MINISTERUL EDUCATIE! SI CERCETARII Seryl TALPALARU Dorel HARALAMB * Constantin COREGA Gabriel O. NEGREA * Constantin RUS FIZICA Manual pentru clasa a X-a POLIROMManualul a fost aprobat in urma licitatiei organi: formitate cu Programa nr, 4598 din 31.08.20. a ein ministruui Educate! gi Cercetarit nr, 3787 din 05.04.2005 zate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, este realizat in be ii analitica aprobata prin Ordin al ministrului Educatiel si Cercetal 4 si este distribuit gratuit elevilor, Referenti: prof. univ. dr. Gheorghe llonca, Universitatea ,Babes-Bolyai", Cluj-Napoca } Prof. univ. asociat dr. Mihail Sandu, Universitatea Sibiu Tehnoredactare: Ana Haralamb si Dorel Haralamb Fotografii originale: Dorel Haralamb, Ivan Mitrel Special thanks to US Army for the picture on the page 157. Informatii suplimentare atat asupra manualului, cat si asupra altor lucrari ale acelorasi autori, la: http//wwwafizica.com www.polirom.ro Editura POLIROM lagi, B-dul Carol | nr. 4, P.O. BOX 266, 700506 Bucuresti, B-dul |.C. Bratianu nr. 6, et. 7, ap. 33, O.P. 37, P.O. BOX 1-728, 030174 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei: Fizica: manual pentru clasa a X-a / Seryl Talpalaru, Dorel Haralamb, Constantin Corega, ... — lagi: Polirom, ISBN: 973-46-0026-5 |. Talpalaru, Seryl Il, Haralamb, Dorel Ill. Corega, Constantin 53(075.35) Printed in ROMANIA — to iCuprins 1, Elemente de termodinamicd 1.1, Nofiunitermodinamice.de baz 1.2, Principiul A 13,Calorimerie 1.4, Motoare termice 1.5. Principiul I al termodinamicii 1.6. Transformiari de stare de agregare Teste de evaluare 2. Producerea gi utilizarea curentului continuu 2.1, Curentul electric 2.2. Legea lui Ohm 2.3. Legile lui Kirchhoff 2.4. Gruparea rezistoarelor 2.5. Energia si puterea electric 2.6. Efectele curentului electric. Aplicatii Teste de evaluare 3. Producerea si utilizarea curentului alternativ 3.1. Curentul alternativ 3.2. Elemente de circuit 3.3. Puterea in circuitele de curent alternativ 3.4, Transformatorul 3.5, Motoare electrice 3.6. Aparate electrocasnice Teste de evaluare 4, Lucriri de laborator - sugestii/exemple 5. Rezultatele problemelor propuse kt Bibliografie au 46 48 58 68 85 89 90 97 108 118 131 137 153 157 158 165 182 185 189 199 207 209 213 216 I ES Fizica, clasa a X-aObservatii, atentionari intrebari Teme Probleme cu grad sport de dificultate Fizicé, clasa a XaElemente de termodinamica + Nofiuni termodinamice de bazi ¢ Principiile termodinamicii, Motoare termice ¢ Calorimetrie ¢ Transformiri de stare de agregare J1.1.1. Marimi caracteristice structurii discrete a substantei i eth isteme formate Sistemele fizice care urmeazi si fie analizate in acest capitol sunt sistem« : pees & descrierea lor dintr-un numiir enorm de particule foarte mioi,situatie care face necesara descr Cu ajutorul unor mitimi specifice, © Masa moteculara (,) Masa moleculara este masa unei molecule (in cazul sistemelor pentru care entitatea elementara este molecula). Eouatia unitatii de masura este: Gm) = hg lon Deoarece masele moleculare sunt foarte mici, pentru a evita exprimarea valorilor numerice folosind ca factori puteri de ordinul 10”, s-a convenit definirea unei unitati de misura de ordinul maselor moleculare, Misuratori de precizie asupra efectului diferitelor campuri electrice si magnetice au Permis determinarea masei ionilor de carbon dintr-un fascicul, Astfel, relatia (1.2) permite calcularea (aproximativa) a valorii exprimate in kilograme a unititii de mast atoraics: (13) Masa molecular relativa (m,) Masa moleculari relativa este un numér care arati de eéte ori este mai mare masa moleculara decat a 12-a parte din masa atomick a izotopului de carbon 12 ( (1.4) mes %¢), Mo Tinand cont de (1.2), din relatia (1.4) rezulta: (1.6) im, =m, Exemplu: pentru apa, m, =18, my = 18 (Sau my =18-1,66-10" kg =3 +1078 kg), 1. Elemente de termodinamicdCantitatea de substanfa este 0 marime fundamental: misuri a fost adoptati in 1971 in SI. Definitia unitatii de 1, Molul este'cantitatea de substan} a unui sistem ce confine atdtea entitati elementare cati atomi exista in 0,012 kg de carbon-12; simbolul stu este mol 2. Cand se utilizeazd’ molul; entitatile ‘elementare trebuie’ specificate; ele pot fi atomi, molecule, ioni, electroni, ‘alte particule sau grupari specifice de ‘asemeneal particule, : oo Seog Se presupune ¢& atom de carbon sunt nelegal in repaus 3 in sarea fundamental, @ Nu trebuie facut’ confuzie intre cantitate de substanfa si masa: cantitatea de substan{a este o misuri a numérului de particule dintr-un sistem fizic, iar masa este 0 masurd a inerfiei sistemului respectiv. Definitia molului a fost aleasé astfel incat si se objind o egalitate numeric’ foarte utila in calcule: masa unui sistem ce confine 1 mol de molecule cu asa molecular relativa m, si mas moleculard m, este: ay adic masa unui sistem ce confine 1 mol de molecule, exprimata in grame, este numeric egald cu masa moleculard relativ, Exemplu: pentru api, masa unei cantititi de ap ce confine 1 mol de molecule, a @ Din considerente practice, in acest manual, va fi folosit in principal multiplul molului, 1kmol =10° mol. Masa molara (1) Masa molard este 0 micime derivetd ta SI, defnité prin relati (1.8) net v incare | este masa molard a substantei; m__ este masa sistemului; lv este cantitatea de substanti din sistem. Ecuatia unititii de masurd este: . (nr ay j= () mol In acest manual, pentru o exprimare comoda, vor fi folositi —A& si -&, 3 Jmol * ‘mol submultipli ai unitayii “©, mol 1.1. Nofiuni termodinamice de bazit 7. _ a i e Din relatia (1.8) rezulta cd masa molard este numeric egald cu masa unui sistem ¢ confine unitatea de cantitate de substanta. Exemplu: pentru apa, masa molari este 1 =18 = (sa Be 134). Aceast proprietate se poate scri kg g (1.10) nem, 2 sau p=m, 2 mol BO not % Votumul molar (¥,) Volumul molar este o mirime fizicd derivata in’SI, definita prin relatia: (ui yak v incare |V, este volumul molar; V este volumul sistemului; Vv este cantitatea de substanta. Ecuatia unitatii de masura este: (1.12) v, 0am © Pentru lichide rn je presi ALU. ° Rentrugaze, volumal molar depinds foarte putin de natura substanfei_(in conditii obignuite de presiune si temperatura este negNjabili dependenta de natura substanfe), dar depinde de presiune si temperaturl, dar ‘Pentru: gazé aflate,'in. condifii, normale: de ‘pre siune- 8 temperatura (27315 K;, 101325 10° Pa); volumol motar este (aproximativ): eae Weg =22,413996:10 ice in-acest manual; vom! clonal Din relatiile (1.8) si (1.11) se obfine: (1.14) relafie utild in special pentru calcularea volumului molar al substangelor aflate in stare solida sau lichida. 5 SSS . Elemente de termodinamica% Numirul tui Avogadro (WV ,) Numdrul lui Avogadro este o mirime fizicd derivatd in SI, definita prin relatia: (1.15) y, 2% v incare |N, este numarul lui Avogadro; N este numirul de entititi elementare din sister; Vv este cantitatea de substanfé din sistem. Ecuatia unitijii de misura este: N (1.16) (w,) 0 oh wot" (0) mol N, nu este o mérime adimensionald, desi este numitd numarul Iwi Avogadro. in unele lucriti de specialitate, aceasta mirime fizicd este . numitd constanta Ini Avogadra. Numérul lui Avogadro este numeric egal cu numirul de entitati elementare continute intr-un sistem ce confine unitatea de cantitate de substamta. @ Cand existé posibilitaji de confuzie, se precizeazd natura entitigilor elementare: molecule/mol, atomi/mol. @ in acest manual se va folosi si submultiplul fmol”. Valoarea numfratui lar Avogadro se poate calcuta astfe seth ats ~ @ Numarul yolumic (1) Namaral volumic este definit prin relatia: N (1.18) n= incare |n este numérul volumfe; Neste numSrul de entitaji elementare din sistem; ¥ este volumul sistermului. Ecuafia unitifii de misurieste: 2 My 1.19) (n) = Ste Em ye) fptetam 5 LI. Nofiuni termodinamice de bazi 9_Numirul volumic este numeric egal cu numirul de entitigi elemente ae Gaae cu volumul egal cu unitatea. Simplificind fractia din relafia (1-1 }) prin v, obfine: (1.20) noe A de unde rezultd ci numarul volumic depinde de aceiasi factori ca si volumul molar. Bentna gaze, in condijii normale de lemperalurh si presiune, numarul volumic este ‘/practic independent de natura gazului, avand valoarea: ny =2,6867775 +107? mo’, numita) lconstanta (nuhiarul) lui Loschmide, Valoarea aproximatiya utilizatl es (1.21) QT O8 Mm as be ne 1, Un amestec confine V componente cu mase molare 1, (=1,1V), despre care se cunosc: woe my ema i; a) concentratiile masice g, =“ (m, =masa componente k, m = masa amestecului); m b) concentratiile molare x, = (v, =cantitatea de substangi din componenta k, v= can- v titatea de substangii din amestec); : : ¥, : €) concentratile volumice x = (% = volumul componentei &, Y= volumull ameste- cului), Se dau densititile componentelor, p, (k=1,). Determina expresia masei molare a amestecului, La punetul e), discutie pentru gaze. Rezolvare: a) Cantitatea de substan din amestec este egal cu suma cantitatilor de substan fiecare component a amestecului: vedy Tinand cont de definitia masei molare, u =" (relafia (1.8)), rezult m my 7 ho mH impirtind aceasta relatic 1a m, se obtine: Lge din Bo miB, b) Procedand analog, se objine: eer re a a & ©) in definifia masei molare » 2, inlocuim: i. = 1. Elemente de termodinamicaSe objine: Pentru gaze, voluraul molar fiind acelagi, v=, se obfine: nat, Youn = drs a = Penta gaze, 7, =, (conform legii lui Avogadro), deci rezultatul pentru amestecuri gazoase se poate obfine direct din cel de la punctul b). 2. Sa se afle cea mai micd distant dintre doi ioni de fier (in stare solid’). Se cunoaste masa atomic relativi a fierului m, =56, densitatea fierului p=7,9g/cm’ si faptul c& formeazi o structurd cristalind cubied centrata in volum. Rezolvare: Idea rezolvarii consti in calcularea masei unui ,cubulef“, urménd ca apoi si se calcu- 34). Distanta cea mai mic va fi jumitate din diagonala mare a cubului, adicd d 8. Masa unui ,,cubulef* se calculeaza astfel: © infiecare colt se afli cite un ion cu masi m,, dar fiecare dintre acestia apartine, in mod egal, la opt astfel de ,cubulete; in centrul ,cubulefului" se afla un ion care apartine doar acestuia. in concluzie, masa ,cubulefului este my = my = 2m,. Rezulta astfel: kg 2.5678 aot ___ B. 2866.10" 79:10? -6 022-10" 2 anual” m 1 ‘Se obfine: d = 2,482-107'° m, Merit mentionat ci acest rezultat corespunde cu cel real in limita cifrelor semnificative precizate, 1. Calculeazi numirul de molecule dintr-un metru cub de api in stare lichida. 2. Bvalueazi lungimea maxims a unui ,lanj molecular format din moleculele cuprinse jntr-un pabar cu api (7 =200cm°), presupundind c moleculele ,Janfului* sunt in contact si au forma sferica. 3. Calculeaz4 volumul molar al apei in stare lichid’ (utilizeaza valorile cunoscute pentru densitate si mast molecularé relativa).. 4, Bvalueazé masa molar’ medie pentru act (Xuige, = 21%, X guy = 78%, Xuron =1%): 5, Calculeazi distanja dintre doi ioni vecini pentru cristalul de clorura de sodiu, cunos cand densitatea p = 2,2g/cm? si masele atomice relative pentru sodiu (23) si clor (35,5). SS LLL. Nofiuni termodinamice de bazd u1.1.2, Sistem sermodinamic. Stare. whl Rar ride stare tat Pentru descrierea convenabilé a fenomenelor termodinamice sunt necesare a ei Stabilitea cadrului general al acestui studiu, cAt si precizarea semnifi ficatiei fiecdr : notiuni utilizate, in continuare sunt prezentate obiectul de studiu al termodinamicii $i Principalele notiuni utilizate pentru descrierea acestuia. termodinamic’ Sistemul termodinamie este un. sistem fizie fini, format d intr un numa foarte mate a Sistema fies sistem termodinamic apa dintr-un vas da format dintr-o singura component (apa) sistem termodinamic ; format din mai multe com- I dintr-o i serul dint oifnckpere da ponente (componentele aerului) o incinta inchisa in care se sistem termodinamic afla ap’, aer si vapori de da format din mai multe api componente sistem termodinamic un organism viu da format din foarte multe componente im F sistem termodinami gazul din cilindral unui " Focaat dia Pal uit motor de autovehicul . oat din mal ruite componente contine un numar foarte mu ; , en atom Imic de particule Universul nu este un sistem infinit EEE fa 1. Elemente de termodinamica-Starea_unui_sistem termodinamic_este_o_nofiune primard. Se poate insi preciza semnificatia acestei nofiuni: starea-cste descrisi de totalitatea caracteristicilor siste= mului termodinamic Ia un moment dat, Evident, din punet de vedere fizi, starea este descrisi de madrimifizices irimile_fizi it i. it i metriide stare! ‘au marimi de stare). : Existi numeroase criterii de clasificare pentru parametrii de stare. Jn functie de modul de descriere‘a sistemului termodinamic, punctual sau global, parametrii de stare pot fi parametri intensivi, respectiv parametri extensivi. etrii intensivi sunt fincfié de punct. ‘Acéstia pot diferite ale sistemulut. zs oe Tae ayea:valori diferite. Pairametrii éxtensivi caract (doar intregul sistem termodinamicy Imetri nu pot fi definiti inte-un purict al sistemului termodinamic, > ee eer Exemple: @ parameiri intensivi: presiunea, temperatura, densitatea; © parametri extensivi: masa, volumul, cantitatea de substanfé, energia intern. ivi sunt aditivi. Exemplu: masa unui sistem termodinamic obtinut prin Umfen a doui sisteme termodinamice este egall cu suma maselor sistemelor initiale. fintre parametrii de stare ai unui sistem termodinamic exist numeroase relatii. Se constata astfel c&, pentru orice sistem termodinamic, in funcfie de structura sa, exist& tun anumit numér de parametri de stare a cliror cunoastere permite calewlarea tuturor Paramejgij celorlalti. Nuimarul parametrilor’de’stare:nécesari'si-suficienti jpenthicunodst jtermodinamic este t mumit iumiir,de grade de libertate ale sistemului (ermodinamic.- [parainetrit de stare respectivi sunt numit parametri independenti sau grade| de libertate-ale sistemului termodinamic a es ee Se Soes Ceilaiji parametri dé stare sunt numiji parametri dependenti.: pe Desi numdrul parametrilor independenti este bine determinat pentru tin sistem termodinamic dat, alegerea parametrilor independenji se poate face relativ arbitrar. Exist’ o serie de condifii ce pot constitui criterii de selectie: > nu existi relafi care cuprind doar parametrii independent; orice relatie trebuie si cuprinda cel pufin un parametru dependent, Exemplu: parametrii densitate, masa si volum nu pot fi alesi simultan ca parametri independenti (deoarece unul dintre acestia poate fi calculat in functie de ceilalfi doi cu ajutorul relatiei: m=pY); printre parametrii alesi trebuie si fie cel putin un parametru extensiv (in caz contrat, nu ar exista informatii cu privire la ,,cdt de mare“ este sistemul termodinamic). in cazul rezolvarii unei probleme, datele furnizate de textul acesteia constituie ‘parametrii independensi, iar necunoscutele ~ parametrii dependenti. SS 1.1. Nofiuni termodinamice de baz Bate modifica in timp functie de Analiza modului in care starea unui sistem termodinamic se poate ™mo' a condus la ideea clasificarii starilor unui sistem termodinamic in dependenja de timp a parametrilor de stare. Siarea unui sistem termodi amie poate fi: ee © @ stare: stationariy ~ parametrii de stare sunt constant oliieazs)s Be eee estafionard — parametrii de stare mu stint constanti evolueaza), PaN Constanta in timp a parametrilor de stare nu implica si constanfa in spafiu. Exemplu: starea aerului dintr-o incpere, in timpul iernii, poate fi oe caracteristicile aerului in oricare dintre punctele camerei riméndnd constan e in timp, desi nu sunt constante si in spafiu: temperatura misurati langé calorifer este mai mare dect cea misurata in imediata apropiere a ferestrelor. Saas Ta rede echilibru Exemplu: daci se izoleazi complet aerul dintr-o incipere, se constat& cA starea acestuia evolueazd spre uniformizarea in spatiu a caracteristicilor (de exemplu, temperatura devine aceeasi in toate punctele incAperii); dup ce este atinsii acea stare, sistemul nu mai evolueaza. Starea fiind stafionara si sistemul fiind izolat, starea respectiva este deci o stare de echilibru. Generalizand numeroase rezultate experimentale, s-a ajuns la concluzia: Starea unui sistem aflat in echilibru termodinamic poate fi modificata doar daca se renunta la izolarea sistemului, adic’ daci se realizeazi intre sistem si mediul inconjurator unul sau mai multe contacte (interactiuni). Astfel de contacte pot fi: contactul mecanic; ® contactul temic; ® schimbul de substants. Din punct de vedere tehnic, contactele se pot concepe si realiza astfel incat si fie independente; de exemplu, un sistem termodinamic poate fi in contact mecanie ou mediul inconjurator, dar, in acelai timp, poate fi izolattermic de mediul inconjurstor, Fieciruia dintre contactele menjionate fi corespunde un tip de izolare, existand astfel trei tipuri de izolare: smecanish temic in saport cu ohimbl de eubsags Cele trei tipuri de izolare sunt independente. a . Elemente de termodinamic.Ler ale sistemiului ‘ermodtinamis) depinde doar de structura ‘igtemului | termodivami Sa considerim un’sistem termodindmic éare este format dintr-tin amestec ce: ‘mai multe:tipuri de entitati elémentare; de exemplu, pentra un sistem mol termodinamié se spune ol este format din J “Se cers cA numirul grader de libertité ale sistema componente’ pK " mecanic ar contact), termic (un contact) 3 Se constati cA unii i parametr intensivi sunt implicafi in stabilirea si analiza st&rilor de echilibru. De exemplu, 0 condifie necesara pentru ca un sistem si fie in echilibru termodinamic este ca valoarea temperaturii sf fie aceeasi in toate punctele sisteriului Starea unui sistem termodinamic poate fi reprezentat intuitiy intr-o diagram’ bidimensionala ale cérei axe de coordonate constituie doi dintre parametrii de stare ai sistemului (figura 1.1). Intr-o astfel de diagrama, o stare de echilibru termodinamic este repre- zentata printr-un punct (in figura, pune- tul A), numit punct reprezentativ. Punet _ Pentru un sistem termodinamic dat, reprezentativ ( intre mulfimea punctelor dintean astfel |p | __@/4 de sistem de coordonate si mulfimea ‘ Ce starilor sistemului existd 0 relafie bijectiva. Ey O stare de neechilibru poate fi |g (Ee reprezentati grafic intro diagra- ma VT? De exemplu, starea aerului dintr-o incdpere. 1.1. Nofiuni termodinamice de bazé 15Caracteristicile starilor intermediare prin care trece sistemul termodinamic (intre Starea iniiald si starea finala) permit clasificarea proceselor termodinamice dup’ mai multe criterii. fn functie de natura starilor intermediare, procesele pot fi cvasistatice sau necvasistati Considerim un gaz inchis intr-un cilindra cu aju- torul unui piston mobil. Daci se comprim’ rapid gazul, este evident ci lang’ piston moleculele vor deveni mai ,,dese inaintea celor din partea opusi a cilindrului (figura 1.2). Pentru a stabili dacd un asemenea proces este sau nu evasistatic, trebuie verificate conditille din definitie: orice stare intermediara si poatl fi considerati stare de "= * ° cchilibru. Se opreste brusc procesul prin blocarea pistonului intr-o stare intermediara gi se izoleazd complet gazul de mediul inconjuritor. Evident, se observa o evolutie in sensul distribuirii uniforme a moleculelor in interiorul cilindrului. Starea modificdndu-se, rezultd c& starea intermediara in care a fost stopat procesul nu era o stare de echilibru. in concluzie, un astfel de proces nu este cvasistatic. Dacii pistonul ar fi deplasat lent, moleculele ar avea timp sa se distribuie uniform in interiorul cilindrului si procesul ar putea fi considerat ca fiind format dintr-o succe- siune de stari de echilibru, deci ar fi un proces evasistatic, Un proces cvasistatic poate fi reprezentat intr-o diagram de stare printr-o succesiune de puncte (ce corespund starilor cvasistatice), fara salturi, respectiv printr-o curb, Figura 1.3 prezinta ,,fotografia unui re- sort in timpul unui proces in care se actio- neazi asupra capatului B, modificdndu-i lungimea. Capatul A este fix. @ Procesul este cvasistatic? in procesul considerat, in ce sens se deplaseazi capatul B? 16in functie de posibilitatea desfagurarii in ambele sensuri, procesele termodinamice pot fi reversibile sau ireversibile. Un proces termodirlamic este iimit proces reversibil daci: Pp ‘@ Se poate desfigura’in ambele sensuri, prinaceleasi stiti intermediare, : is ‘Daca una dintre aceste'conditii nu este Indeplinits, Procesul termodinamic este numit| proces ireversibil. © ea e Exist numeroase procese care se pot desfisura in ambele sensuri, permifnd sistemului termodinamic s& revind in starea initiala. Se-constata ins c& desfisurarea in ambele sensuri nu se face prin aceleasi stari intermediare, procesele respective fiind astfel ireversibile. In natura nu existi, in realitate, procese reversibile, dar unele procese pot fi... aproximate ca find reversibile. intinderea resortului poate fi considerat& un proces reversibil. © Giseste exemple de procese cvasistatice care nu sunt reversibile, Din analiza unui numar mare de procese, s-a obfinut urmitoarea conditie: riecesara penitu-ca tn proces: s& fie reversibil. este a. procesul L-sa in functie de coincidenta sau nu a stirii finale cu cea inifiala, procesele termodinamice pot fi ciclice sau neciclice. un proces termodiniamic ‘este’ numit Broées eiclie’ daca siatea’ final coineide ou stared initiala. - 8 fn. ‘Gaz. ontrar,. roca e este _numit. proces| neciclie.:) 0s x @ Nu trebuie confundat un proces ciclic cu un proces reversibil! Un proces reversibil se poate desfigura in ambele sensuri (si prin aceleasi stari intermediare), in'timp ce un proces ciolic se desfisoard astfel incat starea final si coincida cu starea initial, fird si treacd neaparat prin accleasi stiri intermediare. Un proces ciclic poate fi reversibil sau ireversibil; un proces reversibil poate fi ciclic sau necielic. 1.1. Nofiuni termodinamice de bazé 17 Analizeaza experimentul din figura 1.3 si precizeazi in ce conditii 191.1.4. Temperatura empirica 1.1.4.1. Principiul zero al termodinamicii catia numai ca urmare a Starea sistemelor termodinamice poate fi modifi . t_schimba cu interacfiunilor acestora cu mediul exterior. in_general, sistemele mediul exterior ata sisteme termodinamice cat gi fnergig. Pentru un sistem termodinamic @ughis, schimbul de energie intre sistem si mediul exterior Se poate realiza prin dowd Petts fe contacte (independente intre ele): contact mecanic — transferul de energie se realizeaza prin lucru mecanic; contact termic — transferul de energie se realizeazi prin cildura. Studiul experimental al contactului termic gi al consecinjelor acestuia asupra evolutiel sistemelor termodinamice a condus la urmitoarele concluzii: > contactul termic determina evolugia sistemelor termodinamice aflate in contact termic spre stari care, in absenfa altor interactiuni, se plstreazii; se spune cf sistemele ajung in echilibru termics este posibil ca sistemele si fie in echilibru termic chiar din momentul initial al contactului termic (in acest caz, starea lor nu sufera nici o modificare); > find rezultatul interacfiunii sistemelor termodinamice, echilibrul termic deter- mind existenfa unei relafii intre starile sistemelor respective; ia continuare, relatia respectiva este notatd cu simbolul ,,0“, iar starile termodinamice A, B, C, se noteazi cu E,, Ey, Ze Se constati ci relatia ,,0% are urmatoarele proprietati: 1. reflexivitate £, 05, rezulti din definiia echilibrului termic 2. simetrie Z,05,>2, 92, rezulté din definitia echilibrului termic 3. tranzitivitate Z, OZ, 512, OL, 2, 0B, se constati experimental Pornind de la aceste proprietiti, se poate justifica existenfa temperaturii ca parametru de stare pentru orice sistem termodinamic. val eth waenncls pe ida ARON ‘Temperatura are aceeasi valoare: @ _intoate punctele din nteriorul unuisistem termodinamic aflatin echilibru termic; 4 in doud sisteme aflate in echilibru termic, rm 1. Elemente de termodinamica1.1.4.2, Scdri termometrice Pentru mésurarea temperatuali webuie rezolvate dui probleme principiale: @ alegerea instrumentului de masuri (termometrul) si alegerea metodei de masurare. Un termometru trebuie si indeplineascd o serie de cerinfe, astfel incat etalonarea si utilizarea lui si fie simple: © principiul de functionare a termometrului sé se bazeze pe modificarea unei singure proprietati (proprictate termometrie®); de exemplu, se construiese termome- tre bazate pe dependenta volumului de temperaturi, pe dependenta rezistenei electrice de temperatura ete. } intre proprictatea termometricd si temperatura trebuie si existe 0 dependen{d simpli (sé poati fi aproximatd ca fiind liniara); aceasta permite trasarea simplaia scalei termometrului (diviziuni egale); © in domeniul de temperaturi in care urmeaza si fie folosit, proprietatea termome- 4 trick s& sufere modificiri suficient de mari astfel incat termometrul s& aibi sensibilitatea necesara. Es Compara diametrele tuburilor capilare de la un termometru de camerd (cu lichid) si de la un termometru medical (cu mercur). De ce sunt diferite? Principiul zero, legénd existenta temperaturii de echilibrul termic, oferd si o metodi de masurare a temperaturii: @ se realizeazi un contact termic intre termometru gi sistemul termodinamic a cérui temperatura trebuie aflati; } dupa ce se stabileste echilibrul termic, termometrul va avea aceeagi temperatura’ cu sistemul respectiy, deci va indica si temperatura sistemului termodinamic. ea Temperatura indicata de termometru in condifiile precizate mai sus coincide cu temperatura initiala a sistemului termodinamic? Pentru etalonarea unui termometru se alege o scard termometricd. Aceasta consti in doua convenfii cu privire la: @ _alegerea a dou temperaturi de refering’; ® presupunerea unei dependente liniare intre proprietatea termometricd si tempe- ratura in intervalul dintre cele doua valori de referinga. in scara Celsius, temperaturile de referinja alese sunt 0°C si 100°C. Cele doud temperaturi sunt atribuite stirii in care gheafa se topeste, respectiv stiri in care apa fierbe (ambele in condifii normale de presiune). in scara Fahrenheit, temperaturile de referinta sunt 32°F si 212°F, fiind atribuite acelorasi stiri ca si in scara Celsius. SSS ESSE 1.1. Notiuni termodinamice de baza 19 |a atat a stirilor de Aceste doud sciri termometrice au un caracter subiectiv. Alegere: s infinitate referin{a, cat gi a valorilor temperaturilor in aceste stiri, se poate face intr-o i de moduri. Cea mai mics temperaturk accesibild este -27315°C (care este, de fapt limita sp1® care tinde temperatura unui corp dacth este ricit oriedt de mult). Aceasta situatie & sugerat posibilitatea definirii unei sciri termometrice (numitd ulterior scara absoluta sau scara Kelvin) in care si fie atribuité valoarea zero temperaturii minime. Pentru trecerea comodi de la scara Celsius la scar absolutd (gi invers), $-a conyenit ca definirea celor doud sciti si se fac astfel incdt intervalul de temperaturd corespue zitor unitijii de misurd din fiecare scard sit fie La fel de mare. Astfel, un interval de temperaturi de 1°C este la fel de mare ca si un interval de temperatura de 1K. in consecinti, relatia de transformare este: (1.22) T =273)15K +¢ in care: {T)=K (kelvin) (t)=°C (grad Celsius) ce Unitatea de misurd kelvin a fost astfel definiti incat acelasi interval de tempe- 8.) raturd, exprimat in grade Celsius sau in kelvini, are valori numeric egale. Metoda de masurare depinde de: @ termometral utilizat; ® sistemul termodinamic a cérui temperatura trebuie misuratd, _intervalul in care se afld temperatura de misurat. > Un termometru gresit etalonat indica 5 °C in gheati care se topeste $i 103°C in vaporii apei care fierbe (la presiune atmosferic& normal). @ Reprezinti grafic dependenta temperaturii reale de cea indicata. & Calculeazii temperatura Ja care valoarea indicat coincide cu cea reala. @ Calculeaz temperatura Ja care cele doua valori difera cu 0 unitate. , aaa, = 1, Elemente de termodinamica12 Modelul gaz ideal 1.2.1.1. Definirea modelului gaz ideal in general, sistemele termodinamice au o structura complexa si sunt caracterizate printr-un numar foarte mare de proprietifi, Sistemele cu structuri mai simple sunt cele late in stare gazoasa, deoarece moleculele ~ aflandu-se la distante mari una de fealalti — interactioneazit foarte slab. Ca gi in cazul altor sisteme fizice analizate pind in prezent, si pentru un gaz. se pot folosi diferite modele, deoarece o serie de proprietati ale sistemelor reale sunt neglijabile, ‘el mai simplu model utilizat pentru descrierea unui sistem termodinamic aflat in stare zoasi este ¢| mmcle de gaz ideal si este definit astfer: ; Defi ‘imodelutui gaz idea! | Observatii, TN 1VEste format dintr-un numar| rice sistem gazos real este format dintr-un num foarte mare de molecule. __|foarte mare de molecule. 2. Moleculele sunt puncte |Aceasti proprietate a gazului ideal constituie 0 aproxima- materiale. re a situatiei reale: in conditi obignuite de temperatura si presiune, volumul ocupat efectiv de molecule reprezint aproximativ o miime din volumul recipientului. Moleculele se afla in agitatic termici, ‘Aceasta proprietate este caracteristica si sistemelor| azoase reale. “Moleculele nu interactio- neazi intre ele. Jn conditii obignuite de temperatura si presiune, energia qj ' I potential datorata forjelor de interactiune dintre mole- cule este neglijabili in comparatie cu energia cineticaj de agitatie termica, Ciocnirile moleculelor cu | Aceasta proprietate este caracteristica si sistemelor, peretii recipientului in care |zoase reale; in caz contrar, agitafia termicd ar tr se aflé sunt perfect elastice.|inceteze, ——————_ Proprictitile 1, 3.s#-5Coincid cu proprietatile unui sistem gazos real, in 2 si 4 sunt aproximaci ale proprietafilor sistemului real. Daca distanja dintre molecule scade, trebuie jinut cont de volumul mole- culelor, deoarece volummul comprimabil (spatiul liber dintre molecule) nu mai poate fi considerat egal cu volumul recipientului in care se afla gazul; intr-o astfel de situafie, proprictatea 2 nu mai este respectat’. @ Proprietatea 4 a definitiei gazului ideal nu este respectatd de un sistem real, dac& energia cinetica de agitatie, termica este prea mic& (la temperaturi mici) sau daca distanja dintre molecule nu este neglijabild fata de distanta dintre ele (La presiuni mari), el 1.2. Principiul I al termodinamici 2 i 531.2.1.2. Formula fundamentala a teoriei cinetico-moleculare Pornind de la definitia modelului gaz ideal, se demonstreaz cd presiunea exercitatd asupra peretilor incintei este dati de relatia: (1.23) paznme ‘in care (1.24) este media patratelor vitezelor moleculelor, N este numarul de molecule din sistem, Mo este masa molecularé, iar n este numarul volumic. Radicalul calculat din aceasté expresie are dimensiunile unei viteze gi se numeste viteaR piitratici medic (64 vitezit termic’): Vit vibtVy N Relatia (1.23) stabileste o legitura intre valoarea medie a unui parametru microscopic (viteea moleculel) $i un parametru macroscopic (presiunea) $i este cunoscuta sub denumirea de formula fundamental a teoriei cinetico-moleculare. (1.25) Deoarece energia cinetica medie de agitatie termi (1.26) a moleculelor unui gaz ideal este: reaultd cd (1.23) se poate serie sub forma: A 1.27 =onE, (1.27) payne. 1.2.1.3. Interpretarea cinetico-moleculara a temperaturii Asa cum §@ ardtat in paragraful 1.1.41, dows sisteme termodinamice aflate in contact termic evolueazii spre echilibru termic, stare in care ambele sisteme vor avea aceeasi temperatura. Din punct de yedere microscopic, transferul de energie intre cele doud sisteme i _termio-se-realizeazi-~prin’ ‘me Lao BSE de ciocnire, desi transferul de energie de lao molecula.tla.alta se poate realiza in orice sens,.la nivel statistic predomind transferul de energie de la moleculele cu energii cinetice mai mari spre cele cu energii cinetice mai mici. Se constat& astfel c&, datorita contactului termic dintre doua sisteme termodinamice, energiile cinetice medii ale moleculelor celor doua sisteme termodinamice evolueazi in acelasi mod ca si temperaturile, spre valori egale SS SS SSS a 1. Elemente de termodinamica —_ seAceste rationamente au condus la presupunerea cA intre temperatura unul sistem, termodinamic si energia cinetici medie a moleculelor sale exist o dependenti mono- ton crescatoare. S-a demonstrat teoretic gi s-a verificat experimental c& aceast depen- denta este de direct’ proportionalitate: (1.28) E,~T Constanta de proportionalitate a fost adus& la o form’ convenabild exprimérii compacte a unor rezultate importante. Astfel, dependenfa dintre energia cineticd medie de agitatic termica a moleculelor si temperatura se scrie sub forma: (1.29) in care k este constanta Iwi Boltzmann. Aceasta este 0 constantii universald si are valoarea (aproximativ): a 1.30) k=138-107 = (1.30) 3 7 Inlocuind (1.29) in (1.27), se obtine: (131) pankE rezultat ce exprim& — poate cel mai bine — factorii de care depinde presiunea unui gaz ideal: desimea moleculelor (exprimata prin numérul volumic) si energia cinetici medie de agitatie termica (exprimati prin temperatura). Din punetul de vedere al parametrilor pe care ii confine, relatia (1.31) descrie local (punctual) starea gazului, confindnd doar parametrii de stare intensivi. Daca sistemul este in echilibru termodinamic, parametrii de stare intensivi au aceleasi valori in toate punctele sistemului, iar relatia (1.31) este valabili in toate punctele sistemului, cu aceleasi valori. 1.2.1.4, Ecuatia de stare a gazului ideal ea eee Oe Relatia (1.31) se poate scrie si sub alt formf, astfel incat si includa si parametri extensivi. Folosind relatiile de definitie penta numérul volumic (=) si pentru Ps . N . numirul lui Avogso( 1, 7 x) relafia (1.31) devine: v (132) pV =wN, kT Deoarece atat N,, cat si k sunt constante universale, se noteaza: (133) R=N,k Reste o constantd universal numita constanta gazelor ideale. Valoarea sa este: R=8314472 Jmol'K* Bo, aD 1.2. Principiul I al termodinamicii 23in acest manual, vom considera valoarea aproximativa: (1.34) R=8310 JmolK* Relafia (1.32) devine deci: ~ (1.35) pV =yRT Aceasta relatie este numit’ ecuatia de stare a gazului ideal sau ecuatia Clapeyron-Mendeleev. Exist cdteva aspecte deosebite legate de relatia (1.35): >. constituie o legdtura intre parametrii de stare ai unui gaz ideal aflat in echilibru termodinamic; ; constituie o legitura intre parametrii de stare intensivi si cei extensivi; contine K+3 parametri (K =numirul de componente ale sistemului), dintre care K+2 sunt independenti; relatia permite astfel calcularea unui parametru de stare dependent in functie de parametrii independenfi. | >} unul dintre parametri este temperatura gazului; acesta este unul dintre motivele pentru care (1.35) se mai numeste ecuatia de siare termicd a gazului ideal 1.2.1.5. Transformiri ale gazului ideal + Transformarea general > > O categorie aparte de procese la care poate participa un gaz ideal o constituie acele procese in care sistemul este inchis, iar particulele compon in continuare, vor fi analizate doar procese cvasistatice. Starile intermediare fiind de echilibru pentru astfel de procese, ecuatia de stare (1.35) este valabila pentru fiecare stare intermediara. Deoarece, intr-o transformare generala, expresia vR = const, avem: (1.36) a = const. Relatia (1.36) este cunoscuta sub numele de legea transformirii generale. Daca notim cu 1, respectiv 2, stirile initial, respectiv finald ale unei transformari generale, rezulti: BV, _ Pv, 1.37) Pra Prt a Zot relajie cafe” permite calcularea valorii unuia dintre parametrii de stare ai statilor ce delimiteazi o transformare generali, daci se cunose valorile celorlalti parametri. $i relatia (1.37) este numité uneori legea transformérii generale, desi ea se refer doar 1a starile limita ale transformirii si este doar o consecinfi a relafiei (1.36). eS = 1. Elemente de termodinamica= ide: Definitiile transformirilor simple, precum si legile respectivelor transformari, obti- nute prin particularizarca relatiei (1.36), sunt prézentate in tabelul de mai jos, ‘Nr. | Dentmirea ‘Deftinifia Legen traitsformarit 1 | transformare const. $i pV =const. Boyle gi Mariotte izoterma const. Transformirile simple ale gazu po a 2 | wansformare Y const. Gay-Lussac izobard T 3. | transformare izocora Charles Reprezentarea graficd a legilor acestor transformari in coordonate Vp (numite $i coordonate Clapeyron), Tp si TV este dati in figura 1.6. Portiunile reprezentate sa punctat constituie extrapoliri in domenii de valori pentru care, din punct de vedere / matematic, relatiile sunt corecte, dar, din punct de vedere fizic, nu exist sistem real ciruia si-i fie aplicabil modelul gaz ideal. Ph PA 1 3 E 3 2 0 a) PA Ph 3 “0 ov 0 Ph ; Ph iz & 1 ° ov olf Aap aa ae aa 1.2. Principiul Lal termodinamicii 25