bebo ety bic CL Serre Lee ey Sere eee Th Savtek nL Hees Cnn i Boe eae Beanie crv ts Dec CTY ed be uC rth ene ary Bona, Seale ta ea Neth deees Laks ae ire eed BoLLn ey Cech IAN LEA ee tl iS eatciiid Pate ite beara tare arin Paral vag nce Descent ae ee ty Lier Risa Fret Brea Das. rari beet iia Tura Se otter UCC el ees bo BoM re lane te 7 baci rea Poy Beha gorges Lehi ah PASARILOR (ORITOFAUNA) DIN ParcuL NaTion AL MUHTH GHDUL rei cooper© 22, Potirmichea (Perdix perdix), Grey Partridge * Morfologie, Petarnichea are dimenstuni de 30 cm. Este imbriicath intr-o hain’ ruginia, foarte eficients pentru camufla), potirnichea flind grau de observat atuncl cind sth nenmijeath, lipits de sol. Capul este de culoare ruginie, iar pe guy zi plapt de culoare cenugie. Prezinti o formatiune brun inchis in zona pleptulul, * Habitat. Tralleste in regiuni deschise, terenurl arabile cu tufériguri Joase. + Hiana. Hrana este in principal de naturé vegetal, aleStuiti din diferite fructe, seminte gl cereale, dar si din insecte gi larve. Mal ales pull consumé ultima categorie de hrang. * Cantec. in serile de vari se aude glasul inalt al masculului ,chi- tere” © Statut. Specie sedentarS, rar intdlniti la poalele Muntilor Rodnei. inttofouns * Statut, Oaspete de v © 23, Magatul (\anetlus vanellus), Northern Lapwing * Morfalogic. Lungimea corpului este de 28-30 em, anvergura aripiLor de 70-75 cm, jar groutates de 150-300 g. Nagatul are un colorit foarte frumos 51 este o prezents incénthtoare atunci cand avem ocazia sé il vedem. Spatele si aripile sunt in nuante verzi- méslinii cu reflexti metalice, Crestetul capulul gl gusa sunt negra, iar burto gi obrajii sunt de cutoare albs. Ca semn distinctiv este motul de pene de pecap prezent atat la mascul, eat si la femald. Motul mascululul este mai lung in pertoads imperecherti. Clocul ‘este scurt gi de culoare neagr’, lar piclozrele sunt relativ lung. + Habitat. Prefers luncile, zonele mligtinoase, locurile mocirloase, Balti. De cbicel igi stabileste teritoriul in apropierea baltilor. in lernile blinde sunt exemplare care réman la noi. Cuibul este construit pe plmént, iar femela depune 3-4 ou8 intr-o singuré serie pe an. Ouale sunt clocite 27 de zile, prin rotatie, de ambit print. Masculul este foarte agresiv cu intrusti in timpul clocitulut sl alcresterii puilor. + Hrana. Hrana nagatului este alcStuité in principal din insecte, larve gi viermi, dar si din diferite seminte. * Cintec. La locurile de cuibirit semnateazé prezents intrugilor {oameni, vulpi) printr-un strigat nazal tce-2”. rar intdinit in MuntiiRodnel, cu preeidere ta poalete masivulut.© 24, Fluierarul de munte (ctitis hypoteuees), Common Sandpiper * Morfologie. Lungimea corputut este de 20 cm, anvergura eripilor de 35 cm 51 grautatea de 40-60 g. Flulerarul de munte are un pena) brun pe cap, gat, spate gi aripl. Plrtile infertoare sunt de culoare alba, lar gusa aste gri. Specific special sunt acal ,umari” de culoare albs. Ciccul este de culoore neagra, iar picioarele sunt de culoare vinits. * Habitat. Prefers trmurile sSrace in vegetotie, cuibérind in apropierea biltilor, in special a celor cu maluri pietroase. in perioada iernii migreaz’ cBtre bazinul mediteranean gi nordul Africii, De obicel cuibul este construit pe pimant, iar femels depune 4 oud intr-o singur’ serie pe an. * Hrana. Fluierarul de munte se hrdnegte cu insecte, viermi gi moluste pe care lecauta de obicei pe malurile apei. = CAntec. La ridicarea in zbor are un strigit. subtire, inalt ,hi-di- di-di”. Glasul nuptial const’ intr-un tell de note rapide gi ritmic hididididi". * Seatut. Oaspete de var’ freevent intélnit pe vaile montane din Muntii Rodne. Denitetouns © 25, Fluierarulde mlastin’ (7ringa glareola), Wood Sandpiper * Morfologic. Lungimea corpulul este de 20cm, deschiderea aripilor de 35-40 cm, lar greutates de 50-90 g. Dintre tot! flulerarti, Hlulerarul da mlostind are corpul cel mai zvalt si moi alagant. Panajul este brun inchis pe spate 51 pe aript cu multe picdtale de culoare gélbule. InpBr tite inferioare sisub aripi este alb-gélbul. De obicel aste foarte vizibild dunga gélbul aflata deasupra ochilor. in pertoada imperechertt penajul capath nuanye mat inchise. Clocul ‘este negru, tar pictoarele sunt galben-verzul. Femela depune 4 oul intr-o singuré serie pe an. + Habitat. Este o pasire de apd, intélnité in biltile si tinuturile mlBstinoase de pe tot teritoriul tirii, lama migrenzS in bazinul mediteranean. De cbicel cuibSreste pe smocuri de rogoz. + Hrana. Fluierarul de mlasting se hSneste cu inseete si diferite animale mici acvatice. = Cintec. Cand igi ia zborul emite un strigét moale, repetat de 5.8 orl ,cif-cif-cif”, ultimele sunete fiind mai rare. CAntecul nuptial este rapid gi sonor titi, t-ii, thli”. Sunetul de alarm’ este .chip- chip”. * Statut, Specie de pasaj, rar observata la poalele Muntilor Rodnel. de lonel Muni Raves= 26, Fluierarul de z8voi (7ringe ochropus), Green Sandpiper * Morfologie. Dimensiunea corpulut este de 23 cm. Ara penajul cenuslu:inchis negricios cu pete mai deschice; parte de dedesubt, sicruplonul sunt albe. Flulerarut de zivol are o col oratie generale maronie, presirat cu puncte albe. Pe burti este alb imaculat. Picloarele sunt verzui, la fel si clocul, dar cu vérful mai negricias. In luna mai femela depune 4 oud. Perechile cresc o singura serie de pul pean. © Habitat. Prefari iazurile, apelecurgStoare. CulbBreste in tinuturile nordice, eurasiatice, folosind freevent culburile parasite ale altar specii de pisart si uneori, chiar culcupsrile weveritelor. lerneaza in Wastul s1 sudul Europel, in Africa, in afore Sahoret sia parti de sud a centinentulul, precum si sud-estul Asiel. De obieel culbarayte in arboril dela marginea pidurilor unde prefer’ sé foloseasc’ cuibul pardsit al altor pasdri. * Hrana. Fluierarul de zivoi se heBnesta cu insecte gi diferite animale aevatice. * CAntec. Cand ish ia zborul are un gas subtire, clar gi sonor ,tiut- uit-uit". Céntecul nuptial const8 intr-o serie de note ascutite ,tiu: it, tieit” cu variatii si cu strigste de alarma intercalate ,,tit-tit- uit”. * Statut. dpare ca specie de pasa). In Muntii Rodnei este foarte rard, la poalele masivulut nite © 27, Cristelul de cdmp (Cre cres), Corn Crake Jj * Morfologic. Este 0 pasire de 26 cm, eu un aspect asamanétor prapelitelor Ave aripile rotunjite si picloare relativ lung Adultul prezints un colorit general brun cu pete mal inchise pe spate, aripile rogeate, abdomen gilbui dungi mai inchise wansversale, Pieptul 3} gitul sunt cenugil-albiswul. Exemplarale Uinere ou panajul uniform brun, cu aripile rogate si abdomenul albicios. Pull sunt aceperitt de un puf negru. Zboara pe distante seurta, cu picioarele atarnand. * Habitat. Habitatul tipic al cristelului de camp it reprezints terenurile deschise, formate din fanete, pasuni, terenuri ierboase umede, culturile de cereale, Iucemd etc. Cuibsreste pe sol, in jerburi. Este o pasire migratoare, care pleack toamna si revine prim vara pentru a se reproduce. * Hrana. Specie omniver’, hrénindu-se cu nevertebrate, amfibieni mici, micromam ifere, seminte de cereale. * Cintee. Cantecul teritorial al mascululul este foarte caracter istic si s2 aude primivara gi vara, indeosebi seara 4 noaptea ,crre- crre”, bisilabic i puternic, ca gicum s-ar freca un pieptene de o cutie de chibrituri. © Statut, Oaspete de var8, rar inthinitla poalele Muntilor Rodnai. de lonel Muni Raves© 28, Giinuga de baltd (Gallioula chloropus), Common Moorhen * Morfologie. Dimensiunea corpulul este de 33cm. Pare o ligité in miniatura cucare s@ aseambns gi la pena), dar care are carunculul de la baza cloculul rogu gi nu olb ca Lo Lisith. Poate inota 5h se scufund® foarte bine cu toate cd degetele nu au membrane sou lob! inotBtor, ci sunt mult alungite spre a-i permite mersul pe frungele plutitoare. Ponta consti din 5-7 oub nisipii, cu puncte brun-rogeate, depuse prin luna mal. Ambil soti clocase alternativ, clrea 20-21 dezile * Habitat. Este freevent3 vara in balule mici sau la marginea b&luilor mari cu vegetatie bogati. Innopteaz’ in tufiguri sau arbori mici. Culbiragte in vegetatie, La mici indltime, aprogpe de supratets solulul sau in arbori mict, dar gi la oarecare indltime spre a fi ferit de crasterile viiturilor. Adesea foloseste sicuiburi vechi de mierle, gaite, turturele etc. Toamna migreazé spre locurile de iernat din vestul Eur opel, in jurul MSrit Mediterane si in sud-vestul Astei. * Hrana, Consuma nevertebrate acvatice gi plante acvatice. * Gintec, Larg reperteriu de strigite, caracteristic fiind sunetul wprre” si .chitic”, ,crec-cre”, ,,cheche-checheche”. * Statut. Oaspete de vara gi rar intalniti la poalele Muntilor Rodnei. nite = 29, Cristelul de balts (Railus aquaticus}, Water Rail * Morfalagic, Dimensiunea corpulul este de 28 em. Pena} maro inchis, pe abdomen dungat negrucy alb. Cioc lung si ropu, Pic loare lungl, maro deschis. * Habitat, Este mal legot de mediul lichid find, ca si catlalel din neamul siu, o pasire cu viata ascunsi gi mai mult nocturn’, Cutbul si face in vegetata deasé, in apropieran apalor, Acosta aste complet in {una mal, avénd 7-11 ou’ gbibul stropite cu brun, Clecase mat ales femelele. Incubatia dureazé 19-20 de zile. lerneazé in vestul Europet si in jurul Marit Mediterane, in sudul si ‘estul Asia. In jernileblande, la noi, in preajma apelorneinghetate, $2 pot intaint adesea exemplare nordice. * Hrana. Specie emnivord, prefer’ nevertebrate acvatice. * CGintec, Cantecul nuptial al femelei este ..plip-plip-plip”. * Statut, Migrator paral, rar intSinit la poalele Muntiler Rednel. iinet Nun i Roden= 30, Stdrcul cenusiu (Ardea cinerea), Grey Heron : compulul este do 96 em. Penajul predominant este gri, cu gatul si piaptul albicios. Zboord cu aripile gor arculte care bat aerul greot s1 incet. * Habitat. Prazent pa lang® rdurile ji lacurile bogata in bran’. Culblireste de regulé in masa stufului, in colonil, in locurl greu accesibile. In Unuturile lipsite de stuférli, dar in locurt bogate in hand, culbéreste chiar mal departe de aps, in arbori inalti. In ai depune 4-5 oud albastru-verzul, 3 chror clocire aste asiguraté de ambi soti, alternativ. Incubatia dureaz’ 25-28 de zile. Toamna migreaz’ spre locurile de iemare din sud-vestul Europe, Nor d-estul Afr ici si la sud de Sahara. In temile blande sau in Locuri unde apa nu ingheati, unele exemplare rimén in tari. * Hrana, Hrana consti din broagte, pesti mici, moluste, serpi gi insecte. = CAntoc. Strigat sonor ,craac™, incolonie scoate gi sunete guturale. * Statut. Oaspate de vars, rar observat la poalele Muntilor Rodnei. nite © 31, Prundirasul gulerat mic (Charadrius dubius), Little Ringed Plover * Morfatogie. Lungimea corpului este de 14-15 cm, anvergura aripilor de 42-48 cm, lar greutates de 40-50 g Prundaragul gulerat mic este maro deschis (clocolatiu) pe spate sl pe aripi, tar pe guss, plepe gi burté este alb. Le git are un guler de culoare neagré. Pe obraji, masculul este negru, ior femela este maronie, Fruntaa are o altarnanti a culorllor alb si negru, lar crestetul capulut ‘este marontu. Specific speciel este inelul galben din jurul ochilor, Picioarele sunt relativ lungi si ajut la deplasares prin baltile de mic3 adéncime. PrundSragul gulerat mic este un foarte bun alerg’ tor. + Habitat. Praferti zonele de prundis, nisipoase, in albille secate ale réurilor si in carierele de piatré pBrBsite. Cuibul este construit direct pe sol, de obicei intre pietre, fSr3 prea multe imbun’titiri care asigurd un camufla} perfect al cuibului. Atat pull, c3t $i ouale au un camuflaj perfect gi pot fi usor confundati cu niste pietre. Femela depune patru oua intr-o singuré serie pe an. Clocitul este asigurat prin rotatie de ambii parteneri * Hrana, Pantru hrSnire preter’ ter enurile mlBstinoase sou inundate in care poate cduta eu usuringS diferite speci de viermi gl insecte, * Cintec. Strigkt monestabic piu”. in zborul nuptial scoste un strigit rapid gi putemic ,pri-pri-pri®. * Statut. Oaspete de var’, ror observat in Muntil Rodnai. de lonel Muni Raves© 33, Sitarul (Scolopax rusticala), Weedcock * Morfologic. Dimensiunaa corpulut este de 23 em. Female este mai Intens coloraté 1 putin mai mare decht masculul, Famala execu th Jocul nuppial. Juvenilul nu are negru, nici ruginiu pe abdomen, dar are dungé albli pe laturile capulul, * Habitat. CulbBregte in mlagtini si pa}ligti umede din zona mantani, Masculul cloc este gi este recunoscut pentru lipse [ul de team® fats da om. Femelele zboaré La mari indttim! « Hiana, Se hrinastecu nevertebrate, mele, viermt. * Cantec. Femelele emit un steigit_ inalt si neobosit ,puit-pult” Cand se ridica in zbor emit un strigat aseminator cu al fugeciului de tirm ,plurre” © Statut. Oaspete de vari, foarte rar in Muntii Rodnel, semnalat de cateva ori inzona VF. Rebra (Milvus, 2008} * Morfologic, Dimensiunea corpulul este de 35 em. Aspect bondac, cu picloare scurte. Coloritul foarte asemanbtor cu al becatinelor, Este striat transversal cu dungt inchise, in partaa inferioar’. * Habitat, Specie com und in pidurl umede sirarighl. Cloceste retatiy rar la noi, in padurile de deal gi de munte. Cuibul este in forma unei mici gropite cBptusiti cu frunzar si contine 4 oul brun: canugll, cu pate rogeate, pe care femela lecloceste circa 22.23 de Zila. Parioada de clocit aste din apritie-mai pans in lunie. Inveaz de primejdie, femela poate muta pull Lransportandu-i intre picioare sisprijinindu-icuciocul lung. Este mai frecvent in timpul pasajului prin toaté tara. lerneaz’ in jurul Miri Mediterane, in sud. vestul Asiel, India si Extremul Orient. + Hrana. Hrana sitarilor const din viermi, piianjeni, insect si larvele acestora, fructe de pidure sau unele parti vegetale ale plantelor. + Gintec. Strighte inSbugite 51 g&fSite .errr-orr-err™ urmate de un pluit ,psip". Statut, Oaspete de var3, specie comun’ inMuntii Rodnei,= 34, PescSrugul rizator (Larus rid/bundus), Black-headed Gull = @ * Morfologic. Dimensiunaa este de 38 cm. Este argintiu pe spate, cu Copul gi vérful aripilor cafeniu: inchis, tar restul corpulul alb. larna, capul este complet alb, cucdte o path neagré in ragiunan urechil, * Habitat. Reprezints cea mai frecventé specie de peschru; de la nol, prezentd atdt vara, cat si iama. Culbbreste frecvent in stuflirls sau pe plantele putrede, plutitoare. Culburile, de regula in colonii, suntconstruite din planta acvatice, find instalate adasea pe insule de stuf vachi plutitosre, fixate, find complatate spre siarsitul [unii mai, inceputul [unii iunie, cu 3 ou’ brune sau verzi- albastrul, stropite cu pate intunecate. Incubatie dureazé 22-23 de zile. Clocitul este asigueat.cu schimbul, de ambil soul. Cind apele ingheay ile se retrag spre mare. Populatii nordice, in drum spre si dinspre cartierale de iermat din jurul Mérii Mediterane, pot fi vEzute in numar mare, toamna gi primavara, pe lacurile gi baltile din interiorut Yirii noastre. * Hrana. Specie oportunistl ce se hrSneste cu insecte, pesti, viermi, larva, seminte de plante. * Cantec, Strighte lungi si stridente ,crii-creee”. * Statut. Migrator partial ce este observat foarte rar la poalele Muntilor Rodnai_ inttofouns © 35, Becatina mics (Lymnocryptes minimus), Jack Snipe 2 @ * Morfalogie, Are erestatul capulul brun-inchis la culoare, mbrginit de dou’ dungi golbene, tar in coads are doar 12 rectrice, Pe spate: s@ continu des@nul caputul, cu o band’ brunb-inchis, marginith de doud linil galbene. Nu zboar’ in zigrag, ci fluturat. in zbor se obser vi coada ascutit®, ceeace o deosebeste de bac atina comun’, core are coada rotunjit®. Este UScut 51 suport apropierea omulul, de unde 51 denum rea de ,.sur di”. * Habitat. Specie prezentd in zonele mldgtinite. Specie de pasa) * Hrana, Consti in viermnt gi plante. * Cintee. Strigit inalt. ,polop-popolop". Femela scoate un sunet discordant ca al unei broaste. + Statut. Specie de pasaj, foarte rar observats la poalele Muntilor Rednel de lonel Muni Raves= 36, Porumbe! Pigeon, yulerat (Columba palumbus), Common Wood * Morfologic. Dimensiunaa corpului aste de 41 om. Ara coloritul Cenusiu, cu gusa gi pleptul roz-violaceu, lar pe Latur ile ga tulul st (2 aripleate o pats alba. * Habitat. Sa intdlnaste vara in pidurile de riginoase din Carpati, unde cuibéreste in cuiburi instalate pe crengile arborilor, lange tulpin. Quéle albe, eliptice, in numBr de 2, sunt clocite cu Schimbul de ambele sexe, cicca 18 zile. Toamna se retrage spre locurile de iernare din sudul si vestul Europel si nord- vestul Ariel * Hiana, Pirtivegatale, fructe, seminte, larva, furnici, viermi etc. * Cntec. Gurluitul este indbusit si aspru, format din 5 silabe cu accent pa prima .gru-gru- silaba finals flind scurts si brusc intrerupta. Aceasts serie de note este repetats de 3-5 ori far pauzi, astfel 3 silaka finala pare $3 fie inceputul frazei urmatoare. © Statut. Oaspate de vars, comun in Muntli Rodnel inttofouns = 37. Porumbelul de scorburi (Columba oenas), Stock Dove * Morfologic. Dimensiunea corpulul este de 33 em. Are panajul canuslu, curaflexe matalice-verzui, lor in ragiunea ghtulul violet, avind yi cdteva pete nagre pe aript, * Habitat. Specie comuné in pidurl. [si face culbul in seorburi de copact gt chiar in giurile din peretii calcarosi al réurilor sau folosesc culburile de cofofan’. La noi este pasire de vars, Depune 2.3 ponte pa var’, in paduri de ges gi desl. Cele douk oud albe, aproape sferice, sunt clocite cu réndul de ambil paring, clrea 17- 18 zile, dupa care puli nidicoli mat sunt acoperiti incl 10-12 zie. Toamna migreaza spre sudul gi estul Europei, in schimb, in iernile blinde, se pot observa unele exemplare ale populatiilor nordica. Alte Leeuri de iernat sunt in nord-vestul Africii gi sud-vestul Asial. « Hrana. Se hrineste cu seminte, viermi, rame, scoici, molugte, never tebrate, insecte. + Cintec. Strigétul este un gurluit prelung gi monoton uu, Wu, UU" repetat, primul sunet este mal lung si mal accentuat deedt al doilea. + Statut, aspete de vari comun in pdurile Muntilor Rodnei. de lonel Muni Raves= 38, Turturica (Streptopelia turtur), Turthe Dove ue PY * Morfologie. 0@ multe ort turturica este confundat cu gugustiucul cucara 52 asaamsné foarte mult. Ave nuante brun daschise, phtate cunegru, pe spate gi pe arip!, in mp ee gugustiucul este cenuglu, Spre deosebire de gulerul negru al gugustivculul, turturice Bre doub pate formate printr-o succesiune de linli albe 51 negra, de © parte side alta a gitului. De aproape se poate observa inelul rogiatic din jurul echilor al turturelelor si care are oculoare albii la gugustivci. Turturica are o lungime de 26-28 cm, anvergure aripilor de 48-53 cm, iar greutatea de 130-180 g. * Habitat. Preferd pidurile de deal si cimple din apropierea terenurilor agricole. Tururica este o pashre migratoare care pleaci in luna septembrie si revine in aprilie. Roménia este o locate de pasa) pentru exemplarele care migreazé din nordul Europei. Turturk face cuibul in arbori, in stilul specific al porumbeilor; o mici platforms de crengute ancorats la bifurcatia cétorva ramuri ale arborelul. Femela depune 2 ou’ in cite dou Seri pe an. Incubatia dureaz3 14 zile, iar puii devin buni zburétori a 0 lun’ dupa eclozare * Hrana, Pentru a se heSni, turturica pleacé din zonele impidurite citre cimpille din apropiere unde se hraneste cu seminte gi cereale. * Cantec. Cantee foarte caracteristie ,,turrr-turrr”. * Statut. Oaspete de vari, specie comund, dar in proces de regrasie in Mungit Rodnel, inttofouns © 39, Gugustiucul (5 treptopella decaocto), Eurasian Collared Dove AE « Morfologie, Dimensiunea corpului este de 28 cm, Panajul aster pimantiu, panele aripilor bbtand sprecenugiu. Pepartes din spate a gétulul are un guleras nagru. Este o pasire sedentar’, culbarind ins numal in localitéth sau in imediata aproplere a acestora, ta adipost de psirile rapitoare de oul ca stincur, cotofana, gpita, cloara grivs, care il impiadicd de a se extinde in afar asezirilor omenesti. * Habitat. A piitruns in Roménia de peste 5 decenil, printr-un natural de expansiune dinspre sud-est spre nord-vest. Culbareste aproape in tot timpul anului. Ponta, din 2 ous albe, este clocits ca $1 la calalalte columbida, alternstiv de ambit print). Incubatia dureazi 14 zile, dupi care pull mai sum acoperiti de parinti, circa 10 zile. * Hrana. Consumé diverse seminte, fructe, insecte, viermi etc. * Cintec. Cantecul este un gurluit putemic trisilabic ,,duu-du-du” Sau )gu-gu-gu-stic™. Malare un strigst ca un mieunat ,crei”. * Statut. Specie sedentar3, comun’ la poalele Muntiior Rodnei. de lonel Muni Raves© 40, Ciugul (0 tus scaps), Scops Owl * Morfologic. Dimanstunea corpulul este de 20 cm. Colorit uniform Exist unele variatit de cutoare, unit sunt gri:maronti, altil maro: ruginil, £4 dou’ moturi Late. Avipl proportional lung). * Habitat. CulbBraste in péleuri dearborl scorburogl, Spacianocturns. + Hiana. Consumé Insecta, navertabrate nicl * Cantec. [si semnaleaz’ prezenwa prin strigéte, respectiv un fluierat monoten, monosilabic, repetatla fiecare 3 secunde "tiv". in duat, fluieratul fematel are un o tonalitate mat inalts decat cal al mascululut © Statut. Oaspate da var’, relativ comun in Muntli Rodnal. inttofouns © 41, Ciuviea (Giouc dium passerinum), Eurasian Pygmy Owl * Morfologio. Dimensiunea corpului aste de 16-19 em, deschidaraa aripilor 34-38 cm. La inceputut luni februarie masculul va erdta mal multe tecuri da cuibbrit, din core female va olage unui. Mar onle cu pate albe si dung! Spréncean’ albl, scurth, Cap mic. * Habitat, TrBieste in piduri de conifere, in general este intélnits in zonele montane, Este cea mai mics strigid’, Este activa incepand cu orele crepuscululul. Cuibéreste in vechile culburi de cloeinitoare. Mai diurn’ decat restul bufnitelor. Poate fichemats imitandu-i glasul. + Hrana. Vineazi piséri mici si roztoare, * Cintec. Strigitul teritorial este un fluierat moale ,hiu” repetat ritmic. din seeund’ in secunds in Zork si in amurg. Cand este agitati, intre fluierSturi seoate un tp3t inalt, balbSitor hive huhuhu hie”. Femela poate rispunde-cu un strigatinalt ,psil”. + Statut, Specie sedentar, comun’ in Muntii Rodnei. {He anal Nun i Roveweh© 42, Gucuveaua (Atheng noctua), Little Owd AXE * Morfologie. Dimansiunea corpulut este de 25 em. Corp indesat, Cap lat gl crastet plat. Picioarete sunt tungi. * Habitat. Esta una din pSsieile de pradi nocturne cele mai comune, prezentd 51 pa lings locuingele omenast. La nol aste larg eispandith in plduri, giuri de maluri, stancirii eu locurt descoparite in vecindtate. Depune 5-7, ungori si 4 oul, alba, in cursul (unil aprilie. Female cloceste singuré, 2B de zile. Culbhresta in scorburi de arbori, pe stanci, gurl de rape. Cand este agitati, face plecdcluni. Foloseste stalpii de curent ca puncte de observatie. Activa atat ziua, cat si noaptea. + Hrana. Consumi rozitoare, piséri, larve, insecte, rime, viermi. * Cantec. Strigitul este ujor de identificat, avéndo tonalitate inal tS la final schiu-u". Se aude si un mieunat puternic, pStrunzdter wehiuu”. Strigit de alarmé ascutit, exploziv .chit” repatat. * Statut, Este strictsedentard la nel. Speciecomuns inuntiiRodnei. inttofouns © 43. Minunit’ (degotlus funereus), Boreal Owl & 0 * Morfologic, Dimensiunes corpulul este de 25cm. Are capul mare, Foti pala incadrats deo culoare inchisb. Juvanilii sunt de culoare maronie intansé. + Habitat, Specie raz identi, intatnits adesaa in padurile da raginonse situate in zona montand. Cuib reste adesea in culburile périsite de ciociinitoarea neagré. Este o specie praponderent sedentarsé. Depune 3-6 ou ce Le cloceste in mai-iunie. In Romania are statutul de spacie rar. Spacie net nocturns, sté incoronamentul arbortlor. * Hrana. Se hrBnaste cu rozStoare gi alte mamifere mici, pe care le pindaste de pe o creangé gi le localizeazé cu ajutorul auzului. * Gintec. Strigitul teritorial se aude primBvara devreme si consti intr.o serie rapid’ de fluierSturi joase, de obicel 6-8 sunete usor crescande ca tonalitate spre final .pupupupu”. Poate fi auzits de la distante de 3 km. Canta noaptea. + Statut, Specie sedentari si relativ car in Muntii Rodnel Parcul Ne ional Mun Rosewt© 44, Huhurez mare (5 trix uralensis), Ural Owd pO * Morfologic. Dimensiunea corpulul este de 60 em. Coloritul corpulul aste brun-cenusiu, phtat, cu pieptul albicios gi cu stroph intunecatl. Coada relotiv lungs, ascuyitd spre varf, aripl rotunjite, Maro-cenuslu stars. Fata este gricrem (Bri samne. * Habitat. Apare la noi mai mult in sezonul rece, flind o specie mai putin comuné ca pasire sedentard, prefer phdurile de conifera, Clocaste atat in tinuturile de munte, cat gi in p&durile intinse de $05. CuibBreste in seorburl, prin luna martie. Ponta contine 3-5 oul albe, clocite de femelé, timp de 27-29 de zile. Populatia din sud-vestul Asiei migreazS toamna spre sud pani in nordul Marit Caspiee. In principal noc turn. * Hrana. Se hrnestecu rozStoare sf alte mamifere mici. * Cantec. Strigit nuptial rezonant, jos ,hu-u™ (4 secunde pauza), whuhuhuhu". Produce serii de chiar 8 asemenga sunete. Strightul de alarms este aseminstor [Stratulul unui caine. © Statut. Specie sadentard, rari in Minti Rodnel. nite © 45, Chuful de pidure (sic otus), Long-cared Owl Ts * Morfologic. Dimansiunes corpului aste de 36 em. Coloritul cor pulut aste cafeniu-patat; pe piept ore stropi intunecati, Aript lungi si inguste. 11 poate strange sau infola penele corpulul, volumul shu pirind o aveo diverse mrim). Noturi lungi pe cap, ininute in sus. * Habitat, Cea mal frecvents pasire de prada denoapte. Culbareste in palcurile de paduri din toate reghwnile joase ale Yeril, in special in coloniile clorilor de seminSturS. Urc’ gi pe véile réurilor. Ponte aste alcStuits din 4.5 oui albe, depuse in aprilie-mnal. Female cloceste eirea 28 de zile. Ciuful de pidure este sedentar la noi; in ternile aspre, multe exemplare nordice se adauga populatiilor noastre sau tree chiar mai spre sud, ierndnd in sudul Afric 51 in sud-vestul Asial. * Hrana. Se hrSneste eu rezStoare, alte mamifere mici si pasiri * Cintec. Masculul produce smete de genul ,uuh” respirdnd incet ji indbugit, sunetele fiind slabe, se aud greu la distante de pa fa 1 km. Femela rispunde cu un strigat nazal si moale ,paah". Swigktu de alarm3 @ ,cuec”. Puil cer mancare cu un stright prelung i tinguiter. * Statut. Specie sedentar’, comun’ in Muntii Rodnei. {He anal Nun i Roveweh© 46, Huhurezul mic (Strix aluco), Eurasian Tawny Owl * Morfologic. Dimensiunaa corpulul aste de 40 em. Se intalnes: doub panaje diferita: roscat si sux, in acel@ast inuturi, indiferant der sex Sau Wart. Pena) obignuit sur. * Habitat. Se gisaste aproape iin toate pidurile din turd, din regiunile de sas pink la munte. Cuibul, instalat in seorburi, aste complet in Luna martie si cupr inde 4-5 ous albe pe care femela le Clocaste singura, timp de 28-30 de zile. In acest timp, maseulul ii asigurS heana. Este o pasre sedentar’ si nocturn’. + Hrana, Vneozi in intunerie att rozStoare, cét si pistrale mici ce dorm in arbor, * Cantec. Strigstul, nuptial cunoscut huw, huu-huhuhu” cu tonal itate muzicals. Femela prezint3 o variant aspré, intrerupts, dar mai raspunde si cu un strig3t .chiu-u ea cel emis de pisica Trilurile asemindtoare emise de mascul pot fi azite in perisada de imperechere. Strigstul de alarms este rapid gi furios ,,cu-it” Publ strig’ régugit ,.psi-ip * Statue. Specie sedentar’, comun3 in Muntii Rodnel. inttofouns * Hrana, Consumé pi © 47, Buha (Suto bu bo), Eurasian Eagle Owl @ 9 + Morfologic, Este caa mai mare rpitoare de noapte de lam masculul cantarind in medie 2 kg iar femela 2,5 kg Pa cap are dou’ moate de pene lungt, in form’ de urechi, Culoarea genarala & penajulul este brun-gilbul, cu pate cava mat inchise, Gehii sunt mart, de culoare rosie-portocalie, + Habitat, Inregiuni montane saustincoase. Este opasire sedentari, find fideld loculul de tral. Specie monogems, fidelitatea inve perech! putind dura toatd viata. CulbSregte in scobitur ile stanctlor. ri, mamifere-mite!, chiar gi iepurl Hrana este ingeraté in buckti mari, cu bland gi oase, regurgiteazé oasele, ciccurile, ghearele, blana sub forma unor cocoloase denumite ingluvit. in functie de continutul acestor ingluvii se poate stabilt conspectul de mamifere mici aflate in regune. + Cintoe. Strigite seoase in amurg gi in zori, puternice ,uu-hu? ce se aud paniila distante de 5 km. Strigstul de alarm este ascutit si hazal ,che-che-che-che", Parcul Ne ional Mun RosewtYY © 48, PescSrugul albastru (dlcedo atthi's), Kingfisher ald * Morfologic. Lungimea corpulul este de 18 cm. Cap mare, clo lung, aript Late, plcioare si coda scurtB. Deasupra de un albastu sau verde stlucite,, in tunctie de dicectia razelor de tum Wh Dedasubt por tocaliurogiatic. Clocul mascululul aste negrucenugiu, in timp ce La femal este rogu la baza mandibulel (la unele famele culoarea rosiatics domins griul) * Habitat. Culb3regta in lungul raurilor gl canalelor incet curghtoare, cumaluri nisipoase, abrupte in care igi saps culbul. Adesea inthinit. pe iazurt bogate in peste. Deseori, in iemile grele, populatia este decimats. Sti pe crengile copacilor, deasupra apel, sub poduri etc., putind rimane nemigcat ore intregi, find foarte grau de reperat Plonjeaz3 pentru a prinde peste-cucapul injos, de obicei, de unde pindea, dar si dup ce zboar pentru scurt timp pe loc deasupra apei. Destul de sperios * Hrana. Se hrineste cu peste pe care il prinde plonjand in aps. * Gantec. Zbor tapid, fluierSturl inalte, ascutite till, tii", Atunet cand doul pisiri se intalnese pot fi auzite adevirate explozil de fluierS tri, cu intensitéti descendente. * Statut. Migrator partial, relativ comun pe vaile din Muntii Rodnei. "= 49. Pupiiza (Upupa epops), Eurasian Hoopoo pe * Morfologic. Dimensiuni de 25-30 cm. Pasbre ineonfundabili, Fecunoscuts dupa creasta portocalie de pe cap, pe care o poote destace sau stringe. Pe spate 51 arip| are dung) albe cu negru, Prazint® cloe lung gi ugor curbat in jos. Zborul este naregulat, haotic, gen fluwra. + Habitat, Prezentiiin lunile calde in toati tara, culbéreste in arbort gl se hraneste in zenele inierbate. igi stabieste cuibul in general intro seorburé sau gaurd in copac, pe care o céptugaste cu fecale urdt mirositoare ce actioneazé ca un scut impotriva priditorilar. + Hrana. Se hrdneste la sol cu insecte, viermi. + Cintec. Produce un sunet caracteristic si inconfundabil: .pu-pu pu" + Statut. Oaspete de var’, relativ comun’ la poslele Muintilor Rodnel.= 50, Gucul (Cuculus conorus), Common Cuckoo " Morfologie. Caracteristicila acastal specti sunt culearea canugic si cintecul specific prin care masculul marcheazb teritoriul 5 care se poate asemina cu denumires death phsirii, Are mbrimea nul porumbel suplu (30-35 em). Posdrea nu clocagta, ci female dapune oulle in culburi string care sunt.de ragull ale unor pisiri céntitoare moi mici. Lo mascul, capul 51 porte supertoari o corpulut sunt de culoare cenugie, lor partea infertoar’ a corpului are o nuanté cenusle albastrule. Coada este lungs pestiyi st penele foarte grele. * Habitat. Habitatul cucului este foarte larg. Bl poate fi gisit in pidurile de foloase, créngurile de pe malul opelor curgstoare, Margines oragelor. Femala depune pang ls 25 de ous (de regulé 9-10}, cite unul in fiecare cuib strain. Dup§ ce tes din ou, pull de cur igi indepirteazd repede concurenta; imping cu picioarele pull sl oudle pirintilor adoptivi pan acestea ead din culb gi astfel va benelicia singur de toath atentia familiei adoptive. Este chiar hilard situatia in care pula de cuc, de 2-3 ori mai mare decdt, pirintli adoptivi, cere neincetat fran’ + Hrana. Cucul setwSnestain spactatcu insecte, find printre putinele pasdri care consuma gi larvele p3roase de insecte {procesionare), paianjeni sau malci. In perioada imperecherii, masculul ramane cliea 0 siptaman’ impreun’ cu femola * Cantee. Cucul este mal degrabé cunoseut pentru céntecul shu colebru ,cu-cu, cucu” decdt pentru infayigare. De altfel, este o pasire timid’ si greu de observat. * Statut. Oaspete de var’, comun la poalele Muntilor Rodnvei, inttofouns * 51. Ciocdnitoarea pestrit’ mare (Dendrocopos major}, Great Spotted Wocdpecker * Morfolagic, Dimansiunea corpulul aste de 23 cm, Panajul este Uireat, alb cu negru, cu rogu pe caafd sl reghunea subcodalb; femela nu are euloare rosie pe ceafé, La munte urel pan’ in zona pidurilor de conifere. Fath de clocbnitosres pestrita mare este mult mal pestrits $4 doar masculul are o scutita rosie pa cap. Este cea mal mic specie de cicc initoare din Europa. * Habitat, Se intdineste inzonelecu piduride fag, dar se aventureazi fila cample, prin livezt. Cuibul sl sapa in trunchiurile arborilor. in luna mai, femela d 4-7 ou’ albe, lucioase. Incubatia dureaz’ 14-15 zile, clecitul find efectuat indeosebi de femels. Ciocinitearea pestrits mick creste o singuré serie de pui pe an. * Hrana. Din cauza cicculul mai mic si mai moale, géureste mai greu scoarta arbor ilor, ins parcurge trunchiul arb orilor gi consums insectele pe care le giseste. * Gintec. Strigit inalt, scurt si ascutit .chic”. Strig’t de alarm’ wck-ck”, repetat de multe ori. Bate frecvent darabana scurt 40,4-0,7 secunda} cu batai putemice $i incredibil de rapide, bruse intr erupte. * Statut. Este sedentard, des intainit in Muntit Rodnel. Parcul Ne ional Mun Rosewt= 52, Giocdnitoare de gridini (Dendrocopos syriccus), Syrian Woodpecker kt 2 * Morfologie, Dimensiunea corpulul este de 24 cm. Penajul foarte asembnater cu cel al coc dnitoarel pestrite mari, dar tari bands neagré spra rojul cetel. * Habitat. A patruns de mai multe decenti in tara noastr’, venind din sud. Trdleste indeosebt in tinuturile oase si mab ales in vecindtetes agezirllor omenesti. Ponta este depusi prin luna mal, in scorburt sépata in trunchiurilearboritor, si consti din 3-5 oub albe, lucioase, care sunt clecite 12-14 zile, de ambii parteneri. * Hrana. Consuma larve de insecte pe care le géseste sub scoarta arborilor. * Cantee. Strigitul .chic-chic™ este mai putin dur decdt al civednitoarei mari. Darabana dureaz’ ceva mai mult, circa 0 secunda. * Statut, Este o specie sedentaré, raré inMuntiiRodnelslobservaté la baza masivulul, in apropieres agez5rilor omenegti (Vales Vinulul]. inttofouns aa al © 53, Clocdnitoarea de stejar (Dendrocopes medius), Middle Spotted Woodpecker * Morfatogic, Dimansiunes corpuluieste de2tcm. Are acelagi color it cd sl clochnitoares pastrith mare, dar cu rogu 5i pa cragtet. Cloc destul de slab, folasit mai degrabs ea © sond’ decét.ca o secure, * Habitat, Apare in majoritatea pidurilor cu frunzig; este o specie mai rari. Urci si pe ville réuriion In lune mai-unie femela depune 5-6 ous albe, lucoase, a cBror clocire, timp de 14.15 zile, aste asigurath de ambele sexe. « Hrana. Consum® larve de insecte pe care le giseste sub scoarta arborilor. * Cintec, Destul de cunoscuti, o intreags serie de strigite de tipul chic” sau chee" intr-un ritm sscadst. Bate darabana extrem de Tat, ciocSniturile fiind slabe, asem n3toare cioc’nitoarei mici. * Statut. Este sedentard, rar intdlnitS in Muntii Rodel, cu precdere la poalele masivlui. L Nun Roda= 54, Ciocdnitoarea pestritd mica (Dendrocopas minor), Lesser Spotted Woodpecker * Morfologie. Dimensiunea corpulut este de 16 cm. Are talia uned vebbil, find cea mai micé ciceSnitoare de la nol. Coloritul aste Negru, pe spate cu dungi albe 51 cu roju pe cap; femala nu are rogu. Este sedentard. * Habitat. Este relativ rard, flind rispandit mai ales in pidurile cu frunze ciztoare si de amestec. Cele 5.6 oub alba, lucionse, sunt depuse prin luna aprilie-mai, fiind clocite cam 14-15 zile, de ambi partaneri. * Hiana, Consumi larve de insecte pe care le giseste sub scoarta arborilor. * Cantec. Strigatul earacteristic este format dintr.o serie de note ascutite pit, plit", urmat de un ,chiic” slab. Bate darabana frecvent, dar intr-un ritm mai incetinit decdt ciocinitearea pestrité mare. \olumul sunetelor ciocSniturilor variez’ deseori, de obicel sunt mal slabe la mijloe si mai puternice la inceput si star sit, putind fi intrerupte de @ seurts pauzs. Este caracteristic Laptul c8 darab ana acestei clocSnitori este repetaté la intervale mai scurte decat restul ciccdnitoril or. © Statut. Specie sadentari, mai rar intéinith fn Muntii Rodnal. © 55, Clocdnitoarea cu spate alb (Bendracopes leucotos), White-backed Woodpecker * Morfolagie, Cioc lung 51 puternic, Scobeste gburi conice in |emnul putrad. Este cea mai mare dintre chcbnitorile pastriqa, avind Lirtite si partes inferioar o spatelul alba, iar peste arip! are bengi albe sinegre, dunga neaga de sub obraz nu.ajunge pink la ceafi, sub aceasta se giseste o dung alb’ care o separa de nagrul aripli. Subcedalele de un rogu deschis care devine mai sters spre abdomen. Nusculul are crestetrogy, tar femela complet negru. * Habitat, Trieste in piduri de amestec si de foioase, cu arbori morti aflati in diferite stadii de degradare. Cuibul sil sepa in Wunchiurila degradate de molid. Este dependents de prezenta arborilor batrani si de lemnul mort « Hrana. Se brlineste preponderent cu insecte ce wiiese pe lemnul mort. + Cintec, Strigitul chic” este mai jos gi mai slab decat cel al cloeiniware! pestrite mari. Are daraban’ putemick. ce dureazi circa 1,7 secunde, mai accentuat8 si mai slaba spre final, ca gi sunetale tot mai slabe produse de © minge de ping-pong. * Statut, Spacierard in Romania, sedentaré, comun’ inMuntii Rodnei. L Nun Roda= 56, CiocSnitoarea de munte (Picaides iridoctytus), Three-toed Woodpecker * Morfologie. Dimensiunea corpulut este de 22 em * Habitat. Specie prezentd in ragiunea de toiga, in spacial in padurila bétrdne de molid. Totodots 51 in padurite de mestaacén. Rar’ in regiunile muntoase din centrul si estul Europel, in paduri de conifere. Putin sperioass. De obicei face gurl clrculare in jurul trunchiurilor de molid pentru a obtine sav8. Capul privit lateral prezintS 3 dungi nagre separate de dou’ dungi albe. Masculul are crestetul galben cu pete mérunte albe, iar la femela cu pete marunte negre. Flancurile corpuluicu pete tansversale ce par de departe a avea culoare gri. O dungS Lats, albé si longitudinalé este pe mijlocul spatelui. * Hrana, Adesea se hrineste spre baza arborilor cu insecte si lave de insecte. * CAntec. Strigstul este mai moale ,,chiuc”, dar uneori puternic 54 ASCUUit, asemBnlitor eucel al clocEnitoarel pestrite marl. Dacabana aste puternic’3, mai lungs decdt cea a ciocinitoarei pestrite mari cucirca 1-3 secunde gi cu sunete mai rare. * Statut. Specie sedentara, comund in Muntii Rodnai. nite © 57, ClocSnitoarea neagrd (Dryocopus martius), Black Woodpecker * Morfatogic, Dimansiunes corpului este de 45 cm. Esta cea mat mare clocinitoare de la nol, avind talta uni clorl, Ara coloritul complet nagru, avand doar o pats rosie pe crastet. * Habitat, La munte tileste in zona padurilor de conifere sl de amestec. Culbul si-| sap in trunchiuri, la 3-20 m de la sol; intrarea are formé ovald. Ponta este depusé prin aprilie-mal, flind aleBtuité din 3.5 cu alba, lucioase, pe care le cloces: ambele sexe, timp de 13-14 zile. lara se intalneste gi in tinutwrile joase. Spre deosebire de celelalte ciocnitori, are un zbor fara interuperi_ + Hrana, Se hraneste cu insecte si lorve de insecte de sub sevarta arboriior. * Cintec. Strigit de zbor sonor ,crucru-cru” care serveste si ca strigdt de alarm3. Cand st3 pe arkori, seoateun strigit caracteristic, prelung, plangsret, puternic ..cliuu”. Primavara mai poate scoate un stright puternice muzical .culcui-cui-cui”. Strigstele sunt preduse de ambele sexe. Bate frecventdarabana, care dureazi 2-3 secunde, avand sunete puternice ca de mitralier’, mai accelerate spre final © Statut. Este o spacie sadentaré, comund in Muntii Rodnal, {He anal Nun i Roveweh© 58, Capintortura (Jynx torquilla), Eurasian Wreck * Morfologie. Dimansiunea corpulul aste de 17 cm. Nu aste o clocinitoare ,.veritabi” deoarece nu se-agotd pe arbor! sinu bate darabana, Lao primd priviee se aseambn’ cu o wable. In situatht critioe se apbr’ risucindu-si capul 51 gétul ca un sarpe, de unde ovine si num ele spacial, Are coloritul maro-cenusu cu dungi mai inchise de-a lungul capului #1 spatelui. Coads relativ lungs, dar moale, lar clocul este scurt. © Habitat. Specie comund in regiuni impédurite, insorite si deschise {lumintjur). * Hiana, Se hrlineste in special cu furici. * Cantec, Este greu de observat, dar isi tritdeazé prezenta prin céntecul s4u monoton form at dinty-o serie de sunete sonore moi sehei-chei-chei-chei”. Ambele sexeednt. Puli eer mancare printr- + Statut. Oaspete de var$, relativ rar in Muntii Rodnei. nite © 59. Ghionoaie verde (Picus viridis) Green Woodpecker « Morfalogie, Dimansiunea corpulul este de 35 cm. Are colorit verde. giibul cu erastetul gi ceafa rogii, Pertes superioar’ a corpului verde cu tartita gilbule. Masculul ara rosu pe mijlocul «musth inegre. Sparioas’ $1 precauts. Zbor ondulatoriu, cu etape lungl, cu un zgomot puternic al aripilor, silueta prezentnd un gat subtire. * Habitat, Tréleste in general in pidurile de foloase din regiunile de daal gi joase; consumd insecte, cu predilectie furniel, iar in sezonul rece gi boabe. Culbul este spat in lemnul arbor lor, Ponta din 5-6 oud albe, este depusé in luna mai. Clocitul dureazi 16-17 zile, find asigurat de ambele sexe. + Hrana. Adgsea, pot fi vizute pe sol in cSutare de furnici, larna pétund adine in musuroaiele de furnie! * Gintec. Primivara, strigitul teritorial care inlocuieste darabana, consti intr-c serie ampli de sunete pling, ca un fel de raset achichi-chi-chi", in scadere ca tonalitate gi accelerandu-se spre final; este produs de ambele sexe; pot fiauzite si ducte. Strightul de zbor este ascutit, scurt si vehement ,chiuchiuchiu" sau scurt wchit-chiuc". Strigstul de alarmé este mai atenuat .chiachiachia”. Puli cer brand cu un strigat discordant, ca un gmirghel frecat de lemn. Bate darabana rarecri, dar este surprinz’tor de sabi pentru OclocBnitoare atét de mare. + Statut, Este 0 specie sedentar’. {He anal Nun i Roveweh= 60, Ghionoaie surd (Picus canus), Grey-faced Woodpecker * Morfologie. Dimensiunaa corpulul este de 33 em. Seamini cu clocknitoaraa verde, dar capul, gbtul gi parte inferioar’ sunt Canuslu-daschise. Mascutul are rogu pe frunta, * Habitat. Este intélnité mat frecvent decétces verde, find comuns in pSdurile de foloase, dar se uc’ si pe vile réurilor. Femela depune ponta prin mal-kunie, constind din 5-6 oub albe, lucioase, care sunt clocite 17-18 zile de cStee ambil partener'. + Hiana. Adesea, pot fi vizute pe sol in eButare de furniel, larna piitrund adine in muguroalele de furniet. * Cantec. Strigitul de primivard este aseminitor eu cel al ghionoaiel verzi, dar @ mai slab si moale, aproape de flaut, flind Ufor de imitat printr-un flulerat, notele au pouze mai lung inte ele ,chi-chi-chi-chi-chi-chi”. * Statut. Este 0 spacie sedentar3, comun’ in Munuil Rodnei. Denitetouns © 61, Clocdrlia de cAmp (Alauda arvensis), Skylark 4®@ * Morfologic. Dimansiunea corpului este de 18 em. Ave coloritul cafeniu: gilbul cu pate intunecate, ventral fiind alb iclos. Cuibbray te (pe sol in lerburt. Cale 3-4 oud paméntii, cu pate brune, sunt clocite eam 12 zile, de cltre famell. Ponta este 8 din luna aperiti Pe var scot 2-3 generatii de pub. lama se intélnes mai ales in tecur ile dem cé altituding. Le pasarile din oceasti fornilie nu existi un dimorfism sexual accentuat; din acest motiv se deasebeste greu femela de maseul, + Habitat. Se intélnaste fracvent in tinuturile joase, de steps, dar ‘apare gi in lungul vailor mont: alping. Unete p opulatit ternesz5, largi $i inierbate, pani in zone nordul Africil gi sud-vestul Asiei “ Hrana. Hrana de bazi a clecérlillor 0 constituie semintele de vegetal * Cintee. Masculul edned in zbor, la mare indltime deasupra cuibului. Glasul obignuit este un ciripit sec .prii”, ,.teiriit”. Cantecul pare nesfar sit, Constand din note inalte, repetate in serii lung). incepe sicdnte la primele ore ale diminetii gi continu toatl ziua. + Statut, Specie migratoare, relativ coun’ in Muntii Rodnel. Percul Ne{hnal Mun ih Reset© 62, Gocarlia de padure (Lullula arborea), Woodlark * Morfologie. Spacie de talie micé, dimensiunes corpulul pin ta 15cm, Penajul ai este cofeniu ruginiu pe partea dorselS, cu multe: pate in forma de stropi brunt-negri, tar partea ventralé alb-ruginie jleafeniu pe laterale. Zboar’ céntind, la inbltimi de paste 100 m, Clocaste 6 oul, isi cragte pull cu insecte gi seminte pink cand acestia incep s8 zboare singuri. * Habitat, RBspanditd in p8gunt gl coting. Prezent8 in tora nonstré mal ales in Lunile februarie-cctombrie, * Hrana. Hana de baz’ a ciocéritilor o constitula semintele de vegetale. * Cantec. Céntecul consti in perechi de note melodice, sonore care incep intr-o manier3 mai nesigue3, dar apoi se accelereazé si crest ca intensitate, sedzind in acelasi timp ca tonalitate ,.ti-l, Uu-li, tiu-ii, tiutiutiutio”. Poate fi auzitd dimineaye davreme si seara, iar in iunie la al doilea cuibarit, chiar si noaptea. Toamna este in stoluri * Statut. Oaspete de vars, comund in Muntit Rodnel. inttofouns © 63, Randunica (Hirundo rustica), Bam Swallow * Morfatogic, Poate ajunge la o lungime de 20 cm 10 grautate de 25 g@. Randunica aste neagr’ pe spate, aripl, cap st pe git cu raflextt albastre retolice. Pe frunte 51 sub cloe are o path rogia. Pe plapt jl pe burt& asta de culoare albb. Co semn distinctly, au coada lung 51 bifurcatd in Y, iar ciocul este scurt gi turtit, cudeschidere more. Nu aualb pe tir tit. Sunt foartebune zburbtoare, adevbrate acrobate sl sunt rar viizute pe sol. Pot atinge viteze incredibile de pang ta 160 km/h. + Habitat, Trieste in numir mare in apropierea agezdrilor umane, cu precadere in regiuni deschise, cultivate. Cuibul are deschidere larg, confectionat din noroi gi pale, deseori este amplasat in inter iorul cladirilor « Hrana. Este bine cunoseut faptul c3 randunica se hrineste cu insecte pe care le prinde direct din zbor; La fel bea si apa. « Cintec. Strigat scurt ,uit-uit”. Strigstul de alarma ,,uu” anunti prezenta unui priditor precum goimul rindunelelor. Un stigat ascutit ,si-it” este awzitednd sunt matmulte la un loc. + Statut, Oaspete de vari, comun la poalele Nuntilor Rodnei Parcul Ne ional Mun Rosewt© 64, Listunul de casi (Delichon urbica), House Martin > * Morfologle, Are cloratie ruginie pe fayb, lar conda nu aste la fal de iinet 31 de bitureats. Albul penajului este mat curat in cazul léstunulul. Forma corpulul este foarte aeredivamich, flind un excel antzburator 31 ajunge pe sol foarte rar, doar pentru a colecta materialul de constructie pentrucuid. Lungimea corpulul este de 12cm, anwergura aripilor de 26-29 cm, iar greutatea de 15-20 g_ «© Habitat. Este denumit aga deoarece obtgnulegte sé-si construipscé culbul pe zidurile elidirilor. Mat rar poste fi vazut culbérind pe stinei sau in cariere de piatré parasite. La inceputul toamnei migreazé catre Centrul Africii gi Sudul Asie. Spre deosebire de Cuibul de randunieé care are forma unel jumbtét de cups, cuibul lGstunului este acoperit complet si are doar un mic orificiu prin care se poate pltrunde in el. LEstunul nu foloseste paie, pir sau Crengute in constructia cuibului, ci doar noroi. Cuibul este captusit, in interior cu iarb’, par si pene. Femela depune cate 3-5 oul in2-3 serii pe an. Ambii paring particips la clocit si la cresterea puilor. Pericada de incubatie este de aproximativ 14 zile, iar dupé alte 22 de zile pull isi lau zborul * Hana, Listunul se hrBneste cu diferite insecte zburbtoare pe care le prinde din zber. Tot dinzbor bea gi apa. © Cantec, Glasul obignuit este un strigét sec ,.trit”. Swight de alarms inalt si repatitiv ,ciar™. Cantecca un ciripit. * Statut. Oaspete de var’, comun la poalele Muntilor Rodnvei. © 65, Pasa de pidure (dnthus trivialis), Tree * Morfalogic, Este o pasirecu un corp suplu de o mirime de 15 em, cit o vrabie. Greutatea pisdrilor in imp ul imperecherit este intre 22 9124 g. Cu apropierea toamnel pasarea va craste in grautate, epi sind 30 de grame. Din punct de vedere al culorl penajulul nu s@ poate observa un dimorfism sexual. Pisbrile au partea dorsalé a corpulul si gua de culoare galbend pina la brun mastiniu cu dung! de culoare mal inchisi. Penajul coz si spatalul poate avea ‘8 culoare verzule dungats. Ochit pot fi inconjurati de o line mat intunecati, irisul este de culoare brund inchis, Picloarele sunt de culoara roglaticl eu ghaare da culoare daschisé. * Habitat. Este o pasdre sperioasé care se ascunde imediot, in ropaus balanseazd coada ca si codabatura. Zborul este in bolte, int erupandu-se in zbor din cand in cand s& baté din aripi. Ea waieste in poieni, (um iniguri sau [a liziera pidurilor unde vegetatia este deasi, La depistarea el ajuti cntecul specific al pisiril. Fasa de pidure este o pasire migratosre, care iemneazé in savancle din Africa Centrala si Africa de Vest + Hrana. Consti in sominte de plante- + Cintec. Strigi it aspru, caracteristic psi”. Stright de alarms silentios, dar distinct sit”. Cintecul este puternic, find o Fepetitie scurté de seril intr-un tempo variabl .tiutiutiubiu tu ‘rr-tha-fla-tia-tia”, * Statut. Oaspete de var’, specie comun’ in Muntii Rodnal.© 66, Fisa de munte (dathus spinoletta), Water Pipit * Morfologie. Dimensiunea corpulul aste de 17. em, Coloritul corpulut ast2 canusiucu pete mal intunecate pe partes superioara. Adasme unela exemplare rimase se intdinesc tara, matales in sudul aril, * Habitat. Culbdraste exclusiy deasupra Limital paduril, pa pa) ist cutufirisuri, instalindu-sieuibul pe sol, léngé bolovantl inierbati. Ouéle, in numar de 4-5, au colorit cenusiu-spBlicit, cu puncte 54 virgule intunseate. Femela asigueé incubatia de 14-16 zile, care incepe prin Luna mal. Pew este doub generatii de pul. larna, majoritatea pasarilor migreazé spre tinuturile sudice, in special spre nord-estul Africii, sud-estul Asiel gi in Grecia. + Hrana. Specie insectivord, seminte, frunze. * Cantec. Glasul tei” sou ,tsit™ este deseori repetat. Céntecul nuptial emis im zbor .ti bin-tin-tin-tin-tin-cir-cir-cir”. * Statut. Daspete de var, comun inzonele inalte ale Muntilor Rodnel. inttofouns © 67, Codobatura alb (Motacil/a alba), White Wagtail * Morfologic. Dimensiunea eorpului este de 18 em. Are panajul eenuslu cu negru pecap, plept gt coadd; fruntea, obrajil st parten Infarioaris a corpulul sunt albe, Clocesta in ecavatiile din moluri, in grimazt de lamne 31 chiar in acoperigurile de stuf ale caselor, Culbul, completat incé din aprilie, cuprinde 4-5 ou’ albicloase cu pate brune-cenusii. Incubatia dureazh 14 zile, clocitul find asigurat mai ales sau exelusiv de femel’. Creste 2-3 generatit de pul pe vara. « Habitat, Este raspanditi in watd wra, mai freevent in regiunile joase, pe malul baltiler si lacurilor, de asemenea pe malul raurilor de La ses pand la munte gi pani la lacurile din golul alpin. Toamna migreazi spre cartierele de iernat din nordul Afrieit gi sud- vestul Asiai. In iernile blinds se pot vedea exemplare rimase pe lings apele neinghetate. * Hrana. Dieta codobaturii este diverss, in functie de locatie, dar majoritar @ compus’ din insecte si miei nevertebrate. * Cintee, Glas destul desoner, bisilabie ,tei-si” sau,,sii” monosil able cu unele variante. Glasul de alarms este mai agitat. + Statut, Oaspete de vari, comun in Muntii Rodnel, Percul Ne{hnal Mun ih Reset© 68, Codobatura de munte (Motorilla cinerea), Grey Wagtail * Morfologic. Dimensiunea corpulul este de 18 cm. Capul 51 spatale sunt canugil, coade verde-olly, brbie neagrb, tar partes vantralé a corpulul galben- intans. Ave conda foarte lungs. Cand s¢ indepsrteaz’ in zbor se vede tartita lbs. * Habitat. Cuibreste pe-vaile din Carpati, ureénd pan in apropierea lzvoarelor. Cloceste in maluri pietroase sau printre boloyanit inconjurati de lerburl. Ponta este depusé in mal, flind formats din 4.5 oul de culoare trabel cu pate inwnecate. Clocaste indeoseb | femela circa 12-13 zile. Toamna migreaza spre locurile de ternare din nordul Afric si sud-vestul Asiei. Pe sol are migcari balansate. * Hrana, Aleargs si se strecoaré printre bolovanii din réuri reper, zboaré deasupra apel ciiutind insecte. * CAntec. Glasul seamini cu cel al codobaturii albe, dar este mai matalic gi inalt .titis”. Acesta, aldturi de dunga alb’ de pe arip’, lungimea mare a cozii si zborul foarte ondulatoriu sunt element ce 0 caracterizeas. Strightul de alarmé este ,sii-it". Céntecul nuptial consti in seri seurte de note ascutite. * Statut. Gaspete de iarnd, comuns pe valle din Nuntii Rodnel, inttofouns = 69, Codobatura galbens (Motocilla flava), Yellow Wagtail * Morfalogic, Esta o specie migratoore de talie mich. Este ujor de recunoscut dup’ corpul zvelt, olungit, cu coada lungb pe care o alge intruna in sus 41 in Jos. Penajul este predominant de culoare galbend. Capul cedobaturii gaibene este cenupiu gbtbul, lar aripile sunt pestrite-alb cu maroniu. Sub coadé existh catave pane albe, Ciocul si picloarele sunt de culoare neagré, Lungimes corpului este de 17 cmcu o anvergurd a aripilor de 24-27 cm #1 0 greutate de 16-22 g. * Habitat. De obicei pe malurile raurilor sau ale bi tilor. Cuibul este constrult pe sol, bine camuflat in iarba sau vegetatia mai inalta. Femela depune cate 5-6 in dous serii pe an. Toamna tarziu codubatura galbend se adund in stoluri pentru a migra in zonele mai calde gi revine in tard in luna marti. = Hrana. in zona billtilor isi giseste usor hrana care este alcatuiti din insec te. * Gintee. Strigé inalt ,pit™ sau mai complet .piti". Céntee simplu cu tonalitate stridenti ascutit3, adesea emis din varful unei tufe sau buruieni ,sri-sri-sri", uneori bisitabic. + Statut, Daspete de vara, relativ rard La poalele Muntilor Rodnel.= 70, Pietranilsur (Qenanthe oenantte), Northem Wheatear 4©@ * Morfologie. Piatrarul sur mascul aste gripe cap si pe spate si de alcil s@ trage num ele. Aripile 1 coads sunt de-un bruninchis, tar pe partea inferior a corpulul penajul este de culoore crem. Pa cap, in draptul achilor, se poate vedas o dungs de culoare brun inchisé. Femela are penajul brun deschis sprecrem, cucoada 4i aripile mai inchise la culoare. Lungimes pietrar ului sur este de aproximativ 15 em, anvergura aripilor de 32 em 51 greutatea de 30 g. + Habitat. Se stabilesta in zonale stincoase, cu ziduri, cu plots si grohous si mai rar in malurile nisipaase, insh tot timpul in apropieres pajigtilor deschise, acolo unde igi gisegte cu ugurints hrana. Pietrarul sur igi face cuibul incrBpSturile pietretor, in ziduri, in scorburile din maluri, iar femela il cSptuyeste cu fire de pir gi pene. Ponta contine 5-6 ou. Perechile-cresc ji 2 serii depul pe an. * Hiana, Hrana pietrarului sur este alc tuitl in principal din insecte, dar consum & $i diferite fructe gi seminte. Atunci cnd hrana ineepe si dispar, in luna octombrie migreaza spre zonele mai calde din Africa. In timpul migratiei zboar3 numai noaptea, iar ziua se odihneste si cautl hrand. * Cantec. Scoate un fluierat ascutit ,,hiit” urmat sau nu de 1-3 sunete ,clae”. Cant stand pe pletre Sau in timpul zborului curt, * Statut. Este un easpete de var, specie rel ativ card inMuntil Rodnai., Denitetouns © 71, Maricinarul negru (Saxicola torquata), African Stonechat Oe * Morfolagic. Dimansiunea corp ulul este de 13cm. Corpul astenegry, sparela new los, ploptul cotenks. Female ore partan superiotcb cafeniu pétata. Sprancaand palb, gush erem-rogeat deschis, + Habitat, Culbdreste incdmpiil einsorite orl in apropierea térmurtlor instalindu-si cuibul lang’ sol sau pe arbusti piperniciti, urcdnd gt pe vile joase, largi ale réurilor montane. Ponta este depusi ince de (a sfargitul Luni apeilia, find formats din 5-6 oub albaswe cu pete cirimzii, pecare lecloceste femela singuré, cca 14 zile. Pe sezon, creste 2-3 randuri de pul. Toamna migyearé incartierele de jernat din Africa de nerd-est si din Peninsula Arabia. * Hrana. Hrana consta in insecte, viermi, larve, melel, paianjeni, fructe 51 seminte de plante + Cintes. Strigitul de alarmi .jii-trae-trae”, fiind un fluierat ascugit sium sunet dur. * Statut, Oaspete de var§, comuniin Muntii Rodnel, Percul Ne{hnal Mun ih Reset© 72, Maracinarul mare (Saxicola rubetra), Whinchat 4@ * Morfologie. Dimansiunile sunt de aproximatiy 13 em lungime, 24 cm anvergura aripilor s4 0 greutate maxim’ de 24g Pa spate aste da culoare brund, cu dungl de culoare brun:inchisé. Partea inferioar a corpulul este crem cu nuante portocalll spre burté. Capul este de culoare brun-inchish cu doub dungt albe deasupra ochilor sf sub obraji. Toamna plerde controstele de culoare gt dungile albe de pe cap si ajunge la un colorit asemBnditor cu al femelaler. Femelele de mirécinar au o culoare brun’ cu striatit pe spate de culoare mai inchis’ gi de un crem albicios pe burta. Masculul are spranceana albs, pronuntats si gus ocru-ruginie marginiti cu alb. * Habitat. Specie ce migreaz3 toamna, in luna septembrie cive zonele mai calde din zona mediteranean’, Africa si sudul Asiei. De obicel se stabileste in palcurile de arbusti gi tufiguri din apropierea pajislor, cloceste pe p3suni, pajigti cu smecurt de iarb& mare, Femela depune 5-6 ous si pot creste 2 serii de pul pe an dack conditiile sunt favorabile. + Hrana, Hrana mirdcinarului mare este alctuité din insecte i viermi pe care lecautd la sol gi din diferite seminte gi fructe * Cantec. Strightul de alarm’ lu-tec, tu-tee-tee™ flind un flulerat moale 51 un plesc5it de limbs clar. Cantecul este scurt sl rapid, incepind ¢i sfargindu-se bruse. + Statut. Oaspete de var’, comun in Muntii Rodel, Denitetouns © 73. Micdleandnul sau guy rosie (Erithacus rubecula), European Robin 4 * Morfatogic, Dimensiunes corpuluieste de M4.cm. Panajul la ambale sexe este cafeniu cu o pats ruginie pa barbie jl plapt, pentru care faste denum It gusB rogle. * Habitat, Este intélnit la noi, in tot timpul anului, vara mal ales in padurile de munte si mai putin in cele de cémpie, iar iarna mai ales in pSdurile de sas, in parcurile gl grédinile oragelor. Adasea populatiila de iam’ de la noi sunt formate gi din exemplare nordice, care coboar’ spre sud. CuibSreste in scorburi, sub maluri ori trunchiuri c3zute. Culbul cuprinde 5-6 oud albastre, patate cu ruginiu, find complet pe [a inceputul lunil mal; femela cloceste singurS, timp de 13-14 zile. larna se aud adesea cntand, in locurile unde s-au instalat. Pentru unele populauii ale speciei, locurile de lernare sunt in sudul Europel, nordul Africil gi sud-vestul Asie * Hrana. Consti in nevertebrate pe-care le culege de pe sol, fructe, seminte de plante. * Cintec. Cantecul este foarte limpede, susurat, melancolic, format din note prelungi. Deseori cintd seara tarziu. + Statut, Oaspete de vari, comun in Nuntii Rodnel, Percul Ne{hnal Mun ih Reset© 74, Codragul de padure (Phoenicurus phoenicurus), Common Redstart: © 75, Codrogul de munte (Phoenicurus ochruros), Black Redstart Morfologic. Lungimaa corpulut aste de M4 em, anvergura ar ipilor aste de 24 cm, lar greutates maxim’ de 20g. Prim’ vara, mascullt au coloritul mult mai nuantat gi mal viu. Pe cap masculul are o Clictulité gri deschis, lar gitul si obrajii sunt negri-albistrul, Spatele este tot gi, dar putin mal inchis, ler vérfurile ortpilor sunt brun-inchise. Coada sl burta aucolorit portocaliu, Pe mijiecul Cozi se poate vadea o pat de culoare neagré. Femelele sunt mai sterse in colorit si au culoarea general cenushu-inchis cu o pati portocal ie sub coads. Habitat. Este o pasire de talie mici care prefer’ pidurile.de foioase cu arbori bitrani. Este intalnits 9 in paleurile de copaci Zolati ji mai rar in parcurile oragetor. Atunci cand sti pe loc, codropul de pidure isi migcS coada in sus gi in jos asemenea codobaturilor. In arbori este 6 pasire extrem de vioaie si nu sti lculul nici o sacunda. Culbul este amplasat in scorburi gi este captusit cu iarbé, pene si par. Femala depune in luna mai5-? ou’. Hrana. Codrogul de pidure se hrSneste cu insecte mici pe carele cauti att in arbori, edt si pe sol Gantec. Strigktul de alarm’ ,uit-tie-tic-tic-tie”. Cantecul seurt cu tonal itate melancolicS ,sti-trull-trull-trull-st-si-shuu” Statut, Oaspate de varé , specie comun’ in Muntii Rodnel * Morfalogic, Pasire de talie mic, aseminbtoare ta dimensiuni cu vrabla. Ara dimensiunaa de 14cm, o anverguré a aripilor de 24 em slo greutate de 20 g. Coloritul general al penajulul aste gri- alblstrul, coada aste gri-argintie, iar pe spate o path olbl. Sub: coudi este de culoare rogie-portocalie, tar varfurile aripiler sunt de un grialbastrui inchis. Ciocul si pictoarele sunt negricioase sh tot in zona ciocul ul penajul este de unalbastru-inchis, Femela este mal stearsi la colorit cu nuante predominante de brun-cenustu. Toamna tarziu si masculul igi schimbé coloritul. « Habitat. Cuibireste mai ales in stincérille montane. in tuna cctombrie migreaz’ cdtre zone mai calde din Africa. Masculul imbrac’ primavara hainele nuptiale. In lunile aprilie-mai, femala depune 4-5 ou de culoare albé. Perioada de incubatie este de 15 zile. Daca conditiile sunt favorabile pot creste 2 serii de puipe an. * Hrana. Codrogul de munte se hySnegte cu insecte gi larve. Sunt buni acrobat in aer atunci cdnd prind insectele din zbor. * Cintee. Strigitul de alarm’ .titip-tip-tip” repetat Cant stand intr-un loc expus. Cantecul consti din 3 secvente .tsitsitsitsi Ieirtcir”, Ute". Cats si in timpul toamnel © Statut, Oaspete de var’, spacie foarte comun’ in Muntii Rodel.© 76, Mierla de piatrS (Monticola saxatitis), Comman Rock Thrush © 77. Mierla (Turdus merula), Blackbird * Morfologie. Vara, masculul este recunoscut datoriti panajulul shu frumos colorat. Femela este maronie, cu dung) sub formb da samilun’, In pena) de jarn’, masculul este mai asambinktor cu femela, dar poate fi racunoscut de aproape prin penele gri- albastre si albe pe cap si spate. In toate Upurile de pena) prazints coada scurti, rosie-portocalie. isi poate migce brusc conda. «© Habitat. CulbSregee in regiuni stincoase la altitudini mari. Sfloasb, s@ ascunde adasaa printre stinei. + Hrana. Consumé inseete, soparle mici, seminte de plante. + Cantec, Strigst seurt ,ciae”. Cant stind pe un suport. Céntecul consti din sunete melodioase ca de flaut, foarte variabile. + Statut. Oaspete de var, specie comun’ in zona inaltd a masivului inttofouns * Morfologic. Dimanstunea corpulul este de 27 em, Masculul aste regu, famele cafentu-inchis. Cuibbregte (a mich inbttime de sol, in tufiguri, boschate; folosaste $i (ut (a constructia culbulul, Ponta complati sa intdlneste inc’ din luna aprilie, mal ales la populatille din parcurile orayalor. Cele 4-5 ou albistrul-verzul, stropite cu brun, sunt clocite de femelé timp de 14-15 zile. Pe varé apar 2-3 randurt de pul. + Habitat. Este foarte comund, frecventé mal sles in pidurile Joase si _de deal, numeroasa in zivoaiele apelor, taiewri de padurl, gr3dini gi parcuri publice, dar gi in padurile montane de foloase, pe ville raurilor. La nol mierla neagré este sedentars, putand sh ne viziteze iarna si exemplare din reghnile muntoase carpatine ort mai nordice. Nord-estul Africil si sud-vestul Asiei sunt cartierale lor de ternare. * Hrana. Se brineste in special cu brand de origine animall, dar consumi in funetie de anotimp si unele fructe si seminte vegetale. * Cintee. Strigite diferite, de obicel .tic-tie-tic-tic™ agitat, a coc” usor repeuitiv gi atractiy, un ,tsi” extrem de subtire Un ,srrii” rsunator, melodios. Canta de obicei pe un suport inal, in zbor 51 in amurg. Cantecul este foarte melodios si plcut. * Statut, Migrater partial, specie comun’ in Muntii Rodnel, Parcul Ne ional Mun Rosewt© 78, Mierla gulerati (Turdus torquatus), Ring Ouz * Morfologie. Lungimea corpulut asta de 24 cm, anvergura aripitor de 40 cm, lar greutates de 90-130 g. Are un colorit general neg u CUnuante maronil, care sunt mult mal vizibile la fem els, Varfurile: aripilor sunt in nuante mat deschise, Specific spactei este gulerul alb imaculat la mascut si de un alb mai sters in cazul femelel. Penele inchise la culoare au varfurile in nuante deschise. Fam ala aste maicorpolents dacat mascutul * Habitat. Mlerta gulerat este rBspandité in zonele montane, padurile de molid si zone stincoase. larna coboar’ in zonele mai Joase. Cuibul este construit in gaurile din malurile abrupte sau in cavititile sau crpSturile sténeilor. Culbul este bine cbptugit cu arb, crengi gi frunze. Merla gulerat3 depune 5-6 oul in dou’ seri pe an. Trieste in coroana arb orilor. * Hiana, Mierla gulerati se hrneste cu insecte, viermi, seminte si fructe pe care le cauts pe sol. * Gantec. Strigit ,tae-tec-tec” dur, dar si un sunet moale, ascutit. * Statut. Oaspete de varg, specie comund in Muni Rodhel. Denitetouns = 79, Cocoganul (Zurdus pilaris), Fieldfare * Morfalogic, Dimansiunes corpului aste de 26 em, Ave coloritul cafeniu-roscat pe spate, cenusly pe cap 51 LirUitB, rogeat cu pete inchise pe piept. Partea inferioar’ a oripti este albs, Cocoparul are: 6 greutate de 8-130 g. * Habitat, Pané in ultimii ani, a fost eunoscut aproape numal ea spacie ce ne viziteaza iarna. in ultimii anis-augasit insi exemplare clocitoare in nordul Carpatilor Orientali, in urma unui proces Lent de extindare a arealulul sSu spre sud gi vest. Specia este in plin curs de extindere ca pasire elocitoare la noi, Culbul este format la exterior dincrengute, iar in interior din namol lipit cu fire vegetale fine. Ouile, de reguld in numér de 5, au culoare albastr cu pete fine rogeata; sunt depuse ined din luna aprilie si sunt clocita de femelé timp de 14 zile. intr-un sezon creste 1:2 randuri de pul. Cloceste in tinuturile nordice eurasiatice si leneazé ints-o zon’ intinsd a Europei de vest $i de sud sin sud-vestul Asiel. * Hrana. lama se aduni in stoluri mari care se deplaseaz’ in cButares hranei din zonele cu arbugticu fructe: mécesul, piducel, porumbar, vascul, salcie. Vara cocogarul include in meniu gi Insecta, larve gi viermi. * Cintec. Strigit puternic si nervos ,tsactsac wcircircircir™, dar si alte sunete scurte. + Statut, Migrator partial, oaspate de iarn, comun in Muntii Rodnel, un altul asurzitor Percul Ne{hnal Mun ih Reset© 80, Sturzul cdntitor (Turdus philometes), Song Thrush * Morfologie. Dimenstunea corputut este de 23 em. Are spatale cafeniy, pleptul alb-rogeat, cu puncte intunecate, tar pintecel a alb. Culbul este instalat ta indltini nu prea mari, in arbor! 54 arbusti; are interiorul form) nel cupe de carton, formath din lemn putregit amestecat cu saliva pisarti. Depunerea calor 4-5 oud olbastre, stropite cu puncte fine intunecate, are loc in tuna aprilie. Famela le cloceste singur’ circa 14 zile. Pa sezon craste 2-3 rdndurt de pul. * Habitat, Este specia cea mai frecventé dinneamul sturzitor, clocind in toate padurile si zavoaiele din tar’, la ses gi la munte. Toamna migreaz’ spre locurile de lemare din jurul Mérti Mediterane si din sud-vestul Asia. In iernile blande, rman unele exemplare nordice, * Hrana, Se hrlneste cu melei, larve gi insecte. Llimeste prin modul istet de a consuma melcii; dupa ce giseste un melc il duce pe 0 ,nicovals” de care loveste melcul repetat pin’ end cochilia acestuia se sparge. Mairar se hrineste cuditerite fructe siseminte * CAntec. Vecea este foarte plicutl gi putemicd. Swight scurt, ascutit ,tit". Stright de alarma persistent gi ascutit ,cluc-ciuc-c iuc- cirrr-cirrr-cirre”. Cintec puternic, cu note melodioase alternate cu note ascutite. in general céntecul apare sacadat ,cul-cul, plu-piu- plu, clulu-i". Cant intens inainte de risiritul soarelui, + Statut. Oaspete de vari, comun in Muntli Rodnel, inttofouns © B1, Sturaul de vase (Turdus viseivorus), Mistle Thrush * Morfologic. Dimensiunea eorpulul este de 28 em. Are panajul cafeniu cu puncte pe partea inferioard albicioass, Cuiblraste ta indlyime varlabild; culbul este mascat cu lichen sl mugehi, Depune ouble inck din aprilie, in numar de 4-5, de culoare albastru-verzule cu pate cirimizit, Femela cloceste timp de 4 zie, * Habitat, Se intélngste in pidurile de deal si de munte, flind cal mai mare dintre sturzit de le nol. Toomna 1 iorna apar ta ges tat exemplar de La munte, cat si populatii nordice. O parte din pisbri pleacé insi mai departe, penwu a ierna in sudul Europel si in-sud- vestul Asiei. + Hrana. Consuma viermi, melci, paianjeni, seminte, fructe de plante. * Cintec. Strigit caracteristic, sonos, aspru ,trre", ,crrr-errr-ersr” Cantec meledios ."ciuri-ciuu-ciuiu-tru”, yciu-ru-lutru”. Canti singuratic din varful unui arbore, avand o mare rezonants. * Statut, Migyator partial, specie comuné in Muntil Rodnel. Parcul Ne ional Mun Rosewt= 82, Silvie cu cap negra (Sy{ve ctricapilla), Blackeap * Morfologic, Este o pasive de talie miei. Toamna tarziu rmigreaz’ in zona bazinulul mediteranean. Silvia cu cap nogru are urycolorit general canuslu cu nuante Brune pe spate sl pe aripi. Spacitic special este aul de culoare nasgra la mascul si de culoore brun:inchis La femelé. Lungimeacorpulul aste de 13cm, anvergura aripilor de 20-23 cm gi grautates de 14-20 g. Cuibul este construit din larb& $1 par in arbort $1 arbustit mici de inéltime gi are forma unel cupe. Femela depune céte 4-5 oul in dou’ serli pe an, incepind cu luna aprilie. + Habitat. Silvia event negru prefers zonele impidurite cu multe tufiguri si aebugti, ure in molidigurie montane. Toamna in migratiune se observa inLocalititi. « Hrana. Este o prezentd foarte vioaie si intr-o continu chutare de bran’ alcStwiti in principal din insecte. Mui ales toamna se intdlnegte in gPSdini, pareuri si livezi unde se hrEneste cu difarite fructe, in special cu fructe de soc. * CAntec. CAnté dintr-un lec ascuns. Strigitul de alarm’ consti intr-o serie de note puternice cu un ritm rapid, ca un plescBit de limba, teee- teac-tewe”. © Statut. Oaspate de var - comun in Muntii Rodnat. inttofouns © 83. Silvie micd (Sy{va curruca), Lesser Whitethroat * Morfologic, Lungimea corpulul este da 13 cm. Asominkitoare cu silvia da cémp, dar este putin mai mich, cu coada mal scurth, partaa suparioar’ 9 corpulul mal gri, cap gri la ambole sexe, ariph maro-cenusit (nu roscata}, tectrice aurieulare intunac ate, picioare gi {nu gilbui). Partea ventral alk, nuanyaté cu ocry pe flancuri, Irls gri, pictoare gri-inchis. + Hibitat, Pasire dastul da comund in tufBriguri dese, in gardurile ‘vil din gridini, in crngurile tinere ete., de la compte la munte. * Hrana. Const din insects micl, larve sau oulle scestora, rar din fructe moi. * Cintec. StH bine ascunsi. Strigét scurt, ca un plescait de limba ntacetac"”. Bu si alt strigat, aspru gi certiret ca de pitigol albastru Neei-di-di-di". Cantecul este format din doud prt), ut elripit seurt si ingbusit, apol o succesiune sonor3 de sunete clare, identice pfustu- tutu-tu”. Masculii canta din interiorul desigurilor. Este mai putin sperioass dacat alte sil vil. * Statut. Oaspete de var8, comunia poalele Muntilor Rodnel. Parcul Ne ional Mun Rosewtby al = 84, Silvie de cdmp (Syvia communis), Common Whitethroat * Morfologic. Dimensiunea corpulul este de 14 cm. Gétul alb, pleptul cu nuanti roz {mai intensd la mascul}, corpul gri la mascul {vara} si maroniu la fameté, aripile maroniu-ropiatice daschise 51 Coada destul de lungé cu rectrice externa albicioase, constitule trisiturile caracteristice. Foarte activa, tot timpul in migcare prin tufariguri, * Habitat. Freevent} Sc iniguri si tufSriguri din regiunt arabile, Proferk vegetatia arbustivs. * Hrana. Consté in inseete miei, larve sau ouble acestora. Toamna consumé si fructe mol. * Cantec, Glas nazal “vet, vet”. Stright de alarm’ aspru, prelung: “teeerre”. Masculul canta stand pe varful unui tufis. Cantecul rapid, agitat, format din fraze seurte (lungime variab ila). Din cand in cdind masculul se ridie3 in zhor la o indltime de citiva matri unde exacut un zbor prelung, cu bitSirare de aripi, acompaniate de edntec. * Statue. Oaspetede var, malrar prezent3 lapoaleleMuntilor Rodnel inttofouns © BS. Pitulicea mics (Phytloscopus collyta), Common Chiffchaff > @ * Morfalogie. Dimansiunea corpulul este de 11 em. Panajul este verde-brun cu partea inferioars albicioash, picioarele find intunecata. Spacia se aseambnd foarte bine cu ruda al imadiots pitulicea fluieritoare al cbrel pena) est verzui cu flancurk Bilbul gi picioarele de culoare deschisB. Pin’ gt cunoscbtorit nu pot face o diferent’ observandu-le in libertate; doar céntecul lor Aste diferit, singurul care permite o recunoastere potrivité a celor douli speci. * Habitat, Cea mai comuné dintre pitulici, waieste aproape in orlee tip de padure, pana in jnep enigur ile montane. + Hrana. Se hréneste, ca toate speciile de pitulici, cu insecte, larvele si ovale acestora. * Cintee. Ineepind cu luna martie poate fi auzit ciripitul ei caracteristic, bisilabic, un .cif-ciaff", in repetare prelungiti. Toate pitulicile igi trag numele dela obiceiul lor dea se ascunde, deci ase pitula. * Statut. Oaspete de var8, specie comun’ in Muntli Rodnel. Percul Ne{hnal Mun ih Reset