Redactor: Elena Marinescu Coperta: Mona Velciov Foto copert sac Codre © ditura Sophia Descrierea CIP aBiblotecii Nationale x Rominiei PAULIN LECCA, arhimandrit ‘Cum si ctim Biblia in fnvatitura SfinilorPing/arhim. Paulin Lecea. ~ Ed. 2-2, rev. ~ Bucuregt:Edituta Sophia, 2012 ISBN 978973-1363158 raz Sii citim Scriptura in lumina Sfintilor Paringi si sd ctutam cheia Bibliei in ea insaigi Duhul Sfénteste autorul Bibliei, iar cel ce vrea 0 infeleaga trebuie si dobandeasca mai intai roadele Duhului: dragostea, bucuria, pacea, inde- lungit-ritbdarea, bundtatee, facerea de bine, credinta, blandefea,infrinarea, curafia (Gal. 5, 22-23). ‘Cand risare soarele se aprind de lumina mai {nti piscurile cele inalte ale muntilor; tot astfel, Soarele Dreptatii, care résare din cuvintele Bibli- ci, lumineaza mai intai de toate mintile curate ale sfinfilor. Aceasta stiind mai dinainte ci nici o proro- ciea Scripturii nu se tileuieste dupa socotinga fectiru- i; pentru ca niciodata prorocia nu s-aflcut din voia omului, cioamenii ce sfinf ai ui Dunezeu au grit, purtat find de Dubul Sfint (I Pex. 1, 20-21). Toate Giatele biblice au fost actualizate dupS ediia din 1983 a Edituri Institutull Biblic gi de Misiune al Biserc Ortodoxe Romine (te)ARHIMANDRET PAULIN LECCA Etalonul valorilor este aurul; al spafiului este metrul, si al greutifii este kilogramul. Dar eta- Jonul adevarului este lisus Hristos. Eu sunt Lu- ‘mina lumii (In 8, 12); [.] fart Mine mu pute fae ce nimic (In 15, 5). Par lumina lui Tisus noi nu putem infelege nici lumea inconjuratoare, nu ne putem infelege nici pe noi ingine, precum nu pu- tem infelege nici Sfanta Scriptura. rin proroci am grt in pilde (Os. 12, 11) ~ zi- ce Domnul in Vechiul Testament, iar in Noul Testament acelagi Dumnezeu zice c& frit pildat ru le grtia nimic (Mt. 13, 34) mulfimilor ce-L as- cultau. De aceea, Scriptura trebuie citita nu nu- ‘mai la propriu, ci gi la figurat, nu numai in sens trupesc, ci gi in sens sufletesc, nu numai in sens material, ci giin sens spiritual. Caci o dati a grait Dumnezeu, aceste doua lucruri am auzit (Ps. 61, 11). ludeii L-au auzit pe Dumnezeu numai o data, nau vrut si primeasc& parabola. Tar din aceasta pricing, pain in ziua de azi, la citirea Vechiului Tes- tament, rimane acelasi vil, neridicandu-se, cic et se desfiinfeazit in Hristos (UL Cor. 3, 14). Aga se intam- pla cu toti cet care ~ citind Scriptura - se fin nu- ‘mai de litera care ucide si nu vor s& tina seama de Duhul care face viu (I Cor. 3,6). Pint aici vei veni si mai departe nu te vel intin- de, aici se va sftrima trufia valurilor tale! (lov 38, 11) ~ astfel poruncit-a Domnul marii cand a tras {farmul in jurul ei. Ew am pus misipul hotar impre- jurul mari’ hotar vesnic peste care nu se va trece. 6 (CUMSA CTTIM BIBLIAIN INVATATURA SPINTILOR PARINTL Desi valurile ei se infurie, nu pot sil biruiasct si, desi cle se arunci, nu pot si- trea (ler 5, 22). Astfel a hotiirét Domnul in Vechiul Testament la propriu. Dar in Noul Testament Domnul ne spune la fi- gurat, in chip duhovnicesc, ci legen si prorocii aw {fost pan la loan; de atunci Impraia lui Dumnezew ‘se binevesteste gi fiecare se sileste spre ea (Le. 16, 16). Deci, oricdts-ar invifora gi s-ar involbura valurile prorociilor Vechiului Testament, ele nu pot trece peste malul si peste stzvila epoci Iui Toan Bote- zAtorul, cici toate prorocile Vechiului Testament s-atimplinit odat’ cu venirea lui Mesia, iar dupa intruparea Fiului lui Dumnezeu, pand la sférsitul lumii, evanghelistii binevestesc imparatia lui ‘Dumnezeu, gi prorociile Apocalipsei ne arata ce se va mai intampla pnd la sférgitul lumii Prin urmare, ca si putem infelege Cartea Cartilor trebuie, mai inti, si ne rugim neincetat, c&ci numai rugandu-ne ziua gi noaptea Tatal nos- tru cel din ceruri va da Dull Sfantcelor care fl cer (Le. 11, 13). $inumai cand ne vom umple de roa- dele Duhului Sfant, Care este attorul Bibliei, vom putea infelege Scriptura, cdci - zice infeleptul So- Jomon ~infelepciunea mu patrunde in sufletulviclean imu slglaiegte in trupul supus ptcatului. Dull cel ‘Sfint, poviuiterul oamenilor, fuge de viclesug, Se de- piirteazat de mintile ford de pricepere si Se din Iaturi ind se apropie fridelegen (Intel. 1, 4-5). in al doilea rand, trebuie s4 ne smerim nu nu- ‘mai in fafa lui Dumnezeu, ci si in fata sfinjilor 7lui Dumnezeu, care, purtatifiind de Dubul Sfint, ne-au limurit in chip minunat toati Scriptu- ra cea de Dumnezeu insuflata. Sé nu uitém ca- zl acelui frate din Pateric care, desi s-a rugat lui Dumnezeu timp de cinci siptiméni pentru ca Domnul si-i descopere infelesul unui cuvant din Scriptura pe care el nu-| pricepea, rugaciunea lui a réimas férd nici un rispuns. Dar cind acest fra- te s-a hotarat sd mearga la un célugar batran ca sii ceard o limurire, atunci, chiar in clipa in ca- re a pus mana pe clana usii, mintea i s-a lumi- nat de Sus gi fratele a infeles textul. Mirat, frate- le L-a intrebat pe Domnul, in timpul rugaciunii, de ce nu i-a descoperit acest adevar timp de cinci séptimani cit s-a rigat. ,Pentru ci, i-a rispuns Domnul, timp de cinci siptaméni cat te-ai rugat nu te-ai smerit, dar cénd te-ai smerit si te-ai ridi- cat ca si- intrebi pe parintele tu duhovnicesc, ti-am descoperit locul pe care nu-linfelegeai.” Alt data, un preot care mereu avea desco- periri de 1a Dumnezeu facea in timpul Liturghiei ‘o greseala pe care n-o observa. Diaconul, vizand c& mereu gregeste, i-a atras atentia, ca sa se in- drepte. Atunci preotul L-a intrebat pe Dumne- zeu in vreme de rugiciune de ce nu i-a desco- perit c& greseste, ci Fa lasat s& greseascd mereu. »Pentru c&, a rispuns Domnul, voia Mea este si va indreptafi unul pe altul, iar nu s& asteptati mereu descoperiri de Sus.” $i, intr-adevar, cel care cere Sfatul fratelui séu gi se las indreptat 8 (CUM SA CIM BIBLIA INTOVATATURA SEINTILOR PARINTI de el cand greseste da dovada de smerenie, iar cel ce disprefuieste sfatul fratelui sau si nu crede & prin el poate vorbi Dumnezeu, aga cum a vor- bit prin magérita lui Valaam, cel ce se incumet 8 stea de vorbi numai cu Dumnezeu da dova- & de mandrie, iar drept pedeapst in locul lui Dumnezeu se poate substitui satana, zicand: Ma duc si ma fac duk mincinos in gura tuturor prorocilor ui! (UI Regi 22, 22). Tot cu nidejdea in Dumnezeu, doi frati au pornit si strabat un loc pustiu fara s& aiba hra- nd cu ei. Cind nu mai puteau merge de foame, le-au iesit in cale niste salbatici, oferindu-e pai- ne gi api. Fratele smerit a zis ci Dumnezeu i-a ‘cos in cale pe acesti silbatici. A primit painea gi apa, s-aintarit sia mers mai departe. Dar celélalt frate n-a primit nici painea, nici apa, zicand c& Dumnezeu ii va da ca $i israelitenilor mani din cer gi apa din stanca. Rezultatul a fost cd fratele care nu s-a smerit in fafa sdlbaticilor a murit de foame gi de sete, iar celalalt a ajuns la destinate. Cel ce trece prin locuri necunoscute, cu ris- cruci de drumuri gi cu poteci ce se bifurcé, e bi- ne s8 intrebe la tot pasul cum poate ajunge aca- 8, Dar dacd din mandrie nu va voi si intrebe pe rnimeni, daca se va bizui numai pe propriile sale cunostinfe si indemnuri, va merge din ritacire in ritacire pana se va pierde cu desavarsire. Ia- 144 de ce avem nevoie, in citirea Sfintei Scripturi: si de rugiciune neincetata, dar si de o smerenie 9ARHIMANDRIT PAULIN LECCA adanci, ca si ascultém si de Dumnezeu, dar gi de Sfinfii Parinfi care au talcuit atat de bine cu- vintele Scripturi inal treilea rand, aga cum lisus Hristos S-anas- cut in centrul geografic al paméntului si aga cum dinuieste in centrul istoriei omenesti, tot ast- fel lisus trebuie si fie nu numai in centrul fiinfei noastre, ci gin centrul Bibliei. Pentru cel ce nu-L afld pe lisus in centrul Biblie, pentru acela Cartea Sfantd este pecetluita. $i chiar daci unul ca aces- ta o are in mana gi o citeste el rimane orb, mut sisurd. De aceea, cine vrea s& infeleags Biblia nu trebuie s-o inceap cu Adam gi Eva, cicu cele pa- tru Eoangheliz Si numai dupa ce va ispravi de ci- tit Noul Testament poate si se intoarc’ la Vechiul Testament, mai intai la Profei si la Psalmi, care sunt mai aproape de Mesia cel intrupat si numai dupa aceasta si deschid Cartea Facerii. Cici aga ‘cum Iumea intreaga e 0 nebunie fara Iisus Hris- tos, tot astfel Biblia far Hristos pare o carte pli- 1nd de contradict, de fapte imorale side scandal. De aceea, cfnd citim Biblia, mai ales cand citim Vechiul Testament, nu trebuie si pierdem o cli- a din vedere c& etalonul nostru duhovnicesc es- te lisus Hristos gi cd numai prin El se pot limuri contradictile, precum si aparentele fapteimorale side scandal intalnite in Legea Veche. fn al patrulea rind, si nu uitim niciodata ci pe tot parcursul Bibliei autorul vrea sa ne ridice dela pamant a cer, dela trup la suflet gi de la ma- 10 ‘CUMSA.CITIMBIBLIAIN INVATATURA SFINTILOR PARINTL terie la spirit, De aceea, citind-o sau ascultand-o, trebuie s-o auzim de dou’ ori. Dacd rimanem numai la sensul propriu, trupesc si material, li tera ne va ucide, aga cum i-a ucis in sens duhov- nicesc pe iudei si pe multi dintre eretici crestini. ‘Sfantul Apostol Petru era inc& robul literei cénd iis-a ardtat in vedenie fafa de masa plind de tai toare, de pisari si de animale necurate. Dar cand Dumnezeu |-a trimis si boteze casa paganului Corneliu Sutagul, abia atunci a inteles Corifeul Apostolilor c& aceasta parabola gi cuvintele: Scu- andu-te, Petre, junghie si mitndnct (Fapte 10, 13) inseamnd si nu-i socotesti spurcati pe pagan, ci sé-i botezi in numele Domnului lisus Hristos, ca sippe cei din poporul ales. ‘nal cincilea rand, trebuie si tinem seama de epoca lui Ioan Botezatorul, cares-a flat ntre cele doua Testamente, ca un firm gi ca ostavil peste care nu pot trece profetiile Legii Vechi. Astfel, de pilda, fiarele despre care vorbeste Daniel Proro- cul sunt - potrivit cu taleuirea ficutd de Sfantul Toan Guré de Aur — impratii popoarelor de pe vremea aceca: leul este Belgatar al Caldeei, ursul este Darius al Mediei, pantera este Cirus al Persi- ei, iar fiara cu zece coarne este imparatul Antioh Epifanul al Seleuciei. Dar cei care nu tin seama de farm gi de stavil& trec peste epoca Tui Toan si ‘mana aceste fiare printre popoarele din Apusul si Raséritul Europei, rSticindu-se ei insisi si ritd- cind gi pe alti nuARHIMANDRIT PAULIN LECCA Dac vom fine seama de aceste cinci puncte, Biblia ne va aparea intr-o lumina cu totul noua. Stiind c& cheia Bibliel se afl tainuita in ea insasi, cnd vom citi versetul: $i a zis Dummezeu: , Sa fe lumind!” (Fac. 1, 3), ne vom duce imediat la I Cor. 4, 6, unde Apostolul Neamutilor ne inalté mintea spre infelesurile duhovnicesti, zicind: Fi- indct Dumnezeu, Care a zis: ,Striluceasc, din intu- eric, lumina!”, El a strilucit in inimile noastre, ca i striluceasct cunostinfa slavei lui Dumnezeu, pe ‘fata lui Hristo. Tot la Facerea 1, 14-18, Biblia ne mai spune c& Dumnezeu a creat —in sens material ~soarele, lu- na gistelele. Dar la Apocalipsa 12, 1, Sfantul loan. Evanghelistul ne ridica in alt cer, in impaatia ce- rurilor, unde i sa ardtat un semn mare: O femeie ‘nvegmantatd cu soarele gi luna era sub picioarele ei gi pe cap purta cununc din dowisprezece stele. Cac Uni- versul cel duhovnicesc, nevazut, este Biserica, pe care o lumineaza soarele — Firistos, luna ~ Maica Domnului gi douasprezece stele — Apostolii. in ziua a sasea (v. Fac. 1, 26-27), Dumnezeu tha ficut pe primul om, pe Adam. $i cind Dum- nezeu a adus un somn greu peste Adam gi el a adormit (v. Fac. 2, 21), atunci Domnul a zidit-o pe Eva din coasta lui Adam. Dar la acest sens ‘trupese Sfintii Parinti adauga un sens duhovni- cesc, invatandu-ne cA crestinismul este a doua creatie a lumii, c& noul Adam este Hiristos, Ca- re ,a adormit” pe cruce exact in a sasea zi, iar R - (CUM SACTTIM BBLIA IN INVATATURA SFINTILOR PARINTI din coasta strapunsa de sulifé s-a zidit femeia — Biserica. Noul Adam a fost ispitit in pustiul Ca- rantaniei de acelagi sarpe, ins na cizut ca pri- mul Adam, cu toate cd in fafa lui lisus diavolul s-a prezentat cu aceleasi ispite. Dupa caiderea in picat, Dumnezeu i-a imbriicat pe primi oameni eu haine de piele (Fac. 3, 21). Dar ce preinchipuie aceste haine de piele? Sfantul Grigorie de Nyssa fnvafa ci haina de piele este trupul acesta mu- ritor si plin de slabiciuni pe care fl purtim noi, urmasii lui Adam, atat timp cat nu ne-am unit cu Hristos. Dar dupa a doua creatie, Sfantul Apos- tol scrie credinciosilor crestini: V-ati dezbritat de omul cel vechi dimpreundt cu faptele lu, gi v-ati im- bracat cu cel nou (Col. 3, 9-10), c&ci céfi in Hristos v-afibotezat, in Hristos v-afitmbricat (Gal. 3, 27). iInsesi faptele istorice, petrecute in timp gi spatiu, devin in Noul Testament tot atétea para- bole pline de infeles pentru méntuirea sufletelor noastre. Cine nu stie ck Dumnezeu la trimis pe Moise ca sil scoata pe poporul lui Israel din ro- bia Egiptului, si réticeascd patruzeci de ani cu el in pustiu si in cele din urma sa ajunga in fara fericita a Canaanului? Dar iatd ce infeles duhov- nicesc are acest fapt istoric in talcuirea Sfantului Apostol Pavel: Caci mu voies, fratilor, ca voi sit mu tit parinti nostri au fost tofi sub nor gi ct tofi au trecut prin mare. $i toi, ntru Moise, au fost botezati in nor gi in mare. $i tofi au méncat aceengi mancare duhounicenscs; si tof, aeeasi bauturt duhouniceascit B