Diversificarea alimentatiei sugarului = inlocuirea treptata a laptelui cu alte alimente Bebelusul este pregatit pentru diversificare atunci cand: + Isi tine bine capul, sta in fundulet, singur sau sprijinit, urmareste lingurita cu privirea. + Apierdut reflexul de a impinge afara cu limba alimentele care ajung in spatele gurii. + Este capabil sa apuce bucatele de mancare si sa le duca singur in gura. + Poate inhiti alimente combinate (lichide si semisolide). + Accepta alimentele cu lingurita. Inceperea diversificarii trebuie asociata si cu administrarea de apa. Se foloseste apa plata imbuteliata sau apa fiarta si racita, care se va administra cu lingurita, cu o cana simpla sau cu pai / cioc de silicon, de preferat nu cu un biberon. Recomandari: + Diversificarea trebuie facuta cu multa rabdare, incet, prin incurajarea verbala a copilului sa manance. + Este important sa fie facuta de o persoana cunoscuta, rabdatoare, intr-o camera linistita, fara sa-i fie distrasa atentia de zgomote, televizor, jucarii sau persoane noi. + Trebuie sa se tina seama atat de particularitatile de apetit si satietate ale copilului cat si de orele anterioare de masa. | se da de mancare atunci cand ji este foame, nu la 0 ora fixa. + Copilul trebuie lasat sa exploreze alimentele cu privirea si cu mana. Daca se murdareste nu trebuie certat. + Se incurajeaza autoalimentatia, atat cu alimente solide tinute in mana cat si cu lingurita. Cand incepe sa manance singur cu lingurita, se pot folosi doua lingurite, una la copil si una la persoana care ii da sa manance. + Nu trebuie fortat sa consume toata portia (predispune la anorexie de opozitie) « Alimentele noi trebuie propuse, nu impuse. Daca sugarul refuza alimentul 2-3 zile, se face o pauza cateva zile, apoi se reia, sau se incearca un aliment nou. + Pastrarea conditiilor de igiena la prepararea si servirea mesei, folosirea vaselor curate (NU sterilizate).De asemenea, spalarea bine pe maini a copilului si a persoanei care ii da de mancare. + Se prefera folosira unei lingurite de plastic sau de silicon, pentru a nu rani gingiile copilului - Se prefera administrarea alimentelor in stare naturala sau inabusite, fierberea indelungata distrugand vitaminele. Regul « Diversificarea se face numai daca sugarul este perfect sanatos. Daca sugarul se imbolnaveste, se continua administrarea meselor deja diversificate, asa cum erau inainte de boala si se reia introducerea alimentelor noi dupa ce copilul este din nou sanatos. « Diversificarea se incepe la 6 luni pentru sugarul normoponderal alimentat exclusiv la san si la 5 luni pentru sugarul alimentat cu formule de lapte. - Sugarul va fi supravegheat de un adult pe toata durata mesei, chiar daca este capabil sa manance singur. + Consistenta alimentelor se creste treptat, adaptat la cresterea in varsta acopilului, la necesitatie si abilitatie acestuia de "mestecare" si inghitire. + La inceput se introduc alimente lichide ( supa strecurata, sucuri), apoi piureurile, apoi alimentele zdrobite (bucatele mai mari) si pe la 8 luni alimente care se pot tine in mana (legume, fructe, biscuiti). « Administrarea alimentelor de consistenta inadecvata posibilitatilor de mestecare a copilului duce la scaderea cantitatii de aliment consumat sau la prelungirea prea mult a duratei mesei. = Alimentele vor fi pasate la blender/zdrobite cu furculita,NU mestecate de adulti. + Se diversifica pe rand, cate o masa. « Alimentul nou se da inainte de supt sau de formula de lapte praf obisnuita. + Se incepe cu 2-3 lingurite si se creste cantitatea progresiv la fiecare masa, pentru a aprecia toleranta digestiva a copilului. Apoi copilul primeste san sau formula de lapte praf adecvata pentru varsta lui, pana cand acesta se satura. Inlocuirea completa a unei mese de lapte se face treptat, in 2-3 saptamani. + Se observa reactia copilului la alimentul nou introdus (varsaturi, agitatie, diaree, reactii cutanate, eczema) si daca apar simptome se opreste administrarea alimentului , se asteapta o saptamana dupa normalizarea scaunului si se introduce un alt aliment. Introducerea alimentului la care a prezentat intoleranta poate fi reluata cu prudenta mai tarziu. + Daca sugarul refuza categoric un aliment, nu se insista, se face o pauza, si se reincearca peste o saptamana. Daca refuza mai multe alimente, se recomanda modificarea consistentei sau gustului lor sau combinarea lor cu alimentele preferate. + La sugarul normoponderal se incepe diversificarea cu legume, apoi cu fructe si cereale. 7 - La copiii cu 0 curba ponderala mai lenta se prefera introducerea mai intai a cerealelor. - La copiii cu greutate mare, cerealele nu vor fi administrate in fiecare zi, ci de maxim 2-3 ori pe saptamana. Diversificarea sugarului normoponderal: + Se incepe cu diversificarea mesei de pranz (ora 13-14), la care sugarul va primi legumele mai intai sub forma de supa strecurata, apoi sub forma de piure de legume. Legumele: + Se incepe cu morcov, pastarnac, radacina de patrunjel, telina, ardei gras, dovlecel, conopida, fasole verde, mazare . + Ceapa poate fi fiarta cu supa de legume, dar se scoate dupa fierbere. « Cartoful se introduce dupa 2-3 sapt ( fermenteaza si poate da dureri de burta) « Rosia se fierbe fara coaja si fara seminte. « Dupa aprox o saptamana, se adauga 1/2 lingurita de ulei de mastine la sfarsitul fierberii, cantitate care se creste treptat pana la 1 lingurita/100 ml de supa. La copiii care prezinta semne de constipatie se poate creste cantitatea pana la 3- 4 lingurite de ulei de masline crud, amestecat in piureul de legume inainte de a fi servit. + Apoi se introduce in supa carnea, galbenusul de ou, branza calcica. + 8-10 luni: sfecla, castravete, vinete, broccoli, praz, ciuperci + >10 luni: fasole bob, spanac, varza, orice tip de leguma Carnea: + se introduce la 6-7 luni, o cantitate mica, care se creste treptat pana la 30-50g/zi (1-2 linguri) + se administreaza intermitent, 0 zi da una nu. - se fierbe separat de legume pana la 8-9 luni. se prefera pt inceput carnea de pui. + 8-10 luni: carne de curcan, vita, ficat de pui, peste alb, somon. - Pestele va fi pregatit la cuptor, fiert sau in aburi. NU prajit. Oul: + dupa 6 luni, la minim o saptamana de la introducerea carnii - NUMAT galbenusul, bine fiert (15 minute) 4 se introduce treptat, la inceput 1/4 cateva zile, apoi 1/2 , pana la 1 galbenus intreg lao masa de legume - se da alternativ cu carnea, max 3-4 galbenusuri pe saptamana. Branza de vaci ( Branza calcica): + dupa varsta de 7 luni « Mod de preparare: se fierb 500 ml lapte de vaca apoi se adauga 4-5 tablete de Calciu lactic pisate. Se amesteca pana se formeaza cocoloase mari de branza. Se scurge bine zerul printr-o sita de panza sau tifon. + Se incepe cu o lingurita si se creste treptat pana la 20-30 grame/zi « se poate introduce la masa de pranz amestecata cu legumele sau la cea de dimineata, cu fructele sau cu iaurt. « Se prefera sa nu se dea la aceeasi masa cu oul, deoarece acesta impiedica absorbtia calciului + 8-10 luni: branza slaba de vaci simpla sau in budinci/sufleuri + >10 luni: telemea de vaca nesarata 7 Taurt: + dupa varsta de 7 luni ( la o saptamana dupa introducerea branzei) + se prefera iaurt de casa + se poate da simplu sau in amestec cu branza calcica, piure de fructe sau cu cereale simple, adecvate varstei copilului + 8-10 luni: unt (5g/2i, in piureul de legume), smantana (15-20g in supa sau piure) Fructele: + de la 5-6 luni + se introduc la masa de la ora 10, sub forma de piure, de preferat dupa ce copilul primeste deja o masa completa de legume « se incepe cu mar, continuandu-se dupa cateva zile cu para, piersica (fara coaja), nectarine, caise, prune, pepene rosu/galben, cirese si struguri fara samburi « se prefera fructele proaspete, de sezon + citricele si bananele se administreaza dupa 8 luni « perele, prunele si strugurii pot avea efect laxativ + banana poate favoriza constipatia + dupa 1 an: capsuni, kiwi, zmeura, mure, alte fructe de padure Cereale: + se pot introduce oricand, de la 5 luni, mai putin la copiii supraponderali. + la copii normoponderali se pot da in fiecare zi. + Se pot adauga in laptele de seara, in piureul de fructe de dimineata sau in iaurt + Pana la 7-8 luni se prefera cerealele fara gluten (orez pasat, faina de orez) + 8-10 luni: orez nepasat, cerealele cu gluten (grau, rz, ovaz) , gris, biscuiti, paste fainoase, paine+ > 10 luni: mamaliga NU are ve pana la 1 an: + sare (rinichiul sugarului nu excreta foarte bine Na); + zahar; « dulceata; « dulciuri concentrate (dau variatii mari de glicemie si favorizeaza constipatia); + lapte de vaca (risc de alergii, favorizeaza rahitismul si anemia); + lapte de capra; « albus de ou (risc de alergit); « fructe de padure, kiwi, capsuni (risc de alergii); + miere de albine (risc de botulism); + cacao, ciocolata. Nu are voie pana la 3 ani: + apa minerala; + otet; + cafea, ceai negru; + jaurturi cu fructe din comert; + branzeturi fermentate/greu digerabile: branza de burduf, branza topita; + carne de porc sau miel (sunt mai greu digerabile); + margarina, untura, slanina, rantasuri; + conserve de orice fel (contin coloranti, conservanti alimentari); + sucuri din comert carbogazoase sau nu (nici macar cele "100% naturale"), exceptie facand cele speciale pentru bebelusi; 2 + fructe de mare; + condimente iuti, mustar, ketchup, maioneza, sosuri "grele"; + mezeluri de orice fel. Scopul final al diversificarii este ca Orarul meselor unui copil diversificat sa arate cam asa: + ora 6-7: lapte (san/formula); + ora 9-10: - piure de fructe, branza de vaci, iaurt cu fructe pasate, omleta, cereale, paine cu unt si gem/miere la copiii mai mari; + Ora 13-14: supe, ciorbe, piure de legume cu carne mixata, ficatel sau galbenus de ou, preparate prin fierbere, in abur sau la cuptor; + ora 16-1 ereale, iaurt, gris cu lapte, orez cu lapte, budinci de casa; + ora 19-20: lapte (san/formula).ie. Cereale Diverse De la7 luni Dela7 luni | Ulei de masiing Branza calkica ‘rez, Yeudeturi taurt ou. (patruniel, Care de pui Ovex busuioc, Carne de curcan Met cimbru, Galbenusdeoy Bulgur : Cus.cus Thane Tin 67 tan Carnede vita Malai Ulei din Came de iepure Hetsc@ samburi de Ficat pui/curcan Chia strugurl Peste(pastray salau, | Tapioca Ulei de cocos shefal) Quinoa Fulgi de socos Gris Marar Faina de orez | Oregano Faina de hrisca | Maghiran Seminte dein Semon, 6-9 lunie 6-9 lune Dorada Paste integrale | Vanilie sana Pastedeorez | Scortisoara Chefic Faing integral | Lapte vegetal Mozzarella Fainaaiba | Leustean Urda GhimbicCapitol 2— Nutnitie gi alimentatie | 43 intestinutui sugarului alimentat natural. Bifidobacteriile scad pHL-ul intestinal (prin sinteza de acid lactic si acid acetic), prin aceasta asigurand activarea lizozimului endogen (factor de aprare antiinfectioasa) si un peristaltism intestinal normal, Lactuloza apare si in procesu! tehnologic de preparare termic, find un produs de izomerizare partial a lactozei. Taurina are 101 in dezvoltarea sistemului nervos si absorbtia grisimilor din tractul intestinal. Este biosintetizatt din cistein. Prematurii si nou niscugii au tn sistem enzimatic care nu asigurti cantititile necesare de tauriné din precursorii aminti, astfel c& formulele pentru prima varsta sunt imbogatite cu taurin’. Carnitina este un constituent celular natural, cu rol fundamental in producerea yi transportul energiei. Favorizeazi pitrunderea acizilor grasi cu catenii lung 1n mitocondrii, unde sunt supusi beta-oxidarii. Levo- camitina are rol esential in transportul acizilor gragi prin ‘membrana mitocondrial’. Cea mai mare concentrajie de carnitina se afl in mugchii scheletici gi in miocard. in conditii de stress, hipoxie, cantitatea de camnitina de la nivelul miocardulai scade. in afara unor situatii clinice bine delimitate (stiri de boalé cu deficit primar sau secundar de camitina), s-a demonstrat efectul favorabil al imbogatirii cu carnitin’ a formulelor pentru sugari, dati fiind relagia sa cu metabolismu! lipidic. In mod indirect, carnitina influenjeaz metabolismul glucidic si protidic. Cresterea oxidarii acizilor grasi scade utilizarea periferica a glucozei. Prin aceasta isi giseste indicatie pediatricd specifica in toate stirile de malnutritie la sugari si prematuri, cregtere nesatisficitoare, slabire de orice cauzi, debilitate post infectioasti DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI Introducerea progresivii de alimente solide gi semiso- lide in alimentatia sugarului eutrofic cu varst# mai mare de 4-5 luni, inlocuindu-se treptat alimentatia exclusiv lactati, este cunoscut sub denumirea de diversificare. Diversificarea este un proces progresiv care dureazi cfteva luni si are ca scop suplimentarea alimentafiei (caloric si calitativ), intr-un moment in care alimentatia lactatd exclusiva nu mai acoperi nevoile energetice si plastice ale sugarufui din al doilea semestru de tiag’. Diversificarea schimba pattem-ul alimentar de a suctiune Ia masticatie, pregitind copilul pentru ablactare. Diversificarea prilejuieste introducerea fibrelor in hranit sitrecerea de la alimentatia cu tetind la cea cu lingurita, moment crucial al tehnicii mutrifiei sugarului. Ablactarea se realizeaz in trepte. in literaturi au existat dispute importante referitoare la momentul optim al diversificarii alimentatiei, prerile oscilind intre diversificarea precoce (la varsta de 3 luni) si cea tardiva (la varsta de 5-6 uni). Ambele variante au partizani gi adversari. $-a convenit a sugarul alimentat exclusiv Ia sdn si fie diversificat la 5-6 luni, in timp ce sugarul alimentat artificial cu formule si inceapi diversificarea la 4-412 luni, Diversificarea precoce are urmitoarele avantaje: = favorizeazi dezvoltarea structurilor orale solicitate {n procesul de masticai = induce cu usuring& un ritm mai alert de crestere gi spor ponderal; — oferé un aport suplimentar de vitamine, fier, fibre Dintre dezavantajele diversificirii precove se pot cita: — solicitarea timpurie a funcfiilor digestive, intr-un ‘moment cAnd acestea nu sunt suficient maturate; — realizeazi o incdredtura osmotic’ mare pentru un rinichi incomplet dezvoltat functional; — favorizeaz’ obezitatea de aport; —proteinele vegetale au valoare biologica inferioara celor din lapte; glutenul introdus precoce favorizeaz aparitia celiachiei. Momentul diversificirii mai depinde de locul geografic, tradifie, particularititile temperamentale gi nutrifjonale ale sugarului, preferintele familiei gi ale medicului, Tofi nutrigionistii sunt de acord asupra necesitayii introducerii progresive a alimentului now si respectitii recomandirii de anu se introduce concomitent dou’ alimente noi. Capsunile, fragii, albugul de ou si pesiele, care sunt alimente alergizante, se vor introduce dup& varsta de un an. in tara noastra, traditia este ca diversificarea si se faci cu fructe gi legume proaspete yi imente preparate casnic in bucdtaria famil __Primul aliment va fi sucul de fructe (aport de vitamina Cminerale); se va introduce treptat, in cantitate progresiv crescfinda, dupa virsta de 6 siptiméni (suc de citrice, ‘moreov, mere), crescdnd treptat consistena —prin adaus de pulp mixati - si volumul; masa de fructe vai la varsta de 5 luni, 0 mast de lapte. Ea poate fi agrementati cu finos instant fara gluten sau cu briinz’ de vaci. fnosul EST prin traditie, primul aliment semisolid cafe se administreaz sugarului. Tot mai multe familii accept Féinosul cu lapte preparat instant. Se recomanda {ntdrzierea administriri Rlinosului de grau, dup 6-7 luni, pentru varstele mai mici 4 Juni) Pi rum sat dde-orez, administra in apa sau lapte, pare solutia optima. ‘Momental introducerii ci in alimentatia sugarului este varsta de 5-6 luni, Surst suplimentari de proteine si fier, camea va fi administrati inigial fiart& gi mixatt, amestecati cu supa de legume, aceasta fiind introdust in alimentatie cui 2-3 siptimani inainte. Trecerea de la ‘gustul dulce de lapte la gustul strat poate provoca protest din partea sugarului, mai ales ta cei alimentati exclusiv natural, inv’taji cu gustul monoton al laptelui uman. Brinza de vaci, amestecati cu piureul de fructe, se poate introduce aproape concomitent. Carnea recomandatt sugarului este cea de pastire sau de vitd, carnea de pore. si peste fiind rezervati pentru perioada de dupa un an. Ficatul de pasare fiert va fi oferit dupa varsta de 6 luni,44 |__Esentialul in PEDIATRIE — edijia a 2-a -Qul este un aliment ideal pentru oferta de princi nutritive, dar ar putea fi alergenic. Poate fi administrat dup’ varsta de 6 luni, sub forma de galbenus fiert tare. Inifial se va oferi un sfert, apoi o jumatate de galbenus, de 2-3 ori pe sfipttiman’. Jaurtul proaspit poate fi oferit dupa varsta de $ luni zaharat 5%, eventual amestecat cu ftinos instant. Sugarul de 5 luni primeste cu plicere o ,papa” alcituité din orez. fiert, apoi pasat, zaharat 5%, in care a fost mixati o cantitate de 20-30 g branzii de vaci. Spre varstade un an, copilul miindincd inedi 2 mese de lapte (circa 500 ml) (care poate fi formuli de continuare sau chiar de start) si alte 3 mese semisolide (mast de fructe, supe de came cu carne sipiure de legume, o masa de iaurt sau brnz& de vaci cu fainos instant). in cursul procesului de diversificare, majoritatea caloriilor va fi asigurat tot de citre lapte (60%), urmand ca restul caloriilor si rezulte din alimente semisolide. Avand in vedere calitijile nutritionale exceptionale ale laptelui uman, sugarii alimentati exclusiv natural, cu ritm foarte bun de crestere, sunt candidati pentru diversificare tardiva. Preparatele industriale pentru diversificare nu sunt suficient de bine cunoscute in fara noastra de catre paringi si chiar de citre medici, au un pref ridicat si nu existit traditie pentru utilizarea lor (au lipsit complet de pe piat pani recent). Ele vor putea fi introduse in timp, deoarece prezinti unele avantaje certe, cum sunt: economie de timp, comoditate extrema in administrare, preparare instant, posibilitatea de stocare, varietate mare indiferent de sezon. Aceste preparate prezintit insemnate avantaje hutrijionale, avand densitate nutritiva standardizata (respect criterii recomandate ESPGAN/FAO), digesti- bilitate foarte bund (obtinut& in procesul de preparare industrial), continut redus de sare (2 g/kg), majoritatea nu contin zahir cristalizat (previn obezitatea, cariile dentare), fainurile nu congin gluten, cerealele sunt Imbogitite cu fier si au o biocalitate garantata (nu contin conservante), sunt securizate bacteriologic, toxic si oncologic. Preparatele industriale de diversificare au norme de calitate inscrise pe ambalaj, cum sunt: varsta pentru care sunt recomandate (baby, junior), cantitatea si tipul glacidelor, gluten-free, calorii, sodiu, vitamine, fier, alte ingrediente care depagesc 2%, data expirai. Exemple de astfel de preparate sunt: piureuri de legume sifructe in diferite combinatii, cereale cu sau fara gluten, cereale cu sau far lapte, amestecuri de cereale (7) sau alimente combinate (legume+carne de vit sau pui, legume+-came+fainos, fructe+fainos+lapte etc.). Cele mai alergizante alimente rman oul, pestele, lipgunile; acestea nu vor fi administrate sugarilor cu teren alergic (anamnezi familial), dar aceste méisuri, care se referd la o populatie infantili selectionat, nu trebuie extrapolate la (oti sugar, nefiind recomandati o schemit Gietetica generald. Recent, unele firme producitoare de alimente de diversificare pentru sugar au pus la dispozitie produse hipoalergenice fara proteine de lapte de vacdi si gluten, ce pot fi administrate incepind cu varsta de 5 Juni (ex. Humana SL, Pap-San Humana HA Pap). TEHNICA ALIMENTATIE! COPILULUI SANATOS SI BOLNAV Alimentatia la san. Laptele uman rimane ,standardul de aur”, alimentul ideal pentru nou niiscutul la termen si pentru sugarul in primele 6 luni de viata. in afar’ de certe avantaje nutrijionale, neegalate de nici o formu, oricat , alimentarea la sn creeazito relagie optima mama-copil, care va fi resimtita toati viala la nivelul acestui cuplu. Toti nou nscutii sunt candida la alimentatia a sAnul proprici mame, si numai situatii care trebuie considerate ca exceptionale vor putea motiva privarea de acest avantaj si drept al copilului. Este vorba de prematuri cu greutate foarte mici\ la nastere, care nu au reflex de deglutiyie sau au fost sever traumatizati neurologic intra- sau perinatal. Orice now néiscut, sare poate sai sugd, va fi pus la .. Unele malformatii, cum sunt despiciturile labio- palatine, pot impiedica alimentarea natural’ a now niiscutului, dar aceste situaii sunt destul de restranse numeric, Dintre contraindicatiile care gin de mama, in afara de unele incidente locale (ragade) care sunt lrecitoare, se citeaza: starile febrile, stirile septice, tuberculoza activa, neoplaziile gi infectia HIV diag- nosticate la mama, Conform recomanditilor din pediatria, clasicd, 0 mama lueticit isi poate aliipta propriul nou nliscut. Se recomandai pregitirea sfnilor incti inainte de nastere, prin masaj, frectioniiri ale mameloanelor cu un prosop mai aspru etc. Nou niiscutul va fi pus la san dupa primele 3-6 ore de viat’, la inceput cdte 5 minute la fiecare sn, dupii care timpul va fi majorat la 10 minute g.a.m.d. Se consider cA un supt nu trebuie si se prelungeasc’ peste 20 de minute, Exist varianta de a se oferi sugarului cfte un san, altenatiy, la mese succesive sau cfte 10 minute la fiecare sfin in timpul aceleiasi aliptiri. Singura metoda de a mengine secretia lactati tn cantitate adecvati este suptul copilului, nici o alti metoda nefiind la fel de eficienté pentru stimularea lactatiei, Mulsul sistematic si repetitiv sfargeste prin a scidea nedorit cantitatea de lapte. ‘Metoda ,iberalé” de administrare a sinului Ja cerere” este acceptatai de pediatri daca se obine o curb ponderalii ‘optim (spor ponderal de 20-30 g/zi). Nu exista lapte ‘uman de calitate necorespunzitoare (argument anecdotic care ,justifica” introducerea alimenta(iei artificiale), ci numa lapte uman in cantitate insuficienti. Aceasti situatie este probati in primul rand de un ritm de crestere insuficient. Toata lumea se asteaptii ca nou niscutul care nu primeste suficient lapte s& pling’ de foame, ceea ce indiferent de greutate,Cepitoiul2 ~ Nutritio si alimentatie | 45 {in practic este greu de sesizat; mai freevent, sugarul stafioneazii, poi scade in greutate, uneori prezintd semne de deshidratare, oligurie sau constipatie, date clinice care vor atrage atenfia medicului. Dovedirea unei secretii de lapte de volum suficient aducindu-se ca argument curgerea sinilor” este neconvingiitoare dac’ ritmul de crestere a nou ndiscutului este nesatisfacttor. Hipogalactia este o realitate, dar nu trebuie s constituie un pretext pentru recurgerea nejustificatt la alimentaia artificial. Prematuri cu greutate foarte micd\ la nastere vor primi, akituri de laptele de mam, suplimente din formule destinate special acestor varste, pentru a se obtine un rim de crestere identic cu cel din viata intrautering. Sunt foarte pujine mamele care ,refuzi” si-si alimenteze nou niscutul Ta sn. ,.Falimentul” alimentajiei naturale este cel mai frecvent opera medicului pediatru, care recurge cu mare usuring la alimentatia artificial (din necunoas- tere, comoditate si supraaprecierea valorii formulelor). ‘Momentul akiptirii este un moment de intimitate al ccuplului mamd-copil, pe care acestia gil acord reciproc. El trebuie sit decurga intr-o atmosfera de calm giliniste, intr-o incpere separati, netulburat de agitayia casei. Dac nou niiscutul doreste o mast in cursul noptii, este bine stvi fie satisficutd aceasta cerere, cdi in primele luni de via o pauzi alimentarié de 6-8 ore poate fi intolerabil pentru copil. De obicei, dy cursul noptii, ambii parteneri dor Comoditatea administeiri, lipsa o westitii financiare si mai ales enormul avantaj nutritional pe care il ofer alimentarea sugarului cu lapte mater face din aceasta modalitatea optima de hire a sugarului. Metoda d& rezultate in special in mediile dezavantajate economic pentru care alimentarea cu formule este un lux pe care acestea nu gi-L pot permite. Recent, Ministerul Singtasii si Familiei din, Romania a adoptat miisura asiguriirii gratuite a laptelui destinat sugarilor alimentafi mixt sau artificial. Alimentatia cu biberonul, Un mami ingrijoritor de mare de sugati, chiar sub varsta de 3 luni, nu beneficiaz de alimentajie natural. Industria alimentelor pentru copii oferai o gam foarte diversificata de formule ale c&ror principii de fabricare si compozitie au fost larg comentate in subcapitolele anterioare. Spre deosebire de formulele fabricate in SUA, care se comercializeaz’ ,.gata de administrare”, in forma lichida, cu biberoane gi tetine de unicd folosingt, traditia europeans, 1a care se aliniaza gi {ara noastr, utilizeaza formule care se prezinti sub forma de pulbere, in cutii inchise ermetic. Pe cutie sunt inscrise explicit compozitia produsului, destinatia, modul de preparare (alcdtuirea dilutilor). Majoritatea formulelor au ‘concentrajic standard de o masuri pentru 30 ml api, dar exist gi alte dilutii recomandate. Exist tendinja de a uniformiza dilutiie diferitelor preparate, pentru a nu se crea confuzii, Toate formulele sunt instant, au o compozitie, adecvati si se prepari prin dizolvare usoard in api fiarti sintcitt Ta temperatura de administrare, fir adausuri sau fierbere dupa preparare. Acest mod ,.comod” de preparare presupune ins un intreg arsenal de veseld special pentru, sugari (biberoane, tetine, vase de fiert ap’, vase pentru sterilizarea biberonului si tetinelor sau aparatura special, cu sterilizare cu abur, electric sau la microunde). Manipu- larea igienicd impecabili a veselei sugarului, sterilizarea prin fierbere sau cu abur cald dupa fiecare utilizare, prepararea produsului pentru o singurii masa sunt miisuri elementare care trebuie respectate pentru a se evita orice neajuns. Cea mai comuni{eroare (in afar de nerespectarea igienei) este prepararea unui produs intr-o concentratie necorespunzitoare, ceea ce are ca prim efect administrarea necorespunziitoare de calori si substanfe nutritive, un spor ponderal inadecvat, tendinja de a schimba formuta din motive neintemeiate (,.nu-i merge bine”), stiindu-se ci formulele sunt foarte asemiindtoare intre ele pentru aceeasi categorie de produs, avand o comporitie strict standantizat i Aceste greseli sunt evitate daca formula este comercializati {n forma lichid, gata de administrat, Spre deosebire de alimentatia naturald, alimentatia artificiala cu formule se administreaza la ore fixe. Cantitatea de produs pentru 24 ore este egalii cu nevoia de lichide, iar numirul de mese se stabileste in functie de. varsta, greutatea, tiparul alimentar ale copilului, variind intre 7 mese/24 ore la nou nascut si scdizdnd pand la 5 mese/24 ore la sugarul din al doilea semestru de via Relatia afectiva dintre mami si sugar exist siin cazul alimentafiei cu biberdnul. in timpul mesei, ei se exami- nazi reciproc, igi vorbesc. Cu timpal, sugarul manifesta © reaclie de inviorare 1a vederea biberonului si devine nelinistit in apropierea orelor de masa. formuli alimentara intermediarii este reprezentat de alimentatia mixta, termen care defineste combinatia alimentajie Ia sin (de obicei insuficient cantitativ) si alimentatie cu biberonul (cu formule). Exist 2 metode, de administrare a alimentatiei mixte: metoda alternativa (mese la san alternaind cu mese la biberon) si metoda, complementara, Este esengial ca laptele uman s& fie primul administrat, pentra ca sugarul infometat si fie »motivat” de a face efortul si sug, dupi care i se administreaz’ formula de complementare, in mod ideal cu lingurita. Din experieng’, se stie ci un sugar alimentat mixt devine curind alimentat artificial, dact nu exist o grija special din partea mamei si a medicului de a menfine, macar partial, alimentafia cu lapte uman. Alimentatia cu lingurifa. Diversificarca este considerati de citre unii pediatri nutritionisti ca a doa nastere”, pregitind sugarul pentru alimentatia care-i va, fi proprie totrestul vieii in esengi, se trece de la suctiune la masticatie. Succesiunea dezvoltirii sugarului si adaptarea in functie de aceasta a tehnicilor de hréinire destinate sugarilor normali, stingtosi, niscuti la termen sunt prezentate in tabelul 2.12. Tehnica trecerii de la alimentajia cu biberonul 1a alimentatia cu lingurita se inva treptat atét de mami46 |_Esenfialul in PEDIATRIE — ediia 82-2 Tabel 2.12. Succesiunea dezvoltéri sugarului si tehnicile de hranire la sugarii normall, stndtosi, néscu la termen* Dezvoltarea aptitudinilor Varsta Modalities coptutst | Pestormantle gust Apatite mini sle | pat de care sugaral te copilului capabil 5 © Control slab al igelrilor | » Tnghite chide, dar Delanagere | Relexsupvinghire | | capull, glu gtunchitui |" tmpinge majoritatea nd la5 juni | * ee ex d ae © Duce mainile la gurii la obiectelor si alimentelor Reflex de fixare pentru supt aproximativ 3 luni solide afari din gurd > Apis bua superioar saa inferioara cand lingurita este intodusd n urd + Mitt de ron in sus iin oie 7 + Controt buna capa + Bint lingo ioe eétuni —|* Pome wanseralimentl de pe | + St sprint saualinene sli parteade sus peparteadejosa | + Folosetemina pent aapuca |, eM wi ge limbii, pentru a inghigi obiectele (apucare palmar’) Parr ene «Reflex de propulsicalimbi si reflexul de fxare ince st dispar + Deschide guracdnd vede Jingurita apropiindu-se > Tacepe si mndnce alimente fierte ‘© Incepe sii controleze pozitia ¢ focepe si stea singur nesusjinut | * eee er ao alimentului in gut J+ Unmieste alimentele cu ochii |. eo an in mod 5-9 juni ‘* "Misctr de rongiire sus-jos, jos- Je fncepe si foloseascti degetul ee see cea sus. arititor si policele pentru a aadale saint + Poritionarea bolus atimentar | apucaobietle apucare pin |, Smbele min intre maxilate, pentru mestecare | —ctupte) a eee . Incepe sti se hrinease’ \gur, cu mainile : @ Incepe sf miinince s ne Lak alimentele micinate sau « fnepesg aruiased buns eat mn bcd jurul marginei canitei ¢ Sttin geaut cu ugurings ‘© fncepe st experimenteze f-itimi | Tnopestimescc dupsin | + Duceabictcledninnai | * IeepesBexperinetee mode! rotativ (migcare diagonals | guri carpronea eae 8 anlar, dupa cum cen mince semi peo pate + Bea dint-o cant, cu mai pun improgeare © Mestccarerotativa Gnigcare |» Ipcapocatmgeugumingony | Mindnci alimente toate diagonal a maxilaretor), 2 heepe Sf Page Tngura tn gue | huctt mick de alimente 12 luni mancarea este migcat de pe pice ee fine nena, moi gitite irfile laterale sau centrale ale | ® Coordonarea ochi-mé © Incepe sii se hrineascd uri Ce singur, dar cu ajutor “Stadile de dezvoltare sunt aproximative si pot varia de Ia un sugar Ta altul cit si de copil. Dintre greselile cele mai comune, cittim prelungirea administrérii alimentelor cu biberonul, chiar dupa diversificare si chiar dupa varsta de 1 an, cfnd mesele de lapte continua si fie administrate , traditional” tot cu tetina, Trecerea la alimentatia cu lingurita presupune noi situatii comportamentale. Tot timpul mesei, mama trebuie si se afle fn interactiune cu copilul, si menjin contactul ochi in ochi. in jurul varstei de 1 an copilul incepe si aibii manifestiri de autonomie, de exemplu doreste s& mandnce singur. Acceptarea acestor tendinje stimuleaza initiativa si obtinerea unei experiente personale, clemente esentiale pentru dezvoltarea cognitiva a copilului. Primele incerciiri de autoalimentare vor fi stingace, locul mesei nu va avea un aspect tocmai acceptate de anturaj (ia mancarea cu mana din farfure g apoi o duce la gura). Ulterior, cu tact, se poate objine educarea copilului in spiritul unui comportament