CHIMIE ORGANIGA’ * Teste pentru admitere in Scie ale use (Dee E Be UEP NE Rad C he CCUTICEProf. Univ. Maria Greabu Prof. Univ. Valeriu Atanasiu Prof. Univ, Maria Mohora Sef lucr. Heana Mihailescu Sef lucr. Marilena Vasile-Gale& sistent Univ: Laura Elena Gaman CHIMIE ORGANICA Teste pentru admiterea in invataémantul superior 2011 editia a XIV-a revizuta si adiugita R EDITURA UNIVERSITARA ,,CAROL DAVILA” BUCURESTI 2010ISBN: 978-973-708 — 531-3 Editura Universita Carol Davila” Bucuresti a UME. ,Carol Davila” Bucuresti este acreditata de Conslinl National al Cercetici Stinftie din Invapimantal Superior (CN( cn avizl nr. 11/23.06.2004 in conformitate cu prevederile Deciziei Nr. 2/2009 a Consililui National al Colegiul 18), Medicilor din Romnia,privindstabilireasistemului de crodite de educatie medical continu, pe baza ciruia se evalueaz& activitatea de perfectionare profesional a medicilor, a eriteilor si normelor de acreitare a educatiei medicale continue, procum $a eitrilo si normelor de ‘acreditare a fumizorilor de educafie medicalé continus, Colegiului Mediclor din Romania acrediteaxa ITURA UNIVERSITARA ,CAROL DAVILA” BUCURESTI a furnizor de EMC ecunoaste) El CUVANT INAINTE ‘Aceastt carte se adreseazi fn primul rind absolventilor de liceu care dorese si susfint cexamenul de admitere la Facultates de Medicina Generala si Medicina Dentar, precum sila CCoegiile cu profil de tenicd dentacd si asistengt dentaré din cadrul Universiti de Medicind sf Parmacie Bucuresti Cartea confine teste grill inchusiv cele care au constituit obiectul examenclor de aximiter a facut i colegtile menyionate in sn 1991-2010. {n elaborarea tuturo testelor grill sa respestat cu strictee continual manuaelor de chimie organic& utilizate pentru pregitiea cleviler in lieu si a cunoptinjelor aferente de chimie general dobindite tot in eadrul acesti preg precum si programa examenulul de ‘colaureat. : Criteria ales pentru prezentarea gilelor este cel al tipurlor si anume complement simmplu, complement grupat si cauzS-efeet, O gropare a grilelor pe capitol a fost consderatt de autor improprie din cel putin dous mative 1. Corelazea multiple nofiuilorcviekeua dint capitlele manualelor de lice eu noun inalte capitoe; 2 In concordant cu cele menfonate mai sus, scorl cli este acela dea ofei o modaitate de verificare minufiost a insuii tutor eapiollor cuprinse fn manuaele de lice ta prea examenelor de admire. Autorii| TESTE GRILA DE.CHIMIE ‘Complement grupat (1-893) 1. La urmitearcle itrebiri rlspundeficu: ‘A. dack numai solujile 12 913 sunt corecte B, dack oumalsolfile 1913 sunt corecte 1 CC, dack numaisoluile 2 #4 sunt corecte 4 entecorecth E, dack toate cele patra soul sunt corecte sau sunt false [Nu pot uilizaica agen de alehilare pentru amine 1. sulfatul acid de et; 2. bromura de beni 3. jiodure de alt; 44, bromura de bait 2. Derivatul erotic A, objint din dout molecule de propaal: 1 se poate condensa cfotonic cu a ireia moleculé de propanal, jucand rolul de ‘components metilnict; 2. print izomerie goometricks 13 Sanrara compusut A ev hidrogen conducs aun comps cu atom de carbon amet; 4. exe reducitor 3. Insehema: clorbenzen “5 x "2% v4z, 1. compusul X este clrura de feil-magneziu: 2. cbjnerea Iu X se realieazA fn mediu de ce andra; 3, sabprodasulZ ext elorurabazich de mageziu: ‘4. compusu Y est fenolu. 4 Insehema: Aap ANOS cM.» tobutitamink : 1. Acste tent: 2. Cet cianurt devin 3. Beste clorurt.de prop, 4. Cesteizcbutiro-niti Sunt mai acai decit CH, (Br) COOH: HB 2. Br-Clis-Cii;-CH,-CH,-COOH; 3. acidul oxalic z 44. motanoll ‘Sunt mai ais decdt ION = CH ~ CPt ~ COOH: 7. Imcompusul Cf pot exist doar legtur sigma; 2. legit duble gt simple; 3. doar legituri dube; 4. olga wilt.10. 1, 1B 4, 15, 16, 1” 1 ‘Arle mai bine in motorele cu explozie ale atomobilelor (ae cia octanich 100) 1. hexanal 2. 2.24 timetipentanat; 3. eheptanul; 4. lapoctanal. Netitdentamina 1. pote fine da acclalchid pinto condensare cu un compus cu 2, nw prezinté in moleculs wn azot custernar, pen ncok 3. prin ada ape ormeaz un prods de aie a actalhi 4. prin reducere formeazi un compus ce nu se poate acila. Aci Bena ete on acid slab det 1. ell oat 2 sul formic, 2 dria a aid metanoic; 3. incapactates dea participa la reafi Fiedel-Crats; 44. natura stomulai do carbon. Se objine benzoat de sodiu din acd benzieg: 1 2. clorurd de sd 3. acelat de sodiu; ____ 4 _benzensulfonat de soda, ste adevirat 1. mu pot exist amine gazoase; 2. actu oxalic este tore, 3. RCOOCT ese o elorurd acid 44 peracai oxidenz aldehidele Prezint izmeri geomet 1 taraling; 2. decaling; 3. eloroprenal; 4. 2thexadiena, leomerizarea pentanuluinecesi: 1. SOs 2 Alc; 3, 400.s0orc; 4 soto, I. Benzaldehide o ld orm ee aim 2 uh ia : Seti Apar legituri coordinative in: ec PTE en : ce ec ———— | Sareea as eat iiia me oruemenmaeaie formeazi acid metilmalonic; cae an . a 2 1. 20, a, 25, 26, a rs ». resolu de soi: 1. stem bazic decttetanatul de sd 2. poateresetion cu clorura de met, 3, prin oxidare se transforma in C,H OH)OOO Na’ | poate prstuce efervescent into soli de bicarbonat. Gruparen “nitro” fa de gruparea "NO: are mai pine dubleteclectonicenepareipant; 2, are mai multe dubleteclotronice nepertisipants, 3, introduce in-o moleculd organil o NE, mai mare; 4 este mai oxida ot deities ala tieatanani et 0 i eos 5 Sass dem intrebarea precedent, dar I. acid Neti-earbamic, 2. eilaming; 3. carbamat de eis 44. acid carbone instabil. Formeazs, prin hidroliza, cizi carbonic: 3. aldchidele; 4. elceridee. Formessa, prin bidoliza, aldchide: 1 3. formiatl de etait; 44. compural CH,-CH(OR)., Sunt procese de hideliza: 1. transformareaoxidull de etend tn liol, 2. reaefiapropink + HOH, 3. reactia Ar= CN + HOF 4. reacia Ar—N = N— Ar? HOH, Reaile de hidrolia pos docurge, dupa cz, prin mecanism: 1. substitutes 2 adi 3. ruperda unt legaturi CN; 4. rupee une legituri-OxC- Sunt hidrolizebazice: 1. deriva halogenat + NaOH; 2. teighiceridt + NaOH; 3. ester +amoniae; | celloah + NaOH. tana are punct de Fierbore mai slut decd: 1 ap 2. etanolu 3. acid acetic; 44. metanoll 3 deznfectani: 1. formotal, 2 erezolul, 3, fenoll; 4 scidl benzoic, Oy Nec,30. a. 2. 33. Me 38. 36. 9”, Sunt lichide, i 25°: 1 acetaldeida, 2 denzaldehide, 3. seetons; 44 seid acetic, Sunt avi monocarboxlici nsaturai, ai 1. maleic 2 oxalic 3. fumaticg 4 lei Benzanilida ese L amind aromatic acilti 2. un dervat functional al acidului benzoic; e 3. o amids substi, 4. 0 cetona ‘La tratarea acetluri cyproase cu apa recut 1. acetilend, 2. hidroge 3. hidroxid de cup; 4. apa i actitura coproast, [Reza scetofenond, prin idl din: 1.” bromurd de beziliden; 2. fenlaceient; 3. acetat de paceifeni, 41,1 dibromet feniletan Compusul O;N—O = CiH, este un 1. nltoderivat ality 2 nia: 3. nitreter, 4 ester Anitina se poate acila cu 1. clorurd de izopropioni 2. cloruri de but; 3. tanal; 4. acid acetoactic. In schema: 2x BO ey BS city oe co — otig— to woes coe OH cy Hs 1. o anhidridt; 2. ocetond nesaturats; iar X este: 3. acid butanoic; 4. butanond. Care dntre compu de msi jos nu elisnshidracid la tratare cu hidroxid in media aloo: 1. clorura de ncopeati 2 clorurade izobutnil 3.1 brom-2,2 dimetiipropanul; 4. clorura de izobutil [Nitrarea e-nitronaftalineiconduce la 1. a4 dinitronaftling; 2. 1,5 dinitronafaing; 3. 1,2dinitronatalng; 4. 1,8 dinitronataind. a. ro ‘Sunt cores firma 1. rezulh prciptatbrun la tatarea butadiene cu KMnOyNasCOs, 2 acidul benzoic este un acid mai tare decdtacidul formic; 3, nu toate anhidridele acide dau prin hidrcliak 2 moli de produ organici per mol de snbidridts 4, aminasecundart C,H, NH ~ Call este o bak ma tare detailing ‘Compusul HyN - COO CO ~ NH, poate forma pin hidroliz8: 1 amoniac; 2. dionid de carbon; 3. acid carbonic; 4. glcoeo ‘unt incorecte airmail: Ture ete deriva functional lacdulu ewbone; 2. ureea exe o daring; : 5. trees este o ba foarte slbt; 4 rosa mu se condensouzt cu aldchidele, Valenja nei grup functionalerepezit: 1 mumirul de radical hidrocarbonaf leg functiarespectivas 2 umrul de duble legit existent in grupare funcional respectiv, 53. mie de hetroatomi prezeni in acea gupare; 4. umrul de stomi de hidrogen pe care arpa funcional a tnlocuit a acelag atom de ‘rbot lune! hidrocarburi saturate. ‘Sunt agent frgorifc 1. GHC: 2 CEC: - 3. CuCl 4 cul Derivai halogenati: Tau densiaten mai mick decit ea a hidrocarburlorcorespunzitoare; 2. au densitatea mai mare decitahidrocaburilr corespunzitoare; 3. sunt soubliin spi: ‘4 sunt soubiliin hidrocabur. ‘Sant produ de condensare ertonia: 1. Pefenibacroeina, 2. 2fenibacrolina: 3, 3:fenil-erotonaldide; 44 pvinil-bensaldebida August dulce: 1. lila 2 slicer; 3. maltoza; 44 etanolu Dau colori lbastre prin tratae cu reactiv potrivt 1. e-crezolls 2. leering; 3. hidrochinong, 4 Brnaftlalsu. 5s, 56. Cond pliner seta 1 Botany 2 Pit btens 3. 2nd hc, Copter ot lime et ur inocu KM nmi lfm sin ‘heptanoic, ca produs principal, provine din monomerii il san sso. 1 stot btn 2 Gam de Yn 2 3. Seto ropes 4, Selon tape opie ia Oy at i pn Doak Boa 4 a6, Se monccloruraz4catltc anh alos: 1. rezultl un sngur prods monocloruat 2. rent doi produsi monoclonuaji in amesce; 3. reaetia dcurge prin aii; 4. react decurge prin substi N-meti-benzilamina gi N-meti-benzamid: 1. sunt la fel de reactive in react de substitu a nucle 2. prima este predusul de reducee a celailalte; 3. prima ete mai bares dcit a dou, 4. conjin cit un sigur atom de carbon primar. Nitrate fei 1. are grparea nitro in pita onto; 2. se objine din enol prin nite la nucle; 3. are grupara ita in porta par; 4 formeazi, prin idrlia zie, doud srr in amestce, Nu se practic sulfnarea direct, cu ole, a aleailor se desfsoartsimultan we sm, oarese se desfigoarsimultan procese salfonare; coxidare; idrogenare, 0. 9. 6. a 6s. teal optic activ C.H1.0; nu poate forma prin amnolizk; 1. amida acdului2-metibutre; 2, ¥meti, butanol2; 3. sec-batanol ‘4 izobutanol ‘Metileniclopentanul si ciclohexens,ambele: 1. dau prin oxidareaceag produs; 2. prezini izomeri geomettick . 3, auearkonicuaterari, ‘4. consumd Ia oxidrescelsi volum dintr-0 solute 0,1M de KMn0, "em Inizebarea precedent, dar ambel 1. auaceeaiformuli molecular; 2. contin carbon! nur; 3. conjin atomi de C hibeidizati sp” si sp"; 4. confin cite doat poziti alice diferite per molecu. Indivele deo al wei gsi: 1. est ientc eu indice de brom al acelecs grisimi; 2, este cu att mai mie cv et grisimes ete mai nesaturats; 3. sccxprimd in gh) Mpa: 44 esteo “misud a gradulu de nesaturae al risimi respective, Afirmasilecorete sunt: 1. maltoza se objne prin hidroliza celulorei 2. celuloza are formula general -(CalfOskes 3, inceluloi lepiturle eterice sunt dcarbniice; 44st de celuor4 sunt ester a aceseia cu nid atic chivalenul-gram al plcoae in reaciaacestia de oxidae cu reacivFehling este egal cu: 1. Mglucoze, 2 U2din M slocozei; 3. echivalentl-gram al bromuluis 4.05 din M agentlu reducdtor din racic. Se trateart cu clorurt de scetl 0 canttate de 9p dntr-un monozaharid ce poate forma acid ldonic; compusul anorganic rezultst se neuralizes2A cu 200g solute 5% de NaOH. “Monoraharidal implica: 1. are informa acid 4 grupe ~OH secundae 2. ae, in forma acclic, 3 grope OH seeundare; 3, depane 10,85 Ag la tratarea cu reactv Tellens a 9g dine; ‘4 exlsthpreferenfal informa franorid Substanfanumith 1,23 4-tetrameti-fructoz: 1 poate avea 3 grupe OH seoundar etrifieate: 2 poateavea 4 grupe -OH secundareteifate; 13 poate aves o singurdgrupare OH liber capabila fe aclu 4. are o gupare ,ceo” liberi; Giucozasccte i fsructofuranoza 1. sun izomere; 2, necest aelasi numir de molecule de corr de benzil pent acilaree total 5, res plana iumini polarizate in sensu opuse; 44 sunt afl de dali, ‘Cloropreul este: 1 3.elor1.2-btadiena; 2. produstl de monodehidrobslogenare a 34-diclr-1-butenis 3. unpolimer important; “4. prodagl de adie HCL I vinlacetendo. m0. n n m m4, 8. In schema: cn, St 4 1. Aare d-1,45 in raport cu sera; 2, Bese clorura de zopropl 3. dacd sau utiliza 11,2 m" CiM, iar randamental fiectrei etape este de 60%, se obin 22,14 kg de B: 4, “ME a unui amestc echiolecular de He si A este 42 Nib hidroxi-t-anitin 1 confine grupares -{ CH~ CHly~ Oz la azotl sine! 2. se obine din reactiafenilamine cu ureter ccc; 3 este mai baziek dec etilamina, 4. ra confine drogen legat a atomul de azo. Pare-metox-feni-tena: 1. aditioneaz4 HC conform regulei li Makovnicov; 2. adiioneazd HCl inves eguei hi Markovnicov; 4. se substitute prefentialn prin oro fi de gruparea metoxis 4. _sesubsiuie prefenial in pita rt ff. de gruparee vin (Ciutaafrmatileicorecte- Amidele subsite: Ty sunt totdeauna mai bazice deci cele corespunsitoarenesubtiite; 2. formeank prin educere amine primare, 3. fermeaz prin bidrlis totals amoniac,hdrocarburd() gun acid earbonilc;~ 4 sunt gazoase sau lich dup natura acid din compoziia or. Un compas trihalogenat ici, fr atomi de carbon primar, cu formula CcHGX; poate da prin idol bazid: 1. odidroxiabehids; 2. un acid carboxii; 3. un ceto-dol, 44 hideox-cctons ‘Ono-acti-bonzaléchids: 1 poate forma un produs de condensare crotoncd intramolecular; 2. poate conduce prin substitute Ia cleu Ia un amestec de 4 izomeri de pri; 3, se transforma la incre eu POs ‘4, reat fie din benzaldchia, fe din acctofenont, rin acilare cu clrura acid pote’ Aeootlphidr-benzilc mu reationeaa cu 1." elorura de acetil 2: metanal asi) 3. formaldebida; 44. clanara de potasiy, “Tesralina G 1.20 obfine din naling + 34, (Ni); 2. formeazl, cas crto-dietil-benzenu,aclai produs de oxiare cu KMaO, si H:SO4; 3, ae acelai uma de atom de carbon in molecu agi ania Rie; ‘4 nu prin izomeri geometric. Benzil-ctibstrul: 1. reauli din reacjiaetanol + corr de beni 2, remlt din esti clorura de benzl + etoxd de Na; 3. formeand ClCH, CH - O- CH, ~ Cyl prin dehidrogenare cata gro HCI(AICL); i 4, are un nuceu aromatic ce poartt.un substituent de ordinul Detergent cationic prezentat in mana are raportul C nula/grape mei 1 egaleu 3:3; 2 ogalen3 4 5 contin 3. un atom de oxigen pozkivas; 4. wn azoteuaterae nm st. 3. La obfineren 1.2 dimetil-4 nitro-benzenului din benzen, substnuenii a fost intodusi (de refering) in ordines: 1 met nto, mei 2. met, mf ito, seoarece: 3, astfel rendement a produsul organic dort este mai mare; «4. gupare nitro dezactiveazd auceul la substi DDaci se atezi cu acid elorhidcie moll de ameste echimolecular de actu disodi,propind si util do sain: 1. seconsumd moll de HCI maximum; 2. seconsum 3ioli de HCI maximum; 3. diferenta dine numaru total de moli de HC! consumat si numarul de moli de HCI ‘adiionat este de 3; 4, aloe doar react de substi Reacfioneanicu NaOH: 1 etanoll; 2. scidl sultans 3, nilacetienss 44 dioxidul de carbon.” Reactioneaz cu pentaclorura de fosor: 1 2, clorurade fil amoniv; 3. acidl benzensulfonic; 44 doctor Resojioneazi eu HBr: 1. elorara de vin 2. scilnitia: 3. alaliceulora primar; 4. sien ‘Sun posible urmaoatele transform irecte Tn preen de P.O, 1. acid earboxlie> clorurd acid 2. amid alifiios > ciara de ach 3, alcool» deriva hlogenat; 44, acetat de amoniu -»aeetonit In condi porvite, pot reactionaiatre ele doua molecale identi de: 1. metan, 2. acetilenss 3. metanol, 4 toluen Parahdrox-benzaldebid 1. arwo fanefiefenolicy 2. are o fete carbon 3. se substitu preferential fn porta orto fuk de gruparea OF; 44 se subsiue preferenil in poripia orto fal de grparea CHO. Aldea croton: 1. prezinaizomerie geometric; 2, Secoxidearh eu KMAO, la acid erotone; 5, poate funciona drept component carbonic in condensriterioare; = 44. sre moleculdo grupare Cis in pls fats deacrolend,| | { Ps i i a1. 93. Adiia bromuui i orice sehen nesimetrick: 1. produce compas ce confi carbon asimeticg 2. pu necesit umn 3. respect regula li Markovnicow, 4. produce acid bromide Tonal acta: 1 are structura CHy-CO 2. confine un dublet de electron x; 3. este cation; ‘4 poate reactona cu deriva halogeaf rect Se pot capl cu diszoderivat: 1. aminelearomatie tetas; "Nu se pot daz: 1. aminele aromatic terre; 2. aminele aromatice primare; 3. aminele aromatice secundare; 44 produsidesulfonere a ncleu a aniline! si naflanine. GGruparea -NO; poate exist in: 1. nitrodervati aromatic; 2. itroderivai alfa, 3. aot de ali, 4 nia de fei Dac {mol de dient formeazt prin tatare cu KMAO, si H:SOy un amestee de 3 moi CO, mol - ‘cid propanoicgi2 moli HO, dena ete: 1. opentadint, 2. odienscielick; 3. 0 diend ramificatl 4. onl 3aleadient cu 6 atomi de catboa in molecu. Dac | mol de dient formeazd prin oxidareenergict, ev KM si H,S0,, un amestec de 2 molt ‘acid acti, 2 moli CO; gL mol FLO, dena este: 1. ‘odiend cu dobe legitur conjugate; 2. odient ce nu prezinia izomer geometric 3. Lathexadiens, 44 o dient eu dubl leptturi cumulate Explozia 2 46-rinitrotoluenuli produce: 1. Oo 2 Ns 2 3. Hho; 4 Oy - Exploziawinitrgliverinei produce: 1 COs 2 TO; 3. Os 4 agomet ‘Nirarea -nito-naftaine introduce o nous grup NOy 1. in pocitia 4; . 2. inpociia 5 3 4 10 101. 102. 103. 104. 106, Depisai airmail false. Azngervai 1. congino grup — N= N 21 reacioneaah cu CuCN; 3. auunazot cuter, 4 sepotcuplacu amie aromatic. Bstris +1. seobjn doar prin reaeti de substitu 2. reacfloneark cu amonitcul prin reate de substitute; 3, dau ugor, la gruparea Tor funcional, toate reacile de adie ale compuyior carbonic 4, sunt ageni de acilarepentra NH, teri fenolilr: 1. resefioneaz4 eu NaOH formind dous sie; 2. se objin din enone alealini tata cu 202% carboxlicis 43. potparticipa la reac de substitu la ncleu; |4.poart pe nucleulrestlui enolic un substituent de ordinal Grasimilenesaturat: 1. potfisicative; « 2. potfihidrogeaate; 3. pot ihalogenate; 4. sunthidrofabe. Cite tetrapeptide izomere se ot obfine din glicocol i alanialanialaning: 1 dou, 2. pat sis respect, din lic gicns gf alani-lanin: 3." douk, 4. pair ‘Acetatul do ei nu poate reaction cu: 1. metanos 2. amonia 3. KOH 4. sodia. ‘Sunt comps sulfonic (acai su neue): 1. produsu de slfonare« aftilamine; 2, peodusul de sulfooare a aniline; 3. nit detergent anionicy 44 produsul de react dinte un aleoo i ,S0. Au gst dlee 1. cluloza; 2. glicoll; 3. formolal 4. slceina, ‘Sunt gazouse in conti normale de temperatures: 1. metilaing; 2. eloroformul 3. formaldehids; 4. metanoll. one Carona de amonia si cartamatal de amoniu (0=¢ 1. auaceag formulé molecular; Ny 2. sunt sara, 3. derivi din cial formic; ‘4 sunt derivate din acide caronie. d Te107, 108, 109. 10. mm. m2. 113. 14. us, 16. Monoraéicalialeanilor: 1. exist In tare liber, 2 senumese ach, 3. senumese acl 4. prezintt un arta! monoelectonic la un stom de carbon. Oxidarenaleanior 1. se face eu ap oxigen, 2. conduce la produce apartin ltr clase de substan; + 3. conduce In CO,,CO si H.0, 4. se poate manifesta prin micgrare contnatul de drogen Un alcan cu M = 72g/mol peezintd dupa cloruar un singur izomer monoclorrt si doi izomeri Aiclorurai,Aleanalrespectv exe: 1. 2 met-butan, 2 22-dimetiipeopan; 3. ecpentan; 44 neopentan. lwomerizara aleailor este o rao: 1. care presupune transformareao-aleanior in izalean; 2 catlizata de AICI, umedd, 3. roversibil, 4 valail in eazalpropanul Afirmaileadeviate despre alent sunt 1. lean sola gi lichzi putes deasupra aei; 2. solbiitaea i ai crete cu reper eaten; 3. aleani gaogi nt au miro, 4 ramificareaalcanilr mareste punctal de frbere, Cielolcani pot prezenta urmioareletpari de iomere: 1 fictional 2 optic 3. geometrica; 4 decatent Gazul de sintz ese fost a soar industrial in snteze de: 1. alcool, 2. acid formic; 3. aldeide; 4. ures, Pot f considerate procese de oxiare: 1. Clk +0;-+2H0; 2. CH, + NH, +5/20;-» HEN +3H4,0; 3. CHL +0;>CHO+ HO; 4. CHy~Cli,~CH, > CH, CH= CH, + Hh ‘Sunt adit Ia alehene: 4. polimerizare propeei _Caveiucul natura: 1. este un polimer a zoprenusi 2. te rig 3. lanpl polimer are sructura cis 4. ite un polimer a cloroprenuli n 7. 118, 119. 120, ma. m, 23. m4. 5, 16, ‘Oxidareactenei cu Os in pezenta Ag la 250°C condace la: 1. un compus heterocicis; 2 etandol; 3. un jzomer cu actabehide; 4. unester. Sun adevirate urmitoarele alma 1 logitura covalent ete dirt in spats, 2, carbonu! implica n formarea leaturi duble din alchene are simetri tetragonal; 3. stomii legs covalent sunt situa la distane definite si caractristice; ‘4 mai comps legs rin legit ince aluiese molecule ropiv-ite, Se pot puitie prin sublime: . 1 benzenul; 2. acid o-metil benzoic; 3. benznatal de met 4. nafalina. Sunt corte afi: I. exist lchin izomere cu formula molecular Colts (exclsi stereoizomeriy 2. alchine a cine mast reste de 9 ola bromurarea tla esteI-buting; 3. alchina care prin trimerizareformeazh wend mononuclear cu masa molecuarh 120, este Cy: 4. propina fi metilcetilena sunt izomeri de ested. [a urma interatct dite anlink si acid acetic se ot izola compusi care contin, tn fanctic de cen de rac: . 1.157% Ns 2 ISN; a 3. 12386; 4 W37%N. ‘Se Formeaza eyitri C—C in react (C benzaldehida eu metanal: 2. benz + elorrs de eet 3. difeniimetan cu clorbenzen; 44 fenol cu formalde Reacioncazi cu NaOH: 1, fenilacetatl de ett 2. ester etl al aiduli o-hiroxi-benzoeg 3. isting; 4 celuora. Acidul sulle eid naftinie(aidul|-aeino4-natalinsolfaic: 1. reactoneazi cu NaOH; 2. reeejioneaza eu HCI; 3, aucaracer amfoter, 4 potexsta sub form de amon. Sunt real eatalirate de amestecul de clorurtcuprous i clorurt de amoniu: 1. adifa HCN la CH 2. adja 140 la Ci 3. dimerizare acetilnei, 44. timerizareaactilene’. ‘Sunt corte afirmatile 1. hidogenarea alchinelor ae loc in catalia omogend, 2. clrura devil eobtine prin reacfa alcool vnc eu HCI; 3, aceihra de Cu (1) formeazd prin hidrolnk CH, 44a HC a prop este orients. B127, 8. 129, 130, 13. 12. 133. as. 135, 136, 13, FFormeazh acid benzsc la oxidaea eu KMnOs in medi acid hidrocarburil t 2 3 4 ‘Andria lid se one prin oxidarea cu O; pe ctaliator de V0 1 2 x propilenzen; toluen; nile, onilenul veal nafalini, 4, o-ietifbenzenl zoprpiltenzeaul se poate objine pein reacile: 1 ‘benzenult ew clonura de propil, 2 benzenuli cu elorua de zopropll 3. benzenulai eu propona ia mediv acids 4. ‘benzenului cu propena in prezenta AICI, ankire Se frmeazi mai COs si 1hO prin exidrea eu KMnOy $1 H:SOc 1 etenei: 2. seid formie; 3. acidalai oxalic; 4. scrleine Benzanilde 1. se fine pia recta aniline ou clorur de benzo; 2. esteo amini aca, ; 3. esto amid N-substit 4. are caractr bazie in solute apoash Se obtin aid succinic prin: - i 2 3 4 ‘oxidarea cu Kn, (H,S0,) a cclobutes hidropenarea acidului maleic; oxidarea cu K:Ct:0; (SO, 1,5 hexaiene oxidareaenergict 22,5 hexandione Se pt autcoxida: 1 2 3 4 nila; . ‘rismile nesnrate, ‘enzaldehiis, sida stearic Sunt adeviate urmatoareleafirmafi 1 2 3 4 sipunul de Na este solid; sSpunul de Ca exe hidrostubi; ‘SSpunurieconfin in stuctrso part hidrofOb gi na hiro; sipanul de mangan es slubil in aps. Detergent e 1 2 3 4 su capacitatea de emulsionare; sunt neionici daca sunt de tpl alcool grasipolietonl (lei plighicoeter), ‘modifictteniunea superficial ichideloe, sunt compusi organici de sinter Pot fi halogenai prin subsite: 1 2 tolvent ‘benzenul Se po bing kan dn dv halogen prin ued Ops im xo . adioneack orientat HCI, ‘eaciineazi cu benzenul prin substi a ncteu; formeazApropandiol in sole apoashsisb baica de KMaOy, ‘nu decoloreaz4 apa de brom. 157. 148, 9, 15, 182, 153, 154, 155, Sunt eacicataizate de sri: 1. ada de acid ecetic la Cis 2. dimerizareaactlenei, 3. adijia HO la Cats 4 transformarea Cals fa CHa. ‘Sunt corct airmail: 1. aleadienele au p.. mai coborite dest ale aleanilor, 2 reacia Br cu dinele conjugate ext preponderento adie 1-4; 43. prin inetzirea eauiuculi natural a 300°C se formeazd ianprenl; ‘4. caucivcul natural se extrage sub form de guaperc. Caueiucul brut, prin vulcanizate: 1. Iyipdsteaz elasticitatea pe un domeni mai larg de temperatura; 2. este mai putin rezisteat la rere 3. devine insolubil in solveni care dizolvdcauciveul nevulanizat; 4. igimicgoceaz8rezistenga la abrazine, In Jegitura cu carbura de ealeiu sont crest sfirmafile: 1. reacfia cu apa este exotermd; 2. imstrutura sa apar io de carbo; 3. poate fi consideraisprodus de substi al actlenei; 4. poate fi objinutt din varul sine gi clrbune. Despre objnereaactienei din metan sont corecteafimafile: 1. produsi de reefe contin, in volume, 50% acetlend; 2. temperatura optima de reactie este 1500°C; 3. se foloseste procedeularulu electric sau cl al ardri incomplete pent cl reat de btinere ete exotemns, 4 in procedeu arderit incomplete este favorizata descompunere Cf in lemente, Sunt ear de hidroliza: 1. Chig= CH= CHy- al + HOH —» CHp= CH GHg— OH + Hor > oH ~ iy + HON —> Gig G— Gia ° 3 ehig~ ip + HzO —> HO pC Ao Cg Chie + HyO > Gig Chg oH. Contin epitur ionice unmitori compu: 1. carbs 2. etoxi de soi 3. clohideat dealing; 4 xantogent de cello. Sunt catalizate de metal: 1. hidrogenareaacetilenl 2, amonoxidarea metanl 3. dehidrogenares metanolulis 4 oxidarea metanlu a formalde, ‘Sunt corect afimmaie 1. hexaciorcclohexanul ete intermedia in sinter cooranior, 2. clorura de etl este folosia ca anesteric; 3. rcolin est sluieapoast defen; 4. 1.2dicloretanul este flosit ea solvent. 16 186, 157. 158 139. 160. 161. 18. 18. 164, 165. Contin atom de carbon ular hibriizai sp 1 formaldchida; : 2. produsl de condensare al frmaldehidel cy hideoxilamina; 3. asidul forms 4. ree ‘Sunt detergeni anionic: 1. CH ~(CH),- OS031% 2. CHy~ (CH CAH, SOs 3. CHy— (Cake SON 4. CH= (CH ~CH - OSONa. Sunt coreeteafimatite despre acti 1 acti de cae este compus ionic. 2, aoetilrile metalelor tranziionale sunt ineslore; 3, goetilura cuproash se descompunetermic, ‘4 se objin prin react de aie. Clrura de etl reactioncaz cu 1. RON: 2 RN; 3. Chbia(cataliiy, 4. Cie, Sunt reac catalizate de AIC: 1. eomeriareaalanilor, : 2, reacfiabenzenului eu clorud de aetl 3. adiiade Cla propia; 44 adiin de HCN ln tind. In fegiturk cu nafalina sunt coresteafimatile: 1. distanfle C-C sunt egae, 2) caracterul aromatic este mai sla deci la benzen; 3, deloclizare elestronilor este perfect; ‘4 poziie sunt mai reactive dect cele B. Se formeazh lepitur carboo-azt in react: 1. clorbenzen + metilaming; 2. naftalind + amestes sulfonic; 3. fenol + wee, ‘$ formaldehid + hidrazint, Se oxideaa numa cu oxigen molecular: 2. R—COONa —* R—COO'+ Nat 3, R—GOOH + ROH —® R—COOR+ HOH 4. RONG > RONG + ar ‘Sunt adevirate airmail despre metan: 1s prepara industrial din gazal de site, 2. este un lichid voati, 3, este solvent patra grim 4 arde ca acta abasic, ”166, 167. 168. 169. 170, m. 173. 174 175, 176, San coret sia: 1. lor de cope clot in lbs 2 prin desir genet vce alin: 3 wcrc indecompuere 4 mol de wntroghieind se obj 29 mai Avcanmietreticton cnc 1 pole 2 Gruredemetis, 3 sil orm teil cee Meise etona pop pr Ie aces boul eu ani acetic 21nd enit-msgnesis asec, uate hid de eidroge- tate cack 3, eles tenznalicu cru de acai 4a ape le fonctions. Car de worl reat st reac Fred Crais I bem * opens 2. Rene + rer de propinl 3. Sen? anid seit 4_eobsamin clr de ct Care dite worl fmati Sxpe pron enzari sut weve? 1. confine prope smino aia 2 pati ae de nares 3. Stenewt insti apes 4A. sSeintend wor Sun svete despre aon atime 1. oul est hibit sp a mee 3 Stine pin adi HY ta 4 Spot tne pn amononnea Cie -Amitoon dose de alae pr 1. acme in care sunt at; 2. Somportaen a dds 3 Shine nt 4. Geter! a edt, nome incor se etches pi 1 oni iron geo, 2 Gzabarle reductare fomat prin condense 3. pancele deo 4. Comporare a de agnti xian. hoa 1 prin propre esto; 2 tpacinsnge 3 pc mew soo omer cet ilopsi a component i nee ma gu dc ain: eer aromatic mi pti pronnt ca benzenul; 3. dsageleC “Camogie, 4_fevilnars in int clr. Sunt de prepare pet hidcerure aromatic cafoxiaresbezontul de sod ant cu NAOH; ‘sfomares catch s moval doi clo defen mage Atchilrs tenon cu rope 8 17. 178 173, 180, 181. 192, 183, 188, 185, 186, 187, Care dint afirmaile despre glicorind sunt corecte: 1. este un acid mai tar dect etanol, 2. Se objine prin hidroizabazicd a grisimiloe, 3. are gust dulce; ‘4. se lizard ca anticongelant (Care inte afimatile despre fenanren sunt corecte 1, moecula confine 14 electroai 2. confine 3 nucle izoete; 3. delocalizareaclectronlor na este perfect cain cal benzenuluis 44. esto hidrocarburknesatura. = ‘Acidalgltaric (acidul pentandioic) se poate obfine prin oxidarea cu KMnO, / H,$0, 2 compl: 1. 1.S-pentandiol; 2. cjlopenten 3 a ReactoneazA eu clorara de met: 1. acid slfnilic; 2. teebutilanina, 3. aleaiceluloza; 4. cisteina, ‘Sunt coreste afi: 1 -NHh" este substituent de ordnul I; 2. “0 este substituent de ordinal 3, antrcenal se oxideank cu KiCrO> gi ail acti; 44 arenlepolinucleare sunt slide. Oxidul de eens: 1 ipidesfae cial in resfi cu #40, HX, R-OH, NH, ENE, ete 2. afroduce grupa metoxi fn compu cu care reacfones 3. poate reacfiona cu etanoll diad eter moscetilic a licolului folosit ea solvent; 4, ese un ener cc. Se poate obfine benzen prin: 1 Wimerizareaeteni, 2. decarboxilareabenzcatului de sod, la Indzire cu NaOH, 3. hidrolizaclruct de benzmagneziu; 44 reformare cataiesn-hexanolu Sunt crete firma TT fidroctinna ee un fmol dixie; 2 rem comfn 71.7743 4. St enol et slcoali eatoneaztc composi carbonic 4, propa re eamcteroaiant 5 reese poate btn din: haat de amen: 2. Oxide caten pi amonin; 3, ion de carbon amon; 4 carbonat deamon Reaconesd es soil mete: ‘shin; 2 Rating 5. batanonas 4. cen Care dine elementle chimice orp ral jos pot pesnta tet tr de hii in compas ‘aor, carton; oxigen peel 19192. 193, 14, 195, i 196, 197. 188, Acid acti acid hidrox-propionie sunt: 1 2 2 4 Prin oxidarea blinds, cu KMnO, in soluie apoast neu, a acidull acrilc se poate obfine un iaameri de cated; acici mai tari ce enol inomer de funeiune; iomeri de pozitie. compus care: 1 te un acid malar ca acidul aril; 2. confine un singur atom de carton aimetric; x 1 3 4 ‘ste solbil in ap ev ionize, rin alchilare cu CH,OS0;H formar un ester dimetiat. Sunt nuit eacti de hidrogenare, nu de reducer: hh CN +H Cais OFF Hs Ciy-CH= OF Hs CH=C- ci H. Sunt adevarate afirmapile: 1 2 3 4 la trecerenunei monocaharde din forma aici fn forma citi, rumiralizomerilor scescia reste, fructozaformeaza prin reducer di compu optic activ hidoxilglicozdi In cate ge afl carbon 2; toate grupile~ OH. moleculaglucozei reactonexz§ en CH, ~ OH, (Oxiderea glucozei numa la gropareacarbonl se fcc 1 2 3 4 api de brom; reactv Fehling: react Tollens, KMn0, in media acid, Preznt acelaiconfnut in zo 1 2 3 4 Pont obineeareatantli necesar pri hidroxi-mino-acetaldehidas sticing: smetoxiaminoetan, sulfa de eupra cu ro de oxidant, tli cuproase x folosese compu soli concentrate amoniac cu rol de ligand in stretur onului complex; 2. clothirat de hidroxilamina cu rol de educator blinds a 4. clorura caproass patra forma Cs ?articpd formaea de legit covalente: 1. atu, 2 magnecil; 3. fostorls 4 zinc ‘Se formeazlepituri C—O i eal metanouli cu 1. acide acetic, 2. clorura de propionil; 3. anhidrids aceded, 4. beaznatal de Na. ‘Acetaldcida dt reac de condensre cu compusi 1. acetona; 2 aniling; 3. hidroxilamings 4 acidl cianhidee, 2» 198. 199. 200, 201, 203, 204, 208, 206, ‘Sun incorete afirmatile: 1. tof aloof nesaturapreznt tautomeric; 2. etanoal este maj toxic decat metanlul, 3, raportal molar alcool primar:KMnO,(H:S0) este 4:5; 44 prin deshideatars intremoleculréaI-ferletanolulireulth 2 stereoizomeri ‘Sunt protene soluble nap 1. caseina; 2, colagenul; 3. glutciele; 4 Keratina, Sunt corecteafirmafile: TL seleroproteince au stucturd ibrar; 2. proteinelefbroase sunt insolubile th Slut de electro 53, Gazeina este o fosfoprseids; 44 restuiledeglceride pot fi gruplri prosteie. ‘Au loc numa in mediu acid: 1 deshideatares alcooilr, 2, formarea novolacalui, 3, estrficareaaczilorcarboxil 4. oxidarea alchenelr ‘Afrmasi corte derpre aetilent: 1. se objne prin hidrolia crbiduui, 2. ext solubil n pin raport 1:1 (in volume, in anumite condi de gp, 3. ext soluilt n solve organic; 44. eeolorea2dbromal in tetraclorura de carton ‘Sunt metode pentru obfinerea hidrocarburilor: 1. hidroliza derivar organomagnezieni; S 2. hidrogenares Clin prezenga Pd PB, 53. reefs carburi de cau cu apa; 4 reac acer de eupra eu apa. Pentru sistemele aomatice sunt corecteafrmafille: 1 ete caractersied reacia de substitute; . 2. nesatuave eres cu cestorea namérului de ncleearomatice; 53. benzenul muse axideara cu KMnO, si S04; ‘4. teoria modemé a structuri benzenuluiprevede planartated molecule, Sunt rect cu mires aten! 1. GiHi* CHs=CA= CH, 2. CHSCH-Cl+KCN; 3. Gly-Cl-O* Cil;-CO-CHy, 4. CHCL# CHLNEE. ‘Sant ei cu miegorate de catnt 1. iarenlchenelor cu KCrOyH:SO., 2, exidareaalchenelor eu KMn0JNa,CO 3, oxidara energict a alcoollor secundai, ‘4. vuleanizare eaueinului natural Sunt coreseafirmatile: 1 fenilmetilanina este o amin’ trian, 2. benailfeilamina ete mal bazca deci difailamin 3, ditlamina este mai slab bazich deci detilamina; 4, dipropilamina este mai bazick deci izopropilamins. ‘Se pot objine alli prin react: 1. Ciy-CH,-OSOsH+ HO; 2. CHON® +20; 3. GHONs + GaHsOH; 4 CHC Cle NaOH, a210. au, 212, 23, aa, 215. 216. a7, a, Sunt corecte urmdtouel ama despre aloo 1. au puncte de ferbere mai mari decdt alcaniicoespunzitori 2, metanoll este scoe din sarea st decltre action, 3, aleoxai au carcter bazi 44 aleoolul tlic eacioneaz cu hidroxzi lean, Sunt adevirateafirmafile: 1. oxidal de eten partici a formare de polit 2. fenoli pot identifies eu FeCl; 13. cresolit au propietii antiseptic; 4. pirogloul are proprietfi oxidant ‘Sunt metode de prepare pena eno: LG 0~CO~CH,+ 10 2. Gill, —ONa'+H.0 3. GHLONa+C0, + #0 4. GHl,-0-CO~ CH +2 NAOH (Cu formula moleculard CsH,N poate exis (Br stereoizomer) opt amine primare; 2. tei amine terre; 3. jase amin secundare; 4. O sare cuted Sunt adevirate afimatile: 1 fen hidroxil amina este mai barid decdt meilaming; 2. praminobeszaldchia ete bard mai tare ca erfbutilaming; 3, benzanilide in sole apoast are carter bazicy 4 prin eatin cu ail reste solbilitteaaminelr. Se pot objine aciicarboxili prin hidroliza compu: 1. eloroform; 2. coeur de benzliden; 3. henzaniis, carbid. Prin cae dine reacile de mal jos se poste oie popioil-metit- amin: 1.GHy— Cy ~ Gilg Cl + Oy Nig > 2.0ty~ CH CO—O1 + Clg Nip —> 3.CHy— Cy — CH= 0 + Gig Nip —> A(Clg- Cig~ C0)20 + CHy~ Nip —> ‘Se pot objine deriv halogenay prin efile 1. CHy~Cy-OH + HBr —> 2, WyC=CH-C=cH+HEL > 3. Cola + HBr —> 4. CH ~CHy + Bry Un atom de carbon hibriizat 5p poate fi 1. tear 2 ula, 3. secundar, 4. cuaterar, ‘Butandiona se oti prin: I. oxidarea 23-butandiotului cu KsCOVH:SO«, 2) adi ape ia 2-buting, 3, hidrolizn 2,233 tetraclerSotanul 44 oxides bee cu KMnO. in solute lb bazct, umatt de o reacted ehere 2 29, m0. ni. m. 2, m4, ns, ns. a, 228, Propanona: I. ete zomert cn lool; 2.” Se oxideah ct reactive Tollens; 3 Ste mater print a fabiara sce pes 4S reper industrial pin oidarea zopropmoluoi cu restivl Fling Sunt adevirate despre sil eandvie firma 1 arccaneterreducior 2. fe descompane a sub infoena H.S0, 3. ormeacd shar fermen se Sunt aeviate despre cil rg esata efimaties 1. ina in srctr glcerdlo, 2 preci cate nit, 3. Conn nmi par de tom de carbon, 4. prin ieomerie cio {oxides ioprenuli eu KsCOVE:SO, se obi: 1. 2H-COOH+ CH} ~-CO- COOH; 2 2002+2820; 3. Cis -CO-COOH + CO} +120; 4. Cy -00-CooH. cae din umioarel strat sant core: 1. HCOOMe, : 2. (CHsCOOnBs; 3. (Ctty-CO/Cx 4. CHCl, 000K, Print activate opti ee 2 4 valing - Amineleseobn prin watarea amoniaculu cu deriva halogenat de fpul: 1. Calle-CHt,~Cl, 2 Gie-ck 3. Gy-CH.-cl, 4 CHy-cH-cii—ch. ‘Sunt adevirate pens acidl formic 5 oxalic firma “le feacioneaz cu oxi bazici, 2. se deseampun lain prezena WSO; 13. se oxdeazd in prezens KMnO/H,S0,; 44. reacioneaztca PCL, ecotoreazh apa de brom: 1. aiduloeiy 2. Vinilaetilenss 3. glicealdehida; 4. glucozs ‘Se objin ester’ anorganici in reat: 1. CH,-CH= Cit, + #80, > 2. CH,—CH)-OH + HNO, -» 3. CH)-OH+ B80, > - 4.G8ig= G— chy + HNO» Gy 2329. 230, 231, 2m, 236, 23. Sunt adeviate despre teri airmail: 1 Nuse pot asocia nee prin lepitur de hidrogen; 2. se objn prin eliminare intermolecular ape, di alcool; 3. sunt uilizai ca solvent; 4. sunt substane chide. ‘Sunt adevirate despre aminoacz afmaile: 1, acidolantranilic (oamino-benzoic) este izomer de porii x vitamin Hi; 2, sole apoase ale tutor sminosczilor sunt slab baice: 3. instructur protsneloe nt numai a-aminoaciz; 4, valina se numese cid -aminocapronic. Celobions: 1. esteun dizaharidreducitor, 2 se objine prin eliminares ape inte aglucoc i rlucozd; 3. prin idrliza formeaz4 B.elucor4; 4 este unitate rpettiv din glicogen. Se rupe olegiturd C—O ta hidroliza 1. benzoetuul de fenil 2 zaharozsi, 3. oxidulu de eens; 4 glicogenutu. Cong lopitur coordinative: 1. elorua de tetrametilamoniu; 2) lorurade benzendiazon, 3. clorhidratl de aan, 44 sulfatl acid de ailing. Previn o siucturk amfionct 1. sult de aniing; 2. serina in solute epoass 3. aceilura de cali, 44 acidl antral (o-amino-benzcie). ‘Compusi cu formula molecularé C34,Bn pot frm: ' 2 a] ‘tilendiamin prin catia cu NH la carbonal sp; 1,4-iaminobutan prin reactecu KCN gi apo hidrogenare; a6id metlucenic prin reafie eu KCN 9 poi hidroling, 4. ean prin reacjia cu Mg urmati de hiro, Prezint electron neparticipani la tomul de azo > eistena le p= 133, 2. ianura de medi, 3. metilamina i 4 iodura de dimetetilamoniv, ‘Airmaticorcte sunt: 1. inmolcal lanl, unghiurie dine valle stom de carton sunt de 109728": 2. neopentanul are punctul de ferbere mai mie deetizopentant, 3. prin oxidrea metanulai in prezeafaoxizlr de azo, ia 400-600°C, se forme form alehida ciloaicaniapar i stomi de carbon hbriizai sp, ncorecte refertoare la alee sunt: 1 alchenele se pot prepara prin dehdrohslogenareadervailor halogen, ainsi, cu baze tr, In solu leoolice, 2. alchenele sunt soluble fn ap; 3, suliatl acd de alcil este intrmesiarul ce se formeszk prin ata apei Ia alchene, in prezengl de FSO, 4. 1,23propantriolul se formeazt prin oxidarea propenci cu KMnO, in soluie apoast slab bac, me. 240. am. 22. 2, 24s, M6, an, Afirmatile vali tt pentru alcani cits petra alchene sunt: “. 2 3 ‘ panto deferbere de tpi ces od reste asco molecular carbon hibidiai sp ‘in condi normale, termenil gazosi mu au miro exit termeni ai serei lor omoloage care prima fn moleculd numai atomi de carbon Preznts iomeriegeometick 1.CH,-CHy-CHCIy 5 2. Cig Gi= 6 — Gry GH 3. jm C= CH 40> Gi=c-Cm C—O “Trclonen de cthn Se pote oie pin tate talc cl, n mia oni © Fy 3 4 aportal molar CH:Cl 8 fie de 415, Talomind ‘aporemolar CH, : Cl prin eat de eubetite DDervaii monoclorurai ce rezat prin cloruare cata am-xilenull sunt 1 “2 3 4 1.3 dimet, 2clorbenzen, 13 dimeti, 4elorbenzen; 13 dime, Sclor-benzen; 13 dimetil, 6-clorbenzen Pentru compusul ey formula C,H este posbiléo struct 1 ili aturatd 2) seelicdnesaturati, 3. mint (Celica eu cate lateral, 4. cielo esata, Afimati sdevirate sunt: - 1. pin adifa ape a fenil-acetlend se formeazt benznfenand; 2. Gilfetona se formeazk pin adja ape! la 2-butinks 43, 2.3dimet/-2-butina fomeszi prin aia ape diizopropil-cetons; ‘4. uma singurdalchind forma prin ais apeloaldehidi. Reralth wee fn eat: 1 2 2 4 CH + NHS +03 CO, +2NH > Gilt, + NE pores Airmail corete sunt t 2 3 4 ‘aminee primare alifticereationeazk cu IC, lchinele i aledienee cu acelasi numa de atom de carbon in molecu sunt izomeri de functime; fenoxidal de sda prez olegiturk ionic; rmetoxidul de soi prezinto lepiturd one. Afirmatileincorecte sunt: 1 2 a 4 ‘elobutena se poate clorurainpoziji ali; fin reat clrust de vinil eu acidul clehidic se formeazk un derivat dibalogenat geminal; {aoprendl print un atom de carbon teri sada lcil sunt compusi stabil 25248, Reacfin de aie a HX decurge conform regli ui Markovnikov pens urmtori compu: 1. 2metil2-butenk, 2. feallcsilents 3. Samet -butens; |. propin. 29. Atma corte st: forma cis a acidului dicarboxilic cu formula molecular’ C4HLO, se mameste ec crotonie; 2, acid oleic est un aid gras nesaturatdicarboxilic, 3. anhidrida atic se formezt prin dshideataren acid ere; 44 acidal gluconc se formeaza prin oxidareaglucazei ct eacivTollens. 250, Dintrestracturle de mai jos: (HOH 0H Gita ees Gon i20H H—E—OH H—G—OH HO“E—H Emon i HOo—G—H — H-G-OH HOE =H HOME H—G-on HGH HG oH Hoo f H-G-0H H-E—OH H=G—08 HO-G—H Hon CHgoH = CHZOH HOH u m . \. (Cee care apar pia reducers fructozei sunt: 1 & 2 Tk 3. tk aw. 251, lepitura nous carbon-azot se formeaza in reacfiile de: 1. esterfcae a licerinei cu acid azote; 22, formareacianhdeinelor din compusicarbnilic prin adja aciuluicanhidic; 3. tratare celulozi eu acid azote in prevent acidali sulfuric; 44 deshidatareasiruriloe de amoniu ale aizlrearbolc 252. _Refertorladenatrarea protinlor sunt adeirt fail 1 ese penal de gen fi (lest, aia kus), 2. Stegenert de agen chimi(elctoiyacisa baw 3, pote repeznia9 moar ever lor maomolclare din stra roti 4 paren stun in cae ate ee schimbare conforma’ naturale prin rere le ‘turilor de hidrogen dintre languri _ ners Ia 253. Sunt ei de aie: c 1.Oig= GH C= og 0 —» GH GH= OH ay a a 2.Clig— CN + Hy0 —> Cll — CON, 38. GHg + CH3— COOH —> cHty= cH : t co0cH e tot g- e+ ap-o1-0-— ay-b-ay- oie ° oy { 2 255, 256. ast. 258, 259, 260. 261. 20, 26, CCompusii ce print legturfonice sunt: 1. acetlra de ealeus 2, Tenoxid de soa 3. alealicelulor primar 4 acetat deel Airmatiineorecte sunt: 1. -dizopreplcetona poate fi objinu prin hitrliza une lchine; 2. acidal oxalic ponte i obfint inal prin oxdarea butadiene cu K:CrOy in mediu de ssid sll, 3, cca poate fi objnutk ast: CHO +NH 44. aleadinelé sunt l2omeri de functiune cu alchinele. Afirmati corecte sunt 1. aidul malonic este iznmerl sere forma cs, iar acdalfumarc este forms trans; 2. aeidlolec est un aid nesatrat dcarbosiic; 3, anhidrda flick e formenzh prin desidratareaaciduli terete” | acidl gluconi se frmeazl prin oxidarea blind a glucoze ‘Substanjanumith I-buten poste &halogenata prin: 1. adit de Cl 2. aie de HCl; 3. adie de HI; 4 substitute alles. ‘React care se desfigoar fotochimic sunt Te Ciby + Ch > CHC) + 2. Gils CHs +Ch > Gy CHCL+ HCE 3. Gly #3Br, > CalBres 4. Gith-OH+HCI-> GHCI+H.0. ‘Sunt eaeti de adie 1. halogenareafotochimick a arenlor, 2. polimerizarea vnc 3, adifia CH,-COOH Ia acedlent, 44 iia HCN aetna ‘Nu pot da reac de sbsiuje: 1 Tpeatin; 2. poxilenul 3. 1 —butena; 413 batadena, ASimmaile corecte sunt: 1. teafia dintrealoxidal de sod ap nueste reversbili, 2. hidrolizacompusilororgano-manezieni este o eacie de substitute, 3, aia idreciilor la ssterle nsaturate omogene ese neovintath; ‘4 reaefia fenoilor eu compusi carbonic ese oreacte de condenser Afimatiincorecte sunt: 1. clorura de benzil poate da react de dehidtohalogenare; 2. recta dine iopropltenzen si clorara de bent este do tp Friedel-Crafts, 53. hexacloreiclobexanl se bine prin cloruareacaaliicl a benzenului; 4, 3clor~ | —butina prezintsstereoizomes Afiematiincorecte sunt: T.formula CsH,(ONO;)s corespunde trnitratula de glicering, 2. fenoul este sco dn srurie sale de etre acidul carbonic; 3, fuorumrea nu se elizeaz4 direct; ; ‘4 prin dita HX in 2 trepte fa 2~ busin se bin derivaidialogenai vicinal. ca268, 265, 266, 261, 264. 260, 27, am, nec gt m pron 0 mo a moa fon fon ye . tJ | 5 4 773. 1 Tp ome nore asa 5 esate » 2 Hatetomepmores eeease 3. ill an ime pesos gous rape cont i tee meet pcr somite sorts pe 1 elas pial dnc ial cocoa i 2 nln bes foe spas ‘ i Galle nate pesado m 4 pbsoper cick ok i mane oni Afirmafile corecte sunt: q Taal ssr-(Ca, Od coped nt dear; 2 fomla mca ~(C3NOy ep ns el 3. fms mela COs coop ith ele ms 4 tole mole (COS corp npn eer Rett eae nicl oma 1 dues sinc msi pr ble ceed mpi a Sout dense 2. Sle omc ome pte de bate; 2 paces ace a pce et 4. reactia de alchilare ¢ uifizatt ca mijloc de protectie « gruparii aminice, lial bili vesnepan 1c enc ox molar, penn ae 250, 2 insane Sea eset 1, ema pat semitone rmteuoe nhl nd ence hie 2 met, 7b Frnsivsop imbues peels coe’ me pene 2. apt, dn compan Gs $90 mane iadtc * 27, 4. prin aia ape a ~butind se formeszX metitil cetona. Refertr la licering sunt corecte afimafie: 1 se formeazi prin hidolizaglicrielor din eisimi; 2. produslreafici ei cu acidub azote (itogicerina), este un nitroderivatalifaiy 3, immedi baz in eae cu sulfa de cups formeaz un compus colt albesing 4. prin dublt deshidratare, ta pron de H,S0, se formeazi propena Refertor la alcool sunt corecte airmail: 1.2 meti,2~propanolal este un aloo! secundar, 2, akoolalizobutlic este un alcool seeundar, 3. alcool teria prin oxiareformeaza cetane; 44 in ctanol, la cl stn prezena el miei can de H;SO, se formeazAdietileteral. 28 4.cppg— arty + c0001 “SS Afirmatile corecte sunt 1. formula de perspectva a Plucozei este: 2. rem cla pen a vaca un pine cu ac ai concn af Centre 4, So Feipoxieet gcom asi hoo, 1 ShGrmconi eptrt emncatonis inte monszabuile continent Ace mal rt dec il tne ut 1. acidul butane; 2. propinas 3. feaolul; 44. acid formic. fii merece caine omer pin ia cia Shc te” 2 Melt etxtnac se cen eo pi xara ca KM in meio seins: 2. ncondarsbaaleidcu aos pte bine un ls 1 erates nto alte oma si frm ca nea conoae en ese alia infested sant won 1. Gig Cp GH GH G= 0 OH CH= oH, 2. Gilg GH — GI GH= OH CHO OW A.Gelg— CH — GI CHy—CH= Oa CHO. OH A. Getg Gy GH Gt= GH~ Ga OHO on Prez izomerie geometick: ldhida erotonicd 2-botenal; cial vinil acetic; acidul oles ‘scidul mt maloie. 9