ctor univ és, CRENGUTA-LACRAMIOARA OPREA, STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE Fe EDITURA DIDACTICA §1 PEDAGOGICA, R.A.CColeta Idi Pedagogce Contemporane” ene nip de Of univ Constantin Fre! 9 coordooat Se rot univ de Sovin Crise, ORDP 2006, Toate dept asupra settle eumtregervate Edna Diactice si Pedagogice RA., Bucuresti. Orice preluare, paisll sau integral, a textultsau a material gra dim aceathJoerae f° fe ura cu acordl serial eit, Deserierea CIP a Biiiteclt Naflonsle 3 Romdnieh J OPREA, CRENGUTA ‘Strate didactice interactive: repereteortie gt practice /Creagus Opre. - Bucur Edman Didactics ‘Pedsxope, 2006, ISBN (10) 973-30106-7; ISBN (13) 978.973.30.1506-2 303 EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, RA. ‘Ser. Spira Harel, x. 12, setoal 1, c04 010176, Bucaregs Tel: 021315.38.20 ‘Tel/Fax: 021 312.288; 021.315.7398 E-mail edp@ibastalro webs ww eiradp.ro Comencile pntr aceastslcrres primes: * prin posts, pe adese edit + prin coma: comenzi@edinuredp ro, edpcom@® atalra + ris telefonfax 021.313.7398 (comercial) fin elefon: 021.315.3620 Reactor: Cornette Turcayia Technoredacare compucrizatl: Gabriela Mihaela Zaharia ‘Coprrta: Elena Drigulelel Dumitru CUPRINS Carte a = ita Sein nce onpedamersoe fyoara nea H Le onepalttarage ates mired Tr coset em mune cn? Cacent cn ee 112 Renna Soe ang a 113 Pear ene dpi pans Cenotr acs cates ‘Coker ec n 1s tepansnengh el sibo on [E-Rangs ae stm eee eae compen eatoritnna 1 Rapin se a ah roves ena a2 Rapaneneg io| pentose 123 Rae a yi (ume mane} 134 Ata ee ee ima pe 1 procende nize. 1A Rott al fuel stratepor dace interactive la stvitatea nerve educatva a 1. Crt de apreiere afin eile ‘ek rep BE 7 » 16. Vartan stration Ale predare= nvfare- ead nn 3IHL 2, Strate date deviate aera —eeativ, Ce st 17. Ratti are strate zee a favaarea interacted? ane tatried tia ae devon ~ - satan de nerve 1a, Rea entre sate ice deternie Pippa emer a ele crea bier RAL nen ‘Pro ee sce conn nnnenrne 6 4.9. Stnutaresiatsigetlr spe . 1 Factor ae shen revi ein stratgl ace iterative ono . fecal lever eal 1s 110-Teora comtracivbit in dteate a ‘ernest inet de vd rev onc 169 tori dace tract “ [MLA Exerspe de meted eh interactive an Fektte de ivertieare»strtgior eae nteracivg Iowa atergrupae,compoacot esaile {a ycoala modern 5 potmaderabt re alesteteilr interactive mm Capit: Scogenera cane asp 3, Med cc Se per ine rcv Bg = 1A Fastratel idciceineractive a Meda dis repo nesnnnn rn A Ta Moment erotarea rior exo = aa Meds mors Gis) hs La Dela contracts cogitindvial Mende Schnbs prt” (are pa des) oon Teconsteaciamel cogs sone 2 ne Meds pam i es ‘np, teat cpa i perspctva lateracti comer 1.3.2, Meo ec ere pss seamed eaeretare de prOPes SDIEY een 0 Seuoriier, pcp deri 13 4. Strep dace twteratve de proveare Diagrams cer yee nnn firaotuee a coca soocogalt i cas, Testes Lows Fone ml) 15 ncurs e progres coe antl 1.3. Mate ei de soared robin 11s. Corti tere paper ca tori ogni ‘in silence 2m Stemi praca cai ‘Bonarasg = =” fin perspec petnoerasth ee Esperia aad Sebring) 2s capital is Rosato dase tteratve Maca ir gone Im procesl de predates insane 0 7 (Thinking ae Edward d B00) 206, is. stntep ice iterative baat eine are® Teta 65 aaa) princotaborarescooperare enn ABT Pais 08 — a1 "Conte wet rin cobra eB nnn Meta Fie. 21s “eta doe tne rin cooper Si eeca fia prin open ~ rar 218 Poni fi pia cope nm ‘capa IV: Dea strate interactive de predareinafare Gia tment onl a pn Cone Intrateginteracive de evauare Ey TE van prin oopere IW tmportona ante ear stnaaren {sree false nei pin oopere tv vrei deze 1 Canpetee poten nese Cacia de anteater aed st ane save i pin coupe12, Strate nterntive de eh an aie dae eros in, ales format evahaes sama = IVA, Valente format ecg ale etedelor aon Desi scent curt cpio a, Mew Bovina hn Nel jal rei, tice 2.1; mods RAT. ‘aud deca oberevee sistema acti Fraconportimenit lee; ga penne : ‘tree ponomal eens: prota 2s Cuvant inainte 1A. Condit nel statep de evalua ficete ners oe ne 6 Premise didaccicd 5 organizatoricl de l cares pleet in ebaborrea fanera? ae a Iucrt de fh a fost aceee conform cea, ivarea mu este un simple Bibograie 7 mB oes de inmagaritare de cute, ct ai de gabl 9 sctitte ce pled efor cogaiay, voltv t emoforal scare se realized oy mat ul efile sup tne elo individ ete ang Into rele ‘neramand, ta cadel catia 3€ produce coorinarea eforturor pin schinbadreciproc de mesaye ‘Consdecmm asl o& cratelle didctice erative (de prea Invijre-evalure) ofS ocazi benefice de ganna Pedsgogick nel Tavifiedlemeinice, ijoae 91 plicute, ta ae! timp, cu un pronuiat farce act-particpatv din pares elevlotenior,o8 post de ‘cooper fi de commicae eftiente. Obiecavele Ruan webule st fe ‘soncorénll eu pal de iteraciune poset pent lexi especiv: inte lewitadent ~elestudom gs grapal de elewstadenp (po orzomcl), Inte profesor 9 eleituden! sau gral de elewstulet (pe vertical) si Inve elesstden - conynut in ca proseelor instruc edseave, Folosten sstomavied a strategie de ileachune faze partepuni by vias, presupune detipraea utor cela de comanicare efiients gh onsrctvs fe endrl chore, tf cei eae iau parte le disuti, a obins benefit in planale copntiv, ACosiv-mosivational, aad, social ratcapleai Este vasa de o asfiae reclroct de inflontare ogni ‘ia socal i fetid ts cadralgrapuror,dcoree satel mec e gop dozvolé o relahe dirarnch, de comamcare gi de sim de informa inte indivi, elie cae depide de infuenfle, conduit, confctele sociocogntve destisuate 5 de stall sup ‘ 7iit eam tinge flor ebcatonae gi poina tee arated, no nepl ek il h e seseach anal perenne acl etre pe gape a te a pt oupore cae oe rile coma uteri parolee ee radu ote avi destgure op pote 6 contac pin cooperte, Acasa plc a 08 Blatt Sar fot componente convergent, ona de atc dt ea mun ganz ceo 9h ices covepareiare a enue feline tad ak pls area de reli ie ce Im fue J prtipre orb ‘Sire esau gledpe cewote oe ccd ee modstinsa cite pin cre peor sis pe sh cenit emesis se exo cope TOPE torent, cowie sails centile oma ictepsiae dan aan compe cea de mode Hoe cjuman! 41 forme de cngoare & ei, a tam crs ote eboret ploy de Meru SRI vets renee lesa, a eatery cr ras peso ne cont de are de fact cae cae et ana sess acfunion de productos, cea er educa de cri de organize fol chiar Ferret set Penta ce acinen st fe sian, export et hE revel pliers eleven eben nes pl coer Ses deve ne Yosa we act colori a a poteor ‘acestia completing planul de ie ap ee ‘cr dm ent ey man nae rae ca ef ah sl il pt A eo ‘materale didsctice pe care si le foloscascl, pentru anumite -metode,, a ae et cand a ed i yee Se piece i a eh erie ei es ns tage tic Sere tere ra feeb era or a tee eee : clevlo, este util gi se realize prin patciparea ecru elev in procestl cost proper Infeeger ‘Consider strate ddactie interactive de grup ca Sind rodal- tile de orantare a atv prin cae se fvorizezsschinbusle atone lntionale inte participant la act prin process inerumane de coope- rae gi competiiecorstuctiv (eduat() ~ educa), edveat) ~ profess, educa) ~ a), stnulind scion sbicemll fn ineracionen 8, mt ‘una ou celal, cig eu material de std (educa) ~ coin), pia proces de acho tanafommarea informa. "Tendinjle de diversificare a strateilr didactic interactive in scoala posmademi in vedere redimensionare rlaii pe verticals, dire ‘profesor lewstadent, pundnd accent pe dslog, pe procesele de nego- ‘ere, fvorfand invalarea autonomd. Hlevalstucentl intervine perma: tent in decizile privind oe vrea tf invele, cum va loti ceea ce a a mod inelastic € ew 36 se Indes de propria spans din can un snp suns conte ‘chine copntve ltr tn eractimne cu eta pent s2ot cepoi sk post Infura suerom peenele cogutae ot Perce ls inteeton ttt compere Intecjites soviet ponte prodctoue de oi coordont cogaitve, fst mu orice intacone ar inlet semnfeave supe deol copstive ini, iar eect interac sacle sept testi gogive tt papitata su ne Shel univ oder cove, ‘Numerous ti de spciaiate demontrenl sperioriatn set: flor dite cooperate he cele coment y idle seavotreaproeair cognitive spcio, stir de comic, in iruniiieamotvajie el de sin, ip dervlarea ponent Plcind dela seats prewst ar analiza ten pn coopera ot ‘stg pedagogic ce ncucntclviandn ob entrees ‘crogrpar fs Yee Ider um ap eomun, sma ot 0 Invite prin compete, practi care ceils Sn goosla conten porand ambel ie necesare eoaree strategie didacticeinverative presupun 5 atv ests ‘urate in mcrogrup ne-om pos urmdtoarele ined: Cand este idjarea mai producthd,otacicndelevverudent ereac singur sau anc cand Se ofl in rap? ‘ ce dijerene par ix interacfanes nie slviteudent stn caitatea procsului de inséjare, dtortarelailor de eolaborare sau @ celor competive dare el? ‘Rispasurile ne-au determina analiza fcr favre vii in coopeace,precom fi pe ce care ingreuneazactviatea de Plecind de Is idees conform cies profesorl are un rol decisiv in creareaocazilor de interelajonare diate elevi, am propus 0 serie de onpstene necesare sutinerit invajic prin cooperate, cum at fi conpeteneencrizante, enpetce,ludice, ngerizsonee interelatonle, slats de cele tinjfice, psihopedagogice, metodiee, manageriale fi paosscal (ase vedeasubesp TL.) Un alt concept propus de noi este cel referer la idjren ners creat care se fealizeah ih relaje cu cell cu matenafl de sti $i are i bad procese de consruie gi deconsuri creat, iovatoare. Ea fspue ea mate 2 efortuilor iividsle i elective, ab ntracimi imerumane (elev/student-clevstudent, pe orizontl, elevstadent- profesor, pe verieals) intermaterale (lewatoden-coninst), bazin- ‘re pe schimburile sociale n dobndives noul i stinulindconstriea 1 reefinien sensu, recepitaten faa de experienote no, culate» ‘eaolate prin explorare, deduce, anal, snes, generalize, sbsrae- tare, coneretizae, pundnd accenal pe retires conerianior ite ofan i sliciind © profunds impliowe intelecuala, psibomotorie, eat §i volitional. "Apa cum afemam anterior, ineraciviatea are la baat relaile reeiprce se refer I prosesol de inva activ, In carl lia el ‘are Ivf anjonearSasupra informatie penta 0 tamer ints ‘nous, prsonalé§ triorzat In sons constructivist, cel ce Inv r= onsruege™ sean. prin exploares medi inconjurdtoedcatin, fecal probleme au apliind informatia didi in siti no Din acest punct de vedere principle care Saw Buea constalll serategllor interactive st: 0Bem ie en eet sh vor a ia tne i me rea et wae ove se ene i al icin 8 meen ie i a mina etd iemeeae ai et ies ‘secret pe ate om wt rae cn sees vendo bee tan ee eam pg pte ame Senor cer natant cee ane, tt we eihe te aces pce apa ne ttc Simtcade dle ewe gies he Ties eae ter ce eke ae eee 150 SES ds tg ee an lnteracfune intre edvcator-compuser-educal, enalizind avantajele $i -dezavantajele acestui tip de interactiune. i i nem ng dee iat rns ree Cee eeeesear ee cane Se ay es pce pe ayer eS cancer acne ney ly eee Se a a ‘oul dimensiune a evaluici formtive, si amame, cea formatcar, confirm caeiaIniatva de Tavita si, implicit, de evalare apatne ‘levl/sudentua care reflects asupeareruttelor sci se, i profesrul ti umireste evolu, ofrindt sprjin gl indrmae Evaluaren formatoare ae 7 de reglare ¢ euoreglae 2 sctivii eo ‘sprinl anbiloe parevet a acini educaonae. Ea auth pe elev ‘vee cerindas sl antiipeze ‘Un al termen pe ea il propunem ess cel de evalaare dalogatt care exe prvi ea paste integral proces de dezvolae i schimbore 4 evuluinadeani si implied Judecata roflecd a acestia.asupea ropiior demersuri cognitive. Fanejiaprinepal acest sate este fe energizare din interior 9 procesuli, depasind concepia prin care fvaluaren ate un proces de" contol care acjonesz3 Gin extriorul rocesuui de invijre. Elev partcips activ Ia procesl de evaluare Brinn proces n cae negociciea gi consensul constiule elemento ‘importante, ir profesora! iscuta cu lew rezatele, ofennduie recomandii sine end aceytis au nevoie. ‘Nojiunes de evalure it lrgesesfere de cuprindere, cuprinzind pe lingh evaluates produsclor sf pe cea a procesuful predirivTavlin, rmigind de la cea eensats pe iiiativa profesorult la cea eentath pe Inifauiva eleudulstadentuli, stiulénd Tovafre. Evalurea ucbie Priv a un pres care promoveuzt invtares Gnu ca un contol exten, Feaiat de eve profesor, asupea yo crea ce face” si cum face eleva Tela in isup ctl de invajare aoeastanectsit oma but ater, din partes smblor agen educational, asupra proceselot cave au oe in Invijire, anope cauelor care deteoning crore si agp factor ‘vorizany al ewoastei TReaizind o stanss legitrd eu inviere, meodele akemative de ‘evaluae confer state deevaluare, un aad iat de activism, rin Promwovare intatelehionri i colabore dnte profesor $i clevistuent ‘Deoareceevalarea mu este un seop fin, trebue «8 conduct a optiazatea Tnregulut proces destaurat in goal, ips alternativelor ffeeezi_ rutin, conformism gi mu dice Ia completa dewwoare a pesonalitii, Plein dela deea confor cheia moda in care este 330 Fine evaluat elevalsudentl infuenfeszd prformanfele si reujits sa {cola dine cone pe care tebuie ile indeplineases evalures, ‘fiend sunt umatomrele D«+ exaluare si feo expern de inva: 1 Sofie mvivant,nesuesan, sb fi © Bacuie 1 5 tna mult constuctvd deci distract: 1 chee bazeze pe dialog interpersonal insapersonal, 1 Sise concetreze pe cera mvt pe een ce 5 ren 1-55 se cesflgoare inch de In faeputa programulu, consid ameliorin pe parcurs gi doar la sft, ‘sk fevorizae fi sf pemid clevulu/smdentlud +8 invefe sb constrwiaset forma so pecsonall de realiae a inv, > shofereoporuni de gladie, elecie i revinuie; shfie cla, explicit, 1 sie in concorde cu paricularitiile educat; : 1b stimuleze prcestle de co-nahere inee profesorcley, ote levelew, ‘sk promovecedezvotarescapactilor de sutnevaluare a elev 1 sk valorizene eoures ea un pas necesar pen evaae; «+ evaluate efelenth nu se pret Ia frail procesui of evens noi altemaive, studaa impact preconizeaa no demersun ‘Eouluareainteractivd are in vedere aprecierea, dezvolaes, pefec- ionaren contin, contol, mputeicrea edocatli ex capaci mene SE ack pal snl saci hop comin autoevaluze) proceele de Fnvijre, dalogal penanent ine pate ind bazat pe Ineedee rec proch gi pe resonsbiliate. Dezoliarcs capactijilor metaevaluatve Presupene simulres grocesclor de relecfe a celui fnvath asupra rope procese de evalua. ‘Chis died le suut recunoscute srospe fe unanimitate valefcle formativeducative, statepile diactice imeractve sunt folosie ‘eszional din ders motive: dificult i evaleen exact «contribu feces elev in ez “iu tate confnatrle se pot pred flotnd srategile didactice Y difculi modal de dicjare a peosesuui de predarednvijare In clas ‘7 fapornl supraordonat Tae timpul neeesr aplicti lor gi timpul solar dspenbil pene nin spin nts Factor ce core tepid orgenzare i digareeecrier ‘baza folosiril strategiilor interactive sunt urmatori io ‘tor eer independn de prefs de en: {ie det dpa fe hie tee spt cnc ps ean, Pimp gente dupont {cota peanpcl pr cori tc, 2 Sendgt cations nase ue © Coren signer smu oe npn nan pla ere ca fins ee ce ‘Fate open profes > Soin eden deena de consis pede seis pono Spee teneicopnctsk in den ccs alt, spring camper, Sop verte ocd eas as Tepe Sah ce rofl inl serch efi eee pei (ane trae ep oe Pel ner re nga dc rail de comes en se nt cer ep decile p ce ea xe ca peti ech lege continue ice a siporuros dtc ia emcee ce co ‘ie npn conn comers! eft! ser a Sngees tl pont tt prop ee ge nesses lei modeler de Iucru frontale - individuale ~ grupale; ae Se tenies de pectin le pote i compeer {ele/abilitasile profesionale gi metodice; 2 ats cer hn fi neces neo eevee de tpiare cope, proiarn estan Scorer 9 coyotes pte copy oa sna ae transmitral cnoafeedi gf acivitgle in cae role eental I revine eleva, ce elieaed activi de deseoperie de const a jroprie cuneasiens1» concepia profesor 5 derail dnt elev profesor: > Stemvite pi deschierafeceptivitatea cara diactc (ope rine) fag de ovate in dome "Factor intern, corfinde elev Fela fi paticularle de dezvolare cognitiv’, social si sfectivemoionalé ale elev, se tai, donee ioteresle lor decunoastee i setune Seat discie interactive neces, poate rai rut dectt ate sigur un efot de prolectare in aspectele esata, genta deoarece le a ee din ess, manifest sponane nepun’ fi revit Ele Tesoro conbinare sen a resurselor Sn concordani ow metodele, Tiel st forma de cepanizre a ocuvitti, pnt dentine consto!f fou a ult inp tcesulcevs pen sarcing In pst ast aoa ge partipere din paren elevilot pent a colors wa Tera aretnk, mrtegile dhacioeInterecive mist sister coniile de ete de efeaciate dite “Fa cnt de fap ch scope interactives ce de simulae 8 paitepdni In inteacini ste gistea unor solu pio coopera rere de ivatmt uebuic 38 se conse fa factor de spine a Tecra a grup pi de stiolre atv nda coe “Pheieng mail depinde gi de ct se aytapl si ot se prime in pone” color, di ageni-cdwcatonali implica! In proses de ‘rian, Ele i receptionesz4 pe profesor nu dour oo srelizvor de a efe ci et managet ol aetvkirpropse tm concordan cerewoe drnfele st interesce lei, nto award sprijin Incredere reiproct Seagal didectice interactive de predate, iavijoe i evaluwre indoplinere exigenele de aigarare 2 cali fave, avind Tool promovare clabrii dint age educational intro skmosfers pti, relaxants, de respect i prin re, Te eenla deca, alt elev citi profesor Ts Gores 68 actinides, oti fe corespunzatoare i fiiteze Weica iar ewategile de predare,tnvsare oi cvalunre <8 aibe bez mises Mme clei gi profeeon i simuleze dezvolarea pesso- ‘ale indvidue wrerabie daligate pe baz floss strazgilor iferactive de Sees ale ee srr cps ii pen unre, eon thrid social-afective a personalitigi, : eee ee ete eee Sipura pan an ee tet ee PE meta ee eee coin tegen eee ‘controll gindiri). ie ee oe ‘bilitifilor in pir}! malt mai ugor de realizat, ‘ Shans tc cei erate rezolvasilor pe cont propriv. me : bee corona mat ‘mult in tnvagare. ee fone rein tn a ee eeaet ee Seco tes eae Steen sean eee Br ocr eg eer keane eee+ promovarea une atmosfere opie de incredere in forte propi se sespect recipes: ‘+ stimulaea nei titan poitive fade lural im micrograp 4 oeurajarea inv reciproce, prin colabrae i spin reeree; + descurajarea negativismaa egosmuli ‘+ rezolvrea In med constuci conflitelorscioeogitv: + stimulaea proceselor negociative, « dalogului tre siden i Inte studen 51 moderator. ‘Neveu inovini ga pereeioni continue a preitti profsinale a eadelor didactice,rezln din prezera conti f permanent = nolr folic peovocticomunicatonale¢infermationale neces cchimbte, 1a nivel atidnor, concepilor carclor diactice, consomitent cu lversificarearolurlor gi bogies repertorilul static de realize ‘optima predaiinvinvealu nso nitive ins sporien efccoel acestia sunt cerute de fap 8 potential de inviare ts mos moder eesct conser nivelul de pregitize s-dezvolat continue i pia produelo neceste ‘isi sa diversiicat Se impune tot mai mult teri constructivist ‘iain cotdiand, In care massmediaillunfea23comportmentl, da sila! de a raion, de a perepe reatatea. (vedi Horst Sieber, 2001, pp. tt- 115) ficienasetivitididactice est dat de fea care cara didactic Inpelege sh revjerte sh aplice qi sh acaptere sategile. de pre darefinvijreevaluate, condiiloe th care lsreazd (mane, materiale, do timp te). Swatpile imeractive ao un carcter Nex, namie # eschis, Ble sur modified pe parcursal delet lr, fa netic de ‘onde cae apa, er adeptares lor eorespancitore opin depnde fn mare misur de reatiiates de experena profesor ‘Nol timpari pe cae le win soit not madele arti didactce ficient cares promovere “®angjares in invarestemeini a eleviler si promovares sate itor cooperate, “ ancoraeanvtitntu fn realtae, prin propuneres de siti ena nea mae epee sn! ne nwa de ote © invoducerea olor ehaologi de invjare gi comuncae ‘Aces erie spar necosae ca mate a nevon de » forma indivi april de 0 gindive eres sh aategied fp rezslvarca problemelor. Individal uebuie sb vee rapid gh continu peat a face 7 noler provocs,coastuindusi propria cunossere, apelin la diverse arate Suse peru ase adapta acti, ficient cea Tah eiteva cevinge pentru ca inifarea tn clash i fe Interactivl, dex ctv i partcipatv: 1) elevivsuudenii 8. Se implicaWangajayi ty sarcini de tnvatze entice g muldsepinae; 2) specail 4 se bazez pe performantele eae; 3) Shae didactce sk abe ta baz infeelaionara eciprock 4) prune de hans i eterogene; 5) profesoals fe wn filial inv 6) levis inveteebutind,descopeind,explorind nu numa snguri igi imprent; 7) eed backal se conse, rapid i consuctiv. Copii care inva imped, inva saab imprewnh Action si ‘notin’ In pereci ain grap mm mar, eleistoenf sunt car ‘i commice sh utlizeze multiple Si de intracme. Dezvoltarea ‘siudinor pozisve,creurea nereder ta propeile fre sunt eiteya rire Benefcile flour stategilor doce interactive. Rolle ‘rofesorilr, ca manager a difertelor par de imran fo clas, Aiversified tn sens spins munci colhorative discipair lr ‘Cadrul didactic este moderator, faihistr, constant, Ste, parcpant ‘Goo ltr de cursuni i, drumitr gh promotor al uel etnostere tomulstoare, positive $i constructive. Hlevi/suei ft profeson lor ‘cums impround reeponsbiliatea pent proceso Invat. Inetind a ‘aii doar un furnzoe de informati, rofesorl wateazteleval ea pe wa subject eaabi is esume diferiterolun (Be cercettr, de analist)# responsabli, laminindu calea cite eunesterea prin proprile fore. Suaogile interactive se consis din mers, deoarece mo inotdeauna pot fi prevazte react snbierior. Ele sunt dinamie gin acelai timp ‘enible,Cadrl didace icurajead spontanetaeacursanr si, did Imacelai inp dovads de ceatitte, deschidere pi lenibiiaie SDL a la ba principle constructivism Ta eda, oferind enzt subifilor de ai ssua rispundees proprilor demersiri cognitive, de 2 Dartspa enuciast la propa formate, dea colsbors penu a abjine cle ta bone erate in noel pe care le presupun, prin metodele, thsi si formele de orgizare a cecil in snes eoeelaie cu resusee daponiile (mane, materiale, de mp, de couiout et), strategile didacice Interactive comps un le important rindal factorlor tenia ai Succes in vice in dezvoliaencunoaster la levi. Capitotul I STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE IN CONTEXTUL PEDAGOGIEI MODERNISTE. ‘$I POSTMODERNISTE, LL. CONCEPTUL DE STRATEGIE DIDACTICA INTERACTIVA Leceaea ii propune st spunds la nteii de genul (Ces srateile didaciie? Care ete spel strategilordidactice interactive variable de care depind protectant dexfararea lor? ‘Care sunt rou, loc! facile rater didactce Interactive tn ceadralprocesulu de inant? Care sunt factor care, implica ix aloturea siraepe! dace conrbel.0 ai Bund dezvoarecogni soca-fetv india? (Cerolau soatgile duscice meracmve nsceogencza cancastr inane? (Ce meiode st tehncl ineractive de predareinéjare poute folos cadral didactic cu ele saw student 33? Cum se pot concrtiza In rected sraegille de evalare ineractini? (Care af onmes practice de dewoliare profetionala ce ar putea condce profesor sd predea iste entrat pe cle? (Gm s-ar puica imbue mtodica si pracica pedagogic’ pena @ casiqura cretereaefcenesatitlor de predare~ ivijare evahare? ‘Sun stravegiledidacice interactive o eale de optimizare accsor procese 710 sursd de consraire « propriel canoer, in vishned ‘pedagogiel posimoderiste? Care sant tendinfele de divertifcare @ slegilor interactive tn sevala posimodernisia? “a eteaes de a ofr eispunsun cht mai complexe si complete Ia seese Iebisi ne propunem elaborrea st verfewea, dimensunlor{nice apictve se srategior didactic, In general sae tater Siactice interactive n special. Vom avea in vedee fundamen teotetice ' conclu ezltate in ura certnior practice ineprinse ‘Deoarece noliunea de suategie diac, te general, este destul de ceomtroversat, ne propane mai iti, oabordare tore a concept LLL Cesenflee prin strategie didactia? ‘Care exe special rater didactic interactive? ‘Tenmenul de strategie ae origine nm-an cuvint reves cu sem nificajia de generlitate gi pn de eurind a ayt un infles set malta: aca pln gi conduceri rizboiulu." Stee, Ghidpropus de The eonorist Books, 1998. 168) DEX-uf india originea land a owvntu, din atineseulsraropia— funcfia sroigul;aptisdinen de a comanda;leyitrs ex Oecia Ani Se face prin stratep”. comancani malt at unor eet, DEX-al de _egle stestegaca pate component a ae mitre eae se oupl co Po blemele pregit panies ducer raboiuu i operailemiitae" (1998, p.1024) levortt din eora si practice wits, temmenul de ,tatepe”, se efert Ia planficaren 3 directives migctror mitre macve sau 8 ‘opera (in contrast eu wtactca", domeniu cae presupure proestl ‘etal al mica fol” (The International Eneclopedia of Edveation, 1985p. 5148) in ‘sens general, suatepa se rfid la conducerea (management) ciilor, a metocelor implicate int-o activate im vedetea angen ut ‘seep storia termenull in eduaje curinde acceptin sinonimize inte Suategie, metoda sau proceee. (Sexi The International Encyclopedia of Education, 198, p- 5148) Asta, concept de strategie eres Taw et Ge actu de predate orientate intenjonat clue atingereaunoe fai specific, in timp ee mcfodele snt cise prin care amt stinse acete, Wzind objective concrete, ir procedele wink wnstomeniele de her, ‘ubordonatemetodsior. ‘Strategie mila se seer ls organicarea uti plan de sae sa de sapirare, realzat infer Ue constringeie fnnciare, mate, uname 4 de Bator poiict™ Prin analopie, siegia r educa, presapune selaborarea de plamir, de programe, de pioiecte penis a tinge ‘biesvele generale 91 specific, depisind dificult pariulare sae fezolvind problemele cu sare st contumt eisteml ecativ (Gaston Mint, 1973, p44) The American Heritage Dictionary of the English Language (1969) scoste in evident faptl e8 flosirenstratgior In ecucie inplick rises std cau, capeiate (bitte, pricepere) i floes lor igerciai ch profesor tebuie sf vee aceasta "Mat prei,prinsratope pate: si nelgem un sistem de opera pe termen lng, madimensionaleginteractve > pe termen hing sateile ve ding sc de sti, cre se concep pe temen sear le implica] inmod la evolu vou, > mulidimencionate:devzile mae recue la simple optimizin, i ‘pn in jo et intregideabictv,mijlace i constnger > imeracive: decile sust lute ipereand. ah se anicipere inijativele i reactile" parcipnilr ta activate (ale clevilor yi stuenilor- (Bemard Gate, 2003, p.9) Prime constatare care rez din cecearea 5 documentareaytinick sopra arate aidactice a fort accea plait semantce & ‘oneep att cum sunt definite srareil didactic de eae diver stor 1 ansamblu de resus ji metode planfcategorganizate de profesor 1 seopul de a permite elevlor st atinga obieetvele date, Pesoanele, localuple, materiale gi echipamenele fermeszd resursee, ta timp ce rmodunle'de intervene (abordare), fomele pedagogice #1 telmicile podagogiceconsttie metodele™ (Parent, Ch. Neo, 1981), ‘yun ansamblu de forme, meiode, miloace teiice gi princpli de Uttizae a le eu ajutorul errs se veiculeazaconjimuturil n vegerea stinger obeetivelor (Miron Tones, Vasile Chi 1982, p. 6); ‘ansabll mjleacelr pust in leru peau a ange scopal fxat Inoepind de Lx onganzaten materials i slepren sports, pd Ia ewrminarea sarcinit de mvijre gi 4 condor de cealizare. Toate esta vor depinde de obiectivele propose af tins de fazele forms tre de subset" (G, Nunzio, 1990), 1 yansambla de atu opera de peda dnvare in mod dlibert “mycrate sau programate, rena in directa tinge I condi de ‘rman efcacstate a obiectvelr presale lan Cerght 2002p. 276,