SUPORT CURS COMPETENTE INFORMATICE1, SISTEME DE CALCUL 1.1, Notiuni de baza Un sistem de calcul este 0 masina care prelucreaza date cu ajutorul unor programe - liste de instructiuni inregistrate in memoria sa. Datele de prelucrat se numese date de intrare (sau simplu date), Rezultatele obtinute din prelucrare se numese date de iesire sau informatii. Prin informatie intelegem un mesaj care inlatura o nedeterminare in legatura cu un anumit aspect sau eveniment. Informatia este rezultatul prelucrarii unor date si poate servi, la randul ei, ca material pentru alte prelucrari. De exemplu, intr-un program editor de text, tastele apasate reprezinta date, iar textul aparut pe ecran, informatia rezultata din prelucrarea lor. Calculatorul lucreaza, in esenta, prin manevrarea unor curenti electrici: de tensiune ridicata —notati 1, si scazuta — notati 0. Cea mai simpla forma de informatie ce poate fi memorata este informatia elementara sau bit-ul (binary digit - cifra binara), celula de memorie care o gazduieste putdnd avea doua stari: neocupata — notata 0 si ocupata — notata 1. Din aceste motive, s-a impus in informatica sistemul de numeratie binar. Astfel: datele de intrare si de iesire sunt "vazute” de calculator ca siruti de 0 si 1 (reprezentate prin numere in baza 2), iar informatia se masoara folosind multipli ai numarului 2 (ex: numarul de culori este 2, 16, 256, etc., memoria are capacitatea 32, 64, 128, 256MB, etc.). Informatia digitala este informatia codificata sub forma numerica pentru a fi prelucrata de calculator (exemple: fisiere, muzica digitala, imagini digitale, etc.). Informatia analoga este informatia necodificata numeric, cum ar fi cea care circula prin diverse medii de transmisie (cablu telefonic, radio, ete.) Informatica este disciplina care studiaza prelucrarea, memorarea si transmiterea informatici cu ajutorul calculatorului, avand mai multe domenii , precum: arhitectura calculatoarclor, programarea, sistemele de ‘operare, gestiunea bazelor de date, inteligenta artificiala, web design-ul si altele. Lao prima abordare, componentele calculatorului sunt de doua tipuri: hardware si software . + Componenta hardware este ansamblul componentelor fizice, materiale ale calculatorului. Un calculator desktop obisnuit contine urmatoarele componente hardware: + Careasa (case), de tip desktop (orizontala) sau tower (turn). Aceasta, impreuna cu componentele din interior, formeaza unitatea centrala . + Placa de baza (mainboard, motherboard), pe care care se afla procesorul (CPU), memoria principala (RAM), sloturi pentru placile de extensie ( placa grafica , placa de sunet , modem intern, placa de retea, placa TV, etc.) si alte componente. + Sursa (power supply) ~ contindnd un transformator de tensiune si un ventilator (Fan). + Unitati de dise (disk drive): harddisk, unitate floppy, unitate CD-ROM, etc. Activitatea acestora este comandata de controllere de dise (ex: IDE, SCS), aflate direct pe placa de baza (on-board) sau pe placi de extensie. + Echipamente periferice — dispozitive de intrare/iesire (ex: mouse-ul, tastatura, monitorul) care asigura preluarea datelor de intrare si furnizeaza datele de iesire. Conectarea calculatorului la echipamentele periferice exteme se realizeaza prin intermediul unor controllere de interfata (paralel, serial, USB, etc.) de pe placa de baza,+ Componenta software este formata din date (existente in calculator) si programe (instructiunile de prelucrare a lor). Softul este de 2 feluri: software sistem si software de aplicatie. + Softul sistem permite controlul, integrarea si gestionarea componentelor hardware individuale, astfel {ncit alte programe si utilizatorii sistemului sa le vada ca unitati functionale, fara a se preocupa de detaliile de functionare (precum: transferarea datelor din memorie pe disc, decodificarea imaginii digitale pentru afisarea pe ecran (randare), etc.). Softul sistem contine programe absolut necesare functionarii calculatorului, precum: BIOS si sistemul de operare (incluziind anumite drivere de echipament, programe de gestionare a discurilor, de autentificare a utilizatorului (login), etc. ). + Softul de aplicatie, pe de alta parte, permite efectuarea unei activitati specifice, ceruta de utilizatori, alta decat simpla functionare a calculatorului. Contine: editoare de text si grafice, programe pentru baze de date si calcul tabelar, jocuri, programe multimedia, limbaje de programare, etc. @ IDE (Integrated D rive E lectronics) este interfata electronica standard pentru comunicarea calculatorului cu echipamente de stocare precum harddisk-ul. O alta interfata este SCSI (§ mall C omputer S ystem Interface). Aceasta permite atasarea echipamentelor periferice si a unitatilor de disc, oferind o transmisie mult mai rapida a datelor (pana la 80 MB pe secunda, fa ta de 10-15 in cazul IDE). @ Un driver este un program care permite functionarea unei componente hardware, asigurdind comunicarea acesteia cu sistemul de operare. Exemple: driver de tastatura, de modem, de placa video ete, Unele componente hardware sunt plug&play — sunt detectate de sistemnl de nperare imediat dupa conectarea la calculator si este instalat driverul corespunzator (ex: memoriile flash). 1. 2. Functiile unui sistem de calcul Pentru a fi util, un calculator trebuie sa poata realiza urmatoarele activitati, numite funetit: + Memorarea datelor. Calculatorul stocheaza datele cu care lucreaza, cu ajutorul unor dispozitive de memorare, Aceasta functie este indeplinita de unitatea de memorare (UM). + Prelucrarea datelor. Datele extrase din memorie sunt prelucrate pentru a obtine datele de iesire. Aceasta functie este indeplinita de unitatea aritmetica si logica (UAL). + Comanda si controlul dispozitivelor. Diferitele dispozitive (de memorare, de prelucrare a datelor, periferice, etc.) trebuie sa conlucreze in mod eficient, fiind astfel necesara existenta unei componente care sa comande si sa controleze activitatea lor. Aceasta este unitatea de comanda si control (UCC) + Intrarea/iesirea datelor. Consta in introducerea datelor de intrare si furnizarea datelor de iesire, cu ajutorul perifericelor de intrarefiesire (PPE). 1,3. Structura functionala a ealculatorului in vederea realizarii functiilor sale, calculatorul contine urmatoarele blocuri functionale— descrise in modelul masinii de calcul John Von Newman (1945), care sta la baza calculatoarelor actuale: + Unitatea de memorare (UM) . Asigura memorarea datelor cu care se Iucreaza. Se imparte in: ferna (MI) ~ contine datele prelucrate la un moment dat si programele care prelucreaza aceste date. Se mai numeste si memorie de lucru. + memoria externa (ME) — contine date si programe care asteapta sa fie inearcate in MI din afara acesteia si suplineste necesarul de MI daca aceasta este insuticienta, + Unitatea centrala de prelucrare (UCP). Numita si CPU (Central Processing Unit) sau procesor principal, asigura atat functia de prelucrare a datelor, cat si functia de comanda si control. Contine: * unitatea aritmetica si logica (UAL) — care realizeaza functia de prelucrare a datelor, prin efectuarea unor calcule aritmetice si logice. + unitatea de comanda si control (UCC) ~ care realizeaza functia de comanda si control, prin urmatoarele activitati: * preia datele de intrare si instructiunile din memorie, + memori:*+ comanda realizarea unor calcule de catre UAL si depunerea rezultatelor in memorie. + comanda schimbul de date intre memorie si periferice. + Periferice de intrare/iesire (PI/PE). Asigura intrarea si iesirea datelor in/din calculator si sunt de trei tipuri: + de intrare (ex. mouse-ul, tastatura), + de iesire (ex. Monitorul, boxe) + de intrarefiesire (ex. modemul). + Circuite de intrare/iesire (I/O) . Sunt acele circuite prin care calculatorul transfera date de intrare/iesire, informatii de stare ale dispozitivelor si comenzi, intre celelalte componente enumerate mai sus. UM, —(OS —Cam >) Schema functionala a unui calculator pias ucP, QS)-|" 1. 4, Componente hardware Ansamblul componentelor hardware se numeste configuratia calculatorului. Configuratia minima contine componente absolut necesare functionarii calculatorului (ex: memorie, procesor, tastatura), iar configuratia maxima, toate componentele care pot fi conectate la calculator. Prezentam in continuare cele mai importante componente hardware: 1.4, 1. Dispozitive de memorare ‘Memoria este spatiul in care au loc activitatile calculatorului. Ea contine instructiunile executate de procesor si datele preluerate. Memoria interna se compune din memoria RAM si memoria ROM BIOS. Memoria externa este formata din: harddisk, discheta, CD-ROM, CD-RW, carduri de memorie,ete. Discurile sunt citite/scrise cu ajutorul unor dispozitive numite unitati de dise (disk drives). ‘Memoria de tip ROM (Read-Only Memory) poate fi doar citita, nu si serisa (modificata); celelalte tipuri de memorii permit atat citirea, cat si scrierea. Uncle memorii sunt mai rapide (timpul necesar citirii/scricrii este mai mic), iar altele mai lente. Cea mai rapida memorie este memoria cache a procesorului, urmata in ordine de RAM si memoriile externe: harddisk-ul, CD-ul, discheta. Unitati de masura pentru memorie Unitatea de masura elementara pentru memorie este bit -ul (notat b) — aceasta find cantitatea minima de informatie ce poate fi retinuta. 8 biti formeaza un byte — sau oetet (8b = 1B). 1024 bytes = un kilobyte (1024B = 1KB); 1024 kilobytes = un megabyte (1024KB = IMB); 1024 megabytes = un gigabyte (1024MB = 1GB); 1024 gigabytes = | terrabyte (1024GB = 1TB).Exemple: + o litera introdusa de la tastatura ocupa 1 B (byte) de memorie; + discheta are capacitatea 1.44MB; + capacitatea memoriei RAM este de ordinul sutelor de MB — uneori chiar cativa GB; + un CD are capacitatea 700 MB, iar un DVD — 4-5 GB; + pe un harddisk se pot memora zeci sau chiar sute de GB; Memoria RAM Memoria RAM (Random Access Memory) contine programele executate la un moment dat si datele prelucrate de cle. Programele sunt incarcate de pe harddisk, complet sau in etape (in functie de capacitatea RAM). Memoria RAM se monteaza pe placa de baza sub forma de module (placi) de memorie, Spre deosebire de celelalte memorii, este volatila: se sterge la oprirea calculatorului. Capacitatea memoriei RAM se masoara in MB (ex. 64, 128, 256MB) sau GB. @ Epuizdnd rapid datele de prelucrat, procesorul asteapta altele noi (in majoritatea timpului, procesorul nu face nimic !). Cu cét capacitatea RAM este mai mare, cu atdt procesorul este mai ocupat, crescéind performantele sistemului. Daca memoria RAM este prea mica, atunci harddisk-ul lucreaza mai intens pentru a compensa lipsa spatiului de memorare, jucind rolul memoriei RAM (pe harddisk se gaseste un fisier numit swap tn care se incarca programele executate), ceea ce degradeaza performanta sistemului, harddisk-ul fiind 0 ‘memorie lenta, Pe de alta parte, daca RAM depaseste o anumita limita, performanta sistemulul nu mai reste, deoarece programele "incap" in intregime in RAM. Memoria ROM BIOS Se afla pe placa de baza si contine programul BIOS (Basic Input-Output System = sistemul de baza pentru intrari —iesiri), care realizeaza "comunicarea’ cu dispozitivele hardware independent de sistemul de operare. Dupa pomirea calculatorului, acest program: + testcaza componentele hardware (ex. memoria RAM, unitati de disc, tastatura, ete.), + stabileste modul lor de functionare (ex: ordinea de bootare — in care se cauta sistemul de operare pe discurile prezente, configurarea unitatilor de disc, a perifericelor, placii de sunet, etc.). + initiaza incarcarea sistemului de operare de pe harddisk in RAM. Harddisk-ul Harddisk-ul (disc dur) ~ pe scurt HD ~ este un suport magnetie pentru informatie (informatia este serisa prin magnetizare), de mare capacitate (cAteva zeci sau sute de GB). Spre deosebire de RAM, harddisk-ul pastreaza datele in permanenta, Pe harddisk se afla sistemul de operare si toate programele instalate pe calculator, documentele utilizatorului si alte date (muzica, imagini, filme, kit-uri de programe, etc.).Harddisk-ul este compus din mai multe discuri suprapuse numite platane, care sunt rotite in permanenta (cu 5400 — 10000 rotatii/minut). Informatia este citita/scrisa cu ajutorul unor capete de citire/seriere - vezi desenul de deasupra Unitatea de disc in care este manevrat harddisk-ul se numeste HDD (harddisk drive). Citirea/scrierea datelor pe harddisk este semnalizata de ledul de pe fatada unitatii centrale. @ Kitul de instalare este un dosar ce contine, in forma comprimata, fisierele necesare instalarit unui program. Exemple: kit de Microsoft Office, kit de Norton Utilities, etc. Utilizatorul poate sa pastreze kit- uri de instalare pe CD-uri sau intr-un dosar creat special pe harddisk. @ Componentele unui harddisk sunt: platanele (platters), axul central, capetele de citire/scriere si circuitele electronice integrate. + Platanele sunt discuri metalice, acoperite pe ambele parti cu un strat subtire de oxid de fler sau alt material magnetizabil. + Platanele sunt montate pe un ax central si rotite in permanenta, simultan si la aceeasi viteza, de motorul harddisk-ului. + Capetele de citire/scriere sunt montate pe brate metalice extinse pe ambele suprafete ale fiecarui platan, Miscarea de “du-te vino” a capetelor intre centrul platanelor si margini, combinata cu rotirea platanelor permite accesu capetelor la orice zona de pe platane. * Cireuitele electronice intregrate transmit din calculator comenzi de miscare a capetelor si preiau datele citite/scrise, FUNCTIONAREA HARDDISK-ULUI Datele sunt inregistrate de calculator pe harddisk ca serii de biti, fiecare bit fiind memorat sub forma unei sarcini magnetice (pozitiva sau negativa) pe suprafata de oxid a platanului cu ajutorul capului de citire/seriere, Bitii nu sunt stocati neaparat suecesiv; ci deseori pe mai ‘multe suprafete de pe diferite platane. Cand calculatorul cere date de pe harddisk, platanele sunt rotite si capetele acceseaza zonele precizate. Capetele determina sarcina magnetica pentru fiecare bit (pozitiva ‘sau negativa) si transmit inapoi aceasta informatie calculatorului, Accesul la datele stocate se face direct (aleator) si nu seevential , ca in cazul benzilor magnetice, ‘CD-ul (compact disk) CD -ul este dise optic, care este scris cu ajutorul unei raze laser, prin procedeul numit "ardere” (burning) si este de doua feluri: CD-ROM — care poate fi numai citit — si CD-RW (rewrite-able) — care poate fi si scris intr-o unitate speciala numita CD-Writer, Capacitatea unui CD este de 650-800 MB. Un alt tip de dise optic este DVD -ul (Digital Versatile Disk sau Digital Video Disk), cu capacitatea de peste 4GB. 1.4.2. Placa de baza Placa de baza (mainboard sau motherboard) ~ este o placa de circuite integrate pe care se gasese: procesorul, memoria interna, placa video, placa de sunet si alte componente esentiale ce formeaza calculatorul propria ~ zis. Prezentam in continuare céteva componente de pe placa de baza.Procesorul a Procesorul (numit CPU — central processing unit sau procesor principal) este "creierul" calculatorului. El executa programe, citeste si sorie date in memorie, efectueaza calcule aritmetice si logice si transmite comenzi altor componente. Caracteristici ale procesorului Tipul procesorului . Dintre tipurile de procesoare mentionam: 8086, 8088, 80286, 80386, 80486, 80586 (Pentium 1), Pentium 2, 3 si 4 si Celeron (produse de Intel), K5, K6, K7, Duron si Athlon (produse de AMD — Advanced Micro Devices) si Cyrix (produse de Cyrix). Freeventa de ceas . Semnalul de ceas (clock signal) este un semnal folosit pentru coordonarea actiunilor a doua sau mai multe componente electronice. Frecventa semnalului de ceas este numita freeventa de eas (clock frequency) si se masoara in Herz (Hz), Ceasul (clock) este un cip de pe placa de baza, continand un cristal de cuart care emite in mod regulat impulsuri electrice, pe baza carora lucreaza procesorul si alte componente, dietand ritmul de lucru al acestora. Freeventa procesorului este un multiplu al freeventei de ceas si se masoara in MHz sau chiar GHz (milioane, respectiv miliarde de impulsuri pe secunda). Ea poate fi de la cativa MHz pana la 3 GHz sau mai mult. Viteza de lueru a procesorului se masoara in MIPS (milioane de instructiuni pe secunda), putand fi de la 2 la 20 MIPS sau mai mult. Cuvantul procesorului. Este numarul de biti de date (multiplu de 8) care intra in procesor la un moment dat (existnd procesoare pe 8, 16, 32 sau 64 biti). Memoria cache (imediata). Este o memoric rapida de mici dimensiuni (cateva sute de KB), atasata la procesor, memorie din care acesta isi ia datele de care probabil va avea nevoie.Astfel, sunt reduse perioadele de asteptare a datelor din alte memorii mai lente. Cand procesorul gaseste datele necesare in cache (in aprox. 95% din cazuri), are loc un eache hit, iar cand nu, un eache miss. Memoria cache se afla atat in interiorul procesorului (level 1 ) cat si in afara sa (level 2 ). @ Pe placa de baza exista si alte procesoare (de exemplu, controller -ele de mouse si de tastatura, care transmit programelor ce tasta a fost apasata respectiv coordonatele sagetii de mouse). Magistrale, adaptori si porturi Magistralele sunt circuite de pe placa de baza, care conecteaza procesorul la celelalte componente hardware: memorii, periferice si altele, pentru transmiterea informatiilor si a comenzilor. Magistralele sunt parti ale circuitelor de intrarc/iesire (I/O), similare unor "autostrazi" electronice, a caror dimensiune si viteza de transfer influenteaza performantele sistemului. Adaptorul (adapter) este un dispozitiv atasat unei magistrale, care permite conectarea unei componente hardware (ex. periferic, unitate de disc si altele). Conectarea fizica la adaptor a dispozitivului respectiv se face printr-un port al acestuia, Astfel, exista porturi de tastatura, de mouse, de imprimanta, video, audio, ete. @ Imprimanta se conecteaza de obicei la un port paralel (LPT), iar modemul la un port serial (COM).Placa video Placa video (video adapter) — sau placa grafica ~ este un card de pe placa de baza (separat sau incorporat {n aceasta), in care se formeaza imaginea ce este afisata de monitor, intr-o memorie proprie numita memorie video (VRAM -Video RAM). Capacitatea acesteia este de 2 — 128MB sau mai mult. Imaginea este formata din puncte (pixeli) — un pixel find imaginea de dimensiuni minime care poate fi afisata la un moment dat ~ si este transmisa pe ecran de mai multe ori pe secunda, operatia numindu- se refresh (reimprospatare). Rata de refresh este freeventa cu care imaginea de pe ecran este reafisata si se masoara in Herz (Hz). De exemplu, reimprospatarea imaginii de 85 de ori pe sccunda se traduce printr- rata de refresh de 85 Hz. Acceleratorul grafic (sau coprocesor grafic) este un procesor propriu al placii video care accelereaza afisarea imaginii, realizand diferite operatii care altfel ar trebui executate de CPU (procesorul principal), precum: transformari geometrice 2D si 3D, randarea imaginii (transformarea informatiilor digitale: culori, dimensiune, etc. in imaginea finala care este afisata pe monitor) Calitatea imaginii este data de: + Numarul de culori ce pot fi afisate (2, 16, 256, sau mai mult) + Adancimea culorii (color depth) - este numarul de biti necesari pentru a reprezenta un pixel (de exemplu 16 biti/pixel pentru high color (culoare "inalta") si 24 biti/pixel pentru true color (cnloare “adevarata")). + Rezolutia monitorului este numarul de pixeli pe orizontala si pe verticala ~ ex. 640 x 480, 800 x 600, 1024 x 768).. @ In functie de performantele placii grafice si ale monitorului, se realizeaza de obicei un compromis intre cele trei caracteristici de mai sus. @ Randare ~ convertirea imaginii din forma codificata (in care este memorata), in formatul cerut pentru afisare sau imprimare. De exemplu, 0 pagina web este “randata” inainte de a fi afisata. Placa de sunet Placa de sunet (sound card) — este un dispozitiv prezent pe placa de baza, sub forma unei placi separate sau incorporat in aceasta (on-board) si are urmatoarele functii principale: + preluarea semnalului audio de la portul audio de intrare (line-in) sau microfon si transformarea lui in semnal digital; + redarea sunetelor si muzicii in format digital (fisiere audio). 1.4. 3. Dispozitive periferice Perifericele sunt dispozitive hardware specializate care realizeaza functia de intrareliesire a sistemului de calcul. Perifericele standard sunt: tastatura, mouse-ul (periferice de intrare ), monitorul si imprimanta (periferice de iesire ). Alte periferice sunt: scanner-ul, trackball-ul, camera video, aparatul foto digital, ecranul cu atingere (touch screen) ~ periferice de intrare, modemul (periferic de intrare-iesire ) si altele.‘Tastatura Tastatura (keyboard) este un dispozitiv de introducere a datelor prin apasarea tastelor (keys). Un mic procesor pe 8 biti din interiorul tastaturii verifica periodic starea tastelor si transmite tastele apasate sau liberate, unui alt procesor de pe placa de baza ( controller de tastatura ). La randul sau, acesta comunica informatia, prin magistrala, procesorului principal, care o transmite programelor (in final, litera tastata apare de exemplu in Notepad). Modu! de aranjare a tastelor (Iayout ) si chiar caracterele de pe taste sunt adaptate limbii folosite, existind layout: US (standard) - QWERTY... ., francez.- AZERT. . . , romanesc— QWERTZ. .. , etc. Mouse-ul DB Mouse-ul este un dispozitiv de indicare (pointing device) care functioneaza prin rotirea unei bile pe un suport (pad). Exista si mouse-uri optice (fara bila) si chiar wireless (fara fir) Folosirea mouse-ului genereaza semnale care sunt transmise prin fir controller -ului de mouse de pe placa de baza iar acesta, prin magistrala, transmite procesorului principal coordonatele pointerului (sagetii) de mouse si operatia efectuata (clic, dublu clie, ete). Monitorul Monitorul afiscaza informatia pe ecran (display). Caracteristicile de baza ale unui monitor sunt: + Tipul construetiy . Poate fi: CRT (Cathodic Ray Tube) — asemanator ca aspect si mod de functionare cu aparatele TV (dar cu rezolutie si rata de refresh mult mai mari) si LCD (Liquid Cristal Display) — care ocupa mai putin spatiu (fiind plate), oferind si o imagine mai buna. + Diagonala . Este distanta, in inci, dintre doua colturi opuse ale ecranului (ex.: 14", 15", 17", 19", 21") pretul monitorului crescand spectaculos cu fiecare inch in plus. + Rezolutia . Este numarul de pixeli pe orizontala ’ numarul de pixeli pe verticala . Exemple: 640 * 480, 800 * 600, 1024 ° 768. O rezolutie mai mare permite vizualizarea mai multor obiecte pe ecran si de dimensiuni mai mici. + Rata de refresh . Rata (freeventa) de improspatare (refresh) este numarul de afisari ale imaginii pe secunda si se masoara in Hz (ex. 60, 75, 85, 100Hz). Valoarea posibila a ratei de refresh scade odata cu cresterea rezolutiei si a numarului de culori folosite.NO rata de refresh mica la monitoarele CRT ~ sub 70 Hz ~ face ca imaginea sa “tremure", fiind daunatoare pentru ochi. N Monitoarele CRT emit radiatii. De aceea, standardele impun construirea de monitoare cu nivel de radiatii cdt mai scazut (low radiation ). Se considera ca se poate lucra incontinuu in fata unui monitor CRT, fara probleme de sanatate, aproximativ 6 ore. Imprimanta Imprimanta (printer) permite tiparirea informatiilor. Caracteristicile de baza ale imprimantelor sun + Tipul constructiy . Cele mai des intalnite sunt urmatoarele trei tipuri: + Imprimante matriciale— care functioneaza prin percutarea hartiei cu ajutoral unor tije ("ace"); + Imprimante cu jet de cerneala ~ care functioneaza cu ajutorul unui jet de particule fine de cerneala (ink) de diferite culori; + Imprimante laser — care functioneaza prin depunerea pe un cilindru, cu ajutorul unei raze laser, a unui praf (toner) asemanator celui de carbune, cilindrul ruldnd apoi peste foaia de hartie. + Rezolutia . Este numarul de puncte ( dots ) afisate pe inch (unitate de masura pentru lungime) si se masoara in DPI (dots per inch). + Viteza . Se masoara in PPM (pagini pe minut). Tipic, aceasta este de 4 -12 ppm. + Formatul . Este dimensiunea maxima a hartiei pe care poate tipari imprimanta— A2, A3, A4, ete. Alte dispozitive periferice Prezentam in continuare, pe scurt, alte dispozitive periferice si rolul fiecaruia: + Scanner-ul ~ permite transferarea unei imagini de pe foaia de hartie in calculator. + Trackball-ul — este asemanator mouse-ului, cu diferenta ca este fix, iar bila este situata deasupra. + Camera video ~ permite transferul secventelor video inregistrate, in calculator. + Aparatul foto digital ~ permite transferul fotografiilor realizate pe cartele speciale, in calculator. + Ecranul cu atingere — permite selectarea obiectelor de pe ecran prin atingere directa, + Creionul optic ~ permite executarea de desene si chiar scrierea, direct pe ecranul calculatorului, + Modemul — este folosit pentru conectarea calculatorului la Internet sau la o retea. + Placa TV — permite vizionarea emisiunilor TV pe ecranul calculatorului + Unitati de stocare externe — stocheaza date ce pot fi preluate din/transferate in calculator. Ex: memorii fla sh, unitati CD-RW si DVD-RW externe.ANEXA - COMBINATII DE TASTE SS Putem folosi combinatiile de taste (shortcut keys) ca o alternativa la Iucrul cu mouse-ul pentru majoritatea operatiilor. Ele reprezinta o modalitate mai eleganta de lucru, mai ales in cazul operatiilor cu caracter repetitiv. Tabelul de mai jos contine combinatii uzuale de taste pentru Windows si majoritatea programelor. Vom nota tastele Ay B uswne respectiv “MENU”. Ele se gasese pe tastaturile Windows si au desenate pe ele o fereastra respectiv un meniu deschis. Combinatia [ Efectul ALT+ENTER _ Afiscaza proprietatile obiectului/obiectelor selectate. ____ ALT+ESC Comuta intre itemuri in ordinea in care au fost deschise. ALT+F4 inchide fereastra activa, sau inchide programul activ. eoiticaetabeceer ean en Deschide submeniul corespunzator. ALT+spatiu i Deschide meniul sistem al ferestrei active (stnga sus). _ | ALT+TAB | Comutare intre programe ' : oa _——— ; = - | Deschide dosarul de pe nivelul superior (parinte) in My Computer BACKSPACE i sau Windows Explorer. CTRL + drag Copiaza obiectul selectat. _ CTRL+A, _ __ Selecteaza tot continutul unei ferestre CTRL+C Operatia Copy. z __CTRL+ESC sau WIN lea Deschide meniul Start CERNE | Inchide documentul activ in programe care permit deschiderea mai H multor documente simultan. CTRL+sageata dreapta | _Deplasarea cursorului de scriere la inceputul urmatorului cuvant. CTRL+sageata jos___|Deplasarea cursorului de scriere la inceputul urmatorului paragraf CTRL+sageata stanga _| Deplasarea cursorului de scriere la inceputul cuvantului precedent. CTRL+sageata sus___|_Deplasarea cursorului de scriere la inceputul paragrafului anterior __ CTRL+SHIFT +drag ___Creeaza un shortcut al obiectului, Sere CTRLASHIFT+TAB | Deplasare la tab-ul Precedent at program sau o fereastra de ___CTRL+TAB = [Peplasare Ja urmatorul tab intr-un program sau o fereastra de dialog. Hi CTRL+V i _ Operatia Paste, E CTRL+X a Operatia Cut. | CTRL+Z ____ Operatia Undo. | z DELETE Operatia Delete, : ~ Afiseaza baza ferestrei active sau muta punctul de inserare la. i i | ENI | | sfarsitul liniei de text, _ ENTE iz Executa comanda pentru optiunea activa dintr-un meniu sau butonul! selectat, = ESC _ ees ‘Anuleaza operatia curenta. FL : ‘Afiseaza sistemul de asistenta (Help) al programului activF10 sau ALT Activeaza bara de meniuri din programul activ. F2 - Redenumirea obiectului selectat, F3 sau WIN+F ~Cautarea fisierelor sau dosarelor (echivalent cu Start>Search). a "| “Afiseaza/restrdnge lista din Address Bar in My Computer sau : | oa _| Windows Explorer, sau lista activa, ee | Reactualizeaza continutul ferestrei active (refresh). Tce | Comuta ine elementle de eean ale une fereste su ale top. HEME | Afiseaza inceputul ferestrei active sau muta punctul de inserare la inceputul liniei de text. Litera subliniata din numele| unei comenzi sau dintr-un meniu deschis Executa comanda corespunzatoare. | ~~ Deschide urmatorul meniu din dreapta sau un submeniu. | | Sageata dreapte in zona Folders din Explorer, expandeaza dosarul selectat daca acesta este colapsat, sau selecteaza primul sub-dosar | Deschide urmatorul meniu din stanga, sau inchide un submeniu. in Sageata stinga | zona Folders din Explorer, colapseaza dosarul selectat daca acesta | este expandat, sau selecteaza dosarul parinte Sageti | Selecteaza un buton dintr-un grup de butoane SHIFT +oricare din tastele | Sclecteaza mai multe obiecte intr-o fereastra sau pe desktop, sau sageti selecteaza text in interiorul unui document. SHIFT in timp ce inseram | un CD in unitatea CD-ROM | | ‘Sterge un obiect sau o selectie de obiecte fara plasarea in Recycle Blocheaza facilitatea auto-play. SHIFT+DELETE Bi, SHIFT+F10 sau MENU Afiseaza meniul contextual pentru obiectul sele SHIFT+TAB Deplasare la optiunea sau componenta anterioara a unei ferestr Spatiu Bifeaza/de-bifeaza caseta de validare (checkbox) _ TAB “| Deplasare Ja urmatoarea optiune sau componenta a unei ferestre. WIN Afiseaza sau ascunde meniul Start | | Z WIN +BREAK I Afiseaza fereastra System Properties. i | WIN +D Afiseaza desktop-ul. WIN +E ~ Deschide Windows Explorer si afiseaza My Computer. WIN +F1 | Afiseaza sistemul de asistenta din Windows, —_WIN+M Minimizeaza toate ferestrele, z 2 WIN+R ~__ Afiseaza dialogul Run, fe WIN +SHIFT+M _ ‘Restaureaza ferestrele minimizate. ~ Win+U E Lanseaza programul Windows Utility Manager @ Anumite combinatii de taste nu functioneaza decat daca facilitatea Sticky Keys (“Taste lpicioase”) din Control Panel - Accessibility Options este dezactivata.Extensii le de nume de fisier uzuale din Windows Numele de fisier Windows sunt alcatuite din doua parti separate printr-un punct: mai intai, numele fisierului si apoio extensie format din trei sau patru caractere, extensie ce defineste tipul de fisier. De exemplu, in cheltuielixisx, prima parte a numelui de fisier este cheltuiel extensia este xlsx. Extensiile spun computerului ce aplicatie a creat fisierul sau poate deschide fisierul si ce pictograma sa utilizeze pentru acesta. De exemplu, extensia docx spune computerului c& Microsoft Word poate deschide fisierul si s8 afiseze o pictograma Word atunci cand il vizualizati in Explorer. Mai jos se afla o lista de extensii si formate de nume de fisier Windows uzuale, Extensie Format ane, adt, adts Fisfer audio Windows acedb Figier baz de date Microsoft Acces acede Fisier Microsoft Acces doar executal acedr Baza de date runtime Microsoft Acces acedt Sablon de baza de date Microsoft Acces aif, aife, aiff — Figier de format Audio Interchange File aspx Pagina ASP.NET Active Server avi Figier video sau audio Audio Video Interleave bat Fisier comenzi pentru PC bin Figier comprimat binar bmp Fisier bitmap cab Fisier cabinet Windows eda Pisti CD audio csv Fisier de valori separate prin virgula dif Fisier Data Interchange Format foaie de calcul dil Fisier biblioteca de legaturi dinamice doc Document Microsoft Word de dinainte de Word 2007 docm Document Microsoft Word cu macrocomenzi activate docx Document Microsoft Word dot Sablon Microsoft Word de dinainte de Word 2007 dotx Sablon Microsoft Word eml Fisier de e-mail create de Outlook Express, Windows Live Mail si alte programe eps Fisier postseript ineapsulatexe fv gif ‘htm, html ini iso jar ips, jpeg mda pag pot potm potx pam pps ppsm psx ppt pptm ppt. psd pst pub rar nf sldm sldx Fisier program executabil Fisier video compatibil cu Flash Fisier Graphies Interchange Format Pagina limbaj de marcare hipertext Fisier de configurare a initializarii Windows Imagine disc IS0-9660 Fisier arhitectura Java Fisier fotografie Joint Photographic Experts Group Fisier audio MPEG-4 Baza de date Microsoft Acces de dinainte de Access 2007 Fisier Musical Instrument Digital Interface Fisier video Apple QuickTime Fisier audio MPEG de nivel 3 Videoclip MPEG 4 Videoclip MPEG 4 Fisier video Moving Picture Experts Group Flux de sistem MPEG 1 Figier de instalare Microsoft Figier Multilingual User Interface Fisier Portable Document Format Fisier Portable Network Graphics Sablon Microsoft PowerPoint de dinainte de PowerPoint 2007 Sablon Microsoft PowerPoint cu macrocomenzi activate Sablon Microsoft PowerPoint Program de completare Microsoft PowerPoint Expunere de diapozitive Microsoft PowerPoint de dinainte de PowerPoint 2007 Expunere de diapozitive Microsoft PowerPoint cu mactocomenzi activate Expunere de diapozitive Microsoft PowerPoint Format Microsoft PowerPoint de dinainte de PowerPoint 2007 Prezentare Microsoft PowerPoint cu macrocomenzi activate Prezentare Microsoft PowerPoint Fisier Adobe Photoshop Depozit de date Outlook Fisier Microsoft Publisher Fisier comprimat Roshal Archive Fisier Rich Text Format Diapozitiv Microsoft PowerPoint cu macrocomenzi activate Diapozitiv Microsoft PowerPointswf sys tif, tiff ‘tmp txt vob vsd ysdm vsdx vss vssm vst vst vstx wav wok wks wma wmd wmv wmz, wis wpd, wp5 xla xlam xll xim xls xism xlsx xit xltm xltx xps Figier Shockwave Flash Fisier de setiri de sistem gi variabile Microsoft DOS si Windows Fisier Tagged Image Format Figier de date temporar Figier text neformatat Fisier obiect video Desen Microsoft Visio de dinainte de Visio 2013 Desen Microsoft Visio cu macrocomenzi activate Figier desen Microsoft Visio Tipar Microsoft Visio de dinainte de Visio 2013 Tipar Microsoft Visio cu macrocomenzi activate Sablon Microsoft Visio de dinainte de Visio 2013 Sablon Microsoft Visio cu macrocomenzi activate Sablon Microsoft Visio Figier audio Wave Document de backup Microsoft Word Fisier Microsoft Works Fisier Windows Media Audio Fisier Descarcare Windows Media Fisier Windows Media Video Fisier de fajete Windows Media Document WordPerfect Program de completare sau figier de macrocomenzi Microsoft Excel Program de completare Microsoft Excel de dupa Excel 2007 Program de completare Microsoft Excel bazat pe DLL Macrocomanda Microsoft Excel de dinainte de Excel 2007 Registru de lucru Microsoft Excel de dinainte de Excel 2007 Registru de Iucru Microsoft Excel cu macrocomenzi activate de dupa Excel 2007 Registru de lucru Microsoft Excel de dupa Excel 2007 Sablon Microsoft Excel de dinainte de Excel 2007 Sablon Microsoft Excel cu macrocomenzi activate de dupa Excel 2007 Sablon Microsoft Excel de dupa Excel 2007 Document bazat pe XML Fisier comprimat (arhiva)Capitolul 1. Utilizare sistem de operare Windows 7 1. Introducere Sistmuul de operare este ansamblul de programe care gestioneazé resursele hardware si software ale calculatorului, Sistemul de operare este cal care permite si controleaza accesul utlizatorului la resursele (com- ponentele) hardware. Prin componentele sale specializate, sistemul de operare controleazé echipamentele periferice, ofera mijlocul (instrumentul) de comunicare cu utlizatorul si lanseaza in execufie programe. Intr-un sens larg, se spune ca sistemul de operare este .interfata” dintre utiizator si hardware-ul calculatorului Sistemele de operare pot fi rezidente in memorie (se afla permanent in memoria interna) sau Incdrcate dintr- © memorie externa (discul, memoria USB). Una dintre componentele software ale unui calculator este chiar mijlocul (instrumentul) prin care utiizatorul comunica cu sistemul de operare. Aceasta componenté se numeste interfata cu utilizatorul; ea este punctul de contact dintre utiizator si sistemul de operare unde are loc comunicarea dintre utllzator si sistemul de operare. Comunicarea se face prin comenzi Ecranul este echipamentul de iesire unde sunt afigate obiecte, reprezentand texte, desene, figuri sau simboluri. Obiectele prezinta actiunile (operatile) care se pot executa la un moment dat. Dialogul dintre utilizator si sistemul de operare (respectiv componentele sale) se face dupa urmatoarea regula: orice apasare a butoanelor mouse-ului sau a tastelor este un eveniment. Odata aparut, evenimentul trebuie tratat (rezolvat). Efectul rezolvarii trebuie imediat semnalat utilizatorului prin modificarea imaginii de pe ecran. Pentru inceput, imediat dupa pornirea calculatorului, face cunostiné cu ecranul desktop sau spatiul de lucru, prima componenta a interfetei grafice. Componenta principal a ecranului desktop este butonul Siar . Apasarea butonului Start (adic apasarea butonului sténg al mouse-ului peste butonul start) aduce cu sine deschiderea meniului cu acelasi nume. Calculatoarele sunt importante gi utile prin aplicatiile (programele) pe care le ruleaza. In cazul sisteme-lor de operare din familia Windows®, programele (aplicatile) lansate in execufie au forma unei ferestre (win-dow in limba engleza). Fereastra este locul prin care noi, utilizatorii, veder informatie si facem modificari asupra lor. C&nd nu mai vreti sa folositi o aplicatie trebuie s& 0 Inchidefj. inchiderea aplicatiei se face prin inchi- derea ferestrei ce corespunde aplicatiei. Inchiderea ferestrei se face apasand butonul affat tn coltul din dreapta sus al ferestrei. De fapt va trebui s4 apasati butonul stang al mouse-ului dupa ce afi pozitionat varful aratator al mouse-ului peste butonul de inchidere Windows 7 este un sistem de operare, un pachet de programe care controleaza'’ ¥ Interfata cu utilizatorul - Windows 7 gestioneazi comportamentul si aspectul ferestrelor si ale celorlalte componente ale interfefei gratice. Y Capacitatea de stocare a informatiilor — Sistemul de figiere este responsabil cu alocarea de spafiu pe suportul extern si asiguré accesul la informatille p&strate acolo. Alte componente sunt res-ponsabile cu aducerea, pastrarea gi folosirea informalilor din memoria interna. Lansarea tn execulje si execulia programelor, Dispozitivele periferice — sistemul de operare asigura controlul si sincronizarea cu aispozitivele periferice, ca de ex. : mouse, tastaturs, monitor, imprimanta, scanner, unitafi de memorie flash’, memorii flash USB’, aparate foto digitale, dispozitive PDA si iPod. ¥- Retelele si accesul la resursele disponibile in retea: asigurd operarea in retea Y Resursele hardware ale sistemului ~ sistemele de operare au sarcina de a aloca memorie gi timp de procesor pentru procesele lansate si aflate in executie. Procesele sunt unitatile de executie; un program (aplicatie) aflat in executie se compune din mai multe procese. ¥ Planificarea sarcinilor — sistemul de operare planifica executie proceselor stabilind prioritati si alocand intervale de timp de executie pentru fiecare proces. 7 Tita co urmeaza reprozints— pe scurt~funefile unui sistem de operaro. 2 Memoria fash este un echipament folost de camerele 31 aparatele foto digtale pentu {nmagazinarea (péstrarce) fotegrailer ga cpurior video. Ea esto folosita pentru stocarea infomfilor de orice fe: text, flograf, desene, mused. Informatie stocate acl pot copite, sere, sl oloste de mal multe or 3 Memoria lash USB (Unversal Serial Bus) este un mic echipament portabl caro so conecteaz la calculator prinir-un port USB. Ase-minator unui hard disc, unitatea de memorie USB slocheaza informal ce pot fi ugor transferate pe un alt caleulator, Memorile USB diferé Ite ele prin forma gi capactate 4 Personal Digital Assistant este un celelator mic, de dimensiunea une palme, PDA-utile recente dspun de ecrane color st echipasmente audio, ceea cele face s fe ulizatedropttelefoane mobil, browsere de web, media plaere porable, 3 SSFolosind sistemul de operare Windows 7, utilizarea PC-ului devine simpla, rapida si sigura. Procedurile de securitate sunt implementate si ruleazé automat, protejénd PC-ul de cele mai raspandite amenintéri de securitate, cum sunt programele spion, virusii si orice alt software nesolicitat. 1.1 Proprietatile sistemului de calcul Dupa cum stim, un sistem de calcul (calculator) este 7 format din doua parti distincte: sistemul de operare si aplicatiile |* instalate (partea software) si procesorul, memoria, impreund cu |:—— perifericele (partea hardware). in ceea ce priveste partea |} ===. hardware, foarte importante sunt: procesorul gi dimensiunea | memoriei RAM, Cu cat procesorul este mai putemic, iar | cantitatea de memorie RAM mai mare, cu atat sistemul | (calculatorul) este mai rapid. in gene-ral este bine sé | cunoastem performantele unui sistem de calcul (calculator). Pentru vizualizarea propriet 1 calculatorului dumneavoastra | va trebui sa utilizati aplicatia Panou de Control (Control Panel): Start >Panou de Control Sistem si Securitate —-Sistem (Start Control Panel —- System and Sercurity + System). 1.2. Deschiderea de sesiune si contul utilizatorului La pornirea calculatorului se Tncarca sistemului de operare de pe disc in memorie si apoi sunt lansate in execulie primele sale com-ponente. Folosirea calculatorului se poate face numai de catre uiilizaiori cunoscuii de sistemul de operare. In acest scop sunt folosite conturile de utiizator. Un cont de utilizator inglobeazd informatii despre persoana care va utiliza calculatorul si despre permisiunile gi restricfile care vor opera - Tn numele utilizatorului - pe durata sesiu-nil de lucru, Péntru deschiderea de sesiune este evoie de un nume de utilizator si de parola asociata contulu. data efectuaté deschiderea de sesiune, calculatorul ~ atét componentele software cat si cele hardware — sunt disponibile uti- lizatorului tn limita permisiunilor de care dispune. Contul care se bucurd de permisiuni depline este cel al Administratorului. Sisterul de operare cunoaste si foloseste de acum incolo contul utiizatorului - respectiv privlegille, permisiunile, restrifile ce fi sunt asociate - ori de cate ori este nevoie: la deschiderea unui fisier, la Incercarea de a-l muta side ai schimba numele, la incercarea de a schimba unele din configurarile curente ale mediului de operare. 1.3 Interfata cu utilizatorul La fel ca gi alte sisteme de operare, Windows 7 foloseste o interfata grafic pentru utiizatori. Interfaja gra-ficd afiseaza imagini, texte si alte semne pentru a indica operatille ce pot fi executate. Interfaja grafic este construita in jurul ecranului (suprafetei) de lucru desktop. Dupa deschiderea sesiunii se afigeazA imaginea suprafefei de lucru a utiizatorului. Aici se vor utiliza meniuri, pictograme, ferestre, ‘Meniul Start este punctul central al suprafetei de lucru. De aici utilizatorul are acces la programe, fisi- ere, documente, mesaje e-mail, Butonul Start este cel care deschide meniul cu acelasi nume, menial Start. Meniul Start este astfel realizat Incat s& permita atat gasirea ugoara a informatillor si aplicatilor cat si navigarea eficienta printre programe $i ferestre. Bara de activitati arata programele (ferestrole) afiate in lucru si reprezinté mecanismul de trecere de la un program la altul, de la o fereastra la alta ED Indicatorul mouse-ului (nuit si pointer sau ardtator) parourge suprafata de lucru i indic& operatile, actiunile, comenzile ce vor fi executate. Drept indicator de intrare, in afara celui de la mouse, pot fi folosite: creionul tabletei grafice, trackball-ul, tableta tactilS (suportul tacti). Cu ajutorul mouse-ului operdm asupra obiectelor afigate. Mouse-ul este instrumentul cu care punctéim (arétim) obiecte pe ecran: pe masura ce mouse-ul Se migcd pe o suprafata plana (pe birou, pe masa), pe ecran se migca un indicator (sgeata, var, pointer in limba engleza). Indicatorul mouse-ului arata obiectul pe care vrem sa: folosim. Plasém intotdeauna varful indicatorului peste pictograma cu care urmeaza sé lucram!Un clic cu butonul drept aduce pe ecran un meniu. El se numeste meniu de con- drept text, pentru ca actiunile pe care le cuprinde depind de obiectul peste care se face clic cu acest buton. Din meniul afigat trebuie solectata o activitate (actiune, operatic): selectia se face printr-un clic cu butonul stang. Un clic (0 apaisare scurt8) pe butonul sténg al mouse-ulul indica o alegere (selectie, evidentiere). Un dublu clic cu butonul stang deschide obiectul, astfel incat s& i se vada continutul. Cu butonul stng apdsat se poate ,trage” un obiect dintr-un loc in altul, ca atuncl cand mutam un obiect fn alta parte. Cele mai importante componente ale interfefei grafice sunt: © pictograma © fereastra © bara de instrumente © caseta de dialog © meniurile Pictograma este 0 mica imagine, un desen cu o anumita semnifi- catie: un figier sau un dosar deschis, 0 aplicatie (program) care poate fi lansat in execufie sau o comand ce poate fi executata. Pictograma — desenul, imaginea ~ este indiciul vizual ce vine in ajutorul utilizatorului. Fereastra este o portiune dreptunghiulara de pe ecran unde se afigeaza informati si unde sunt asteptate interventille (actiunile) utlizatorului. © fereastré corespunde unui program in executie. Pot fi deschise mai multe ferestre simultan. Ferestrele pot fi mutate, : redimensionate, inchise, minimizate, maximizate; mutarea unei ferestre se face prin tra- gerea barei de titlu dintr-un loc in altul — cu butonul stang al mouse-ului apasat; bara de titlu este portiunea ferestrei ce contine in extremitatea dreapta butoanele de minimizare, restaurare gi cel de inchidere a feres- ‘stang tre; minimizarea ferestrel se face prin apdsarea butonuli de minimizare L2H, Foreastra minimizatd este reprezentata doar de pictograma de pe bara de activitaf! (Taskbar). Revenirea la dimensiunea anterioara a ferestrei ~-=.'9 dupa un cli tograma din bara de activitafi. Pentru maximizarea ferestrei se va folosi butonul . Butonul va fi folosit pentru inchiderea ferestrei. Redimensionarea spatiului ferestrei se face prin tragerea marginilor: plasarea indicatorului mouse pe marginea ferestrei (pe o latura ‘sau pe colt) fl transforma intr-o sageata cu doud capete +. CAnd indicatorul are forma sagetii cu dou capete atunci se poate trage de marginea ferestrei. In situafia in care, la un moment dat, exista mai multe ferestre deschise in acelasi timp, una singura este fereastra activa Fereastra activi este cea in care sunt receptionate manevrele utilizatorului. Trecerea de la o fereastra la alta se poate face fie cu un clic in spafiul ferestrei dorite, fie selectand pictograma corespunzatoare din bara de activitat Printre elementele unei ferestre regasim: Bara dette Notepad wr ces Bara de meniu| Fisier Editare Format Viaualizare Ajutor Butoane pentru minimizare, maximizare $i inchidere Bara de adrese Bara de comenzi Bare de defilare Exploratoril — Sunt ferestre sau instrumente folosite pentru gasirea, vizualizarea si managementul infor-matiei gi al resurselor: documente, fotografi, aplicatli, echipamente, continut disponibil din Intemet. Panoul pentru navigare contine legaituri rapide catre locul unde se afl documentele, desenele, fotogra-file si dosarele dorite.Remarcam si aici cautarile imediate (Search) —a—eieDOoe ? , in colful din dreapta sus al ferestrei de explorare. aaaletlinell alll Libraries > Pidurer > Samp Fiare 21 Fie Est View Took Helo Shreweh © Sideshow Burn Newflder =-a@ Caseta de dialog este o fereastré putin mai deosebits deoarece confine texte, butoane, liste derulante, rubrici. (nc Meniu din bara de meniuri Bara de meniuri: ile Edit View Took Help Un alt element al interfetei grafice este meniul. Meniul este 0 listé de comenzi inrudite. Majoritatea programelor folosesc meniuri ca altemativa la comenzile adresate programului Meniul poate fi deschis dintr-o bara de meniu sau poate fi un meniu rapid, numit si meniu contextual, adica dependent de context. Meniul contextual se deschide cu un clic cu butonul drept al mouse- Ului peste pictograma unui obiect. eens ove met BO 2. Cutarea si organizarea informa 24 Cautari Informatile cu care opereaza utilizatorii sunt dintre cele mai diferite: documente, muzica, imagini video, fotografii, corespondenta — sub forma mesajelor e-mail, a fax-utilor si chiar a poste! vocale -. Toate pot fi create, pastrate si accesate prin mijloace electronice, folosind calculatoarele perso- nale. incercarea de a pastra aceste informagii in ordine nu este intotdeauna o sarcina usoara. Windows 7 vine in ajutorul utizatorilor prin procedurile de cutare instantanee. Cautarile au loc th functie de criterile folosite: numele fisierului, 0 proprietate, un fragment din textul continut intr-un fisier. Textul introdus in casetd este criteriul de cdutare: se vor cduta figierele al caror nume confine textul dar, in acelasi timp, vor fi cautate si aparifile textu-lui in confinutul figierelor / documentelor. Cutarea cu ajutorul exploratorilor (explorer) permite folosirea panou- lui de cutare gi a opfiunilor de cautare avansata. Criterile de cautare pot fi: numele figierului, data de creare, data ultimei modificari, dimensiunea figierului, autorul, tipul figierului (document, fotografie, muzica, etc.). 2.2. Organizarea dosarelor sia figierelor Din punctul de vedere al unui utilzator, figierele sunt lucrurile cele mai importante. Figierele pastreaza toate informatiile de care, intr-un fel sau altul, aver nevoie. Fisierul este 0 colectie de informatii pstrat& pe un suport exter. Suportul extern poate fi: discul fix (numit si discul dur, harddisk), discheta (floppy disk) ~ din ce in ce mai rar folosita, discul compact (CD-ul), DVD-ul (Digital Versatile Dise Sau Digital Video Disc) unitatjle de memorie USB, memorille flash de orice fel. Pentru a fi recunoscute atat de utilizatori cat si de componentele sistemului de operare, suporturile externe, 6numite unital (drives) poarta si ele nume: 83 A: si B: sunt unitafile de discheta; A: este prima unitate, B: a doua. Cele mai multe dintre noile calcula-toare nu mai folosesc dischetele. Numele simbolice A: si B: sunt nume rezervate. 83 C: este numele simbolic al disculul fix (harddisk). 113 _Celelalte unitati vor primi pe rand nume incepand dela _D:. Literele dela D: pandla Z: pot fi atribuite altor unitati de hard disc, parti, unitati CD/DVD, unitati USB, dispozitive portabile (aparate foto digitale, PDA, etc.) a ‘Sa vedem ce contine discul C:. Trebuie sa deschidem obiectul & === . Un clic cu butonul drept al mouse-ului ne aduce meniul de context de unde alegem fie Deschidere (Open) fie Deschidere in fereastra noua (Open in new window). Pentru a putea fi create, gasite $i folosite, figierele au nevoie de nume. intr-un figier pot fi pastrate infor-matii de tipuri diferite: texte, desene, imagini grafice de orice fel, fotografii, muzica si alte informa| in format audio, filme. Un tip deosebit de fisier este cel executabil. Fisierele executabile (care sunt lansate in executie si se...executa) sunt aplicatille sau programele. Ne folosim de apl (numite si programe) pentru navigarea in Internet, pentru vizionarea unui film sau a unor fotografi, pentru crearea, citirea si modificarea continutului fisierelor. De exemplu pentru scrierea unei scri- sori sau a unui capitol dintr-o lucrare folosim una dintre urmatoarele aplicatii (programe): Notepad, WordPad, Works Word Processor, OpenOffice Writer, Microsoft Office Word. Pentru a asculta muzica si a urmari un film avem la indemana Windows Media Player. Imaginile evidentiaza structura ierarhica de dosare existenta pe unitatea de disc C:. Figierele sunt ase-zate, grupate in dosare (in limba engleza folder), De exemplu pe discul C: se aflé dosarul poze ==== ——— jar in acest dosar se gasesc fisiere. Fiecare fotografie intr-un fisier separat. In general folosim dosare diferite pentru tipuri diferite de informatii, cum ar fi: Docu- mente (Documents), Fotografii (Pictures)3i ‘Muzica (Music) Programul Windows Explorer sau po scurt Explorer este instrumentul cheie pentru lucrul cu dosare si fisiere. 2.3 Sisteme de fisiere Unitatile care stocheaza dosare si fisiere sunt: discurile fixe, dischetele, CD-urile, DVD-urile, memoriile USB. Sistemul de operare construieste, pastreaza, organizeaza si permite regdisirea fisierelor ‘in conformitate cu sistemul de figiere existent pe unitatea respectiva (drive). In general, numim sistem de figiere regula care guverneaza pastrarea, numirea, organizarea si accesul la fisiere. Sistemul de fisiere cel mai des folosit de Win-dows 7 este NTFS (V7 File System). Cu ajutorul unitatilor logice de adresare (ex. C:) se adreseaza ierarhia de dosare si fisiere, respectiv dosarul de inceput, si anume radacina, Dosarul (folder) este un container ce poate confine fisiere gi alte dosare, numite subdosare (subfoldere) Dosarul are un nume gi va fi instrumentul prin care utilizatorul isi ordoneaza informatille pastrate pe disc sub forma fisierelor. Acasa si la locul munca pastram documente (fisiere) de acelasi tip sau similare in dosaro separate, inscriptionate tn aga fel incdt sA ne atrag& atentia asupra continutului. Structura de dosare reprezint& 0 ierathie, ce incepe de la radacina. Dosarul radéicina contine figiere i primul nivel de dosare. Fiecare dosar de la acest nivel poate deveni parintele unei noi ierarhii de subdosare, construité pe acelasi principiu. Un dosar oarecare din ierarhie este subordonat unui parinte si poate fi parintele altui dosar. Pentru a ajunge la un dosar sau la un fisier trebuie parcursa toata calea (drumul) care poeste de la radaicinai si pana la obiectul cautat. Solutia este una simpla: pornim de la rédacina. Deschidem obiectul radacina si fi examinam continutul. Gasim urmatorul nivel ierarhic, dosarul; il deschidem si fi examinam continutul. Daca nu am ajuns la dosarul sau fisierul cautat atunci continuam dupa acelagi procedeu. Dacd am gasit obiectul (dosar sau figier) cutat atunci operam asupra lui prin comenzile specifice. Doué sunt aplicatiile cu care putem rasfoi prin ierarhia de dosare in cautarea fisierelor: Computer (Start Computer) si Windows Explorer (Start -» Toate programele —-Accesorii ->Windows Explorer; (Start All Programs —-Accessories —-Windows Explorer). Unitatea pe care este instalat sistemul de operare Windows 7 afigeaza o sigla Windows . Un dublu clic pe acest obiect il deschide si poate fi ,rasfoit”. Aici se gasesc dosarele sistem create in timpul instaléiii sis- 7temului de operare. Fisiere program (Program Files) contine programele instalate - Micresoft Word, Internet Explorer, Adobe Reader, $.a.m.d. ~ $i figierele suport necesare rularii acestor programe. Utilizatori (Users) con-tine c&te un subdosar pentru fiecare utilizator care a deschis o sesiune de lucru de la acest calculator. Aici se aftd paramettii de lucru ai utilizatorului si figierele sale personale. Dosarul Public (din Users) stocheaza figiere de uz public, disponibile tuturor utlizatorilor acestul computer. Dosarul Windows contine figiere esentiale ale sistemului de operare. Dosarul dvs. de lucru este locul unde sunt pastrate fisierele personale, Ele vor fi organizate la randul lor pe subdosare, tn funcjie de continut sau de alte caracteristici. Dosarul personal al utilizatorului are acelasi nume cu numele de utilzator folosit la deschiderea de sesiune. Pictograma dosarului personal al utlizatorului se afl in meniul Start, tn coloana din dreapta. Acest dosar este asociat utilizatorului. in afara utilizatorului respectiv numai Administratorul mai poate avea acces la con{inutul lui. Dosarul personal include o serie de subdosare specializate, dupa cum urmeazé: Documente (Documents) pentru fisiere create cu programe de prelucrare a textelor, foi de calcul, prezen- tari, fisiore text Descarcari (Downloads) [pentru figiere, inclusiv programe, descarcate din Internet ‘Muzica (Musi) [pentru piese muzicale MP3, descarcate din Internet sau copiate de pe un CD ‘Imagini (My Pictures) [pentru imagini digitale preluate de la un aparat foto, de la o camera digitala, Ide la un scanner sau dintr-un e-mail Video (My Videos) [pentru clipuri, secvente video, fotografi de la aparatul foto sau camera digital, {fisiere descdrcate din Internet, copiate de pe un DVD Aceste dosare sunt punctul de plecare ~~" pentru ordonarea informatie! pe care urmeaza “*~ 88 0 stocali pe computerul dvs, In mod normal ar trebui s4 va construiti proprile dvs. dosare si subdosare! Fereastra tipica pentru Windows Explorer: Butoane de navigare inainte si inapoi Parcurg inainte si inapoi locurile vizitate anterior Bara de adrese Indica drumul (calea) pana la dosarul curent » Computer » Disclocal(C:) > poze File Edit View Tools Help Bean Afigeaza meniurile clasice pentru dosare. Afisarea barei de meniu este controlata de modul de organizare a afigaril informatiei, respectiv comanda Organizare (Organize): Organizare Aspect (Organize —>Layout). Bara de instrumente | Afiseaza cele mai folosite instrumente. Organize ~ —Sharewith ¥ Slideshow Bum Newfolder Permite deplasarea la dosarul (folder) ce confine fisierele dorite. Afigarea panou- Panoul de navigare | lui este controlata prin butonul Organizare (Organize): Organizare —-Aspect —Panou de navigare (Organize-»Layout—-Navigation Pane).Lista de dosare Tista dosarelor este 0 parte a panoului de navigare. Aici sunt afigate dosarele 1 structura ierarhicd, arborescenta. Afigarea sau ascunderea dosarelor este gontro-lata prin butonul Foldere (Folders) din panoul de navigare. Lista de figiere Panoul de detalii Bara de stare Panoul de examinare ‘Afigeaza confinutul dosarului. ‘Afigeaza detalii pentru entitatea selectata. Afigarea si ascunderea panoului de detalii este controlata prin butonul Organicare (Organize): Organizare—-Aspect (Organize-»Layout—Details Pane) Afiseaza parametn si date statistice despre entitatile selectate, Afigarea gi ascun- derea barei de stare este controlata prin meniul Vizwalizare (View). ‘Afigeaz confinutul fisierului selectat, Afigarea si ascunderea panoului de exami- are este controlata prin butonul Organizare (Organize) Organizare Aspect —-Panou de examinare (Organize—Layout-»Preview Pane) =) Butonul Vizualizari (Views) din bara de instrumente controleaza modul de afigare a informatillor din lista de figiere. Pietograme foarte mari] Extra Large ‘Pictograme mari| Large Icons Pesprenenad| Metun icons Peserrameraa| Seal cons Lista) List Detalii) Details God (date, caroiap| Ties 2.4 Crearea dosarelor si a fisierelor Dosarele sunt containere folosite pentru organizarea, gruparea fisisrelor. Dosarele sunt create (constru- ite) prin comanda New—»Folder. Comanda se gaseste in meniul File al Exploratorului (Windows Explorer sau pe scurt Explorer) gi in meniul contextual obfinut ca efect al unui clic cu butonul drept al mouse-ulu Nou (New)—+Folder din meniul Fisier (File) Nou (New)—+Folder din meniul contextual = = 4 = faeces 1 hemarer Oka tomebon a0) =< —<——— tainiper te (gt eeenuecnee aa Un dosar (folder) nou este un obiect nou construit intr-un container (dosar) existent. Acest lucru inseamna ca va trebui intai ales (identificat) dosarul parinte in care se va construi un dosar nou. Privite din alt punct de vedere dosarele sunt obiecte componente ale unei ierarhii sau structuri arbores- cente. Aceste obiecte au proprietat! Proprietatile dosarelor pot fi observate dac, dupa selectarea dosarului, °se deschide meniul contextual (clic cu butonul drept al mouse-ului). Dintre proprietati remarcam urmatoa- rele: + Tipul de obiect: dosar (pentru pastrarea figierelor) + Asezarea: pe unitatea C:, in dosarul Users, subdosarul mihaela, . Dimensiune: 0 — nu contine nimic. . Momentul crearii + Atribute: Disponibil numai pentru citire | pozitionat ascuns nepozitionat Atributele indica modul in care pot fi folosite dosarele. in exemplul nostru interpretarea atributelor este urmatoarea: Y Dosarul poate fi folosit numai pentru citirea figierelor gasite acolo — nu se pot opera modi-ficéri in acest dosar. Y Dosarul nu este ascuns, numele lui apare in listele care prezinta continutul dosarului parinte, Figierul este 0 colectie de informatii pastrata pe un suport extern, Pentru a se constitul intr-un fgier, 0 colectie de informatii (sau de date) pastraté pe un suport extern trebuie s& aibd un nume. Numele permite identificarea corecta a colectiei de informatii (date). Figierele sunt fie create de utilizator, fie sunt compo-nente ale software-ului instalat pe calculatoare. Aplicatile (programele) pe care le folosim in calitate de utilizatori sunt si ele fisiere, dar de un tip deo-sebit: pentru c sunt lansate in executie si se executd (Run) se spune despre aceste fisiere ca sunt executable. Fisierele create de utlizatori contin colectii de informatii (date) care pot fi extrase, modificate, sterse, salvate. Ele pot fi trimise la un echipament de iesire (de exemplu la imprimanta, CD, DVD). Fisierele trebuie & aparfina unor tipuri standard, recunoscute de sistemul de operare folosit. Acest lucru se obtine prin asoci- ferea unel asa-numite <> la numele fisierului, Dup& cum este gi normal, extensia urmeaza imediat dupa numele figierului. Ea este separata de nume printr-un punct. lata un exemplu: figiorul_mou.txt este numele complet al unui fisier; a fost specificat numele (figiorul_meu) si ‘extensia (ct). intre nume gi extensie se pune un caracter separator, iar acesta este punctul (.). in cazul nostru extensia asoci-até numelui ne arata ca fisierul_meu este un fisier de text, adica contine numal caractere (litere, cifre, seme de punctuatje si semne speciale) care se introduc de la tastatura. Extensia asociata numelui unui figier arata tipul de informatii (date) care pot fi pastrate in acel figier in acelasi timp care este instrumentul (aplicatia, programul) cu care se opereaza asupra continutulu Utiizatorii creeaza figiere cu ajutorul aplicafillor: de ex. cu aplicaia Notepad se creeaza fisiere de tip text (cu extensia .txt), iar cu Paint se creeaza figiere de tip SE a asociate desenelor. Aplcalia Notepad aduce cu sine o fereastré de lucry | "==" =" =< E28. in care se pot introduce texte de la tastatura. Textul | ‘mc, ~ernaee mn introdus si vizibil in fereastra trebuie salvat intr-un fisier | ixtme Tnainte de oprirea din executie a aplicatiei. Pentru a fi | uu gasit si folosit ulterior, figierul va avea nume gi extensie si | j=“ va fi salvat intr-un dosar (folder, director). = Pentru salvare se foloseste comanda Salvare (Save) |g. aflaté in meniul Fisier (File) al aplicatiei. vam = ‘$4 examinam impreund caseta de dialog folosita pen- | ““' "=Ss=tr tru salvarea fisierelor, asa cum este ea oferita de aplicalia | + =m teh Notepad: Save as | Salveazé, operatia solicitaté Destinatie Locul unde va fi salvat figierul, se mai numeste si destinatia operatiel de salvare. In cazul nostru dosarul mihaela, subdosarul serisori. File name Numele noului figier. ‘Save as ype Tipul noului figier: document text, cu extensia bt Fereastra navigare | Fereastra pentru navigarea prin unitajile si dosarele existente ‘Save Butonul folosit pentru salvarea figierului. Butonul Salvare (Save) va fi folosit numai dupa ce ati fost de acord cu condifile de executie ale operatiei, asa cum sunt ele pre- zentate In caseta de dialog, Actionarea butonului Salvare (Save) construieste (creeaza) figierul. Existenta fisierului va fi verificata prin examinarea confinutului dosarului. 10Tabelul urmator prezint’ cdteva dintre cele mai frecvent utilizate tipuri de figiere gi aplicatile folosite pentru crearea, deschiderea $i modificarea confinutului fisierelor. Extensie Tip de fisier Aplicatie folosita bt Figier text Notepad, Microsoft Word cif Text inbogalit - Rich Text Format WordPad, Microsoft Word dos, docx Dooument Microsoft Word xis, xiSx Foide calcul Microsoft Excel mdb Tabal (fisier baza de date) Microsoft Access ‘bmp Desen, imagine bit map Microsoft Paint ppt. ppbe Prezentare Power Point imp Temporar ai Imagine ‘Adobe Mustrater avi Confinut multimedia Windows Media Player dil Figier sistom exe Fisler executabil aif Imagine GIF - Graphios interchange Format Browser de Internet (ex Internet bin eau bie Pagin& web Explorer sau Mozilla Firefox) png ‘Graficd —Portable Network Graphics Tagine JPEG pentru fotografi Joint Pho= Jpg sau Jpeg tographic Experts Group- pat Portable document format ‘Adobe Reader zip Fisior comprimat zip Winzip vos Visual Basic Script — figier cu comenai La creare, unui fisior i se asociaza tipul un figier. Tipul figierului este asociat cu extensi Document $i e deschid cu un editor de texte. Dupé cum afi remarcat deja, cu ajutorul proprietatilor asociate figierelor si dosarelor (folderelor) con-statdm care este lungimea fisierelor si care este spatiul ocupat pe disc de un dosar (folder). Pentru a afia care este spatiul liber pe un disc s8 vedem proprietatile unitaii de disc. Proprietatile unitai de disc C: se refera, printre altele, sila spatiul ocupat si la cel liber! Mai gasiti aici si alte informatii interesante! ipul fisierului indica modul in care va fi deschis gi folosit De exemplu, figierele cu extensia .1 sunt de tipul Text 2.5 Optiuni de afigare a continutului dosarului Sistemul de operare Windows 7 oferd o gama destul de larga de modalitati si optiuni de afigare — pre- zentare a continutului dosarelor. De multe ori, felul in care este prezentata, sortat@, ordonata informatia permite operarea rapida si eficienta cu fisierele de date si cu aplicafille utiizatorilor. Confinutul unui dosar poate fi prezentat in mai multe moduri: cu pictograme mari, cu pictograme mici, prin afigarea numelui gi a detalilor, respectiv, aga cum a fost solicitaté afigarea prin meniul Vizwalizare (View). Lista figierelor poate fi sortata crescator sau desorescator dupa nume, data, dimensiune si alte caracteristici Afigarea ordonata a fisierelor este controlata prin optiunile din meniul Vicwalizare (View). In functie de spe- cificul conjinutului fisierelor pot fi folosite si alte criterii de ordonare a listei de figiere. Detalilo alese drept criterii de ordonare ar trebui incluse in lista celor ce vor fi afigate: Meniul Vizwalizare > Alege detalii (View — Choose Details: Opfiunea Opfiuni folder (Folder Options) din meniul Instrumente (Tools) controleaza aspectul si com-portamentul dosarelor. 2.6 Operatii cu dosare si fisiere: copierea, mutarea, comprimarea 2.6.1 Copierea si mutarea Copierea si mutarea sunt operatii elementare ce se pot executa asupra obiectelor unui sistem de fisiere. Ori de cate ori trebuie executata o operate, va fi mai inti ales (selectat) oblectul. Cand aceeasi operatie trebuie si se execute pentru mai multe obiecte este mai eficienta selecfia multipla, adic selectarea concomi-tenta a mai multor obiecte 2.6.2. Selectarea obiectelor: individual si in grup Selectarea unui singur obiect se face cu un clic peste pictograma lui. Obiectul ales este evidentiat fata de celelalte din jurul lui. Atunci cand trebuie selectate mai multe obiecte ne aflam in una din urmatoarele situafi: obiectele sunt fie consecutive, fie nu sunt consecutive tn lista din care se face selectia. "a) Selectarea obiectelor consecutive se face prin marcarea primului si a ultimului obiect care trebuie selectat: se selecteaza (cu un clic) primul obiect; se apasa tasta SHIFT si se selecteaza (cu un clic) ultimul obiect. Selectia obiectelor consecutive are loc si prin tragerea pointerului de mouse in aga fel Inet s& marcheze conturul suprafetel acoperite de obiectele dorite. Toate entitatile aflate in interiorul acestui contur vor fi selectate. b) Selectarea concomitenta a mai multor obiecte neconsecutive se face prin folosirea tastei CTRL: se fine apasata tasta CTRL si in acelasi timp se selecteaza (clic) fiecare obiect individual. 2.6.3 Coplerea fisierelor si a dosarelor Copierea este operafia prin care se obtine un al doilea exemplar (un duplicat) al obiectului selectat. Pentru a realiza o operatie de copiere trebuie parcursi urmatorii pasi Y Se selecteaz obiectul (obiectele). Un clic cu butonul drept aduce meniul de context ¥ Se alege operatia de Copiere (Copy). ¥ Se stabileste locul unde se va crea al doilea exemplar (duplicatul, copia). Meniul de context asociat dosarului de destinaie pentru exemplarul copiat indicé operatia de Lipire (Paste). 2.6.4 Mutarea dosarelor si a fisierelor Pentru mutarea figierelor vor fi cdutate comenzile pereche Decupeaza (Cut) si Lipeste (Paste) Modul de operare va fi similar cu cel de la copiere: trebuie selectat obiectul gi apol cAutata 0 comand Decupeaza (Cul). Dupa selectarea destinatjei se va alege Lipeste (Paste). Mutarea figierelor si a dosarelor se poate face si printr-o operatie de glisare (tragere) a obiectului peste dosarul de destinalie: selectali obiectul si {ineti apasat butonul sténg al mouse-ului. Cand ajungeti chiar deasupra dosarului de destinatie eliberati butonul. Obiectul pe care |-afi tras va c&dea chiar in dosar! Este bine ca din cdnd in cand s copiatifigierele de pe hard discul cu care lucrati pe CD/DVD-uri sau pe uni-tai de memorie flash USB. Construifi astfel asa numitele copii de siguranta si protejati continutul lor fafa de eventuale accidente care pot aparea in functionarea calculatorului dvs. Pentru salvarea si restaurarea volume-lor mari de informatii exist utiitarul (program specializat) Copiere de rezerva (Backup). Cu ajutorut lui se pot salva si apoi restaura fisiere. Copiile de siguranta create cu backup se pot afla pe orice unitate de stocare detasabila: dischete, CD-uri inscriptibile, DVD -uri inscriptibile, casete gi benzi magnetice. Ele vor fi folosite pentru restaurarea informatillor, in urma unor nedorite accidente. 2.7 $tergerea si restaurarea dosarelor si a fisierelor 2.7.1 Stergerea dosarelor i a fisierelor ‘$tergerea dosarelor gia figierelor se objine in urma unei comenzi de $tergere (Delete). In urma ope- ratiei de gtergere obiectul ~ dosar sau fisier ~ ajunge direct la ...cogul de gunoi. Acelagi efect se obtine si dacé obiectul este tras cu mouse-ul deasupra pictogramei cogului de gunoi, Cos de reciclare (Recycle Bin). 2.7.2 Restaurarea dosarolor gi a figierelor sterse Pentru restaurarea (recuperarea) obiectelor sterse trebuie intai deschis cogul de reciclare. Atata vreme cat obiectele mai sunt acolo ele pot fi Restaurate ( Restore). 2.8 Schimbarea numelor fisierelor si a dosarelor Pentru schimbarea numelor dosarelor si figierelor alegem - din meniul de context (dupa ce a fost selec-tat dosarul sau fisierul c&ruia i se va schimba numele) - comanda Redenumire (Rename). 2.9 Comprimarea si arhivarea fisierelor ‘Comprimarea fisierelor este procesul prin care se poate reduce spatiul pe care acestea il ocupa pe uni- tatile de disc. Pot fi comprimate atat dosarele cat si figierele. Comprimarea se refera la procesul prin care din corpul fisierului sunt eliminate datele redundante, Dimensiunea fisierului se reduce prin comprimare, uneori chiar foarte mult. Un dosar comprimat inseamna c4 sunt comprimate toate figierele aflate acolo. in general, figierele gi dosarele comprimate pot fi mai usor transmise de la un calculator la atl Windows 7 ofera doua posibilitati de comprimare Comprimarea prin pozitionarea atributului de comprimare - se mai numeste si comprimarea snativa” Windows 7 si este posibil numai pentru volumele formatate NTFS. Atributele unui figier si ale unui dosar sunt proprietati ale obiectului respectiv. Butonul Complex (Advanced) din zona atributelor deschide caseta de dialog pentru pozitionarea atributelor legate de comprimarea si criptarea figierelor. 12