Cuvint inainte la editia a doua Prima editie a acestei cArti, apiruti in 1986 la Editura Academiei, s-a bucurat de o buna primire, coneretizata atit in epuizarea rapid a celor dowd tiraje, cit si in recenziile si notele bibliografice care i-au fost consacrate ara! si in strainatate?, Aprecierile celor care au citit-o si numeroasele ‘cereri primite intre timp de la diverse persoane doritoare sa si-o procure m-ati determinat si ma gindese la reeditarea luerarit, Prin bunavointa Edi- turii Humanitas, cartea isi incepe acum al doilea drum spre cei interesati de gramatica limbii romaine Fara a fi o lucrare scrisi din nou, editia de fata este 0 versiune refacuta ~ si, sper, imbunatatita —a celei din 1986. Deosebirile constau indeosebi in adaosuri de fapte si de explicatii, dar si in reformulari ale unor pasaje, in scopul clarificarii lor. Impotriva tnor probabile asteptari, legate de pireri relativ raspindite, nu am avut de addugat multe fapte de limba recente care si fi aparut in perioa- da dintre cele dou editii, eventual in dependenta de schimbarile de natura sociopolitica. Daca in vocabular ultimii ani au adus, intr-adevar, multe noutati absolute si treceri reciproce intre fondul activ si cel pasiv, in struc {ura gramaticala inovatiile sint practic inexistente, ceea ce nue de mirare: fata de cit de incet se schimba aceasta parte a limbii, 0 perioada de zece ani este prea scurta pentru a aduce elemente relevante. Unele fenomene care attag atentia acum prin inmultirea lor si prin manifestarea in imprejurari AL Grau, in .Roménia literars™ XVIL 1985. nr. 49. p. 8: Ton Toma, in Forum” XXVIII 1986. ne. 17, p, 86-80: Stefan Bades. in Romania literara” XX. 1987. nt. 9, p. 7: ‘Maria Gherghina. in Limba si literatura romana” XVI, 1987. nr. 1, p. 60-6: Sabina Teius in ,Cercetari de lingvistca” XXXIT. 1987, nr, 2. p. 184 ~ 186: Lucia-Gabriela Munteanu, in Collegium” (lasi) IL. 1987. p, 192-193: N. Mibiescu, in ,Saptamina”. 1987, nr. 24 (861). p. 2 sir. 26 863). p. 2: Nicolae Andrei. in .Vremuri noi (Calirasi. 20 iunie 1987: M. Andrei. in Ateneu XXIV. 1987. nr-10; Cloreli] Glicmacea]. in .Teibuna seoli= ‘XVIL 1987. nr. 297. p.2: Flora Suteu. in -p-85-91 : wane" LL 1987. n® 203 ~ 204, p, S72: nauistique de Paris LXX(IL 1988, 2 Daniel Arapu. in Bulletin de la Société de p. 219-221: Povi Skirup. in .Revue comane™ XXII. 1988, 2. p. 296-297; Sunda Sora, in .Romanistisches lahrbuch” XL. 1989, p. 187-189: Gerhard Emst, in .Romanische For- schungen™ CHL 1990.1. p. 74-77 8/CUVINT INAINTE LA EDITIA A DOUA publice au o existent mai veche si au fost notate in prima editie a cartii| CUVINT INAINTE LA EDITIA A DOUs dem oamenii de cultura s-au plins de degradarea limbii: perioada inter liek renumita pentru inflorirea culturii ~ ne ofera nenumarate marturii ingrijorarilor contemporane cu privire la ,,deteriorarea™ limbii dupa Un ea Mare din 1918; si totusi in acea perioad s-a produs miract Wnificdrii rapide a limbii literare! Cred c& putem avea incredere in capi tatea limbii de a alege mereu griul de neghin’ in toate compartimentele deci de a nu ajunge, in ce priveste gramatica, si-si facd norme din dezac duri gi anacoluturi, in exprimarea neingrijita asemenea fenomene au ¢: Jat si vor exista totdeauna, dar important este ca ele si nu fie preluat: Jimba literara. Cunoasterea normelor limbii literare poate fi asigurata p {m0 mai buna formatie scolar’ si prin informatia ulterioara, pe care c ‘efiuta si o va asimila numai cineva educat in aceasta directie. Daca exista astizi un motiv real de ingrijorare in privinta limbii, m pire ca acesta este atitudinea fata de norma: anume, se constati tend Nejustificata de a asocia norma unica si actiunea institutionalizata de r mare a limbii cu regimurile totalitare, dictatoriale ~ pe care le-ar ev prin trasituri ca rigiditatea, impunerea obligatorie si nivelarea social jupusa ~, si, in consecint4, de a le respinge in numele ideilor de liberal (libertate a expresiei), de pluralism si de individualism (manifestare a sonalititii, eventual initiativa particulara); in masura in care respinge normei unice se face si in numele unei descentralizari, al unui patriot local" ~ fie teritorial, fie functional/sociocultural — opus unui fost mo Jitism, se ajunge la ideea aberanta ca n-ar exista o singura limba liter aceeasi pentru toti romanii. Sfidarea intentionat’ a normei (unice) « incomparabil mai grava decit incalcarea ei din ignorant, din inertie din neatentie. Adaugirile operate in editia de fat’ — unele sugerate de recenzenti fost facute cu respectarea si chiar sublinierea specificului general al c& care a fost orientata de la inceput spre aspectele de cultivare a limbii am introdus referiri speciale la abateri caracteristice vorbitorilor din publica Moldova, intrucit consider c& prelucrarea pentru acesti destins anormei unice este mai bine sa fie facut de specialisti locali. Pentru < deranja sistemul de trimiteri de la un paragraf la altul si de la glosarul dice la paragrafe, adaosurile au fost inglobate in vechile paragrafe. Un paragraf complet nou al acestei editii a fost plasat la sfirsit (§ 431) si consacrat unei caracterizari de ansamblu a gramaticii limbii romane actu Indicele de cuvinte (forme), afixe si imbinari discutate in carte a fost ac gat pentru a ajuta gisirea rapida a unor informatii de amanunt. in legatura cu continutul cartii si cu nivelul ei, parerile exprimate blic sau comunicate personal au mers in doua directii opuse: unii cititor fi dorit-o mai mica si mai simpla, iar altii, dimpotriva, mai ampli si mai vant; de aceea si unii, si altii au putut socoti discutabild destinatia pe: fofi afirmata in titlu, fie pentru cd li se parea c lucrarea nu este accesi10/CUVINT INAINTE LA EDITIA A DOUA tuturor, fie pentru ca ii atribuiau autoarei intelegerea lui fo drept ,netoti* sau ,tonti* care au nevoie de indicatii elementare. Prevaizusem posibili- tatea unor asemenea obiectii si ele nu m-au facut si schimb conceptia car- fii, tocmai pentru c&, exprimind puncte de vedere opuse, se anulau in fapt; am ramas la convingerea c8, dupa selectia mea, fiecare cititor isi poate ale~ ge informatiile despre care constata ca ii lipsesc. Tot opuse au fost cite- odata parerile despre indicatiile normative si corective din carte, atitudinea mea fala de unele fapte inregistrate fiind socotita sau prea intransigent’, sau prea tolerantd; la aceste obiectii — care erau si ele previzibile, intrucit consensul in materie este greu de atins ~ nu pot rispunde decit repetind pentru cititorii actuali asigurarea cd recomandarile pe care le fac sint con- forme cu cele din lucratile normative in vigoare (sau in spiritul lor in situ- atii absente din acestea) si ci se bazeaza pe observarea uzului literat, con- fruntat, cind este cazul, cu opiniile altor cercetatori. In conformitate cu explicatiile date la prima editie (vezi aici p. 13 — 14), nuam dat nici acum o bibliografie, De altfel, ultimii ani, bogati in lucrati de gramatici didacticd, nu prea au adus noutati semnificative in spiritul cari mele; singura apropiata de ea, dar altfel organizata, este lucrarea lui G. Gruita intitulata Gramaticd normativa. 77 de intrebiiri si raspunsuri (1994). Cu riscul de a pirea lipsita de modestie, indic, pentru cei interesati de aprofundarea unor aspecte, doua Iucrari ale mele publicate dupa editia | a Gramaticii pentru toti: Probleme ale exprimarii corecte (1987) $i Ortografie pentru toti. 30 de dificultati (1990). Desi s-ar pirea ca intra in contradictie cu pledoaria pentru respectarea normei unice a limbii literare, cartea de fat nu aplica normele academice din 1993 care au modificat in mod nejustificat serierea vocalei /i/ si a unor forme ale verbului a fi. Contradictia este numai aparenta, intrucit normele ortografice din 1993, decretate, abuziv, de nespecialisti, contravin realitatii lingvistice si principiilor stiintifice. Nu este locul si reiau argumentele pe care le-am expus in repetate rinduri impotriva scrierii cu 4 sia formei sunt (vezi, in special, Procesul ortografiei, in Limba roman’ XLI, 1992, ar. 4, p. 185 — 198). Spre cinstea ei, Editura Humanitas foloseste in conti- nuare scrierea rationala cu ? si sin, ceea ce este unul dintre motivele pen- tru care noua editie a Gramaticii pentru tofi se simte aici ca acasi,Cuvint inainte la editia intti Prin gramatica se inteleg doua lucruri: 1) 0 parte componentia li bij, denumitd si structur’ gramaticalt, si 2) studiu! acestei parti comy nente a limbii, deci o disciplina lingvisticd sau, altfel spus, 0 parte comp nent a stiintei limbii; ca la orice studiu, numele disciplinei desemneazi concretizarea ei sub forma unei lucrari. fn ce sens este folosit cuvintul titlul c&rtii Gramatica pentru tofi? Evident, in cel de al doilea, cici strt tura gramaticali este oricum, in mod obiectiv, a tuturor vorbitorilor lim ‘materne, asa cum limba in intregime este bunu! tuturor. Numai studiu! li bi, asadar si al gramaticii, poate fi facut in grade diferite de aprofundare de accesibilitate, pentru mai multi sau mai putini destinatari. O.,.gramat pentru toti, deci o lucrare de gramatic’ adresatd, in principiu, tuturor v: bitorilor, trebuie si cuprinda elementele considerate necesare pentru f ‘matia cultural a oricarui cetatean. Traducere directi a titlului unei gramatici franceze ~ Grammaire fit ¢aise pour tous de Maurice Rat -, titlul prezentei lucrari este in egal n surd inspirat de doud cunoscute colectii roménesti: Biblioteca pentru tof. Stiinta pentru tofi. Ca si in aceste formule, destinatia pentru fofi poate socotit’ o pretentie utopica, iluzorie, dacti nu se precizeazi ci sint avuti vedere toti cei interesati, toticei care vor si fie indrumati, care \ 88 citeascd, si capete sau si-si aminteasci anumite informatii, in cazul fati elemente de gramaticd romaneasca utile pentru practica limbii, Ex tenta unor asemenea cititori interesati si-si imbundtiteasci exprimar prin stApinirea constienta a gramaticii nu este iluzorie. Imi amintesc cu cu multi ani in urmi, dup’ o prelegere despre acord tinut’ la Universita Populari (actuala Universitate Cultural-Stiintifiea) din capital’, am f opriti de un cursant inginer care ar fi dorit sa aibi o carte cu regulile ac dului, pentru ci — marturisea cu sinceritate — subalternii sai rideau de un: rezolutii formulate agramatical. Ascultitorii emisiunilor radiofonice probleme de limba, autori ai unor intrebiri dintre cele mai variate cu f vire la corectitudinea gramaticala, sint tot atitia cititori prezumtivi ai ac tei carti. Gramatica pentru tofi a fost scrisi cu gindul la cei care — dintr-12/CUVINT INAINTE LA EDETIA INTH la cei care nu se simt bine in inferioritatea de exprimare, de cultura lingy ticd, gi care reactioneaza la risul celor din jur nu prin indiferenta sau ch prin razbunare, ci prin instruire. Nu e grav atit faptul in sine e& un vorbit face anumite greseli de limba, cit persistenta in ele, nepasarea fata de co fruntarea cu modul de a se exprima al altora. Stapinirea imperfecta a lit bii literare este o lipsi de bazi a oricarui cetitean cu pretentii de cultura oricit de motivat ar fi prin conditiile formatiei sale, ea nu poate fi scuz: la infinit. Cultivarea limbii inseamna, in primul rind, asigurarea exprimarii core te — conform normelor limbii literare actuale ~ si, la un nivel superior, t finarea si imbogatirea ei. in ambele acceptii, cultivarea limbii vizeazA to te componentele exprimarii orale si scrise, deci pronuntarea — ortoepia serierea ~ ortografia si punctuatia -, vocabularul si gramatica, in too urmarindu-se si adecvarea stilistica, iar gramatica nu este 0 componen oarecare a exprimarii corecte, ci una pe care se bazeazi multe reguli scriere si chiar unele de pronuntare, precum si distinctia intre unele senst lexicale, Spre deosebire de corectitudinea lexicali, care este prin excelent at mista (fiecare cuvint trebuie invatat treptat cu sensurile lui exacte), core titudinea gramaticala poate fi cuprinsa, in cea mai mare parte, intr-o exp nere sistematic’, avind reguli aplicabile la un numar mai mare sau mai m de cuvinte gi, mai ales, de situatii (cea ce nu inseamna cé nu existd si rege gramaticale cu aplicabilitate limitata). Sfera larga de aplicare a unei regi gramaticale constituie un dezavantaj in cazul divergentelor fati de no mele literare actuale, in sensul cA greselile gramaticale, o dats inradacinat nu sint usor de corectat (Eminescu spunea ci ele ,,se contracteazi pr deprindere si cu greu se pot dezvita"). De aceea este de dorit, fireste, pr venirea greselilor inainte de contractare si instalare, dar nu trebuie ado, tata o pozitie de resemnare total in fata greselilor existente, intrucit « vointa, studiu si atentie la modele bune de urmat corectarea este posibil Daca cititorii acestei carti vor gasi in ea raspuns la unele nedumeriri, dac vor constata ~ poate, cu surprizi — ¢& fac anumite greseli si vor incey macar s4 mediteze asupra lor, in vederea corectarii treptate, ea isi va atins scopul. in legtura cu publicul larg caruia ii este destinata Iucrarea mai sint m cesare doua preciziri, Cititorii avuti in vedere sint vorbitorii nativi ai lin bii romane, carora aceasta gramatica nu urmireste deci sa le creeze con petenta de exprimare, ci sa le-o perfectioneze si, mai ales, s& le creeze sz sa le dezvolte spiritul critic referitor la ce este sau nu corect in limba lit: tara, Lectura ei presupune existenta la acesti cititori a cunostintelor oferi de gramatica scolara (la nivelul unui absolvent de gimnaziu) si este ajuta de glosarul final, care defineste termenii cu care opereazi expunerea so indica locul din carte unde se gaseste definitia.14/CUVINT INAINTE LA EDITIA INTI sau comentat o norma oarecare, aproximativ dup’ modelul reprezentat « Le bon usage. Grammaire francaise avec des remarques sur la langt francaise d’aujourd’hui de Maurice Grevisse. Aceasta structura, idea pentru justificarea autorului si pentru satisfacerea specialistilor, ar fi pie dut ins in accesibilitate; in orice caz, dimensiunile unei asemenea lucra ar fi speriat nu numai pe editori, ci si pe cititori, de aceea am renuntat, © putin deocamdata, la aparatul de trimiteri. E de la sine inteles ins& « exemplele date urmeazi modele — pozitive sau negative — autentice gi « atitudinea adoptata a tinut seama de diverse opinii exprimate. in momentul in care Gramatica pentru tofi isi incepe drumul spre cit torii destinatari, trebuie si marturisesc ci, daca orice carte datoreazi un edituri aparitia sa, cea de fata datoreaza Editurii Academici insusi faptul « a fi fost scrisa. Pentru indemnul si permanentele stimulari pe care le-a primit de la conducerea acestei edituri gi de la intreaga ei redactie de fill logie, le adresez calde si sincere multumiri. Multumese de asemenea profesorului meu, acad. Al. Graur, pentru le tura atentA a manuscrisului, pentru observatiile facute si pentru interes cu care a incurajat alcatuirea acestei carti. Ea este, de altfel, rodul unei a tivitati de peste treizeci de ani in colectivul de gramatica format de Don nia sa la Institutul de Lingvisticd din Bucuresti, unde lucrez.Abrevieri gi semne speciale A \cuzativ a =neutru = accentuat N. = nominativ - \djectiv, adjectival neace, = neaccentuat v. \dverb, adverbial heart. = nearticulat cart, irticol, articulat neg. =negativ “aux. wuxiliar neh, = nehotarit card. = cardinal num. = numeral ef. ‘onfer compara ord. = ordinal conj. = conjunctiv; conjunctie, part, = participiu pers. rsoand, personal pfs. fect simplu pl lural poz. = pozitiv prep. = prepozitie, prepozitiona rezent ronuume, pronominal regional uubstantiv, substantival { noteaz variantele libere > ,adat™ sau ,da* < ,provine din” * (inaintea unui exemplu) noteaz’ forme sau constructii neatestate ~ inlocuieste repetarea unui element comun + plus, cu; admis”; in tabele ,existent™ (#) in tabele existent, dar foarte rar, slab reprezentat* — minus, fra; respins*; in tabele ,,inexistent™ () inmodele de flexiune marcheazi forme posibile, dar practic rar folosAbrevieri gi semne speciale A \cuzativ a =neutru = accentuat N. = nominativ - \djectiv, adjectival neace, = neaccentuat v. \dverb, adverbial heart. = nearticulat cart, irticol, articulat neg. =negativ “aux. wuxiliar neh, = nehotarit card. = cardinal num. = numeral ef. ‘onfer compara ord. = ordinal conj. = conjunctiv; conjunctie, part, = participiu pers. rsoand, personal pfs. fect simplu pl lural poz. = pozitiv prep. = prepozitie, prepozitiona rezent ronuume, pronominal regional uubstantiv, substantival { noteaz variantele libere > ,adat™ sau ,da* < ,provine din” * (inaintea unui exemplu) noteaz’ forme sau constructii neatestate ~ inlocuieste repetarea unui element comun + plus, cu; admis”; in tabele ,existent™ (#) in tabele existent, dar foarte rar, slab reprezentat* — minus, fra; respins*; in tabele ,,inexistent™ () inmodele de flexiune marcheazi forme posibile, dar practic rar folos