e IZVOARE PRIMARE MONUMENTE EPIGRAFICE Una din trasaturile ce caracterizeazi sursele referitoare la Tracia antica este sdracia izvoarelor secundare, mai cu seama cele privind pe- rioada clasica tirzie si elenistica, pentru care, sint, in general, extrem de rare si inegal repartizate in timp. Aceasta conditioneaza in mare mAsura importanta monumentelor epigrafice 1. i Pentru a arata valoarea inscriptiilor ca izvoare pentru principalelele aspecte ale dezvoltarii istorice a Traciei in epoca-clasica si in perioada elenistica trebuie s4 dam aici citeva exemple din epigrafia greaca. Amintim totodata ca tracii nu aveau un alfabet propriu al lor, ci il utilizau pe cel grec. Acesta a fost folosit uneori si pe scurt si fn inscriptiile in limba traca, de pilda in vestita inscriptie de pe inelul descoperit in satul Ezerovo * (raionul Plovdiv). S-au facut pina acum numeroase fncercari, multe din ele foarte ingenioase, pentru descifrarea acestui text. Dupa parerea noastra si dupa toate probabilitatile, textul inscriptiei se refera la un ritual de inmormintare, fiind deci in legatura cu viata spirituala a virfurilor societatii trace. : Cele mai de seama inscriptii grecesti, care reflecta importanta Tracie pentru economia si politica Greciei in perioada clasica, provin in special din Atena. Un exemplu foarte bun in aceasta privinta este hotarirea Sfatului atenian (Loulé) datata inainte deanul 441 i-e.n., pentru intemeie- rea coloniei Brea in regiunea Traciei egeice*. Aceasta colonie a Atenei poarta evident o denumire traca (Brea — Bpéa —insemnind in limba traca ,oras“) ; este clarc&eaa fost intemeiata pe locul unde fusese mai fnainte o asezare trac& cu acelasi nume. Tabelelele de impozite platite de cetafile Atenei, grecesti 4 contin date foarte bogate si demne de crezare despre post bilitatile materiale ale Traciei in anii patruzeci si cincizeci ai secoluh V-lea i.e.n. Din aceste izvoare pot fi culese multe informatii si despre fia istorica a Traciei. Numeroase date in aceasta privinfa gasim. lui C. Edson (Universitatea Wisconsin). In special pe baza t impozite, care contin numirile unor asezari din regiunea nicului apartinind regiunii trace Phoros °, favaiatel, ‘sf traga, concluzii juste asupra locului in sare s-al i pe tarmul egeic al Tra intre gurile flu wu _descoal V-lea i.e.n. in regiunile trace dintre Marea Neagra si St1 n totusi unele inscripfii ateniene, dinaintea si dela mijlocul celei jumatati a secolului al V-lea f.e.n., care arat& marele interes mar de Atena in legitura cu evenimentele din regiunile de la frontierele vest; ale Traciei. Deosebit de mult a crescut acest interes in ajunul razbo peloponesiac. Aci trebuie sé amintim epigrama® datind din timp cind atenienii au asediat Potideea (Potidaia), la 432 i. inscriptia comemorativa redactata laconic asupra coloniei, (api ateniene trimise in anul 429 i.e.n. sa se aseze in locul infloritoarei c corintiene anterioare, acum distruse. Importanta acestei inscriptii, ¢ se refera la soarta Potideei, reiese si mai clar daca se compara textul literar al celor doua inscriptii cu tratatul de capitulare’?, pe care orasul La incheiat Ja fata locului cu strategul fortelor ateniene. Tot atit de clar apare viul interes, manifestat direct de Atena, fata de partea apuseana a tirmurilor Traciei vestice, in plebiscitele ateniene pentru orasul Methone® (429 f.e.n.) si pentru fundarea de localitati tn Bottiaia® (422 f.e.n.). Aproape acelasi interes il manifesta Atena si fafa de regiunile Traciei de pe tarmurile egeice si {{rmurile Marii de Marmara, ce se aflau sub domi- nafia statului odris. Nu s-au descoperit pind acum inscriptii al caror continut sa se refere la primii 20 sau 30 de ani de la intemeierea acestui stat. Din textul tratatului de aliantd incheiat intre Atena si Sitalkes, puternicul si energicul stapinitor odris, si care ne este redat in forma redusa de catre Tucidi putem insa trage concluzia ci atare izvoare primare au existat. Un indiciu in legatura cu aceasta este si cel de-al treilea tratat de alianta al Atenei cu regele macedonean Perdiccas I, al cari text redus a ajuns pina la noi mulfumita cartii a doua din istoria lui Tucidide 1°. In incheierea acestei treceri in revisté a inscriptiilor grecesti din perioada clasica, in care se reflecté rolul economic si politic al Traciei, vom adaoga inca o marturie epigrafica din aceeasi perioada. Ea ilustreaza viile legaturi dintre Tracia si Atena in domeniul spiritual-cultural si mai ales religios. Se pare c& inci de pe vremea aliantei dintre Atena $i regatul odrisilor, in cea dintfi s-a introdus oficial cultul zeitei trace Bendis! (similara zeitei Artemis) cu serbirile si cortegiile ei zgomotoase. Acest cult a fost acceptat oficial din motive politice, dar a patruns cu mult mai tind in Pireu a in Munychia. Aici 1*, unde procesiunile si serbarile | onoarea zeifei Bendis erau deosebit de solemne, segaseau, dupa cum spune Platon, colonii trace deosebit de numeroase. gts In ceea ce priveste inscripfiile din epoca elenistic’, trebuie : cim, fn primul rind, o trasatura caracteristicd a descoperi jde pe tirmurile Traciei din ultimi: idee eee deal dlls rizboi mondial conf raat ean see fn tegiunile trace de pe tarmurile Marii Negre si Matt be be n sera esential la imbogatirea cunostintelor noastre ae istoria p a Traciei }*. fn majoritatea lor decrete de proxenie, ele se refereau inainte de toate Ja relatiile comerciale ale coloniilor grecesti de pe farmul trac (in special cel al Mari Negre) in epoca elenistica, ‘ Abia in ajunul celui de al doilea razboi mondial si ctfiva ani dup’ aceea, pe farmul trac! al Marii Negre s-au gisit o serie de in: scriptii privind problemele trace ; asemenea descoperiri au fost cu mult mai rare pe farmul Marilor Egee si Marmara.15 Una dintre cele mai recente descoperiri epigrafice facute pe tarmurile de vest ale Marii Negre completeazi esential cunostintele noastre de pina acum asupra dezvoltarii economice, politice si culturale a diferitelor orase. Altele, aflate in publicatii de izvoare #, aparute dupa terminarea razboiului, arunca o oarecare lumina asupra unor faze izolate ale relatiilor dintre polisurile grecesti de pe tarmurile Traciei si unii stapinitori traci si alti conduc&tori tribali in secolelele III si II f.e.n. De asemen trebui mentionam, printre culegerile mai vechi de inscriptii g racia, cunoscutul Corpus al lui A. Boekh $i culegerea lui A. Dumont ¥ (si Théophile Homolle). O alta importanta publicatie de inscriptii grecesti si latine din teritoriile bulgare este cea editata de Comisia Balcanica (sectia antic’) a Academiei de $tiinte din Viena, sunb redactia lui E. Kalinka ®, cu participarea unui larg cere de colaboratori. Aceasta lucrare, atit de invechita, a fost timp de 60 de ani una din principalelele culegeri de inscriptii grecesti si latine sideo serie de alte monumente antice din regiunile trace. Partea epigrafica a acestei lucrari (avem desigur in vedere inscripfiile grecesti) a fost nu de mult inlocuita'cu Inscriptiones Graecaein Bulgaria repertae (IGB) alcatuita de Gheorghi Mihailov . i feprptile descoperite in RomAnia pe teritoriul Dobrogei de nord in special la Histria, Tomis si Callatis, care au fost pablical de ° a de invatati romani, dar mai ales de Vasile Parvan*® continuat de D. M. Pippidi®, I. Soian %, Em. Popescu si alfii, constituie izvoare primare nu mai putin importante pentru istoria tinuturilor tee Unele inscriptii descoperite recent pe farmul trac al ee Marmara, precum si in Chersonesul trac, vor fi mentionate la i expunerii ce urmeaza fn aparatul cri oa ee descoperite in afara gr: inut este fn legSturdfn perioada clasica si clenistica tirzie. Atare tratate interstatale. Aproape toate publicati insa depasite prin aparifia in 1962 a lucrat Nu de mult a aparut si continuarea acestei excelente edit Hatto Schmitt *. O alta categorie importanta de izvoare primare epigrafice o cc datele cifrice ale contributiilor banesti_(gépo1) (phoroi) plitite. orasele grecesti de pe {armul de sud al Traciei, care au intrat in p gi in cea de-a doua uniune maritima ateniana. Este de prisos sa subliniem marea important a acestor tabele de impozite ca izvoare pent aprecierea just4 a rolului statelor trace in viata economica si politica a Atenei, in secolelele V si IV {.e.n. Principala parte a acestor tabele de impozite este cunoscuta in special in inscripfiile descoperite mai ales la Atena, pe Acropole si publicate de americanii B. D. Meritt, H. T. Wade- Gery si M. F. McGregor ””. Din monumentele epigrafice fac parte de asemenea si pecetile cu in- scriptii de pe amfore, in care finuturile trace antice sint foarte bogate *. MONUMENTE ARHEOLOGICE Rezultatele cercetarilor arheologice din tinuturile trace de odinioara, $n care se includ nu numai tirzia Threike (resp. Thrake) ale carei frontiere »clasice“ cuprind regiunile est-balcanice dela sud de cursul inferior a Dunarii si probabil de Ja sud de Haemus, precum $i unele regiuni din Macedonia de mai tirziu si din mai timpuria Emathia au fara indoiala, o important de prim rang. Din nefericire, rezultatele obtinute pina acum, tile efectuate in aceasté intinsa regiune geografica nu au usor de inteles ca descoperirile arheologice prezinta ca izvoare pentru istoria acestor tinuturi a caror populatie si-a mentinut caracterul ei trac cea mai indelungata vreme, pastrind pina azi denumiri pe care le gasim in cea mai mare parte a Bulgariei de sud, precum si in Tracia estica (tured) de azi, ca si tn Tracia egeica (greaca). in aceste regiuni si in special in partea bulgara a Traciei de odinioara, cercetarile arheologice au dat, inca inainte de finele celui de al doilea razboi mondial, rezultate certe 2%. Acestea se refera in special Ja perioada cla: istoriei Traciei. Cercetarea monumentelor arheologice din perioada preclasica si mai ales preistoricd din Bulgaria de dinainte de 1944 este mai putin inaintaté. O comparatie rapida a ceea ce Sa realizat in acest domeniu in Bulgaria dupa 1944 cu rezultatele cercetarilor: precedente arata destul de clar ci in domeniul preistoriei s-a inregistrat un progres serios. Asupra rezultatelor sapaturilor de pina acum efectt fn marea movil cu multe straturi de ling satul Karanovo- din di tul Nova Zagora, ne vom opri mai jos. Aci trebuie doar sa sul rezultatele sapiturilor de la Karanovo si din alte locuri din Bul din cerce' valoare egala. Este © valoare deosebitieee ne ofera nu numai posibilitatea de a urmar zatiei materiale si spirituale a oamenilor de atunci, ci si pI mai importante evenimente care au dat impuls acestei dez: frinat-o sau chiar au oprit-o, > BP ae La baza acestor descoperiri se pot de asemenea stabili si urn de o parte relatiile dintre populatiile care au locuit regiunile aig Di mijlocie, cu cele din Romania si din sud-vestul Uniunii Sovietice si cele din Bulgaria de sud si sud-est, iar pe de alta parte intensele | ale Bulgariei de sud-est si de sud cu locuitorii din vestul si nord-vestul Asiei Mici. ; Faptul ca regiunile din sud si sud-estul Traciei formau o punte intre sud-estul Europei si vestul si nord-vestul Asiei Mici, are 0 importanta deosebita pentru intelegerea si interpretarea datelor furnizate de sapaturile facute atit in Bulgaria de sud si sud-est cit si la nord-vest si la nord-est de aceasta. Marea apropiere geografica a regiunilor din sud-estul si estul ‘Traciei explica, in mod firesc, de ce tocmai aici se poate observa cel mai clar puternica influent a stravechilor centre culturale ale Asiei Ant erioare La sugestia recenzentilor editiei bulgare a ,,Traciei Antice” am intro. dus in editia de fata multe materiale arheologice nu numai in capitolul consacrat izvoarelor, ci si in general. Daca in capitolul asupra izvoarelor predomina cercetarea materialelor preistorice, in expunerea de baza ne sprijinim in primul rind pe materiale arheologice din epoca clasicd tirzie si din cea elenistic’. Introducerea unor numeroase materiale preis- torice in capitolul consacrat izvoarelor este motivata de o serie de con- siderente din care vom mentiona aici numai doua primul rind, asa cum s-a lisat a se intelege din introducerea lucrarii, unele momente esentiale ale proceselor istorice din primele secole ale mileniului inti ien., nu ies destul fn relief dacd nu se cerceteaz& in legitura’ reciproc& cu dezvoltarea ce a avut loc in a doua jumAatate a celui de al doilea mileniu fen. Dezvoltarea istorica din aceasta perioada se contureazi cu mult mai clar dacd este pusa in legatura reciproca, macar intr-o anumita masura, cu unele din fenomenele caracteristice, care pot fi observate la mijlocul si in a doua jumitate a celui de al treilea mileniu f.e.n. Al doilea motiv pentru care s-a avut in vedere materialul arheologie din a doua jumatate a celui de al treilea mileniu, are alt caracter. Unele izvoare scrise, demne de incredere, in care se reflecté dezvoltarea vije- jioasa din aceasti perioada si, de asemenea pina la un anumit grad si dezvoltarea din primele doua secole ale primului mileniu f.esn., n-au fost folosite pind acum in legatura cu interpretarea materialelor arheolo din aceeasi perioada. In ceea ce priveste datele arheologice, ave vedere nu numai bogata prezenti a ceramicei incrustate®, caracteristica in epoca bronzului tirziu, in aceasta parte a re, canice rasaritene, ci si alte date arheologice. In legitura cu ac de vedere vom arata mai intti intr-un capitol Conesdezvoltarii istorice, in care expunem miscarile si din Peninsula Balcanica fn cel de al doilea mileniu si in dintti f.e.n. In general aceasta s-a dovedit a fi necesar, atit in Yeferitoare la etnogeneza cit si cele ce privesc relatiile tribale si etn jumitatea risiriteani a Peninsulei Balcanice in cursul primelor ale primului mileniu f.e.n. Un tablou exact al acestor relatii se p obtine daca avem in vedere aceste miscari si mutatii de baza ale pop Numai pornind de aci se poate vorbi, in general, cu siguranta, d © asezare, adica o stabilitate determinat’ in relatiile etnice si triba tinuturile de a caror istorie ne ocupam. a Ceea ce priveste cele expuse pina acum in legatura cu limita cronologica de mai sus, care va fi respectata in cercetarea monumentelor arheologice ~ din expunerea urmatoare, ne permite si transpunem perioada din al doilea mileniu f.e.n. incoace, in limbajul preistoriei. La sfirsitul celui de™ al treilea mileniu incepe epoca aramei, din care treptat s-a ajuns la epoca bronzului. Expunerea dezvoltarii is Asiei Mici in al doilea mileniu f.e.n. va fi du convingitoare daca se vor stabili unele t aracteristice determinante ale dezvoltarii ce a avut loc in mileniul al treilea i. Acestea din urma ne sint atestate tot de monumentele arheologice siin primul rind de acelea care indic i 31, survenite in situatia popuatiel din jumatatea risi anice spre mijlocul celuide al treilea mileniu 3.e.n. Dupa parerea majoritatii invate duiri, mutatii si schimbari in situatia populatiei se reflecta, relativ clar, in descoperirile ce s-au facut mai ales la est de regiunea Plovdiv (in cel mai larg sens al acestui termen) *°. De asemenea si unele descoperiri din partile de nord-vest ale tinuturilor bulgare de azi® au in acest sens mare importan{a. Daca subliniem valoarea acestor descoperiri din Bulgaria de sud-est, pentru ca ele clarifica nu numai dezvoltarea uneia din cele mai vech- perioade istorice din aceasta parte a Europei, ci di totodata multe infor matii despre dezvoltarea pirtilor rasaritene sicentrale ale continentulu « In acelasi timp descoperirile preistorice din regiunile bulgare (in special din Bulgaria de sud si sud-est) constituie 0 dovada convingatoare pentru remarcabilelele manifestari progresive ale ,,revolutiei neolitice*, deoarece aci se stabileste economia productiva cu ramurile ei principale — agri- cultura si cresterea vitelor #4, M. I. Merpert ® are de asemenea meritul de a fi cercetat profund si de a fi demonstrat convingator legatura d diferitele descoperiri din Bulgaria de est si sud-est si cele Macedonia greac, regiunile de sud-vest ale U.R.S.S., Romani Asi ‘In afarA de aceasta, Merpert** da o descriere orice a tinuturilor est-balcanice si din vestul parerea noastra, mult mai Asiei Mici. . din interpretirile cele mai convingatoare ale de de gros al bronzului timpuriu din moacestor descoperiri se pot trage concluzii f: activitate a celor ce populau Tees S-au gasit multe camere. Aceste inciperi serveau diferitelor nec ele aflindu-se vetre si mobilier divers. Vechii locuitori din Karan de asemenea, in epoca de bronz, si construiasc& intarituri, si de diverse forme, marimi si utilitati, precum gi diferite unelte Prezenta unui numar mare de obiecte de arama si bronz, in special la Karanovo, este de mare important, deoarece aceste obiecte arata mai bine de cit orice progresul facut in civilizatia materiala. fn aceasta privinfa dovezi nu mai putin convingatoare sint formele pentru turnat, de lut sau de piatra, gasite la Karanovo. Ele serveau la prelucrarea to- poarelor de diferite forme. Evident, remarcabila este gi imprejurarea ca instrumentele si utilajul pentru turnarea metalului s-au gasit numai intr-unul din sectoarele movilei satesti de Iinga Karanovo. Aceasta duce Ja concluzia ca turnarea bronzului se facea intr-un loc determinat al asezarii. Trebuie de asemenea sa remarcam ca pentru aproape toate obiectele si uneltele de bronz timpuriu de la Karanovo exista paralele, aproape complet corespunzatoare, in vestul Asiei Mici. Descoperirile de la Karanovo se raporteaza la a doua jumatate a celui de al doilea mileniu f.e.n. Pe baza altor descoperiri din Bulgaria de sud, care arata insemnate schimbiri in modul de trai al locuitorilor asezarilor din epoca bronzului timpuriu, unii cercetatori® sustin c& dezvoltarea pasnica anterioara din aceste locuri a fost intrerupta in urma unor puter- nice zguduiri. Dupa pé acelorasi cercet&tori, aceste zguduiri aw fost provocate de niste e apar acum, o parte a lor stabilindu= se in regiunea cent a actualei Bulgari. De asemenea eb inclina spre ipoteza ca in acesti na litori trebuie sé vedem pe predece- sorii tracilor (asa numitii ,prototraci"). {ntr-una din cele mai noi lucrari ale sale, Merpert subliniaza®, insa, cd nu se poate gisi nici un fel de hia- tus intre descoperirile masive din stratul cel mai de sus de la Karanovo si stratul din epoca bronzului. In cercetarea noastra ulterioara asupra proceselor din Tracia in cursul celui de al doilea mileniu f.e.n., ma voi opri pe scurt $i asupra problemei acestor navalitori din finuturile balcanice rasaritene. Dezvoltarea fortelor materiale de productie in jumatatea rasariteana a Peninsulei Balcanice este atestata in modul cel mai clar prin numaral mereu crescind al uneltelor si al altor obiecte de bronz 40. Descoy de aceast’ naturi s-au facut in aproape toate regiunile Bulgariei de: Asupra importantei si in special asupra descoperirilor unor depozit toporase de arama si de bronz, precum gi de alte unelte de form siuni diferite, a atras atentia acum mai bine de treizeci de ani bulgar V. Mikov *!. Ela intrezarit in aceste descoperiri nu numa unui inalt nivel al fortelor de productie, ci si marturia exist schimb de obiecte de bronz dintr-un loc in altul #.”pulau -camere. Aces, ; ele aflindu-se vetre si mobilier divers, Vechii locui: de asemenea, fn epoca de bronz, si construiasc’ ¢n de diverse forme, marimi si utilitati, precum si diferi ‘| . litati, si diferite u Prezenta unui numar mare de obiecte de arama gi bronz, in sp la Karanovo, este de mare importanta, deoarece aceste obiecte a1 mai bine de cit orice progresul facut fn civilizatia materiala, tn a privin¢a dovezi nu mai putin convingatoare sint formele pentru turnat, de lut sau de piatra, gasite la Karanovo. Ele serveau la prelucrarea to. | poarelor de diferite forme. Evident, remarcabilA este si imprejurarea ca instrumentele si utilajul pentru tumarea metalului s-au gasit numai intr-unul din sectoarele movyilei satesti de lingi Karanovo. Aceasta duce Ja concluzia ci turnarea bronzului se facea intr-un loc determinat al asezirii. Trebuie de asemenea si remarcam ci pentru aproape toate obiectele si uneltele de bronz timpuriu de la Karanovo exista paralele, aproape complet corespunzatoare, in vestul Asiei Mici. Descoperirile de la Karanoyo se raporteaza la a doua jumatate a celui de al doilea mileniu j.e.n. Pe baza altor descoperiri din Bulgaria de sud, care arata insemnate schim’ in modul de trai al locuitorilor asezarilor din epoca bronzului timpuriu, unii cercetatori® sustin c& dezyoltarea pasnica anterioara din aceste locuri a fost intrerupta in urma unor puter- nice zguduiri. Dupa par acelorasi cercetatori, aceste zguduiri au fost provocate de niste navalitori care apar acum, o parte a lor stabilindu- se in regiunea centrala si sud-estica a ac i De asemenea ei inclina spre ipoteza ca in acesti ni tori trebuie si vedem pe predece- sorii tracilor (asa numitii ,,prototraci“). Intr-una din cele mai noi lucrari ale sale, Merpert subliniaza®, insa, ca nu se poate gisi nici un fel de hia~ tus intre descoperirile masive din stratul cel mai de sus de la Karanoyo si stratul din epoca bronzului. In cercetarea noastra ulterioara asupra proceselor din Tracia in cursul celui de al doilea mileniu f.e.n., ma voi opri pe scurt si asupra problemei acestor navalitori din tinuturile balcanice rasaritene. Dezvoltarea fortelor materiale de productie in jumatatea rasariteana a Peninsulei Balcanice este atestata in modul cel mai clar ae numarul mereu crescind al uneltelor si al altor obiecte de bronz 4°. Descoperiri de aceasti natura s-au facut in aproape toate regiunile Bulgariei de azi. Asupra importantei si in special asupra descoperirilor unor depozite toporase de arama si de bronz, precum si de alte unelte de forme a cAperi serveau difer siuni diferite, a atras atentia acum mai bine de treizeci de ani bulgar V. Mikov *!. Ela intrezarit in aceste descoperiri nu nut unui inalt nivel al fortelor de productie, ci si marturia exis schimb de obiecte de bronz dintr-un loc in altul #, Unii cBen ethnics és . fortelor Hence luctie la le care al doilea j.e.n. populau Tracia antica, nu se poate inci dem in numeroasele obiecte de bronz cu dimensiuni relativ n parerea altor cercetatori, acelasi progres al locuitorilor tinuturil in domeniul productiei este dovedit si de vechiul si viul import obiecte de metal, mai ales importul de arme si in special de tipul asa zis micenian **. Cu toate ca pina acum am aratat o oarecare rezerva fata de amploar si intensitatea unor asemenea legaturi economice gi culturale intre latii din regiuni invecinate sau mai departate — avem in vedere in special, relatiile dintre tinuturile trace si in insulelele egeice pe de o parte, si vestul Asiei Mici pe de alta parte —nu putem nega existenta acestor legaturi reciproce. Dorim chiar sa subliniem c4 aceste legaturi in cel de al doilea mileniu f.e.n. au devenit, dupa cum se poate conchide dintr-o serie de descoperiri ** si mai intense. Descoperirile mentionate pina acum, oricit ar fi de limitat numarul lor, indreptatesc ipoteza ca regiunile din Bulgaria de sud, unde s-au facut si, au avut, in cea mai mare parte a mileniului al doilea f.e.n relatii mai intinse cu lumea egeica, decit cu cele de la nord de Balcani si mai ales cu regiunile de la nord de Dunare. Viitoarele descoperiri arheologice vor confirma si mai puternic aceasta afirmatie, care, dup& cum se poate demonstra din marturiile arheologice (pentru moment ele constau in obiecte de ceramica) va putea fi sustinuta sicu alte argumente. Va fi necesar si se aibi in vedere fenomene deter- minante *, adicd elemente care inc’ inainte de mijlocul mileniuluial doilea fen. apar in civilizatia materiali a tinuturilor trace. O serie de cercetatori (in special preistoriceni) inclina si puna in lega- turd reciproca aceste noi fenomene cu ciocnirea si navalirea purtatorilor asa numitei ,,culturi a mormintelor cu ocru“. Fi considerA cA indiciile acestor evenimente, atit de importante ca urmari inca de la sfirsitul mile- niului al treilea f.e.n. 8, au aparut in orizontul timpuriu grec. Fara a inlitura de la inceput atare ipoteze, evident excesiv de ingenioase, trebuie s4 subliniem ca, intr-adevar, marile migratii ale triburilor asezate in Tegiunile balcanice rasaritene, precum si mutatiilor importante ale tri- burilor venite mai tirziu de la nord si nord-est, dar al caror drum trecea Prin jumatatea de est a Peninsulei Balcanice, au avut loc intr-o epoca cu mult mai tirzie. Aceste evenimente pot fi situate partial cel mai de- yreme in prima treime a mileniului al doilea f.e.n. Alte evenimente coin- cid cu o perioada mai tirzie, Asupra acestor miscari ale triburilor in mile- niul al doilea f.e.n., si inceputul mileniului intti t.e.n. ne vom opri in pri- mul capitol al expunerii noastre, care este consacrat trasaturilor de baza ale dezyoltarii istorice a triburilor trace inainte de primul mileniu f.e.n Acolo se va rezerva un loc mai larg izvoarelor scrise. Aci, saracaci s,