Nr. 19-20 Sibiiu, 1—15 Octombre 1881. Anulu XII. TRANSILVANPA. Foi'a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul- tur’a poporului romanu. Abonamentaln se face numat pe cate 1 ann inteeg in Sibiu, su prin posta sia Acésta fda exe clte 2 ele pe Inna ‘el ce tm sna membriasocatin I aust, pentru | Se abonédia 14 Comitetuln asociaiane tra strainatate 6 franci (Lei noi) en porto postl ‘rin. domnii col — Procest yerbale Iuatu in siedinti'a com Flor’a phanerogama din fostulu districtu alu Naseudalui (wrmare). shu st. n. — Procesu ver- si cultur'a poporulai romana tinuta in 26 Aug translvane pentra liter. ai cult, poporulsi romana tinuts in 18 Septembre stn, — Procesa verbale luata in siedint's comitetulai Asociatiune’ transilvane pentra liter poporului romana tinata in 4 Octombre, — Catalogu alfabeticu asupr'a cirtlora aflatire in bibliotee'a Asociatiime’ tramsilvane de Peta Petrescu (urmare). — Concurse. ‘Sumariu: totului Asociatiunei transilvane pentru literatn dale Insta in siedinti'a comitetulai Asociatiun H, subfuscum Sehr V. brunetica. Dupa 8. B. Tr indicata pre alpii dela Rodn'a nu o eunosea, Flor’a phanerogama din fostulu Districtu alu Naseudului. Hi. pratense @ astolonosum, fausch, V. de praturi De Floriann Porcins, Cav. alw ordinului corinei de feru cassa TIT, viee-eapitanu emerit, 3. flagelliferum Schur, (Crmare), y- Stolonibus florigeris. Pre colini, praturi, prin poieni. % alpigenum Schur, Dupa 8. E, Tr. 2142, b, indieatu stnei la. Roda’ pre alpii dela Rodn’a. miu eanoseu, Floricelele miei ed la piloselloides, Inflorescenti'a ed | H. pratense x pracaltum V. prutensa-prelungita, Capie Ja Auricula. Cu si fara stoloni, {uli miei si nu invesuti (praeaftum).-‘Tulpin'a st foile ed a In pratense, "Pre olin. HL pracaltum Koch (Vil), V. pretungita 7 iia 4H. praealto x pratense. H. Auricula x piloselloides. V. urechiata-pervsica. Pre 7. prelungita-pratensa, Floxile a florentiinin Gf Sevotinns Wil Bila pratense folle mai ed a pracaltum. Tnea pre colin #- Beubinlt Gt Bashinil Seal) , HL pratense X Auricula. V. pratensa-urechiata. Foile mai 7. decipiens (Ht. fallax Koch — non Witt) Incl In pratense, si si mai putienu mile perdse, inse 3: hirsutum (N. fallax Willd — won Koch) Cova mai mari ci la. Aurieula, seurta petiolate, Se apropi & setosum (H. piloselloides Wablr. — non Vill). mai tare de pratense. Totu pre coli ‘Tote acestea forme pre eolini, praturi, pascatorii, anga | H, yulgatum Koch, V. eulgara, eal a} Iocan] caal amo [eect mocaliiratey « paucifolium, folis Iatioribus, subovatis, basin versus grosse dentatis (H. Lachenalii Gimel, H. earpatieum 8. E. H. Auricula > fallax. V. urechiato falace, Stolonii tlo- | By aids a). : riferi, foile’ pre pagin’a superiéra ew ‘peri lungi tieposi, ea Ja fallax, éra florile indesuite si putiene, ef In Auricula. HL Nestleri Vill. V—c'a lui @ hirsutum (H. cymosum Friki), 3. intermedium (H. rodnense mihi). Perit tulpinet egali de Jungi eu diametrulu tulpinei (a hirsutus Koch), -éra perii corymbului scurti si glanduliferi, amestecati cu peri simpli si mai Tungi (7. Vaillantii Koch. Synops. ed. IL p. 384). Pre colini si paseatorii, prin poieni, in reg. mon- tana si subalpina, f gracillimum 8. E. Tr. 2165 sylvaticum (I, sylvaticum Lam. H. polyphyllum N estler, & goth: (HL gothicum Fries). Tote acestea forme prin paduri si Ia marginea ace- | stor’a, prin tufisiuri, poieni. Form’a y. sylvaticum se des- tinge de form’a # gothieum numai prin perositatea glan- dulifera a involuerului H. transsilvanicum Heu/. (H. leptocephalum Schloss. & Vuk, HL. pleiophylium, eriophyllum, eriocaule, arctica, oblon- gifolium Schur.’ H. rotundatum, Kit. in Schult.’ dsterr, Flora, Crepis Kovaesii F. Fl. Tr. 1889). V. trunsifvana, 3 HL aurantiacum L. V7. aurantiaea (Stngerisa, Rusilitia), | Prin ‘paduri si la marginea acestor'a in reg. montana si Pro paseatorii subalpine, subalpina, 3 luteum. H murorum L. V. de muri. y flagelliferum, pallidum Schur. | @ forma gen giganteum mihi, Tulpin’a pina la 75 emtr. inalta, | 4 oblongifolium, Foile pina la 32 em, Ingi si 5%), emtr. late, Cu sifara | 7. sylvaticum. stoloni. Colérea florilora ed la form'a gen, Prin poieni paduri, la marginea acestor’a, pre colin 2ineiso X murorum mihi. V7. dudidsa. Inflorescenti'a. eé In murorum, nse peduneulit si in- volucrulu au forte pucini peri glanduliferi. Foile radaci nale (pre tulpina lipsescu) sémena eu cele dela incisum, sunt inse verdi eé Ia muroram, si nu albestrii ela cisum, Pre In marginea de paduri, prin poien. ineisum Hoppe. V.incisa, Prin paduri in reg. subalpina, bifidum Kit, 1. bifida, Totu la asemenea locuri Iasiophyllum Koch. V. rotundiora. Dupa H. V. p. 48 indicata pre aipele” Corongisiu. ramosum WK. V. ramifinta, Dupa B. Tr. 1659 si F. Fl. Tr. 1870 indieata pre alpele Ciblesin si Arsulu, apoi Jacquinis, Vill. V—ca lui Jacquin, Dupa B. Tr. 1651 F. FL Tr. 1878 indieata pre alpit Stolu, Galati, Arsulu, ‘mu Te-am aflatu, L spicatum All. (H. praenanthoides Vill. folis erassioribus et corymbo e capitulis paucioribus composite. Tanka im litt ad, Gydngyds 10/2 1866). Pre praturi in locuri subalpine si alpine, 8. perfoliatum (H. perfoliatum Frvhi) ieni, in re. monta H, carpatioum Bessey. V. carputica indicata pre alpii dela Rodn’a eydoniacfolium Vill, Tiwseh. (H. suleticum Sternb. HL Geereiamim Bmgt).¥. sudetica, ‘Dupa B. Tr. 1640" dicata pre muntit Ciblesin si Arsala, mu_le-amu alata, Dupa 0. b. 2 1866 p. 982, — 1873 p. 217 si 318, apoi N. Ung. Slay. p. 42.43 H. earpaticum Bess, nu e iden” fiew ew H. carpaticum Winn, H, carpaticum Wim, aru fi restrinsw numai la munti sudetici, pre eindu HL earpatieum Bess. aru provent pre alpii carpatici la pélele muntelui Tatra, atitu pre partes Ungariei eit si a Galitiei Dupa Koch Synops. edit, I. p. 393 ¢ H. evdoniae- folium Vill, (Koch) sinonimu ew H, sudeticum Sternbrg, asemenea si dupa F. Fl. Tr. 1883. Tota dupa acestu citatt, ruil, eydoniaefoliam Vill, sinonima sie Bmgt. (B. Tr. 1640). Dupa’S. E. Tr. 2180 aru fi H. ear- paticum ess, sinonima ew HL. sudeticum Sternbra: din eo Xd Pre pratui, po- Dupa 8. E. Tr, 2189 HL tra inse H. Csereianum Bmgt. dupa S$. E. ‘Tr. 2160 si M. E, p. 151 Ne. 24 aru fi sinonima cu H, glabratum Hoppe FL Tr 1 De aci se vee, ct H, carpaticum Bess. eare dupa 6. b. x. 1866 p. 252" dela Besser inesee nime nua alata, este 0 phinta dubidsa pentru. Caxpati De sre-ee ew pina acumu in acesta tienutu nu amu ailatu nied H eydoniaefolium Vill. (Koch), nici H. glabra- tum Hoppe. si nie yre-un'a forma eorespundietére (hibrida) la HL, praenaithoidi > alpinum Sehultze (N. ME. p. 135), séu ia praenanthoidi > vulyatum (Ung. Disgn. p. 43, 43), fasemenea mi ann aflati niet H. juranum Fr. séu yre-un'a, forma, ee aru avé asemenare en acésta specia (0. b. 1873p. 92, 217 si 218), asié sum de parere, e acei bo- tanici, eari‘au cuyetatn 4 fi aflatu pre alpit din acestu tie- nutw H. eaxpaticum Bess, (H. eydoniaefolinm Vill). au eo- nisu_o erdre in determinatiune si respective au acceptatu pre H.«praenanthoides Vill. de H. earpaticum Besser. H. villosum Jey.’ flooisa. B. flexuosum (H. fiexnosum W. K.). Ambele forme la locuri petrése séu stinedse eu substrata de varu, in reg, alpina séw subalpina, Corongisia, Miaias'a, Gemenea, Gergeleu. XH. alpinum 1. @, forma gen, 2. pumilum, V, alpina, HL Csereianum | 162 7. subglabrum Schur. % sudetieum Wim. Pre pascatorii subalpine si alpine. HE: saxatile Jao. — non Vill. (H. glaucum All). V7 de tine. Dupa B. Tr. 1695 si F. Fl. Tr. 1867 indieata pre alpele Petrosulu, HL, longifolium Seiteieh. V7 lunge ’n foi 2164 indicata pre alpit dela Rodn'a, si | 1 lanatum Vill. V. lanisa. Dupa B. Tr, 1563, — F. FL Tr. 1879 si 8. B. Tr, 2188 indieata totu pre alpii dela Rodn’a, mw le-amu aflatu, H. boreale Fries. V. boreala. ‘ines padurilora, H.Sabaudum . 1 de Salud. eu tufisi, infeg. montana. HL. tridentatum Fries. (H. rigidum Hartm). V. tridentiata, @. glandulosum (H, laneolatum Vil) Inca a asemenea H. umbellatum L. 1. @, monocephalum. | # brevifolium Tau, 7 integrifolium Frohl | 4, Welandii Heuf Dupa 8. E, Tr Prin tufisiuri, poieni, la mar- Pre colini si paseatori umbelata. « giganteum Heufl Ealpicolum mihi Pre praturi, eimpuri, colin, prin tufisiur, poieni, Ie amarginea paduritora in reg. infriéra si montana, éa fora’ in cea subalpiua HL, foliosum WK. V. foiwa, Dupa B. Tr. 1667, — F. HL Tr, 1809'S, Be "Tr, 2199 nate pre alpt de fodn'a nu amu silat, Crepis L. Sunat Gr, foetida L. 9. rhocadifotia. (Cr, rhoeailifolia M. B.). ‘puturdea. Pe razére, ruinaturi, Tinga eal, ©. rubra L. 8. risen. Our ©. setosa Hall. ji ida W. K, cali, pe agrii,”razére, ruinaturi, 3. glabrata glabris, Toru aci, rary, |G. praemorsa Timseh. 8. strupurata, prin tufsiur, ici, eolea (la Naseudu). ©. Jacquinii Tausch (C. Mondrilloides Frihl, nom Jacq, racium Mondrilloides R. Mb. Hierac Scirea lui Jacpuin, Pre alpele Misa Pre alpii Galati, Arsula, Ciblesin (B. ‘Tr. 1827) mu amu veditta, ©. biennis L. 8. bieala a, runeinata (Cr. lodomeriens dentata. lacera (C. biennis 3. bannatien Roche Pre praturi, razére, linga eali, la margines paduriory |G. grandiflora Tisch 8, groniifr «, monocephala. |. oligocephala. | 7 polyeephala. | Pre praturi, paseatorii, in rey. montana si subalpin. G. sibiriea L. . sibiriea. Pre praturi in reg. subalpina pre ‘raciunelu la Rodn'a vechia, In altu loew nu amu aflatn ©. paludosa Minch 8. de patudine. La loeuri_umede su jzindse, langa parae, prin paduti Unmatériele speeti: s. 8. tiepdea. Langa ‘Pedunculis Pre locuri erbise si Hie- Bess.)pina. Dupa B. Tr. 1670, — F. Fl. Ty. | 2100 indieata pe muntii Lopadn’a si | * Rotund’a ” ©. montana 2, Mb. (Soyer montana Monn). S. montana. | * Dapa SB. Ty, 2136 indieata pre alpi dela Rodn’n: G. axes Cass ((iertcium aureum TR. Mb). 5. auria, ~ Dupa B, Tr. 1681 si F, Fl, Tr. 1826 indicata pre alpli Coron- gsiu si Ineuti, si in ne ©. blattarioides Vil. S. austriaca, Dupa B, Tr. 1660 si FHI. Ty, 1696 indicata ‘pre alpi Galati, Stola, Ars Givlesiw si Corongisin nu Aw alata, Prenanthes L. Crestatié (Salat’a iepurelui, Talharé). P. purpurea LZ. purpuria. 8. transilvanica (PWolfiana Schur). Prin paduri si tufisiuri in reg. montane, Lactuea L. Laptuca (Marole). saligna L. 1. salciedoa, Langa eali, garduri, pre razdre, prin tufisnri, .. Scariola L. 1. selbatera, Pre ruinaturi, nga muri, gar- dluri, cali, prin gradini. sativa LL. de grutina. « integrifolia. 8. foliis runcinatis. Cultivate, L. muralis Freson Gartn, L. de muri, (Susaiu de padure Crestatié, Talharé). Prin tufisiuri, bercuri, langa garduri, Mulgedium Cass. Susanitia. M. alpinum Less, S. alpina. Prin paduri montane si sub- alpine la Joeuri umede, Tinga parae. (Galata de gradina). Sonehus L. Susain, S. oleraceus L. 5. vulgar « integrifolius Wallr. js triangularis Wallr. y- lacerus Willd Pre agri, rizére, langa gardur, prin gradini de legumi. S. asper Vill. S. aspru. Totu la asemenea loeuri S. arvensis L. 5. dle ciimpue Pre agrii, intre semenaturi. S. uliginosus M. 22. (S. arvensis L. 7. laevipes Koch). 8. liginosu. Pre locuri apatise, uligindse. ‘Faraxacum Juss. Papadia (Denicle cinelui). 7. officinale Wigg. (Minch). P. ofiinala, @ vulgare. aq. giganteum mihi. 38. monstrositas fasciata. 3. alpinum (Leontodon alpinus Stoppe. L. eaucasicus Steo. 1, nigricans Kit). j. glaucescens corniculatus (Leontodon eorniculatus Kit. Leontodon slaucescens M. B.). 9. lividum (T. palustre D. C. Leontodon lividus W. K.). Form’a @ 7. pro praturi, pascatori, in reg. infe- riéra si montana, — form’a . pre locuri subalpine si al- pine, éra form’a }. pre locuri uligindse subalterne Ia Tei, Hypochoeris L. Sangeru. HL radicata L. S. radacinosw. (Buruiana poreésea) | 3. forma parva (HL. intermedia Richter). Pre praturi, pascatorii, in reg. inferidra, H. Uniflora Vill. S. unifloru. Pre praturi si reg. montana si subalpina. pascatorii in 163 H. maculata L. 8. maculatu. Inca pe asemenea Locuri. H. aporgioides (Achyrophorus aporgioides Sehur.). . alpinu. Dupa N. V. X J. p..148 si F. FL Tr. 1791, indicatu pe alpele Corongisiv nuvlu emoseu. Presupuny inse a fi nu rai o forma nemaculata dela H. maculata L. si verosimila Tr. 2067 pe numi- forma a, alpicola indicata in S. tuln alpe. Scorzonera, Cult. Scorzonera L. Se. hispanica £. Se. hispanica. Se. rosea Wik. Se. rosia si Se. purpurea L. Se. purpuria. Ambele specii pre praturi J pascatorii in reg. montana si subalpina, ‘Tragopogon L. Barbulitia (Burb'a caprei, Salata de iarna, Fire de eimpn galbina). Tr. pratensis L. B. de praturi. @ forma vulgaris, 9. tortilis Meyer. Pre praturi, edmpuri, pascatori Pieris L. P. hieracioides L. (. oulgara. @ forma vulgaris, . ruderalis (P. ruderalis Schmitt). y. paleacea (P. paleacea Vest). 5, erepoides (P. erepoides Sant). Pre colin, prin tutisiuri, spineturi, kanga cali Gaiora Oporina Don. Oporina (Capalu calugaralni). ©. autumnalis Don (Leontodon autumnalis L.). @ monocephala, vulgaris. 3. polycephala, vulgaris. y- pratensis (O pratensis Lees). Pre praturi si pascatorit de’ comunu. 0. tomnateca. Leontodon Juss. Leonida (Coltiuln leat). S hastilis L. L. owlgare a. glabrosus (Leontodon danubiale 3 longifolius (Leontodon longifolius 7. hispidus (Apargia hispida Host), 3. caucasicus (Leontodon eaueasicus ‘Sei. Formele e. + 7. pre praturi, pascatoril, in reg. in- feridra si montana, Gra form’a 3. pre pascatorii in reg. subalpina si alpina, L. pyrenaicus Govan. L. pirensia. @, aurantiaeus (Apargia aurantiaea Kit) 3. humilis, albo squamosus (Apargia alpina Host, Bmgt. ‘Leontodon alpinus Sear). 7 pinnotifidus (Apargia erocea Willd). Forma a, si j pre pascatorit alpine fira deosebi de substrata, éra form’a y. pre alpii Gorongisin, Miaiass Gergeleu pre substratu de vara. Pre alpele inew (H. V. Xd p. 138 6 F. FIL Tr, 1759. 7. mu am vedintu, L. ineanus Schrank. L. suria. Dupa B. Tr. 1635 si F. FL ‘Tr. 1762 indieata pre alpele Petrosu (limite cu eomitatula Muresiu-Turd'a) naam vediutu. fh. L. repens Cichorium L. Cicére. ©. Intybus S.C. rulgara (Ciesre de véra, Seaiu voiniceseu). Pre paseatorii, razire, edmpuri, linga eal. © Endivia L. 3. crispum. O. de gradina (Endivia, Salata ‘de endivia). "Cult. aitAposeris Neck. Salatica. A. footida Less. S. puturdsa. (Salat’a canitoru).. uri frondése si tufisiuri. Lampsana Town L. Sgrabuntica (Salata cinésca). L. communis L. Syr. coma. (Eba de sea). Prin tue fii spineturi, Ia marginea paduriloru, langa garduri, Se folosesce de poporu ef planta medicine pent sgaia. Serratula L, Seratula Polomida). S tinctoria L. S. vulgare, (Polomida, Galbinare). Prin poieni, tufisiuri, padur S. radiata M. B.S. radiate. Dupa F. Fl Tr. 1709, in dicata pre alpéle Corongisia na am atiata. appa Tourn. Scatete (Brusturn). L, major Garin. Se. mare. Langa garduri, cali, pe razire, prin tufisiari, spineturi. B. capitulis minoribus conglomeratis (An L. eon ‘slomerata Sch ‘Totu ln asemenea locuri, mai raru (Naseudu). L. minor D.C. Se. merunta, Inca la asemenea locut L, tomentosa Sunt, Se. painginosn @ forma vulg, B. tomentosa X nor. Form'a @ Ia acele locuri ef ‘speeiile precedente, éra form’a . in reg. montana la Rodn’s- vechia. “Inflorescenti’a e4 Ia minor, perositatea e& Ia to- mentosa, capitulii ceva mai mari cd la minor, y- tomentosa major. (An L. intermedia R. Mb.?) Ca Ditulii mari e4 la major, inse puginu painginosu-perosi (mai pucinu ed la tormentosa). Capitulii terminali, 13 indesuiti. La marginea padurii din susu de Teleiu aprope de Fiadu, Cirsium Tourn, Seaiu (Crapasnicu, Crapus . ©. decussatum Janka. Se. crucisiatu. Prin poieni si la mar- | ginea padurilorw in reg. montana si subalpina pre Coron- gisiu, Benesiu, Rotund ©. criaphorum Scop. Se. lanosu. Dupa B. Tr. 1724, — HV. X. J. p. 134, — F. FL Tr, 1655 si. B. Tr. 2296 indieata pre munti? dela Rodn’a, “Rotund’a, Lopadn'a si neu se Teferesce la speci'a precedenta, eu care are mare asemenare . lanceolatum Scop. ruinaturi, Langa cali nemorale (C, neworale R. Mb), Se. lanceolatu, Pre ekmpuri, agri La marginea de pa- uri, aru. ©. leucophanum Sein. Se. intunecatu. Dupa S. E, Tr. 2295 indicata pre muntii dela Rodn’a ‘nu'lu eunoscu, pre ssupunu inse ed se referesce 1a C, decussatum Janka. . heterophyllum D.C, Ail. Se. wchimbatiowy. (Crapusnicu). Pre praturi umede Ia Cosn’a, . paueiflorum Spreng. Se. pauciflora. (La Rodn’a se nu- mesce: Méee). La locuri umede prin paduri in reg. mon- tana si subalpina, 1. rivalare Link. All. Sc. rivwlarw, Pre praturi si pasea- torii Ia locuri umede, lange parae. Exisitholes Sep. Se. lipiciosu. subalpine cw substratu de varu, 1 canum M. B. Se. suri, Pre praturi umede in reg. in- feridra, palustre Scop. Se. de paludine. ‘umbrése, prin paduri, langa parae. Pre locuri montane si Prin Jocuri umede si Prin pa | 164 8. Chailleti Gand (non Koch =C, arvensi X palustre). ‘La Rodn’a pre unu loeu. paludinosu-umbrosu. . oleraceum Sep. All. Sc. galbiniciosu. Pre locuri umede, langa parae, riuri, . palustri X oleraceum Schivde (C. bybridum Koch) si . palustri X rivulare Schiede (C. subalpinum Gand). Am- bele acestea forme hibride in societates parintiloru ia Car- libay’a-Transilvaniei. 1 arvense Senp. Se. de agrii. a. mite Koch. 8. setosum (C. setosum M. B.). y- vestitum (C. argenteum Vest). 9. horridum Koch. Form'a a. pre agriiy intre semenaturi, pre razére, prin tufisiuri, — form'a 3. prin tufisiurt si §pineturi ma raru, — form’a 7. In marginea padurilora prin reg. mon- tana, éra form’a 8. amu aflatu numai la Carlibay’a-Trat silvaniet nga eali, apoi si pre teritoriulu inveeinatu alt Bueovinei, (Polomida). Carduus L. Garin. Schinu, crispus Z. Sch. eretix, Prin tufisiuri, spineturi, lang ganduri, para, riuri. Personata Jacy. Sch. tvusturosu deosebire in reg. montana, glaucus Bury, (C. defloratus L. var. erassifolius. C. eras- sifolius Willd). Soh, defloratu. “Pre substratu de_varu in reg. montana si subalterna (Mihaiass’a, Corongisin, Cra- ciunelu). . nigrescens Vill. (C. hamulosus Burst). Sch. negriciosa. Dupa B. Tr. 1714, «si F. Fl. Tr. 1678 indicata pre alpii dela Rodn’a’ nu am ailat. La locuri umede eu ©. alpestris 1. K. Soi. alpestru. Pre pascatorii in reg subalpina. ©. arctioides Willd. Sch. rosietecu. In reg. montana, ©. acanthoides Z. Soh, cimescu. Pre agrii. ruinaturi, prin spinetur. Cnieus Vaill. Schinetu. Cn, benedictus L. Sch. oficinalu. Cult “~ Onopordon L. Seaviu. ©. acanthium L. Se, eulgara. (Scaiu mare, Seain séu Shinn magarescu), Langa cali, pre ruinaturi, prin spinetur. Silybum Girtn, Armurare. S. Marianum Garin. Arm. laptéoa. Scaiulu santei Marie’. Amu yediuta numai prin gradini tieranesei eult, spre senpu ‘medicinalu de casa. Carthanus L. Siofranelu. (Siotrarasin), ©. tinetorius L. 8. eoloratoriu. Cult Keutrophyliam Neck. Pintendga. K lanatum D.C. P. landea. Langa cali, prin spineturi in ‘lea Sieului Centaurea L. Centauru, ©. axillaris Willd. 7. seusana Koch, (C. Cyanus, vatiega- tus q. rupestris Burgt).C. azilara, Pre allpi eu substrata de yaru in reg. subalpina si alpina © montana L. f. viridis. (C. mollis W. K.). C. montana, In reg. montana si subalpina, inea pre substratu de varu, ©. cyanus L. C. vineta, (Slovacu, Flérea gritului, Vineticle) Printre semenaturi.©, Kotschyana Heuf. (non Koch). C—rea tui Kotschy (Ung. Diagn, p. 75). Pre toti alpii cu substratu de varu, ©. atropury WK. C. négrapurpuria, Dupa B. Tr. 1753 indicata pre alpit dela odn’a se referesce Ia speci’a precedenta, ©. Seabiosa L. 0. de riia. a vulgaris Koch, @. coriacea (S. coriaeea W. K.). | 7- badensis (S. badensis Tratt, 4. spinulosa (C. spinulosa Koch). 4 spinulosa, floribus albis. Pre coli, praturi, etmpuri, razére, prin tufsiur, pie neturi, mai mult Ia jocuri sterile, Form'a 5. predom- nesee, ra form’a ¢, rau ©. Jacea Z. ©. vulgare. « genuina Koch. 8. vulgaris Koeh. 7 lacera Koch (C. decipiens R. Mb.) ‘aa, foliis lanceolatis. 88. foliis ovalibus vel ovali-lanceolatis. yy. Capitulis majoribus, appendicibus braneo- fuseis. 3. commutata Koch. aq. dubia mihi, Fructele din acelasiu capitula parte fara papusu, si parte eu unu papusn forte micu (rudimen- tari), pe. hybrida mihi. papust. forte miew (rudimentary). Vero: brida din 5, commutata si salicifotia & pratensis Koeh (C. pratensis Thuil) fira de papusu. ‘Tite acestea forme pre praturi, colini, prin tufisuri, spineturi, Langa eali, garduri. ©. nigrescens Willd, C. negriviisa. @, transalpina (C, Koehit F. Schul). 8. vochinensis (C. voehinensis Beruh.). | papust rte mieu (rudimentary). | ‘Totu la asemenea locuri ed eea preeedenta. | . salicifolia M. B,C. sulcifoiosa, Fructele tira papust, | | multe eu unit ile planta hi- Fructele celea. m Fructele eu un séu cu unu papusa forte micu, abid observabilu eu lup'a Tnca In asemenea locuri 1. microptilon Gr. dé Godr. (C. indurata Janka). C. inta- rita, Prin spineturi si tufisuri, 1a Rodn’a-vechia, raru. Fructele fra de papusu, oxi uneori ew und papust. forte mica, . nigrescens X austriaca, C. negricidaaustriaen. Apen- dicele ef la nigrescens, éra fructele ew unm papusu, care este #)—Mo parte citu fructula, La marginea de paduri. austriaca X nik ©. austriaca-negriciosa. Apen- dlicele si papusuln ef la austriaea, éra foile ed la nigres eens. Inca la marginea de paduri, . cirvhata 2. M), Excurs. et Jeones, (C.austriaen Will, | 7 pallida Koch). C. austriaca-padida, Prin tufisnri raru. | . austrinca Mild, (0. pinyin Le FL ret.—non Te Spee | plantar.). C. austriaea, Pre praturi si prin poieni montane. 8. floribus albis. phrygia L. (Pseudophrysin 0. A. Meyer. 6. B. Z. 1872. p. 16, 17). C. frigiana. bre pratusi st alte locuri erbise in reg. montana. si subalping. . mervosa Willd. (D. plumosa Lam. C. phrygia Vil. Fl. | ©. phurygia L. Spee. plaus. non Fie sve. C. aw | 165 ©. conglomerata C. 4. Meyer. | ©. nigra 1. striaca Rochel plant. bannat — non Willd. nee, R, Mb), ©. nervisa. «, monocephala. 8 polycephala, (Carpatica mihi). Capitulii mari, ne- ‘eri, 4—8 ta o tulpina. Papusulu +), aria de lung citu fructulu, Are asemenare si en C. aust tulli sunt mai mari, papusula inea mai lunga, si apendi- culii interni sunt. aeoperiti de edtra eet esterni, simu in- trecu. preste avesti'a ef la C. austriaca. Pre praturi si la marginea de paduri in reg. subalpina.. 7 polycephala, capitate. Capitulo eradiato. ‘Tota ‘acl, aru, ©. conglomerata, Pre pra- turi si prin poieni montane. nigra, care dupa HV. X J. Tr. 1726 si 8. B, Tr, 2212 este indicata ef provenitura pre muntele Corongisin sila Tibutia, apot in genere in ‘Transilvania, nu provine aci, ci se referesce parte In C, vata si parte Ig C. conglomerata. Vedi Obz. 1872 p. i 18. FN. O. part. Lp. 379. ©. maculosa Lom, C. maculata a. vulgaris. Papust "parte edtu fructulu B rhenana (©. rhenana Boreau). Papus 1/, citu fructul. Pre locuri arendse séu petrose, sterile. ©. moschata L. C. ingrosiate. (Pesma). @, floribus flavis. # floribus albis, Ambele forme cultivate. (Va urméy, PARTEA OFICIALA. Procesu _verbale. alu comitetului Asociatiune’ transitoane pentru literatura ro- ‘mana si cultura poporului romanu,luatu in siedinti'a din 2% Augustu , 1881, Presiedinte: Tacobu Bolog’a, vice-presiedinte, Mem- bri presenti: DD. Paulu Dune’a, Iosif Sterc’a Siulntin, Toann Popescu, B. P. Harsianu, Ioana Rusu, Visarionn Romany, Constantinu Stezarin eassarin, N. P. Petrescu. Secretariu: Georgiu Baritin §. 165, Presidiula pune la ordinea dilei proiectulu de raportu redactatu din partea comitetului, spre a se citi in adunarea Asociatiunei transilvane. —Conelusu, Acelu proieetu cititu fiindu de catra secretariu si pusu in discussiune meritoria de cdtra pre- sidiu, dupa unele modificari stilistice, fu aprobatu in una- nimitate si adoptata cé raportu alu comitetului, §. 166, Comissiunea de cinci_membrii denumita din siedinti’a dela 20 Augusta spre a redacté unu pre- liminarin de budgetu pe anulu 1881/2 venindu eu ope- ratulu seu, acela sé da in discussiune generale si speciale, dupa care: — Se adépta si aproba cé proiectu in form’a si cuprinsulu alaturatu sub 1) la acestu procesu yerbale,Ne mai potendu-se Ind in discussiune inca si alte ‘afaceri_ anuntiate in dio’a din urma inainte de adunarea generala, din eaus’a scurtimei timpului, siedinti’a eu ace- stea se inchide. Veriticarea procesului verbale se conerede domnilor Dune’a, Siulutiu, Popescu. I. Bolog’a m. p., viee-presiedinte. S'au cetitu si verificatu. Si Dune'a m. p. Siututiy mp. ‘ Procesu verbale. alu comitetului asociatiunei transileane pentru literatura ro- mana si eultur’« poporului romani, tuatt in siedintia sa din 15 Septembre 1881. La acésta siedintia au participata DDnii: ‘Timotew ‘ipariu presiedinte, Iacobu Bolog’a, v.-presiedinte, Mem- bri: Paula Dunc’a, Elia Maeelariu, Toana V. Rusu, Toanu Popescu, Zacharia Boiu, Partenin Cosm’a, Dr. Tarionu Pusearin, B. P. Harsianu, Visariona Romann. Suplenti: Dr. Dan. Barcianu secret. 11, Constantin Stezariu totuodata eassariu, Eugent Brote eontr., Dim. Comsi’a, Petr’a N. Petrescu bibliotecariu. Seeretarin: G. Baritiw S. 1. D. presiedente ‘Tim, Cipariu deschide siedinti’a prin o euventare caldardsa, intra care se simte ferieitu, ca aflandi-se in midinlocula’ membrilora acestui eo compust din barbati alesi ai natiunei, pe langa cei sa- lta fratiesee, le gratulédia si pentra succesele avute in- tre tote dificultatile cate au intimpinata pina acuma! in- | data apoi pune la ordinea dilei cele trei processe verbali ale adunarei generale din 27. 28. 29. Augustu, eu seopu de a recapitulé tite decisiunile si conclusele aceleia, apoi a duce in deplinire pe cele mai urgente. — Conelust. Comitetulu afla, ei din tote afacerile date in grij'a comitetului spre exeentare, cele mai urgente sunt publicatiunile de concursu la stipendiele si ajutdricle | votate de catra adunarea generale 2. Dandu-se in discussiune de eitra presidin mai anthin acea parte a budgetului, ce eoprinde stipen die si ajutérie, se ian positiunile un’a edte un'a si din informatiunile date de catra biuroulu comitetului se afla ch stipendiele votate Ia positiunile 13. 14. 21, 22. sunt ocupate din anii anteriori de catra studenti, dela carii au venitu testimonie seolastice prea bune, atita relativu la progresula in studie, chtu si la portarea morale, In catu pentru celelalte positinni si anume: 3. 12. | 16, 18. 19, 28. 24. 25, 27. sub care s'au votatn parte stipendie nove, parte din cele vechi, inse vacante: — Se decide, ed biuroulu se publiee cata mai en- rendu concursele in trei diarie politice romanesci, si daca nu este prea tardiu, in organulu propriu alu Asociatin- nei, adeca vansilvani'a* ; éra la aceste: publicatiunt se lasa latitudinea, cé biuroulu se respice edtu se pite ‘mai exacta scopult, pentra care se dau, anume citeva stipendie, care pina aci nu au fostu usitate a se dé din partea Asociatiunei transilvane. §. 3. Relative la positiunea 26 de v. a. fl. 500 destinate a se distribuf la seélele cele mai lipsite, si care considerate din mai multe puncte de vedere, se alla si in pericula mai mare: — Se decide cu maioritate preponderanta, ef sta- rea scéleloru recomendate de citra insasi adunarea ge- nerale, sé se ié in cea mai de aprope consideratiune eoncursu pentru acésta suma st nu se publice; biuroula inse e obligatu a trage informatiuni exacte, pe orice cale va sei, atitu de progresulu ce se va fi faeutu pina aci in fia-care din acelea seéle, cumu si in altele, care aru mai recurge de aci inainte la subventiune din partea Aso- ciatiunei, precumu si despre conditiunile materiali, in care se voru fi aflandu acelea, In fine direetiunile seélelora care voru fi subventionate, se’si tina de aln lor oficin a comunied comitetului in fia-care anu una eonspectu in regula, despre personalulu didaetien, despre numeralt classeloru si alu seolarilora, eu tot progresula loru. Restulu de 100 fl. v. a. din sum’a destinata pen- tru sedle, se se impartia in dowe, cate 50 fl. v. a. si se se trimita la cele doue mitropolii. $4. Punendu-se in desbatere speciale ajutéricle ce se dau din fundatiunea Tofaleana, dupace se iti formatiune, cd din acelea numai unulu se atla vacantu, la propunerea dui eapitana C. Stezariu se decide ca — Acelea ajutérie sé se dea pe viitorin in condi tiunile observate la cele ce se dan de eitra societatea Transilvania, adeca invetiaeeii en portari bune se primésee ajutoriulu de cate 20 f. v. a. pe fia-eare ana, pina candu voru est sodali; dara parintii san tutorii se fia obligati a submitte atestate despre portarea si pro- gressult invetiaceilora totu Ja cite 6 Ini, edci in east contrariu Ti se va sist acelu ajutorin, S. 5. Sumele votate de citra adunarea generale la positiunile 3. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. eé honorariu, c& | remuneratiune, simbria, chiria pentru localu, spese de eancelat — Sunt a se asemné la eassa spre plata, fia-eare conforma statuteloru si usului de pina aef. §. 6. Positiunile 1. 2. 4. 28. din budgetu, desti nate @ se asemmé numai la easu de trebuintie dictate de impregiurari: fe voru Iui in consideratiune numai din casw in easu. $7. Conforma p. XX din procesula verbale alu adunarei generale dela 29 Augustu a. ¢. dlu presiedente comuniea comitetului alegerea domnului dr. Daniila Bar- ceanu de seeretariu I alu Asociatiunei, si pe Tanga ce di espresiune bucuriei sale pentru acea nemerita alegere, ilu introduce in acea calitate, spre a’si Ind din acésta di oficinlu de secretarin.— Comitetulu intimpina aeésta impartasire a pro- sidiului eu felicitari adressate dlui seeretariu si cu ,Se traiésca! Cu acestea siedinti'a s'a inchisu, ibiiu, Datum ut supra, Verificarea acestui procesu verbale se conerede dom- niloru: Dune'a, Macelariu, Boi, Tacobu Bolog’a m. p. vice presialite. G. Baritiu m. p., secretarin S'a cetitu si verificatu. Sibiu, 22 Septembre 1881. P. Duno'a m. p. E, Macelaria m. p. Z. Bolu m. ». Procesu verbale. uate in, siedintia comitetului Asoeiatiune’ transileane pentru literatura romana si cultura poporului romanu tienuta in Octobre 1881. Presiedinte: Iacobu Bolog’a viee-presiedinte. Mem- bri presenti: Panlu Dunc'a, Elia Macelariu, Partenie Cosm’a, Dr. Harionu Puseariu, Constantinn Stezariu, cas- sariu, Dr. Daniele Barcianu, secretariu I-lea. Secretarin referente George Baritiu. §. 8. ad. Nr, 247/1881, Diu advocatu Mateiu Ni- cola din Atba-Tulia sub datulu din 20 Augustu a. ¢. in- formédia pe comitetu, ed in procesulu pendente contr’a dnei Sofiei Telechi din Abrudu asupr’a legatului facut de Dionisin Telechi in testamentalu sen din 16 April 1861 tribunalulu din Alb’a-uli’a prin sententi’a Nr. 516 au adjudecatn Asociatinnei transilvane ete. diumetate cassia Nr. 52 din Abruda; cd inse ine’a au apelatu eontr’a acestei sententie, éra din advocatu afla eu cale a nu apelé, din causa ed spesele {mpreunate cu 0 ape- Tatiume de matur'a acesteia, na s'aru putea justifica, — Se ia spre seiintia. §. 9. Ad. Nr. 266. Tota diu advoeatu Mateiu Ni co¥a respunditndu la intrebarile puse de edtra comite- tulu Asociatiune! in not'a de dato 9 Augusta a. ec. Nr. 189 in caus’a hereditatiei remase dupa fericitulu Ayramu Tancu, asigura 1) cd paroehuln 1. Tanea nu are nici una dreptu a pretinde 279 fl. vy. a. pentra cele 10 euxe dela baila numita ,Pureca*, ci In acea pretensiune nu ‘a fostu auctorisatu’ de eitraniei 0 societate, nici ed péte se produca yre-unu ratiocinin regulatu si autenticu, 2) e& eonspectula exactu despre lasamenta inca tot nu’la pote di, din causa cd acelu lasamentu este transerisw in cartea funduaria (Grundbuch) pe mai multi de 30 comproprietari si se ala inea in stare neimpartita, 3) se alatura copi'a inventariului averei remase dupa Avrama Taneu. Dealtmintrea si d-sa este pentru vendiarea acelet hereditati, indata ce se va limpedi si segrega intréga. — Se in spre sciintia si se invita domnulu repre- sentante, se faca totn ce 'i sti in putintia, pentru ed transcriptiunea. se se realidiedie ektn mai curendu. §. 10. Ad. Nr, 267. Direetiunea despartiementului Nr. XIT dela Desia pe Tanga eomuniearea in copia a 167 procesului verbale Iuatu in adunarea generala a despar- tiementului tienuta in 24 Angustu a,c. alatura si list’ de colecta la monumentulu lui Andreia Muresianu, ct | sum’a de 11 flv. eare adaosa la cea trimisa mai de inainte, sum’a intréga a colectei acesteia din acelu des- partiementu face 63 fi. si 43 er. v. a, A mai trimisa | si dela dia George Gradoviciu eé membra ordinariu nou, tax’a de 5 flv. a In raportulu seu speciale direetiunea comparandu activitatea acelui despartiementu din anulu 1880/1 cu | cea din alti ani, constata uma progresu. relative frumosu, precum si venitn materiale mai mare decitu altadata, pentru asociatiune de adreptulu, ef si pentru celelalte seopuri, fn aceln despartiementu nicidecumu fayoratu de impregiurari, se afla totusi unui membru fundatoriu in per~ s6n'a d-lui advocatn Augustinu Munteanu, 1 pe viatia dlu advocatu Gavriilu Manu si mai multi membri_ ordinari. — Suma coleetei 11 fl. si tax’a de membru 5 fi [ya sam transpust Ia eassa. Informatiunile date de cdtra direetiune se iau spre plaeuta sciintia. Diui membru now George Gradoviein candidat de advocatura se i se trimita diploma si féi'a ,"Transilvani’a*, fncepindu dela Nr. 1 toti numeri pana la 31 De- cembre, §. 11. Ad. Nr, 268, Direetiunea despartiementa- Jui Nr. TI din Fagarasiu substerne protocolulu adunarei generale alu aceleia, tienute in comun’a rurale Veneti’a inferidre in 21 Augustu. Din acela protocol aflamu 1) ed din aprope 200 de membrii ordinari, Ati fasesera odiniéra in acelu despartiementa, au mai remast namai 12; 2) cd in acést'a adunare, cereetata de altmentrea forte reu, de unde adeca inteliginti’a romana absentase in partea sa cea mai mare, nu s’a inserisu niei-unt mem- bra nou, éra sum’a de 86 fl. v. a etta sia incassatu, este dela membrii veehi; 3) in locutu dlui Toant Codra Di w_mutatn en loenint'a Ta Sibifa, Sau ales in comitetu. dia-foamu Cintea; 4) Se iau mesuri pentru Iu- erarea mai cn energia in folosulu Asociatiunei; insa la propunerea dini George Popu Gridamnlu se, decide, 4 comitetulu centrale se fia reflectatu la impregiurarea, ci intre sum’a de bani administrata din acelu despartie- ‘mentu la cass'a Asociatiunei si intre ajutoriele si stipen- diele impartite in acel’a, nu este nici o proportiune. —Conelusele aduse in adunarea dela Veneti’a infe- ridre se ian spre sciintia; relativu la puneta 5 biuroulu se informedie pe direetiumea despartiementului, in scurtu, de si in deplina concordantia ew adeverat’a stare a lu- erulti §. 12. Ad. Nr, 269. Din raportulu de dato 22 Augusta a, ¢. subserisu de dlu Florianu Poreius e@ pre- siedinte ad-hoc si dlu Toanu Taneo e4 actuariu, asemenea si din procesuln verbale alaturatu aflamn, ch tienéndu-se mai antain conferentia prealabile in 21 Augusta, a sue~ cestt a se infiintia si in Naseudu si a se constitu’ pe | basa S-lui 13 unu despartiementu fille, alezindu-se | de directoru dla C. Moisil, de actuarin dlu oan Tanco,cassariu diu Octaviu Baritiu, controlora dia Floriana Motioen si siese membrii_ in subcomitetu, adeca domni Dr. Paula Teaca, Ioanu Ciscanu, Gregori Pletosu, Toant Issipu, Paula Beja si Ioana Catone. Din -list’a alaturata la protocola aflamu, ed in acelu despartiementn eran pina acl numai 5 membrii actuali éra-acama sunta eu totii 17 ordinari si 12 ajutatori. — Constituirea despartiementului si compunerea co- mitetului din persénele alese, se confirma; numerula mem- Driloru ordinari se ia spre sciintia, § 13. Ad. Nr. 268, Diu advocatu Partenin Cosm’a face eunoseutt, ch dupa ce a representatu pe Asocia- tiune athtu la notariulu publien, chtu si la judecatori’a reg. in caus'a legataria a repansatului_membru fanda- toriu Petra Hédrea, acuma are trebuintia de auctori- sare ulteriéra, cic sor’a repausatului Mariuti’a Severinn atacindu testamentulu, a pretinsu impartire légala, si asia toti legatarii suntu indrumati la calea ordinaria pe te mina de 30 Septembre a. e. In acésta causa biuroula a si dat dlui advocatu Parteniu Cosm’a plenipotentia in 12 Septembre a. ¢. §. 14. Ad. Nr. Dr. A. P. Alexi profesoru aimnasialu in Nasaudu, cere diurnele si bani de drumu in calitatea sa de membru alu seetiunei sefintielora turale, In a caret adunare fusese convocatu de etre pre- sidiu pe 26 August a. c. — Cass’a este avisata, ed conforma normei intro- duse pentru membrii seetiunei in easu de a fi convocati la vre-o siedintia, se se numere dini_profesoru Alexi atata diurn’a, ehtu si bani de drumu din sum’a preve- dinta in budget la positiunea Nr. 1 pe li in regula, §. 15, Ad. 287. Senatulu scolastien din Siomeut’a mare se régi intr’o petitinne motivata, subscrisa side du protopopu, cé dupace comun’a sustine dela anulu 1867 inedee Ja acelu punctn espust. mai tare deeitu multe al- tele, 0 seéla confesionale eu 2 docenti, éra dela anulu 1876 inesee a infiintiatu si postula de invetiatorésa. si progresulu este férte imbueuratoriu, dara acumu comun’a a obositu, din sum’a votata de citra adunarea generale cu 500 fl. pentru se6le, 100 fl. se se acérde sedlei din Siomeut’a mare. —Din sum’a de 500 fl, v. a. votata de edtra adunarea generale pentru ajutorarea seéleloru, 400 fl. v. a. Sau si destinatn in siedinti’a din 15 Septembre a se dlistribut la acelea trei sedle recomandate de eatra aceeasi adunare generale, éra restulu de 100 fl, s'a decisu a se nparti in doue sia se pune la dispositiunea celora dléue consistérie metropolitane, prin urmare cererea acést’a au se pote implin. § 16. Ad. Nr. 306, Mihaila Parhonu teologu, acumu docente in Resinariu, ’st da dimisiunea din pos- tulu de seritoriu in caneelari’a Asociatiunei. — Se ia spre seiin §. 17. Ad. Nr. 285, Ioana Iosif, de locw din Draosa, cerculu Rupei, gimnasista de 8 classe si teologu absolutu. in Sibiiu si insinuatu la eursulu de drepturi, se 168 a quietantin | réga a i se conferi statiunea de scriitorin la eancelari'a | Asociatiumel §. 18. Ad. Nr. 286. Vasilie Fodorn, inserisn Ia eur= sulu de drepturi in academia din Sibifu, se riga asemenca 2 i se conferi statiunea de seritorin In acésta eancelaria. Dupace M. Parhonw a dimisionatu; dupace insa apli- | carea unui seriitoriu in caneelaria este de competentia presidiului in conticlegere cu secretariulu, alegerea wnuia | din concurenti se lasa asupr’a presidiului, se reeomanda | inse, ei pe acesti doi concurenti se-i apliee pe unu timpu | in modu provisoriu, cu atitu mai virtosu, cd in vederea. afacerilora immultite, se cere ci seritoriulu se luere si promptu, se aiba si scrisire ehtu se péte mai frumésa, De act incolo presidiulu se dispana dupa cumu va alli en eale § 19. Ad. Nr, 309. Presidiulu societatied Tra silvani'a® trimite v. a. fl. 200=434 lei noi cd ajutorin pentru 16 tineri invetincei aplicati In meserii, pe 6 lini computate dela 1 Octobre 1881 pina lu 30 Martiu 1882. —Sum’a de 200 fv. a, s'a transpusu la cassa Biuroulu pe Tanga ce va adevert primirea sumei, se com munice totuodata societatie’ ,Transilvan?a* catalogulu cclorn 16 invetiaeei ajutorati de aceeasi, asia precuma se afla acela rectifieatu prin intrarea de alti trei inv tineei in loculu celoru siti In finea anului 1880 si tot- odata se arate, ch preste due luni se va publiei con curs pentru alte patru vacantie, care se voru deschide in Tamuariu 1882; se dea informatiune si despre pro- gresulu acelora tine §. 20. Ad. Nr. 294. Friderieu Roth, ospetariu la »Imperatulu Romanilora, presenta una comptn de 20 fl ¥.a.chiri’a de 2 dile pentru sal’a inchirinta eu ocasiunea, | addunarei generale. —Se se dea aviso la cassa, spre a se plati 20 florini din sun’a estraordinaria votata in. budgetu, | | § 21 Ad Nr. 300. Tipogeafulu W. Kraft pre- | senta comptu de 8 fl. 75 er. v, a. pentru tiparituri estraordinarie, —Se i se platésea totu dela positiunen 28 a budgetalai Ad. Nr. 299. Comptulu mesariului Ohans! iu de 3 flv. a. pentru o seariciea necessar Ia biblioteca, —Se i se mumere totu din estraordinarin, §. 23. Ad. Nr. 296, Toanu Petrien protopopu res- pundienda la serisérea biuroului din 18 Septembre arata, | ed seolariulu B, Bainlu dela seéla comerciala din Brae siova_a depusi esamenn de maturitate, prin urmare | burs’a Ini devent vacanta, —S'a publicatu coneursu pentru acea. bursa er Verificarea acestui proces verbale se concrede domniloru: Popescu, Cosm’a, Dr. Puscarin. Tacobu Bolog’a m. p. G. Baritiu m. p. S’a eetitu si verifieatu, P. Cosm’a m. p. 1 Popescu m. p. Sibiu 9 Octobre 1881. | Dr. Marion Puseariu m. p.Catalogu alfabeticu asupra cartiloru aflatire in biblioteca ,Asociatiunei transileane pentru literatur'a si eultur’a pop. rom” pana inclusive ta adu- narea gen. dela Turda din 7—9 Aug. 1880, compusu de Petra- Petrescu, archicarin si bibliotecarin alu Asociatiunci.*) (Crmare), e Githe, Soferintiele junelui Werther. 1 yol. 8°, Bucureset 1842 (750, Gradus ad Parnassum, 1 vol. 8°, ‘Tyrnaviae 1871 (887). Craeser A. Goschichtl, Nachrichten ther d. Mediascher Gym- nnasium, 1 vol, Hermannstadt 1852 (1029). Gramatica rom, si nemtiésea pentru tinerimea nationale, 1 vol. 8% Brasiovu 1839 (848). p. sintactica, Brasiovu 1838 (847). Grammaticne instit, in usum scholarum M, Pr. Transsily. 1 vol. p. IV. Clandiopoli 1836 ( Grammatik. Kuragefasste — d. rom. Sprache {. Militair, 1 vol. 8% Hermannstadt 1871 (855). Greissing K. Die Mineral-Quellen mi Zaizon in Siebenb, Wien 1855. (1871). Grassus M. Collet. juris ci ‘germaniei et ord Tubingae 1723 (145). Gravisi Giulio, Componimenti tiriei et dramatiel. 1 vol. 8°. Triesti 1808 (832). Gife Dr. H, Geometrisehe Auschauungslehre, I Auf, Leipzig 1850 (589), Grigorie Nasiansineanulu: Cuventu pentru preotia, 1 vol. 4°, 178 p. Bueuresei 1821 (). — mitropolituln Ungro-Vinehiei. A Ini Fotie epistotie de lisee si déue euvinte pentra pureederea prea. s. duelia, talmacita din limb’a elina, 1 vol. 8%. Buzea 1832 (13). —Invetiatura pe seurta pentra nunti, Talmacita de — 1 vol. 4° 1825 (2) = mitropol. Ung.-Vi._ Ale lui Iosifa monachula Vrienie ex vinte déuediect sidéue pentru pureederea prea s. duel, talmacita din limba greea. 1 vol. 8°. Buzew 1882 (2). Grimm J. A. Die polit. Verwaltung in Grossf. Siebenb. 3 vol. S*” Hermannstadt’ 1856 (193). Griselini Fr. Versuch einer polit. w. nat, Geschichte des Te- mest, Banat. III (1 vol.) 4%." Wien 1780. (456). Grondy, Le vicomte de —, Critique de: La question roumaine par E, About. br. Saint-Gall 1860 (822). Grossing Fr. BR Jus publicum Hungariae. 1 vol. 8°. Halae Sax. 1736 (108), Grotius Hugo, De jure belli ae pacis tibe. TH. 1 vol dami 1651 (69) De jure belli ac pacis. 1 vol. 8%, Amster. 1735 (167). Grundziige fir d. Organisation d. polit. Verwaltungsbebirden 1 vol. (decisiumea imper. 1849) (180). Guerard J. ¥. Philosophie des Kriegswesens, I Bnd. 8°. 1833 (417), Guizot F_ Dictionaire synonime dela langue frang. A—K. vol. 1. Paris 1809 (892). Gunesch A. Cum Deo fides Sax. in Transylv. das ist d. Sach- sen in Siebenb, Treue u. Bestindigkeit. Ms. din 1697, 4° (940). Gustermann A. W. Die Ausbildung d. Verfassung d. Kénig~ reieh’s Ungern. I—Il (1 vol.) 8%. Wien 1811 (389 — Ungarisches Staatsreeht, 1 Wien 718 (190). om, eum recess. imper. rom, ie rim, imp. Carol V. 1 vol. 8°, Amster Wien 8, *) Numer din parentese arta Toeatiunea opurilora in dulapari 169 Hafener Fr. Dor Wiesenban, Reutlingen u. Leipzig 1847 (636). Handbuch {. ev. Landeskirche im Grossfrstenth. Siebenbitr- en. 1 vol. 8°. Wien 1857 (83). Handels u Gowerbekammer Bericht {, J. 1860 br. (1086). Haney G. J. De seript. rerum hunger. ac transylv. Vienae 1774 (350), — Siebenbitrgen. 1 vol. 4°. Erlangen 1763 (400). — M. G. Historia eeclesiarum transylvanicarum. 1 vol. form, ‘miu.’ Francof. et Lipsiae 1604 (61). Hann Fr, Megviligositésa azon vidiratnak, mélyet a két olih ppspik urak a szise nemzet ellen benyujtottak. br. 8°. Seeben 1844 (1001). Home J. W. Dr. Zeitspiegelungen 2, Orientiu deten in Religion u, Sitte, 1 vol. 8°. (2350), Hasdew B. P. Istori'a eritiea a romaniloru, tom, 1, t, U1 1g d. Gebil- Hannover 1854 fase. 4°,” Bueuresei 1875 (2 Hase Karl D. Lehrbuch 4. ev. Dogmatik. 1 vol. 8%. Leipzig 1838 (1364). Hederich M, Benj. Lexicon Mythologicum. 1 vol. 8% Leipzig 1741 (885). Heinecius Jo. Elementa juris civ. secund. ordinem institut. 1 ol. 8°. Goettingae 1806 (166). — J. G, Elem. juris civ. 1 vol. 8, Amsterodami 1747 (157). Helfert J. A. Frei. v. — Oesterreichische Volksschule. 3 vol. 8°.” Prag 1860/1 (665). Heliade J. R. Equilibrin intre antitese séu materia si spiri- tula, 1 vol. 8%. Bucuresei 1859/69 (732). — Instit. Romaniei: tabela istor. dela Traianu pina in di- Tele néstre. Bucuresti 1863 br. (1107). — Univea si unitatea. br. Bucuresei 1863 (1108). — Gramateea romanésea. 1 vol. (849). Hettai Gispir Magyar Krowika. tI. Nagy-Gyirben 1789 (492). Helwinger, Dissertationes polite. 1 vol. 8°. Norinbergae 1661 (294), Hene Fr. Beitrige 2. dacischon Geschichte, 1 vol, 8°. rmannstadt 1836 (468). Henke 2, Romévien, Land u. Volk. 1 vol. 8°. (1398. Hewning, Lebsbuch d. ganzen theo. Philosophie. () (238) Henrich J. D. Dissertatio ad hist. saxonum in Transsilv. spee- Her- Leipzig 1877 1 vol. 8° tant. br. Cibinii 1822 (234 Hermann Joh. Hinterlassene Preiligten, 1 vol. §°, Leutschau 1814 (02). Hermannstadt, Programm a, Gymnasiums A. C. za — pro 1865 6, 1870/1. 2 br. (72). Hermannstidter. Loeal-Statuten. br. 4°, Hermannstadt 1869 ‘a4 Hermannstidter Zeitang, V Jahrg. Herm. 1861. 8% (1266). Hermanus JH Teutsches systema juris civ. 1 vol. 4, Jena 1762 212), Hecht R, Compendium d, allgem, u, spee. path, Anathomie. T vol, 82. Wien 1555'(251). Heubach C, Ch. De poltia romanoran. 1 vol, 4 1791 (151). jena si Seda {iin period, red. Dr. P. Vasiiu pro 1876 8° (1292). Hillbricht Dr, Statistische Notizen aus Siebenb. (Verein f. Sie- benb. Landesk.) 1 vol. 8° (530). Gottingne High 2Hintiescu I. Pomologia, 1 vol. 8°, Bucuresei 1871 (681), — 1. ©. Proverbele romaniloru. 1 vol. 8°. Sibiiu 1877 (769). Hinz Joh. Geschichie a, Bisthams der xr. n. u. Glaubens- ‘genossen in Sieben, 1 vol. 8° (2 es), Hermannstadt 1850 (88). Historia Viteraram bonarumgue artian in Hungria, 1 vol ‘Viewnae 1791) (314), Historiae Byzantinae eontinuatio. '. 1. Tyrnaviae 1740 (832). Historie huangavicae literariae lineamenta. 1 vol, 4°, Altona- ine 1745 (366). — romanae seriptores latini veteres qui extant omnes. 1 vol. Ebroduni 1621 (Folio) (1839). Historien-Buch, Allgemeines —. 1-er Ba. I. Abth, Wien 1796 (423). Hodosiu Dr. Jos. Rowanii si eonstitutiunea transilvana, 1 vol St Pest'a 1871 (7: Hoffmann Me Ce Ge 8, Lipsiae 1737 (70). Hohler Th, Em. Kurze Uebersicht, d. ally. Weltgeschiehte. 1-2 (1 vol) 8%. Wien 1818 (443). Holle Phil, Mytologia. se fabulosi deorum historia, 1 vol. Cibinii 1781 (664). Holisk En, Nexus vationis hmngarae cum poloniea. 1 vol. 8°. Cassoviae 1881 (346). = Conamina reg. apost. de aug. domo anstr. nat. ad felie. nationem hungaram, 1 vol. $°, Posonii 1835 (360). Holthaus P. D. Wausterungen durch Buropa u. das Morgenland in d. J. 1824—40, 1 vol. 8°3 Aufl. Barmen 1843 (546). Homeri Migs, instruct Spitmer. 2 vol. 8°. Saxo-Gothae et Exfordiae 1835 (638), novi testamenti, 1 vol. — Iatinis: vers. expres. a. IL. Cuniehiv, 1 vol. 8% Vindo- onae 1784 (673), — opera et reliquiae, recens. Wolf, vol, III et IV. Lipsiae | 1507 (645). Howmaire Adéle de H. Voyage dans le steppes. 1 vol. 8°. Paris 1860 (S10). Hopp Jouch. Commentatio. ad inst. justinianeas Franeof. ad V. 1715 (145) ‘Hordnyi Al Memoria hungarorum. 8 vol. 8°, Vienne 1755 (320) Nova. memoria hungarorum et provincialium. 2 vol. 8° Pesthini 1795 (619). Horatii Q. Fl opera, ei. UL = opera. Parisis 1800 (65 — poemata. Brunsuluae 1055 (656). Horatius Q. i. (opera). Vindobonae 1802 (654) Hornad G. Initia reli. Christ. inter hungaros eed. orient, adserta. I vol. 4°.” Franeof, et Lipsine 1740 (364). Hornius G, Orbis imperans. 1 vol. 16%, Lipsiae 1668 (341) Hornycy A, Elementa matheseos purae. p. I, Chaudiopoli ISLt (590). Horvath Ign. St. Bibliotheca jurisconsultorum Hungariae, 2 vol. 8% Posonii 1786 (117). Horelacque A, Kuphonie sanserite, Paris 1872 (665) — Memoir sur la primondialité et la prononciat, du Revocal sanskit. br. Paris 1872 (S66). te sur la prononeiation et ia transeript. de deux sit flantes sanskrit. br. Paris 1809. (867) Huber Franciscus. Politia civitatis legibus et deevetis M. Pris cipatus Transilvaniae. Claudiopoli 1829 (1377). Huber L, P. (patew piese teatrale) anume: Selbstsucht v. E. @Ealantine; Vergehen u. Grisse v. Duchardi; die Ver~ schworung wieder Peter d. Grossen v. Kratte, Der gut= herzige Sohn y, Schmieder. 1 vol. 88, Gratz 1796 (788). 1 vol 8° Bipor 1796 (653). 170 Huboti I. Ynvetiaturi pentra eautarea bélelora si prasirea vi | teloru domestice. Bueuresei 1842 (226). Hugo, Napoleon Lebens-Geschiehte, 2 vol.,8*, Stuttgart 1842 any. Hunit-Radovsky H. Polen und seine Revolution. Her Band. Stuttgart 1831 (445). Hungaria, graviter ogra ab suecesore coronae et. statibus ‘tq, ordinibus regni in comitiis a, 1790 earam postulans, br. (299). Hungarisches Magazin, Pressburg 1781, 2 br. 8° (401). Hungarn, Polit. geograph. u. hist: Beschreibung des Kinige reichs. — 1 vol. Pressbung 1772 (430). Hatner’s Conversations Lexikon. 1 vol. 8°. Regensburg. 1745 (596), — J. Geographie, 2 vol. 8 Hamburg 1736 (537), | L | Hieseu Niciforu. Cultur’a si sciinti’a preotului roman. Ca- ventare. br. Tassi 1861 (713). | Ins, Francais et Amérieaine, I vol, Bruxelles 1871 (628). Index alter Biblioth. s2éch. regnic. Posonii 1803 (017). — biblioth. hug. Fr. C. Saéchéuyi, Pestini 1808 (915). Index realis geogr.-topogr. in decreta com. reg. Hungariae (Kovachih), (581). Infricosiatele stricaciuni ale beuturet de vinarsu, ed. IL (2 es) br. Brasiova 1868 (1094). Instructo pro tab. reg, ju. transilvanica, 4° fara ttula 1787 (152). Tnstructiune pentru purtarea trebiloru orfanali si euratear rom-germ. br. (132). | Ineetiatura erestinésea. ‘Viparita: sub Paula Arona. 1 vol. 12% | Blasin 1785 (87), | doanid G. Dietionarin eleno -romann, 1864 (902). Toneseu I. Carte de tectura. 1 vol. 8%. Buewresei 1870 (671) ‘Hoodorov earogioy, opera Reizi. 1 vol. 8°. Lipsiae 1778 (641). Btorit bible yontea sesle si famili, trad. d. germana (2 e3). Bueureset 1865 (35). Istor?a sacra. Elemente de — séu biblica. a. | ment pentru seélele prim. urbane si rar | 1869 @ es) (82). ~ Scurtare de — pentru Romanii dela drépt'a Danubiulu 2 vol. 8% Bucurese in. testa Bucuresti | dupa textulu santei seripture de D. A. 8* Bucurese | 1367 Go. | Iseérale desiertului, bros, Pest’a 1869 (1083). | a Jakab Blok. Kolozsvix tirténete vitigosité rajzai. 1 vol. 8% Budin’ 1870 (481). — Kolozsvir torténete I kot, oklevéltir I. 2 vol, Budi 1870 (452). — A kinilyfildi_viszonyok ismertetése. 2 vol. 8%. B-Pest | asi" et 1876 asm). | =A Ghiceick exdély tarténetében, kil. tekint. a korminyat | intezményre. 1 vol. 8°. B.-Pest’ 1870 (488). | Jacob L. H. Philosoph, Rechtslehre oder Naturrecht. 1 vol 88.” Halle 1795" (114). Jacobson Dr. Kr, H. Veber a Oest. Concordat. Leipzig 1856 (1353). Janoviciu B. Grammatik d. rom. Sprache f, Deutsche. 1 vol. Wien 1855 (858). Jarew D. Catalogu gen. de carti rom. Bueuresei 1865, 4° es.) (909). dto Bueuresci 1873. (910). i 1 vol. 8,