VLADIMIR VOLKOFF TRATAT DE DEZINFORMARE De la Calul Troian la Internet ‘Traducerea: ‘MIHNEA COLUMBEANU:© Eaitions du Rocher © Antet pentru versiunea in limba romana Redactor: Nicolae Nastase Coperta: lon Nastase ‘Tehnoredactare computerizati: Diana Grad ISBN: 9739241.875 of mir ‘Tipograia MULTPRNT gt CUPRINS ei Prefati I-Dezinformarea si eul I-Ce anume nu e dezinformarea I= De la gurl la ureche we IV-E adevarat, finde am citi. V- Zilele Radiol 7 VI-Dezinformarea se organizeaza .. VII Perioada clasica . VIII Tentative occidentale 13 BIlSSsad IX Cine a cdstigat Rizboiul Rece? a7 X~Cum se concepe 120 XI-Cum se practic. 128 XIL—Accesorii verbale 136 XIII Accesorii senzoriale 154 XIV Cutie de rezonant 163 XV-E adevarat iindea am vazut 176 XVI- Un studiu de caz 185 XVII- Rizboiul informatilor 210 XVIII- Un mod de a trai XIX- Cee de facut? Multum... Nota autorului Bibliografie selectiva‘Toati arta rizbotului se bazeaza pe insetitorie. Sun Ti ‘Toati arta politicii este aceea de a face si se creadi. Machiavelli Omul e clidit asttelincit fictiunile fi fac o impresie ‘mai puternica decat adevarul, Erasmus Spunefile ceea ce vor si audi. Lenin PREFATA Astivi, gratie dezvoltiii fara precedent a mijloacelor de in- formare in masa, a capacitiilor noilor tehnici de comunicare, a relativ recentului vector informational aflat in plind expansiu- ne ~ Internetul -, informatia se raspandeste si este receptati ‘mai rapid ca oricénd pe intreaga planeti. Asteptarea, asimilarea siullizarea ei curenta au devenit la fel de presante precum sa- tisfacerea celorlalte trebuin{e umane — biofiiologice si psiho- sociale, Disparitia barierelor tehnice de comunicare a facut ca pi ‘méntul sa fie na numai un ,sat global* (Marshall McLithan), ci siun ,sat electronic" in spafiu caruia informatia, in diversele ei forme, real, trunchiat’, partiala sau falsificat circula in mare vitez’l Consumul zilnic de informatie, cu diferentele inerente, can- titative sicalitative, de la un individ la altu, de la 0 comunitate nafionala la alta, reprezinta o obisnuing o necesitate de la sine infeleasé si a care ignorare genereaza inevitabil frustrare, ne- ‘multumire si chiar nesiguranta, Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si mai nou Internetul sunt canale prin care se influenteaza, orienteaza si ditijeaza opi- nia publica, interesele si motivatille oamenilor, constiintele, chiar dincolo de granitele proprilor vointe si simfuri. Suntem ‘ot mai dependenti de aceasti retea globala pentru a fila curent ‘cu ceea ce se intémpla in lume. Am vizut la televizor, am auzit laradio, am cititin ziar sunt airmail care se invoca adesea pen- ‘rua argumenta un punct de vedere sau a justifca 0 anume ati- tudine sau conduita. De aceea ne bazim mult pe credibilitatea siintegritatea medillor de informare. Virtutile extraordinare ale mass-media se consttuie, para doxal, in tot atitea puncte nevralgice, iar dependenta tot mai mare a omului de ceea ce ii ofera mijloacele de informare in4 VLADIMIR VOLKOFF ‘masi reprezinta o ocazie propice si pentru manipularea infor- ‘matic, lar prin aceasta este posibil safe schimbate atitudinile, convingeril, trairile si comportamental oamenilor fra apela lamijloace vilente;o realitate de ordinal evidentei poate cipita cu totul alte dimensiuni fata de cele care ti sunt propri;albul se poate transforma pe neobservate in negru si acesta in alb ‘Traind intr-o lume hipermediaticd se pune tot mai acut si problema calitii informatie, a acuratetei ei, a concordantei de- pline dintre continutul su sirealitatea pe care o exprima, 0 su- ‘Rereaza satt o semnificd, Mai mult chiar: a sistemului de nor- ime si valor, concepti, aitudini, convingeri si sentimente pe care le poarti cu sin, a strilor de sprit pe care le vor provoca, ‘a asteptirilor pe care le vor trezi, Este vorba aici de ADEVAR, seris cu ltere majuscule si rostit rispicat, deoarece fra apira- rea si afirmarea li, dincolo de orice interese individuale sau de ‘grup, de subiectivismulinerentjudecati si aprecierii umane, ni ‘mic nu se poate cli frumos si trainic. A face rabat de la aceas- 18 cerinta, ao igmora, ar insemna in fapt si acceptim cinica for mula lui V. 1, Lenin: A spune adevérul este o prejudecati bur shezi meschina, Intru apararea adevarului se rica in fapt si cartea de fat lui Viadimir Volkoff care, cu rigoare stintiic, eu o privire lucida, obiectva, abordeaza metodic fenomenul dezinformari, {storia lui, determindrile sociale si psihologic, impactul su in plan individual si colectiv care merge, nu de putine ori, pina laa crea noi situati, noi evenimente, deci ate reali ‘Semnatarul lucrarii porneste in intregul su demers de la ‘convingerea-premisé afirmata foarte categoric precum ca: Ade viirul e un lucra sacru, intangibil, cel mai pretios bun al nos- tru. care, in consecinta, merit sé! tratim cu veneratie rez: sioasd: ‘Vladimir Volkoff autor a mai multor lueriri de psthosocio- logie, dar side inspirate romane si scenarii, cunoscitor in pro- funzime atit al viei politic si sociale a lumii occidentale, cat si ‘al celei ce pind mai iri era incatusata in imperiul comunist, in- treprinde o analiza meticuloasi, chiar didactic uneori, pentru Tratat de dezinformare ane explica cea fst dezinformarea pe traiectlistori al deve- ni sale, de a Calul Troian la Internet, ce este si ce va fiea in planul ménuirii abile a informatiei pentru a atinge un anumit obiectv. EL defineste dezinformarea drepto tehnica ce permite furnizarea de informatii generale eronate unor tetti, determi- nandui si comité acte colective sau si difuzeze judeciti dorite de dezinformatori. Date fiind amploarea si frecventa utilizarii dezinforméii in societatea de astizi, tot mai tributara i {ie a efectelor sale pe multiple planuri, a rolului ei in situati de ctiza side razboi, in tari precum SUA, Anglia, Franta dar siin alte state, sunt scoli,colegi, institute si centre de cercetéri unde se studiaza si se aprofundeaza cu mijjoace stintitic, teoretice al stizi nu doar in timp de razboi ‘sau crize, ci curent si pe timp de pace - este necesara mai mult ca oricand, avand in vedere ca pe masura ce informatia creste in volum, circula tot mai rapid, incercdnd si raspunda cat mai adecvat variatelor nevoi de cunoastere si actiune ale omului si -colectivitatilor, potential cresc in aceeasi proportie si pericolele denaturarii ei, ajungand pana la a se utiliza asa-zisele mesaje clandestine auditive si viaiale mente af inoculate direc in sub- Constentl uman precum sila acini de infonicare prin care si se afectezeciscernamntul factrior de deczi. Dupa cum ne- difuzind o informatie, transmitand-o incomplet, tendentios sau fals ori, saturand publicul prin suprainformatie, care abate aten- tia oamenilor de la anumite probleme si le diminueaza capaci- tatea de a diferentia esentialul de secundar se ajunge in fapt tot Ja dezinformare. Tafel de edifcatoare, cu extrem de multe concluai de or din practic nu numai pentru cei care produc informata, cs pentru cei care folosesezinie acest “prods special’ este i demonstratia autorului privind cele sapte feluri in care poate fi prezentat un fapt, in raport cu scopul care se urméreste si anume: @ afirmat; @ negat; @ trecut sub tacere; e amplificat; e di- minuat; @ aprobat; e dezaprobat.VLADIMIR VOLKOFF increzitor in valorile occidentale, Viadimir Volkoff ne atra- ge atentia csi in democratile autentice, in societtile cu ex- perienta democratica indelungati exist pericolul dezinforma- ni, Democrata, in viziunea sa, opinie pe care o impartasim si noi, presupune ca o conilte Sine qua non existenta libertati de imigcare a informatie. Incercarea de a 0 opri sau restringe ar echivala cu insisi moartea democratic, transformarea ei, am spune noi, in contrariul ei, adica in dictatura Excursulistori, succint, atent in select siredat intr-un stil atractv se dovedeste afi deosebit de instructiv. in huerare sunt infatisate situa, cazuri, exemple din istoria diferitelor epoci si popoare, pan in zilele noastre ~ cazul conflctelor din Goll Persic si din zona Baleanlor -, dar si din implozia devastatoare a sistemului comunist - prin care se demonstreaza elocvent cum au fost gndite si aplicate diverse si subfile tehnici de dez informare, de la miloacele clasce ale dezinformari de ipl re- latiei guréureche, tiparul, radiou, flmul, fotografia, televizive nea, la cel mai recent sel mai inidios ~ compuiterul, sub for- ama Internetuli in numele dreptutui fundamental al omului sia socetti ta informatiinedeformate, nedenaturate, al faptuli ci ast dezin- formarea se practica pe o scara ingrijoritor de mare find con- siderati a cincea dimensiune a oricarei bata - alituri de d- mensiunea pant, mare, aer si cosmos ~sunt explicate pe larg modaltitle si tehnicle de concepere siaplicare a dezinformir. Dezviirea intimititlor acestui procede, am numit dezin- {formarea care este considerati, cu deplina indreptatire, drept 0 ‘component a rézbojuui informational, prezent in realitate mu rnumai in cazul conflictelor militare, ci tot timpul, aut nu doar pe specialist ci si publcul larg, care este tinta orice opera- tiuni de dezinformare si inteleagalchimia acesteia, ingredien- tele care se folosese si in ce proporti si combinati “tehnolo- sce”. Vor vedea ea procedurile in cau, fra afi prea soist- cate, sunt in schimb extrem de eficace precum: @ negarea eve- nimentuli: @ inversarea faptelor, @ amestecul intre adevar si minciuna e modificarea motivuli: « schimbarea cireumstante- lor; # estomparea; ¢ camufiajul: interpretarea; e generaliza: Tratat de dezinformere v tea; ilustrarea; ¢ impartirea responsabiltti sau plasarea ei doar pe seama uneia dintre parti sa.m.d. Toate aceste“trucur”, care insa exploateaza abil toate slabiciunile umane, vantitle in- «ividului si prejudecatile sociale, sunt insotite de exemplificar, ‘ceea ce face lectura nu numai placut, dar si extrem de instruc- liv pentru infelegerea mecanismelor de functionare a dezinfor- marti sia efectelor ei adesea asemanitor bulgarelui de zapada ‘sau perversului indemn: calomniazi, calomniaza ct pn la ure ‘ma tot réméne ceva! ar specialistul nu se opreste doar laa ne prezenta cum si ‘ceeste in stare si genereze dezinformarea, posbilitaie sale cu adevirat dezorientative, dezorganizatoae, inhbitoare si chiar ‘taumatizante, ci formuleaza strategie, tactcle si clile practice de contracarare a acest fenomen nociv si amoral. In respectul autentic al omului, tindind seama ca in orice actiune de dezinformare tinta principala e omul, el find in fapt si“consumatorul” de informati, profesorul Volkoff,licentiat in literatura clasicd si doctor in filosofe, ne retne atentia si asupra ‘modalittlor de protecte impotriva muscaturilveninoase a dez- informa recomandandune: @ si nu ne lasim sufocati de su- prainformatia ambient; e si nu ne formm opin decat asupra subiectelor despre care puter avea acces la mai multe surse dle informare; e si practicim spirtal de contradict si si incercim {n oc si le cumparim gata fabricate; « sa i categoric autocenzara lor. Cualte cuvinte, pentru a fi imuni la dezinformare, pentru a anihilaefectele sale persuasive, fiecare dintre noi trebuie sa pri- vveasci fatele, evenimentele,situatile,indiferent prin ce vectori ne sunt aduse la cunostinta (atentie deosebité la televiziune ~ paradisul dezinformarit), cu 0 anume circumspect, facind efortul de a examina atent sursa, confinutul informatiei, mo- mental sau contextul in care a fost lansat si cénd avem posibili- titi chiar si o confruntare cu realitatea la care face trimitere. Pentru ci, asa cum spunea G. B. Shaw un om informat este mai dificil de manipulat decét un om neinformat, deci va cédea mai sereu vietima dezinformariw VLADIMIR VOLKOFF Iati tot atdtea motive sé salutim cilduros initiativa si efor- tul editurii Antet de a pune la dispovitia cittorlor romani aceas- ticarte. Eaeste de certi utltate pentru a intelege siceea ce sa petrecut in anii regimului comunist in tara noastra, dar si ceea ce se intimpli acum in aceasta perioada de tranzitie ~ dureroa i, confuza inca si parca fara de sfarsit - spre societatea demo- cratic si statul de drept pentru care Sau jertit adtia oameni in decembrie 1989. Lucrarea se adreseazi s tilo, tuturor celor care hucreaza in sistemul mass-‘medi lor didactice, cercetitorilor si studentilor din institutile cu profil socio-uman, lucratorilor din serviciile de informati, celor din diplomatie, personalului militar din structurile ce asigura apararea nationala, ordinea publica si siguranta nationala. Prin problematica ei de mare actualitate, cu siguranta ca aceasta carte va fi receptati cu interes de catre clasa politica romaneas- i, de analisti politic care furnizeaza sila randul lor sunt mari consuratori de informatie, dar side pablicul larg, de orice ceti- tean care are dreptul la informatie veridicd, tocmai pentru a pu + tea filiber sia actiona in cunostinga de cauza in folosul su ial Dr. Gheorghe Aridivoaice Caprrown I DEZINFORMAREA $I EUL Mi se intimpla adesea si tin conferinte despre dezinfor- ‘Am vorbit in nenumérate cluburi flantropice, precum si n fala Asociateifilosoflorcrestin, la Sain-Cyr sila Saint Cyr au MontDore, pentru jandarmi, marinari, ziaristi, politisti, aviator, oameni politici 3 chiar la Scoala superioara de rézboi (pe care nu mai trebuie so numim astfel, pentru ca a fost re- botezati Colegiul interarme de aparare, ceea ce este deja un semn complice din ochi al dezinformatorului). (Or, de cum trecem la etapa rispunsurilor la intrebai,intot deauna se gaseste céte un smecher ~ profesor sau colonel ~ care si se ridice si sani spun: —Foarte bine, domnule, neaticonvins, Dar cine ne dove- deste cd nu dezinformati si dumneavoastra? Rasete Intrebarea este paradoxala dar legitima si, de ast data, 4am impresia cé ar fi mai bine si réspund inainte de a incepe. Prin urmare, voi povesti chiar deacum ce anume ma deter- ‘minat si ma interesez de dezinformare. (Comandantul Coignet si arma psihologica in 1958, eram elev ofiter la Scoala Militara de Infanterie din Cherchell, iar programul nostra de trageri, curitire a armamentului, marsuri nocturne si trasee de lupta a fost intrerupt de un conferenfiar care nea facut si radem prezen- tindunise astfel: Sunt comandantul Coignet, de la Scoala asazisi supe- rioara de razboi. (Inca se mai numea astfel) La care, a inceput sa ne vorbeascé, pentru patru ore, de- spre arma psihologica, Eram cam sapte sute si cred ci eu am fost singurul pe care la interesat expozeul comandantulai, In ziua ,liberari*,6 VLADIMIR VOLKOFF ‘acea sirbatoare cu care se termini stagiile militare si in tim- pul careia totul e permis, sase sau opt dintre camarazii me au adus pe scend un obiect prelung pe care Fau prezentat ca find ,arma psihologica* si care nu avea psihologic decat numele. Eu, insé, fusesem fascinat de cocktailul compus din violuri la adresa multimilor, propaganda, psihanaliza, maoism si tehnici publictare pe care nil propusese comandantul. Sar putea ca toate acestea si fi fost inca incomplet digerate, poate cA o anume naivitate ma indemna sa consider aceste metode aproape infalibile, dar sunt sigur cé nu ma ingelam presimtind ca era ,ceva" la mijloc. Si, la drept vorbind, trebuie si recu- noastem ci de ast dat armata francezi nu mai rimasese ‘urma intrun rizboi ci, dimpotsiva, era in avangarda unor cer- ccetiri abia schitate, dar care aveau sii ofere pe viitor niste rezultate de risunet mondial Pentru moment, inca nu ne aflam decit in faza de creare a Biroului 5 sia Corpului de cadre al tineretului algerian, care hu au ajuns la rezultatele scontate. Corpul de cadre al tineretului algerian pornea de lao idee ‘sinatoasd: promovarea in Algeria a elitelor favorabile prezen- tei franceze. Aceasta tinea simultan de Santierele tineretului i de conceptul de comisar politic, aventura in care am fost amestecat si eu insumi. Nu pentru multa vreme. Cac, ince- pénd din luna julie a anului 1958, actiunea a fost sabotata la nivel guvernamental si nu mi-a mai rimas decat o bereta cu panglici verzi, culoarea verde fiind judicios aleasa, intrucdt este preferata musulmanilor. Biroul 5, in ceea cel priveste, avea misiunea de a manipula opinia algerienilor, dar era slab pregatit pentru asa ceva, sau mai bine zis, opinia armatei era prea putin pregatita ca si profite. De obicei, erau afectati parasutisti care nu mai puteau Siri, sau rezervisti ale caror opinii politce pareau indoielnice: echivala cu a inserie actiunea intr-n cere vicios, din moment. ce se impiedica obtinerea rezultatelor despre care se credea cA maveau si apard, ‘Mil mai amintese si acum pe acel locotenent cu beret rosie care venea si aducd discuri eu muzica berbera in satul ‘meu de regrupare araba. Populatia, desi binevoitoare fata de atat de dezinformare 7 noi, disparea la primele mugete ale megafoanelor. Mam inte- resat care erau motivele acesteiatitudini. Oamenii mei mi-au ‘explicat, in eufemisme pudice, ci acea muzicd instrumentalé surescta femelle intr-un asemenea hal, incdt nussi mai puteau face treburile. Am transmis mesajul, dar fara succes. ~ Nau decét sa asculte, mia réspuns locotenentul. Asta le deschide spiritul, Incepand din acel moment, am considerat c& na astfel ‘rebuia 88 se ménuiasea arma psihologica, dar in mintea mea sia ficut loc ideea c& trebuia si fie posibilé manipularea spiri telor. In aceeast perioada, am inventat cuvantul psihocratie care, in calitatea sa de neologism, nu spune mai putin decdt ‘cea ce urmareste s8 spund Roger Mucchieli i subversiuea Anji au trecut si, spré 1972, iteresindusmé de lumea invit timantului, am descoperit admirabila brosur a hui Mucchieli, Subversiunea. Reludnd nofiunea de ,rizboi al schimbului", draga lui Pierre Nord, Mucchieli, piciornegru*, fost comunist, fost ofiter din D.B. 2, care sa pierdut un brat in lupti, demon- streaz cd ,conceptia clasica facea din subversiune si din riz- boiul psihologic o masina de rizboi in perioadele de ostlitate sise oprea la sfrsitul acestora*. In schimb, ,rizboiul modern este in primul rind psihologic’, iar beligeranti la curent cu ultimele noutati urmarese sa ereeze in tabara adversa o ,rev lutie voluntarist: ,Conditile socio-economice ale revolutiei (.) nu devin {forte] motrice ale revolutiei decd daca exist 0 stare de spirit revolutionara, o vointa de lupta, Aceasta «stare de spit este cea care face revolti, in afara cazalui cd inter- vine resemnarea, din cauza fricii sau a respectului, Prin urma- re, Se poate si trebuie si se «lucreze» la nivel psihologic, s8 se {nvinga frica si respectul, s se creeze agresivitatea unora $i complicitatea altora." Observati ci aceasti doctrind, exploatata din abundenta de catre comunisti timp de trei sferturi de secol, este in curs * tnorig, pie noir= (arg) francez din Algeria (tr)8 VLADIMIR VOLKOFE de a fi reluata de islamisti, din nou, cu anumite conivente occidentale. Important nu este realitatea viel", consemneaz Muc- chielli ,ci ceea ce cred oamenii, iar ,Gasirea cuvintelor care au efect e mai importanta decit analizarea datelor obiective™. Actiunea subversiva urmareste trei scopurr — si demoralizeze natiunea vizata si si dezintegreze gru- parle care o constituie; A discrediteze autoritatea, precum si pe aparator tionarii si notabilitaile sale; = si neutralizeze masele pentru a impiedica orice inter venfie spontana generala in favoarea ordinii stabilite, in mo- ‘mentul ales pentru cucerirea non-violenta a puterit de catre 0 mica minoritate ‘Aceast neutralizare impli’ ,s& se impun ticerea majo- rita, o tacere care exprima apatia, nu oprobiul la adresa ele- mentelor turbulente*. ,Nu este vorba in nici un caz de o «mo- bilizare a maselor populare> (..) ci, dimpotriva, de imobiliza rea acestora, Voluntarismul revolutionar nu are nimic dea face cuto rebeliuine general, iar «recursul la popor» nu este decit formula verbala de propaganda, valabila atunci cind poporul este tinut la distanta.* Demontind actiunea agentilor subversivi in cazul cand acestia raman exteriori grupulai vizat ca si celui in care se inte- rear, Mucchielli arata ci .nu e posibild nici o manipulare fara cunoasterea perfect (intelectuala, psihologica si empa- ticd) a grupului care trebuie subminat si a membrilor sai. Aceasta, bineinteles impreuna cu priceperea si stapanirea ‘ehnicilor de manipulare, permite si se asigure credibilitatea a ceea ce se doreste si se dea de crezut" Pe scurt, si intrun mod de-a dreptul genial, Mucchielli de- -venise constient de o transformare radicala in arta razboiulu. Daca, de la inceputurile timpurilor, arma psihologica nu a fost decit un accesoriu rizboinic folosit doar rareori si cel ‘mai adesea lisat in magazie, secolul XX a cunoscut aparitia unui razboi esentialmente psihologic, in care operatiunile militare au devenit doar accesorii la care se recurge parci- monios ca la niste anexe ale actiunii principale, Astfel au fost, Tratat do dezinformare 9 dle exemplu, razboaiele de decolonizare, precum sirizboaiele therla care tau adus pe comunisti la putere in numeroase printre care si China, Numesc acest fenomen ,paradoxul tui Mucebiel ‘Nu numai ca Mucchielli mi-a deschis ochii asupra revolu- tii ruse care, intr-un fel, ii dduse nastere, si asupra a ceea ‘ve se intémpla in jurul meu (peatunci, ma aflam in Statele Unite, sfésiate in doud de Razboiul din Vietnam si de exploa- ‘area sa politic) dar imi si propunea, fara so stie, un subiect «le roman care ma urmarit cdtva timp: bas fi pututintitula Aventurile unui psihocrat si as fi povestit in paginile lui cum ‘roul sia vandut sufletul dracului pentru a stapsni sufletele alla, Daca am renuntat sid scriu, am ficuto din dow’ motive, ‘wnul bun, celdlalt rau, Pe de o parte, am descoperit c& nu vvosedam stfciente date asupra tehnicilor de manipulare entru ami imbogati povestea intr-un mod satisficator ~ si ssupra acestui punct, nu mé inselam. Pe de alté parte, imi repugna sa descriu medii sociale pe care nu le cunosteam, ‘cum ar fi, de exemplu, acela al presei, de unde mi se parea cd proveneat cele mai grave manipula: nu observam, ca un orb ce eram, c& se intimplau hicruri mult mai rele in cercurile intral céror mijloc tréiam ~ si anume, mediul universitar american © ocazie pierduta, asadar,insi pe care aveam 0 resisese nai tira Alexandre de Marenches si dezinformarea Succesul unui roman al meu intitilat Reintoarcerea, publi- cat in 1979 si a cérui actiune se desfisura in lumea informati- ilor, a facut ca directorul Ser viciului de documentare extern si contraspionaj alias SD.ECE., sau ,Sdéke’, cum il numese ‘cu afectiune unii, si ma cheme pentru a sta de vorba, Alexandre de Marenches, descoperitor al lui Sun Ti, era convins, intre altele, de dowa lucruri foarte simple: in primul rind, ca inamicul (adic, in acea perioada, U.RS.S) purta un ‘razboi psihologic cu noi, iar in al doilea rand, c4 unul dintre cele mai utile mijloace de apirare ar fi constat in a dezvalui