Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Pdf24 Images Merged

    Uploaded by

    Grigore Folar
    16 views11 pages

    Original Title

    Pdf24 Images Merged (1)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views11 pages

    Pdf24 Images Merged

    Uploaded by

    Grigore Folar

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 11
    FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. Definitit Respiratia este 0 functie vital’ a organismulul uman, care se desfagoar’ continuu si ciclic si are rolul de a-asigura schimbul bidirectional de gaze dintre organism si aerul din atmosfera. Prin respiratie este adus O; din mediul extern si acesta este furnizat celulelor, iar CO, rezultat din metabolismul celular este eliminat in atmosfer’, Se descrlu dou’ componente ale respiratiet: = respiratia extern’, care reprezintd schimburile de gaze dintre plam3ni ~ respiratia intern’ sau tisulard care se refer’ la utilizarea oxigenului reducere de la nivel celular. Respiratia extern’ presupune desfdsurarea a trei procese: ventilatia, perfuzia sidifuziunea. Dintre aceste procese fiziologice, tn aceste lucrari practice vom dezvolta ventilafia. atmosferiy reactille de oxido- 2. Scurt& prezentare a anatomiei aparatului respirator Componentele morfologice. ale aparatului respirator sunt reprezentate de ciile aeriene {cuperioare $i inferioare) si de parenchimul pulmonar format din acinii pulmonari. Calle respiratorit asigurd transportul gazelor si imbunatétirea calltSti aerului inspirat, iar la nivelul acinilor pulmonari are foc schimbul de gaze. Ciile respiratorii superioare cuprind segmentul nazal, segmentul cavitatil orale si faringele pan’ la orificiul glotic, iar cSile respiratorii inferioare sunt reprezentate de: laringe, trahee, bronhil si ramificafile lor. Acinul pulmonar reprezint8 unitatea morfo-functionala a plimanulul care, din punct de vedere anatomic, este regiunea deservitS de o singuré bronhiol8 terminalé, din care deriva 2-3 generati de bronhiole respiratorii. Bronhiola terminald, impreund cu bronhiolele respiratorii si ramificagile lor - ductele alveolare, sacii alveolari si alveolele pulmonare - formeazé acinii pulmonar Totalitatea acinilor pulmonari aledtuiese parenchimul pulmonar, la nivelul c&ruia au ‘loc schimburile de gaze. Noté! Pentru o mai bund ingelegere a fiziologiei sistemulul respirator sunteti rugati sé ‘profundati anatomia acestul sistem fiziologic din orice carte de anatomie, 3, Mecanica ventilatiei pulmonare Ventilatia pulmonar8 reprezint3 totalitatea proceselor mecanice prin care se asigura schimbul de gaze dintre atmosfers si plamani. Datorit’ ventiatiei, aerul bogat in oxigen este introdus in alveolele pulmonare prin inspir si aerul bogat in bioxid de carbon din plimani este eliminat fn atmosfer’ prin expir. Schimburile gazoase dintre atmosfera si pliman se desfSsoar8 datoritd diferentelor de presiune (gradient presional) dintre cele dou medii. Aceste diferente apar ca urmare a variatiel volumului pulmonar, plamanul urmand la réndul lui, pasiv, miscdrile cutiel toracice. Gradientul presional rezultat va determina 0 circulatie a aerului din mediul cu presiune mare cdtre mediul cu presiune ict, Cele 2 faze ale ventilaiei,inspirul si expirul se succed ritmic, cu o frecventé de 12-18 cicluri/minut (frecventa respiratorie). Frecvenfa respiratorie reprezint’ numérul ciclurilor respiratorii(inspiratle si expirasie) pe minut si variaza in functie d ~_varst8:inou-ndscuti = 30-45 ¢/min; copli=20~30 ¢/min adulti = 12-18 ¢/min; ~ _ sex:femeile au o frecventé mal mare decat barbatil: 1518 ¢/min; ~ _activitatea fizic’: 30 - 40 ¢/min n efortulfizicintens. Cresterea valorilor peste limitele normale se numeste tahipnee, iar sciderea bradipnee. 1 Cavitatea toracicd este o structurd care trebule s4 fie suficient de rigidé pentru a proteja ‘organele vitale pe care le contine si pentru a ofert suprafata de insertie pentru mugchii de la acest nivel. Ventilatia pulmonar3 necesité ins un torace flexibil, care s8 poat’ functiona ca un “burduf” In timpul cilulul respirator. Coastele 4 cartlajele costale sunt suficlent de elastice pentru a putea fi mobilzate #1 intinse ca urmare a fortel furnizate de contractia muschillorinspiratori si a event pasiv la dimensiunile sale de repaus, atunci cand muschii se relaxeazd si forta de tractiune a Incetat. Pkimni, desi sunt structuri usor distensibile gi elastice nu pot initia singuri modificdrile de volum caracteristice fazelor respiratiei, pentru cd ei nu poseda elemente musculare. Prin urmare, el vor urma pasiv migcérile cutiel toracice de care sunt legatt prin sistemul pleural; acest sister este alcdtuit din pleura parietald (care aderd strans la peretele toracic) si cea viscerala (care inveleste plimanii) in timpul inspirulul, aerul atmosferic intra th plimani, deoarece presiunea gazelor din atmosfer’ este mai mare decat presiunea intrapulmonara sau intraalveolars. Cum presiunea atmosferica este, de obicei, constant’ (760 mmHg), pentru a avea loc schimbul de gaze, singura presiune care poate varia este cea intrapulmonara. © presiune mai scdzuti decat cea atmosferici este numit8 presiune subatmosferict sau infroatmosferie’ sau, impropriu spus “presiune negativé". Tecmenul de presiune negativs nu defineste 0 presiune real negativs, ci scdderea cu 3-4 mmHg a presiunii din plamSni, comparativ cu cea din atmosters Tn timput inspirului de repaus, linistt, presiunea intrapulmonard scade cu cca, 3 mmHg fat’ de cea atmosfericd. Expirul apare atunci cSnd presiunea intrapulmonara este mai mare decat presiunea atmosfericS. In timpul expirului de repaus,linistt, presiunea intrapulmonar8 creste cu cel putin +3 somiig peste cea atmosferic’, Inspirul este declansat de stimuli generati de centrul inspirator din bulb care ajung la neuronil motori din coarnele anterioare ale maduvel, Prin intermediul nervilor spinali se comand’ contractia muschilor inspiratori + Tninspirul de repaus intervin muschiul diafragm si muschii intercostall externi. Muschiul diafragm este principalul muschi inspirator. El separS cavitatea toracic& de cea abdominals sin pozitie de repaus este curbat, cu convexitatea spre cavitatea toracicS, Prin contractie, diafragmul se aplatizeazd sf se deplaseazd in jos cu cca. 1,5-2 cm in inspirul de repaus si cu 7-8 cm in inspirul fortat. Prin deplasarea in jos a diafragmului se mareste diametrul longitudinal al cutie toracice, jar in portiunea bazald si diametrul transversal. Miirea de volum obtinut8 prin contractia acestui muschi permite introducerea in pléménl a celei mai mari parti din volumul curent = ,tidal volume” (VT). Paralizia complet a aacestui muschi NU mai permite desfasurarea respiratie Contractia mugchilor intercostali_externi, determind orizontalizarea coastelor, rotarea lor $1 proiectarea anterioar’ a sternului. Astfel, se produce marirea diametrelor antero-posterior sitransversal ale cutiei toracice. Mirirea volumului toraco-puimonar va determina sciderea presiunii pulmonare la o valoare de 756-757 mmHg care devine astfelinferioar& presiunil atmosferice cu aprox. 3 - 4 mmbg. Consecinta acestor mosificsri este patrunderea unui volum de aer in plimani, pana {a egalizarea celor dous presiuni. Volumul de aer care intr’ sau lese din plimani, in condiit de respiratie relaxat sau de repaus, se numeste VOLUM CURENT sau TIDAL VOLUME~ VT + In inspirul forgat, pe \éngs muschit diafragm si intercostali externi, mat intré in actiune si ‘mugchil accesori:scalenl, pectorall,dinfat, sternocleidomastoidieni,trapez. Se mal pot produce contractii ale muschilor aripioarelor nazale, ai valului patatin, ale limbii, Usurand trecerea coloanei de aer prin caile respiratorii superioare. 2 ‘Muschii inspiratori accesori realizeazS/o ridicare suplimentars a portiunil superioare a utiel toracice, marind mai mult volumul toraco-pulmonar si scézind_ suplimentar presiunea. Prin aceste modificirl, se introduce un volum suplimentar de aer = VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERVA - VIR. © Expirul normal, de repaus, reprezint’ 0 faz pasiva (f6ri. consum de energie), spre deosebire de inspir, care se prodiice activ, prin contractie muscular s1 consum de energie. Const’ in revenirea fa pozitia Initials @ structurilor toraco-pulmonare, dup ce forta deformatoare sa incetat actiunea. Se datoreazd elasticitatii componentelor toraco- pulmonare. Ca urmare, pliménul se micsoreazé, iar presiunea intrapulmonara creste (763- 764 mmHg), devenind superioara presiunii atmosferice cu 3-4 mmHg. Consecinta este eliminarea unui volum de aer Inc&rcat cu\CO2 din plimaniin atmosfers. © Expirul fortat este o faz8 activi, producandu-se prin contractia muschilor expiratori, reprezentati tn special de muschii abdominali si intercostali interni. Prin contractia mugchilor abdominali, creste presiunea intraabdominali, se méreste convexitatea diafragmului sise reduce suplimentar volumul toraco-pulmonar. Ca urmare, creste si mai mult presiunea intrapulmonard si va fi expirat’ 0 cantitate suplimentara de aer- VOLUMUL EXPIRATOR DE REZERVA ~ VER. —— __Aaraiinosterie Presiune de 760 mmig Presuie Intrpimonar (760 mma) Prosune Intrapleurala nutritiva —asigurat8 prin arterele si venele brongice. + Gireulatia functionalé pulmonard incepe ja nivelul ventriculului drept cu artera pulmonard i se termin® th atriul st8ng cu cele 4 vene pulmonare. in VD js! are originea artera pulmonard, care, dup un scurt tratect, d& ramuri pentru cei doi pliménl. Flecare arters pulmonar8 (dreapts sau stings) se ramificd in continuare, pan la capilarizare. Capilarele se dispun ca’o refea in jurul alveolelor pulmonare, unde particip& la realizarea barierei alveolo-capilare (numitS si membrand respiratorie), la nivelul cBreta se face schimbul de gaze, Din aceast8 retea se formeaza vene, care preiau sAngele oxigenat. Venele conflueazs in ramuri din ce in ce mai mari care, in final, ies din pléman prin dou’ vene pulmonare. Cele patru vene pulmonare, dou’ drepte si dous stangi se vars in atril stang, inchizand astfel ‘nica circulate pulmonar3. © Rolurile circulatiei pulmonare: = _asigurd oxigenarea sAngelul si eliminarea CO>; ~ _reprezint& un filtru pentru emboli ~ fanivelul ei se produc o serie de substante active (prostaglandine, angiotensina l); ~ _constituie un rezervor de sange pentru ventricolul stang, * Gireulayia nutritivé pulmonar’ este asigurata de arterele bronsice (provin din aorta toracic3) si de artera toracied intern’. Sangele pe care-t furnizeaz& irig’ peretii arborelui bbronsic si tesutul pulmonar de suport (stroma). Arterele brongice ajung numai pand la nivelul bronhiolelor respiratorii, unde se termini th reteaua capilar3, din care pornesc Venele bronsice. Sangele din circulajia nutritivi pulmonar& se dreneaz’, prin venele brongice, in venele pulmonare, reducéind saturatia tn O; a singelui din mica circulate. 5.Difuziunea Difuziunea reprezinté procesul de trecere a gazelor pulmonare, in sensul gradientulul de concentratie (de la concentratia mai mare, la cea redusa), care are loc intre mediul gazos alveolar sisSngele din capilarul pulmonar. Aceasta este influentatd de mai multi factori: ~ calitStile barierel alveolo-hematice; - gradientul presional; ~ constanta de difuziune a gazelor; = miirimea suprafetei de schimb; = timpul de contact intre cele dou medi Bariera alveolo-hematic’ este constituita din: stratul de surfactant pulmonar care c&ptuseste alveolele; epiteliul alveolar; membrana bazalé alveolar’; lichidul interstitial; membrana bazala capilar3; celulele endotelfulut capilar; stratul de plasma; membrana hematiel. 6. Explorarea aparatului respirator Aparatul respirator poate fi explorat printr-o multitudine de investigatl, flecare dand informatil ‘mai mult sau mat putin detaliate despre structura sau functia acestul sistem vital al organismului uman, De exemply, explorarea imagisticé: radiografia pulmonard si tomogrofia computerizaté mediastinolé (CT) furnizeaz3 o mare cantitate de informatii legate de anatomia pliménilor, care ‘ajuté la dignosticarea unui numar mare de boli (pneumonii, colectii pleurale, tuberculot pulmonar’, fibroze pulmonare, patologie tumoral, etc.). Alte exploriri imagistice, ca bronhogrofia sau scintigrafia aduc informatii suplimentare despre dispozitia si. ramificatia ‘arborelui bronsic, sau modificérile de calibru si Intreruperile continuitatt lumenului brongic prin formatiuni tumorale (bronhografia) sau despre perfuzia pulmonara si distribuirea gazelor in plaméni (scintigrafia), Testele functionale respiratorit ne informeaz3 asupra modului care plimanii fst realizeaz’ functia deoarece permit masurarea volumelor, capacitatilor si debitelor vehiculate de plimani. La fiziologie ne vom ocupa de acest aspect, functional, al explorSril aparatului respirator, urmand ca alte discipline si completeze acest capitol de explorare, cu investigatii specifice. 6.1, Pneumograma Pheumograma reprezint’ inregistrarea grafic’ a miscarilor respiratoril care se poate face cu ajutorul unui senzor (traductor) sau prin metoda impedantei electrice. TInregistrarea misearllor respiratorii permite obtinerea pneumogramel, cu o pants ascendentd, care reprezint’ inspirul, si o pantd descendent reprezentand expirul. Pe panta descendent’ se observa o portiune initials, mat rapid8, indicand revenirea peretelui toracic la pozitia de repaus si o a doua portiune mai lent, reprezentind retractia pulmonar’. Raportul dintre durata pantei inspirului i cea a expirului este de 1/1,2~ 1/2, in general inspirul durand 1s si expirul pana la 2s. Cu ajutorul pneumogramei se pot analiza: frecventa, amplitudinea si ritmul respiraiei, precum si variafille care apar in diferite situatit fiziologice ca: efort fiaie, somn, adaptarea la altitudine etc. sau patologice: apneca de somn, monitorizarea pacientilor critici in sectille de ATI | ‘nseir | Expir | inspir | Expir | Figura 2, Pneumograms normal. Sursa: mip/voubiyosof.cam/ASP/ECa dos aasbtinasp 6.2, Testele functionale ventilatorii constau in cuantificarea volumului de gaz din plémani prin misurarea volumelor, capacitstilor si debitelor pulmonare. ‘Aceste m&surStori se fac cu ajutorul unul aparat numit spirograf in circuit inchis (se inspirs si se expiri din/in aparat), Metoda se numeste spirografie, iar graficul obfinut ~ spirogramé. Spirogeaful sau spirometrul in circuit inchis este un aparat fn care subiectul respir& printr-o piesd bucel8. Aerul respirat este prins intr-un clopot din material plastic care pluteste In 2p. Clopotul se deplaseazi in sus, atunci cand subiectul expird si in jos, atunci cand subiectul inspird. Miscdrile clopotulul sunt transmise unei penie inscriptoare, care traseaza un grafic, pe care volumele inspirate si expirate sunt inregistrate ca o functie de timp. i i Figura 3. Spirometrul cu circuit inchs, Sursat pund/msun t/a osteo hn Importanta clinica testelor unctionale ventilatril Aceste teste’ ajutd pe medicl «sh stablleasc3 gradul de afectare a functiei ventilatorii tn diferite boli care reduc parenchimul pulmonar (sindroame restrictive) sau care obtureazd ciile bronsice (Gindroame obstructive); © 88 puns diagnosticul unor boli pulmonare, cum ar fi astmul bronsic sau boll pulmonare obstructive cronice (BPOC); > eh evalueze functia ventilatorie a unef persoane naintes unel interventi chirurgicale; sh monitorizeze functia respiratorle a-unel persoane care este expusd regulat la noxe respiratorii, cum ar fi azbestul, praful, siliciul, care pot afecta plaménii; o $3 urmireascd eficacitatea tratamentului administrat pentru diferite boll pulmonare. Misurarea se face di cuun post de fumat de cel putin 2 ore. Testele respiratorliNU se fac la pacientil care’ ‘au durerl precordiale sau au suferit un infarct acut de miocard (IMA); toracal, abdominal sau/au ‘eata, pe nemancate (un stomac plin sténjeneste-expirul maxim), © av avut interventii chirurgicale recente la nivel ocular, avut pneumotoraxin antecedente; © auvalori mariale tensiuniiarteriale; © auostare generald alteratd Efectuarea inregistrérit ‘9. se explic’ sublectulul manevrele care vor trebui efectuate: © se aplicd 0 clemé nazalé pe nasul subiectului (pentru a prevent respiratia pe mas) st se cupleaz3 subiectul la piesa bucalé a spirometrulul; © se cere subiectului s’ respire normal timp de un minut; di putem calcula volumul.curent (V1), freeventa respiratorie $1 repaus (ventilatia de repaus}: © se solicit executarea unui inspir maxim urmat de un expi complet posibil, astfel se inregistreaz8 capacitatea vitald (CV); ose cere apoi efectuarea unor respiratii normale, timp de 15 secunde; © pentru mésurarea volumului expirator maxim pe secunds (VEMS) se cere un inspir maxim, apoi apnee timp de 2 secunde si, in final, un expir maxim, rapid. © se fac tret astfel de determindri si se refine valoarea cea mai mare a capacitétil vitale sia VEMS~ulul. Caleularea volumelor, capacitdtilor sia debitelor se face urmarind indicatille care exist pe spirograms privind corespondenta dintre indlsime (amplitudinea graficulu) si volum, De exemplu, un pitr3tel mic corespunde la SO cm” sau 50 de ml, intre 2 linll de grosime, medie sunt 200 de em’, intre 2 lini groase sunt 1000 de em’, adicé 2 litru renitatele se corecteazd cu factori de corecjie a diferitelor volume si debite. Ca factoride corectie sunt utiliza: BTPS s{STPD. « BTPS este factorul folosit la corectia tuturor volumelor si debitelor, exceptind consumul de O3; prin utilizarea ll, se aduce gazulla temperatura

    You might also like