor 7 j)Termometre manometrice pentru determinarea temperaturilor:_ = apei de rice la intrarea in moter: = apei de racire la iesirea din motor: Mela ambiany, respecuw'a combustibluli, 2% fe k) Barometru ES) I fo 4. TABEL CU MASURATORI EXPERIMENTALE “(> * Ve | Vom Mf ome | | te | te | AP. | te 2 o'} | Isl | Gm’) | fs) | fai) | xpmy | (ee) | °C) | PC) re) [Me dia 5. CALCULUL FLUXURILOR DE CALDURA AFERENTE ECUA- ‘TIEI DE BILANT TERMIC 5.1) Determinarea fluxului Q,, Q, =m A= kh Q) + mm, = debitul_masic orar de combustibil utilizat de motor; se determina prin cronometrarea duratei r [sec] in care se consuma V; = 255 em* combustibi aflatintr-un balon cotat (Vii = 510 em’) mn, = YP. 3600= + keh 3) * H,= puterea calorificd inferioar’ a combustibilului (= ealdura degajata prin arderea completd a unititii de cantitate de combustibil) Combustibil: motorina => p, = 0,88 kg/dm‘ (densitatea motorinei) Hi, = 41855 kidkg48 CPeue, MCosica, PRidcon, S Pets, Fermunanica enicd- indrumar de laboranr 5.2) Determinarea fluxului Q, @, + P= pmerca efectiva produsti de motor: 3600P = kh) kw sy M-=numaru! de diviziuni la acul franei hidraulice; luratia arborelui motorului [rovmin] masurat cu un tahometrus termenul 1360 fine cont de conversia rotmin in rot/sec. deci turatia se introduce in calcul in rot/min Ponderea procentual 2e190= % o, 5.3) Determinarea fluvului 0, On, = tity Cp gale Wty )E nee oss ki/h (6) lebitul masic orar ce apa de racire din instalatie [kg/h]; = se determina prin cronometrarea duratei t' [sec] in care volumul de apa de raicire Vip [m'] masurat cu apometru circula prin motor. 3600 kg/h a Pops = 1000 kin? Caps = Caldura specifics medie la p = et a apel = 4,1895 kI/(kg K); © 1./1.= temperaturile apei la intrarea / iegirea din motor [°C] Ponderea procentual tg = 22100 % g® 5.4) Determinarea fluxului Q, kam @ 6, =1,h, = Ci, ng jebitul masic orar de combustibil consumat [kg/h] (relatia (3)); + i, ~ entalpia specifica a combustibiluluis(Cee, MCenea, PRAGucam, § Petes, Termatinamied relied Indranardelaborator (49 Ie ne kuikg, o Cpe = €aldura specifica la p=ct a combustibilului (motorinei) 2,93 kMlikg gerd): temperatura combustibilului [°C] debitul masic orar al aerului aspirat in motor, necesar arderi = misurnd edderea de presiune pe diafragma, Ap [mmH,0}, din caracteristica diafragmei (trasatd la starea normala tehnic’: po 760 mmHg, fo = 20°C) prezentata in figura C-1 (anexa C) se determin debitul masic orar de aer in conditiile stérii normale tehnice, rig Pp. Fig = ity [Pa = enn K or =O sh ay Po / Par = densitatea acrutui la (pn f0)/ Pas fon) care se determin’ din eevatia de stare: sae kg/m? ap Py . =Pus kgim Po eT, w (12) R = 287 Mikg K), constanta specified a aerului © Nove = entalpia specifica a aerului: “ kg a3) lui = 1 KN(ke Ks; ing Cpe bow “aldura specific’ la p=ct aa -mperatura aerului [°C] Cra tr © 11, = debitul masie orar al gazelor arse; rezulté din bilantul material: kesh 4) fit, =, +t, ©, = entalpia specified a gazelor arse: se determina Ia temperatura medie a gazelor arse fyGO CPetre, MContea, PaRaducan, § Petrsc,Termuinamicd technica ndramar de labrator Compozitia gazelor arse se analizea7i cu analizoral chimie Orsat. De obicei, aceasta consta in: CO, O2, CO, Na, vapoti de H2O. Se presupune cunoscutd aceasta compozitie prin participatiile volumice ale gazelor componente: r¢o2 = 0,068; ro2 = 0,11; reo = 0.009% rp = 0,775 rzo = 0,043. 8) participatiile masice ale componentelor gazelor arses ike «sy Min Mii.) 16 8M Maneve OS ‘i= partcipata motaré a component M="masa molarh a componentulu kg/km cu Meo, = 44 kyfkmol; Mco = 28 kg/kmol; M,, = 32 kg/kmol; M 4,= 28 heykimol; Myo = 8 kg/kmol Astfel: DMin = Meo, Feo, Mo, “Fo, + Mca Tea + Mn, ty, + Mo To = = sven remanent owe Kg/kmol ‘n= enlalpiile specitice ale componentelor gazelor arse. = se determina din tabelul C-1 (anexa C), prin interpolare, la temperatura medic a gazelor arse ty Kuikg, Iicoy t=(C Pere, M.Costea,P Rida, SPetreseu, Termadinamica tlic SI hay lt.) oe kinky hg = pnts oes KVMS ny (t,)= re Iysolt,)= cose kikg. Ponderea procentuala: 4, % 5.5) Determinarea fluxului 0, - se datoreaz existentei CO in gazele arse Oy, = NiteoH co = kI/h (16) © ingg= debitul masic orar de CO prevent in gazele arse [kg/hk; Fico = 8 cot keh a7) © Hyco puterea caloricd inferioard a CO = 10112 ki”kg Ponderea procentuala: = % 5.6) Determinarea fluxului ©, en = 0) - @, +8., +6, +04.) kim 8) Ponderea procentuala: oe % Q2) €Pevre, MCosea, Pavan, S Petrescu, Terminanica whic Indrumar de taboraior 6, TABEL CENTRALIZATOR CU REZULTATELE CALCULELOR Miarime a 2, 2, oe, Gu | Grav uM (sm a= 2100 1 | 100 O» 7. DIAGRAMA SANKEY (se va desena la scara)‘© Pee, M Costes, PRAdasams, Petros, Termadinamica telmica- Indramar de faboraior (33 8. CONCLUZIL IFICAREA CUNOSTINTELO! Ar oY 7. Piao termie a unk motor na poate f intent analiti. Cum explicati acest lucru? y vf 2) Ce alta semnificatie mai are ponderea procentuala a fluxul de caldurd transformat in putere efectiva la arborele masinii? 3) Cum pot fi folosite rezultatele bilantului in vederea tmbunatatirii functionarii motorului?(Poti, M.Cosea, PRaducana, § Petrescu, Termodinamica thie indramar de laborar (67 Anexa C (aferenta lucrarii ,Bilanful termic al motoarelor ew ardere interna”) 25 GBT BO 88158 VO TE Tarn) Figura C-1. Caracteristica diafragmei Tabelul C-1. Entalpiile produselor de ardere in functie de temperatura (kal | Was] 103.13 | 100.57 206.84 | 202.24 3119 | 305.62 418.96 | 411.18 | 528.21 | s1942 |