POLIROM Parinoush Saniee Tatal celuilalt copil Autoarea bestsellerului Cel care ma asteaptaParinoush Saniee, Pedar-euan digari © 2013 by Editara POLIROM, pentru traducerea in limba roméini, www. pollraen,eo fiditura POLIRGM fay, Bedul Carol Tar. 4; P.O, BOX 266, 700506 Bucuresti, Splaiul Unirii nr. 6, BL B34, sc. 1, ct 1; seciord, OWS], CLP. 55, CP. 1-728 ISBN ePub: 978-974-4640 144 ISEN PDP: 978173-46-4015-7 ISBN print; S78-873-46-2086-4 Copertac Carmen Parii Pe coperta: @ by Julien Hamicis Aceasth carte fn furmat digital (e-book) este protejaii pein copyright <4 este destinatd exclusiv utiligdeii ei Th seup privat pe alispoaitivul de citine pe care a fost desedecall. Grier alti utilizare, incluzind imprummutual sau schimbul, reproducerea integral sau partialS, mvultiplicarca, inchirietea, punerea la dispozitla public’, inclusiv prin knternes sau prin rejele de caleulataare, stocanea permanent sau temporari pe dispozitive smu sisteme cu posibilitawa recuperirii informagiel, altele deedt cele pe care a fost descdrcald, revingarea sau comervlalizarea eub orice form, precum <3 alte fapte similure siwargive Grd permisiunes scrista deyindeurulal copyrightulul reprezinti o incdlcare a legislagiei cu peivire la protectia propriet§fil intelectuale si se pedepsesc penal gi/sau civil in confarmitate cu legile in vignare. Material cu drept de autorPARINOUSH SANTEE sea niscut Tr Teheren, In 1949, Intro familie de esie telectvall Instirifi. A absolvit Pacultatea de Psihalogie §i este de py og gi psih Cartea cu care a deb roman al toile: snc atl celuilalr capil este cel deal adus in anul 2010, ir ne Alte chow | Cel care md agreaptt, i Italia, Premiul Giavanni Boccaccio pentre cel mai bun autor s romane, i care au plecat, cei core au r@mas, au tost recent fintwire si publicate in Iran.Seumpilor me) Neiloufar gi Karyar mele prietene, doorma Akhtar B cur multumirtla spune. Shahab, tu esti aici? — Da! — Ce mnie erat! Cine e domaul care te line again braje? ‘am privit lung fotografia. Cine e? Cine ¢ cu adevdrat? Am simtit strangere de inima, limba mi-a amor{it, priveam incurcat tn jur, cauland o cale de scapare, Casa era pling, Jumatate din musafiri ven ideja. Unde ii gdsise mama pe toi? E chiar asa de important C4 le-ai facut mai mare? Eu nu simteam ci m-ag fi schimbat prea mult. Nu a. Cafiva prieteni au intat pe i ceilalti s-au adunat in jurul ler, asa ci m-am folosit de prilej s-a zbughese pe scari, la etaj. Cand am inchis usa camerei in urma mea §i ‘Tori stateau de vorba, rédeau, se plimbas de colo-cole prin ca stiam cum tebuie sé ma comport ca pan m-am sprijinit de ea, gaftiam, desi mu ahasisem chiar aga de tare. Ce te-a apucar? intrehd o voce cuncacutd dinduntul meu bard sd vreau, aim raspuns cu glas tare: — Nu stu... Vacile prietenilor imi résunau in urechi. Tot nu-mi gasisem linistea de care-aveam nevole. Am iesit din camera, am deschis usa terasei $i am pasit usor afaré. M-am strdduit sa-nehid cu totul usa fn urma mea. Oaciere racoroasa mi-e mangdtal frantea fierbinte, Am respiral adine, Uitdndu-md la wepiele interaise de pe acoperis, o durere ascutitd mi-a sirapuns spatele. O resimjeam de fiecare data cand ma vitam la ele, ffra a sti prea bine din ce motiy, Ceva se intampla in mintea mea tulburatd. Am urcat ireptele. Cat timp tecuse de cand cailcasem pe- acolo ultima oar? © zi? Un secol? Anii au inceput sd se invalmaseasca $i, ca-ntr-un varie) naucitor, ma intorceam tot mai mult in trecul, Cand m-am agezat pe hanea de pe acoperig, cram din nou un copil de patru-cine ani, prost $i speriat.Din acest cuvant, iar cand eram strigat ag ua Tn care am descaperit ca sunt prost, am devenit sensibil la . nd infuriam, tipam, spargeam ceam un tiraboi in toatd regula. Tosa alin clipa in care am aeceplat realitatea, m-am purtat altlel: au-mi mai mise purea un ned un #4t, o gheara imi staingea inima, totul mi se intuneca in faja ochilor si mise pdrea cd nici soarele nu inai strdlucesie, Caéutant un call unde ma ceva sau loveam pe cineva $i iegeam din fire cind auzeam vorba aceasta, de: ghemuiam si-mi cuprindeam picioarele cu bratele, Imi Misam capul pe genunchi si imi doream sd ma fac mic, atat de mic, incat sd ou ma mai posta vedea nimeni, Nu mai aveam chef sé ma joc, uitam cum e sa rizi, ou mi mai inveselea nimic. Si orele acelea se prelungeau, ajungdnd pind la o zi-doud. Stiti ce mult inseamnd o zi-dovd pentru un copil de patru ani? Poate chiar cit o luna sau dowd pentru camenii mari Cred ci-mi era mai bine cand rispundeam violent, desi ma pedepseau, luam balaie, ma cenau, iar eu plingeam. [ns aga totul se termina repede. Nu dura mai mult de 6 ord sau dow, La inceput mi-cam inehipait cd a fi prost e un lucru bus gi imi plicea cind ma strigau ,prostule“, pentru ca o spuneau pe un ton vesel. Verigorul meu Khosrou a fose primul care mi-a chservat incetineala gimi-a dat acest nume, Cand ma vedea, spunea: Ah, ce prostinac cuminte! la vino tu 9i stai in cap, ca sd-ti dau bomboana. Asa, brave. ce baiat ascultitor! Faceam orice-mi cerea. Fl radea, se bucura, ma rasplatea $i ma incuraja. $i verigaara mea Fereshich ma iubea mult, tot pentru ca eran prost. Ma striga ,prostuqul meu“ si ma lua in brate. Cat de mult imi placea cum mirosea! $i ea se bucura de ispravile mele, ratlea 31 imi cumpara cipcolat’ sau inghetata Imi placeau mult cioeolata $i inghetata, dar adevdrul este ci gi mai mult imi pkicea s-o wad ed se bucurd. Eram gata sa fac orice ca sao inveselesc cit mai tare. Piindea ei radeay ori de cate ori imi spunean prostule", mise parea, fireste, eun lucru bun. Nu stiam ci qgamenii pot sa radi si din alte mative, mudoar de bucurie, Ce sa-i faci, eram un prostanac... bamard, zilele eran mai lumine. Cerul Pand sa descepar realita era mai nin, Puteam sé umblu in voie ore intregi prin mica gridina a casei noasire, uilandu-ma la pamant, la frumve gi la viermii maronii care iegeau dupi ploaie. Deseapeream cova nou in fiecare clips Singurul copac din gradina imi era un adevarat prieten, plin de viata si alent, care inflorea de fiecare d ata cand ne intorceam din vacanta de cd inflorea doar o data, ra. gustoase, Nourue!. Siam ea face asta de bucurie, pen doar cdnd reveneam noi. La cdteva zile dupa intoarcerea no. florile se scutu 1 si ardtau diferit, apoi rodeau cirese roy Era datoria lui sé ne dea ructe, insé lorile nu aveau nici un alt motiv sd existe decit sd-mi ureze mie bun venit: dintre toti ai casei, eu il iubeam cel mai mult Uneori ma jucam cu razele de soare care intrau in camera mea pris faldurile perdelet prin ele. Noaptea, stelele straluceau cam ciudat, dar luna... Luma era cu - Simjeam ca mad fac mevasul in pulberea care se rotea totul alicewa! Nu se supunea nici unei reguli gi nici unei legi, se purta ca un copil incdpatinal. Mt daci nu dorea, ni iunea ci era sa lumineze cerul noptii, insd i nu-si ficea aparitia. In schimb, se ardta pe neagleplale cam mu avea voie, Sdrea pe lurig mijlocul cerului, Uneori o vedeam gi dimineata, langa soave. [si lua o culoare stearsa, ca sd mo observe nimeni, $i ridea strengal e. Alteori, isi itea doar cornul gi se uita cu coada achiului la noi. Ins’ atunci cand se dovedea ascullétoare, nimeni nu milta S4 Ti reviste, Apirea la asfintil, cu hainele frumos rinduite, cu faja cura $i piru!l pieptinat, strilucitoare gi cuminte, fermecdndu-ne pe toti. Toat® lumea o luda si i se witau toate pornele, Onigicum, era un tovardg de joaca laird pereche, Pregatta oricdnd si fuga dupd mine, ne invarteam améndoi in jurul havuzului si, fra nici cea mai mica preseala, se oprea exact cand m4 opream si eu O data 1 a intamplat sa ca gi si fa re aun pas mai in fatal Credeam ci suntem lepaji unul de altul, cd era prietena mea, pentru ca numai dupd mine venea. M4 intindeam in curte si n-o scapam din ochi_Acolo era un du-te-vir necontenit, dar ea nu Ti urma pe ceilalfi. Era Nimeni nu putea Da, eu eram luna, iar Arash era soarele. El venea la timp, pleca la timp si ou incdlea miciocatd regulile, Tntocmai Ca mln lard ce a forpeze in silele acelea linistite, cand Tinea nu gtiam c& sunt prost, cercetam cu grija tot ce ma inconjura; niciodata apoi n-am mai avut un spirit de observatie atat de patruncdtor. fina in care am injeles ca a fi prost nue un lucru bun a fast de-a dreptul ereagnicd. Mergeam Ja unchiul, la cateva case depirtare de a noastra. Khosrou si prictenii lui se jucau pe strada. Ul nu era ca Arash al nostru, $a Stea numai cu nasul in cdi, Era un neastamparat, Unchial ii spunea: invata situde la Arash! E mai mic decat tine cu un an gi sunteti totugi in aceeayi clasd, EL ia premiul inti in fiecare an, Pe tine te pasre: corigenta, Ai s4 vevi cd el 84 ajunga domnul doctor, iar tu — goferul $d nu ici ci nu ti-am spe lui. Fataneh Khanom?, mama Jui Khosrou, se cea foc de suparare cand unchiul vorbea aga. Veri sa ou! riposta ea. Baiatul meu ii tine la degecul mic pe zece cael. (Eu mi uitam atunci la degewl lui Khosrou, dar nu mi se parea c- arf putul sa tind pe cineva in el.) Side cand ecu un an mai mie? Sunt doar cateva luni diferenti. Ei si-au dat mai repede baiavul la scoala, al meu ¢ unde trebuie. insi lumea nu tine seama de asta gi-l intreaba: Cum, esti mai mare, dar coleg cu el?“. Qamenii igi inchipuie cd al meu ni-a trecut clasa. Ainibdare, nevasti, are vreme sd nu meacd clasa. Cand mama nu era de fata, nevasta unchiului meu, Fataneh Khanom, abignuia $4 spur: Doamna isi inchipuic ca ¢ mare branzd ca s-a dus la facultate. Grice neica-nimeni poate acum #4 facd facultate. Dar ea face pefroava. Fh, las’ ca vede ea... Dumneveu e mare gi le vede pe toate $i copilul asta al ef asa rein ost, Cum $e wild aga ca un surdo-mut Ja cameni. A stiut Dumnezeu c-o si-i iasd pe nas lauda cu copiii ei. Spunea toate asiea de faja cu mine penim ca eu prost. Nu vorhea am, desigue, , fu eram alent si mu puleam sa-i gic mame: ce auzeam. Dar cum o vedea pe mama, uila ce spusese si ii vorbea mieros: — Dumneata ai sr0al mai hine ca nai. fama raspundea: Ma léudati peste masura... nu e aga. Sti Apui se fistacea $i iu mai spunea mimic, Mise faeea mila de Pataneh Khanom, care ita totul aga de repede. Daca ag fi putut vorbi, sigur i-ag fi amintit. Oricum, in z Shahab, prostule, ia vino aici! Am alergat pind la el. A ingenuncheat in fata mea, si-a pus mainile pe umerii mei $i a sp 1a ace » Khosrou mt-a vaeul gi oni-a strigat: Bravo, ce baiat cuminte! ‘cum, dacd le ariti prictenilor mei ce anac cuminte esti, ifi cumpér o ingheyata mare, bine? Pune-ti pri capul jos, in coll asta, i lipeste-qi picioarele de perete, Pe jos era murdar, plin de noroi, iar mie nuemi placea norgiul M- am uitat in jur ca s@ gasesc un loc mai bun sau ceva pe care si-mi sprijin capul — Ce mai astepi? s-a rast Khosrou, Tu esti um prostanac cultdter, hai, repede, capul in pomant. Pentru mine... Trebuia si fac asta pentru el. Mi-am pus vesel capul jos si am ridicat picivarele pe perete. Toli s-au pomit pe ras, dupa care Khosrou Mina #18: Acum freacd-te de pamint pana cureti locul lund. Am sovait. Pe jos era mizerie si, de fiecare data cand ma murcdiream, maria ma certa, Hai, mai repede, fii ascultiter! Uite, copiii te aplawda, toqi teaplauda uaveam Incotro, ei ardeaw de neribdare sa fac asta, aga ci m-am intins pe pamant, iar copiii au aplaudat si mi-au spus, — Bravo, prostule, brave! Hai, de-a dura! ‘adnd: Cu cat ma rastogoleam mai mult, cu atat mai tare se tivaleau gi ei de ras. $tiam ci mama o sd md certe, dar nu-mi pasa, mai important eva sa le fac pe plac lui Khosrou si prietenilor lai, Faraj Grésanul a intrehat: Adied, orice ii spui, el face? Da, cum sa nu facd, e prostovanul meu cuminte. Faraj $-a wilat in jur. real! — Atunei, spune-i Ki, o-0 sa bea, a intervenit Farhad. Oricat de pr jgheab n-0 sa hea, — Pai el spune ca si hea din jg ar fi, din orice-i vicem Da, a completat Khosnou, Face orice fi aie eu. La pariu ca n-o0 sa bea din jgheab! Ce spui, Khosrou? Punem pariu? Pe ce? Pe cutitul asta cu maner de sidef. Dar daca nu bea, imi dai hicicleta ta, — Poftim?! Cum adies, o bicicleta face cat un cujit? Aste e prostul, nu eu. — Bine, alunci mi-o imprumuti a saptamana, de acon? —WNu! Oa. Bine. Khosrou a venit ling’ mine. M-a luat pe dupd umeri gi mi-a spus: — Shahab dragujule, te nog eu cevac ia arata-le astara cat esti de altdier. Hai, ia o tnghigiturd micd din jgheab, apoi mergem sa-th “i compar un sendvis mare de tot si o inghetala, bine? Nu! Nu voiam, ah... apa era wilbure, cu viermi, si mirosea urdt, Am ars capul scarbit Shahab, scumpule, nu ma face de ras de fata cu prietenii mei.Numa inbest? Hai, fii aseultator, doar o ing hititura. Ei, n-a'sa bea, a spus Farhad. Ti-am ais, oricat de prost ar fi, stie si el ca nu trebuie sa bea aga ceva — Ba da, o $8 bea! 0 s4-i spun sa bea gio sa bea. Hai, mu te mai fandasi, doar o inghijinurs, Mi-era teama de vienmii din api. M-am smuls din mainile lui si am dat sé fup spre casa, dar o-am apucet $4 fac nici doi pagi, c& m-a prins de gulerul camagii. Hei, incotre? Crezi ca te las sa pleci? Pand ow bei de aici, ou pleci nicdieri. imi venea sa plang $i simjeam ca mi se face rau, M-a prins de ceala si mi-a impins capul spre canal. Baiezi, patina incur: Nimeni n-a mai batt din palme, Se pare ca cuturor le era preata. Mi-a bagat cu forla capul in apa. Ae ating cu nasul naémalul putures re! Aplaudati-l si o si vedeti c-o sa bea Simpeam ca m4 suloc. Dintr-odata, s-a intamplat o minune: Khesrou a Slabil stransearea si am reusit sé-mi ridic capul, L-am aucit pe Arash strigandl: Lasi. in pace! dione! M-am prabusit intr-o parte. Mi s-a ficut rau si am vomitat. — Idiot nesimyit, ce ai cu copilul asta? Esti nebun? Poate sé moara daca bea apa de aici, Ba sa stii ci frate-tau e nebun, prost si nerod. Ar face orice pentru o inghejaté, Bl singur a veut sé bea din apa asta, pentru un sendvig $i inghetata. Nu-i aga, baie? Aga e, a recunoseut Farhad. Frate-téu ¢ nebun. N-ar teebui sat lasi singur pe strada — Tusa faci, 8 $i tu esti nebun, — Ba nu, vol amindoi sunteyi nebuni. Da-da, si tu. Dacd ai fi intreg la cap, n-ai mai teci atata. Arash m-a luat furios de mand si m-a tras spre casa, 4. Anul Naw jrani Ja echinoctiul de primivari (20021in) 2. Rhanam — ,doamna®, termen de arresare tolosit gi in limbajul familiar, inte tude si persnane apreplate (i. tr. Materi 2 autor2 lidadeam de mancare lui Shadi. Am auait usa deschizindu-se, insa nu i-am dat atentie, panda cand Shahab s-a eprit in faja mea, plin de paimdnt gi de noroi, jimut de mang de Arash, Far sii vreau, ant siri Vai, Doamne iarti-ma, cum ai ajuns in halul asta? Nu fi-am mai as Sa nu le murdaresti? Fierbind de manie, ‘Arash mi-a povestit ce 4 petrecut in strada, leste-n creier cu a Cu fiecare cuvdnt, simteam cum sdngele imi na putere din ce in ce mai mare. Tremuram din toate madularele. Am luat- vo pe Shadi in brape, I-am tras pe Shahab de mana $i, ni pese de cum eram imbré sau de cum aritam, am pormit spre casa lui ta poarta, am dat drumul mainii lui Shahab forta soneria, fara sa iau degetul de pe buten pina Hossein si Fatane! $1. am apasat cu toat, jun: au deschis usa, L-am luat iar de mana pe Shakah, am traversat curtea 91 am deschis usa salonului, unde m-am trezit fat in fata cu Fataneh, care iesise nelinistita sd vada ce se intampla. He Pe masa era o fava cu ceai. Ca intotdeauna, Poreshteh a venit in fuga t Aghal, Shahin, Fereshteh 51 Khosrou se uitau la wlevivor. spre mine si mi-a luat-o pe Shaeli din braje. Nici nu am bagat de seama prea bine unde s-a dus cu ea, ml vedeam decat pe Khosrau, [nima a Taceput sd-mi babi mai repede si, cu o vore care-mi parea si mic nd, am strigat: — Ce aicu copilul asta? Te pui cu el, tu, ditamai vlajganul? Nu te- ai gandit cd se poate Imbolndyvi daca bea apd de-acolo? De ce te tot ivi de el? — Matus, ce ai cu mine? a raspuns Khosrou smerit. Asta face orice pentru inghejata si ciocolata. Fun prostanac, si ceilalti copii de pe strada se iau deel. Eu chiar am grija de el, sa nu-l batt careva.— Cum adicd e prostdnac? Nu (i-e rugine s4-i ici aga? Si nu e prost deloe! Maryam Khanom, a intervenit domol Hossein Agha, nu-fi mai face singe miu. De ce te-ai enervat anit de tare? Unii copi desglepli ca alti murs aga inul @ ca sLrash, istey si talentat, altul e mai ineet la minte, ca dsta. — Nu, nici vorba sa fie incet la minte, vei spuneti asta. — DOF < zoflemiter, Un capil care nu vorbeste la varsta asta e clar ca ¢ Inapoiat, e ce nu vrei $4 te impaci cu gandul? a intrebat Fataneh nu? — Nu, faptul ca nu vorbeste nu are nimie de-a face cu asta, $i doctorul a spus la fel, unii copii igi daw mai train deumul la limba, N- are nici o problemd la cap — Aiurea! Noi n-am vdeut pand acum copil de patrw ani care spund nici macar un cuvi si Ml L, dar si fie destept, Khasrau al meu, sd nu- i fie de deochi, a vorbit de cand mergea de-a busilea. A, dar el vorbea de cand era la tine-n burta! i-am raspuns furioasa. Numa ca destept tot nue, Deci a vorii devreme sau tare n- are Ipgaturd cu inteligenta Fataneh a steans din buze. o Agha, ia vite ce spune de bdiatul meu, doar ca Si-l apere pe prostovanul ei! Hossein Agha s-a ridicat de la locul lui, s-a apropiat de mine si, jncercdnd sa-si pdstrese calmul, mi-a spus: — Cumnata, stapaneste-te! In loc s4 te enervezi, mai bine te-ai — Vai... Hips: adndi serios la ce e de ficut cu copilul asta. Am inceput si strig — Nu este mimic in neregulaé cu copilul asta! Voi ar trebui sa va ace ince mai tare: Handiti sering la al vosiru, Maryam Khanam, cum poji sd spui asa ceva? a intervenit Shahin. Vratele meu n-a 2is nimic de rau, el doar de mild ve stan s4 duci copilul la doctor, in fami a mpastra tof) copii sunt destepyi, nu s-a mai intamplat oiciodata— Si in familia noastrd tai sunt destepti. Pili pe pace, niei el a-are nimic. Am smuls-o pe Shadi din bratele lui Pereshteh si i-am spus lui Shahah, care se uita Inmarmurit la mine: — Daca de-acum inate te mai face cimeva prost, $4-i trai una peste gurd, ai inteles? Nu mai puteam suporta sd ramin nici o clipa in casa aceea. L-am apucal de mana pe Shahab si, fara vi-nti iau la revedere, m-am iniors arasa. Stiam cat de mult trebuie sa-i fi surprins purtarea mea de atunc pe cei din familia solului meg, care ma vaeuse rd meren doar potolita $i slinasd, $i mai stiam cd in curdnd povesiva va exploda ca a bomb’, lasnind in mii de directii inaime 83 ajung aca oboseala furia clocotitoare deja se transformase in gi triste|e, Nu mai puteam scoate un cuvant, de parca spusesem dint-odata tot ce aveam de spus. L-am dus pe Shahah la baie, |-am spalat din cap pdnd-n picioare si i-am schimbat hainele. Nu gidezlipea ochii de la mine, dar nu intelegeam nimie din privirea lui. Simjeam ca si pe el il wimisem cu iegirea mea, dar nu putea simi daw seama ce crede despre asta. Desi pe dinafara paream linistita, in sinea mea vorbeam 3ima Ceram mere Cand a venit Naser, mania abia slinsa a izbuenit din nou. Revoltata, m-am plans de cum imi batjocorisera copilul. (a intotdeauna, m-a privil Gicul, rumegdndu-si mustatile. — Si acum ce vrei sa fac? m-a intrebat in cele din urma, Poate chiar au dreptate. Leam tuluité citeva cli i apoi am sdrilt ca asa 5i am strigat: opilul asta inapoiat? — Adica si tu ere — Pai dacé nu e inapaiat, de ce nu worbegte? N-a spus doctorul 4 urechea i-e sanatoasa, ca fizic n-are nici o problema? Deci trebuie sa-i lipseascd ceva la minte,., — Nu mai spune prosti capilul meu mu e prost, eu sti asta. [mi vorbeste din priviri.— Scuteste-ma, Maryam! Tu esti mama, nu vrei acee pli adevarul. Arash ji tinu isonul tatalui s. — Are dreptate, mam Lic Dacd nu era prost, nu ficed tot ce-i cereau, — Pai e copil, nu inelege ce e bine gi ce e rau. Tu egti fratele lui mai mare, ar trebui sa ai grija de el. — Ce pot face eu? Chiar mi-e rusine sa merg pe stradi cu el. Tori imi vie .frate-taue prose’. Nu vreau aga un trate, Yaci! In loc si le inchiai pura altora cand 2ic aga ceva, o spui chiar tu? — Are dreptate, Maryam, inceared sa recunosti adevarul. — Nu vreau, Lasati-na, copilul meu mu e prost. La naiba cu adevarul vestru! Am inceput $8 pling in hohote, L Agha — ten iliar, inte rude termen de athesate folostt gi i $1 persoane apropiate (a. tr.)prost, Carewasdaica, ni dadusem seama. Tocmai pricepusem ce inseamnd de fapt sa fi in tol acest timp fuseser um Si nici macar mm M-a cuprins 6 durere prafunda si o furie care se tot intefea, De atunei, am ajuns sd urdse atdt de mult acest cuvint, incdt era suficient $4 i aud casa md aprind. Ma inroseam Ja fata, simpeam ca incep sa Clacotese si fara sé ma mai pot opri, dadeam drumal furied violent. Pentru c& de cele mai multe ori nu puteam sé-l infrunt pe cel care ma faicuse prost, BascaM Ceva $a Stic, $d spare, sa rup in bucaqi. Era dincala de orice aca daca nu-mi alin cu orice chip durerea, voi muri. slipanire, simpea In timp ce mama Ti povestea furioasd iatalui ce se intimplase, sliteam intr-un colt si ascultam atent fiece cuvant. Simjeam cum ma viluie 0 uri tot mai mare, Agteptam $8 vad ce va face tatal si speram ET ca va pleca si cl sd ma razbune, cf se va vidica in arta Mea CU Lun avant cel pugin dublu fata de al mamei si ci va face praf familia unchiulai, Gar el, calm si netulburat, le- dat dreptate, Imi ardea sufletul de plansul mamei, de cuvintele tatalui gi ale lui sh. Trebuia fac ceva. Mi-au cazut ochii pe uga camerei lui h, deschisé ademenitor, Am intrat tiptil, fra nici un zgamot, Ara Aras Stiam cd mu trebuie sa ma ating de Jucrurile Ini, dintatdeauna mi se interzisese asta, Pe birou cra o lampd aprinsa $i, imprastiate, carti, caiete, hartii de toate marimile. Langa plangele mari gi proase de carton la care Arash lucrese doua vile ineheiate era stiloul boi cel nou. An Ivat calimara cu cemeald c mpreund cu stiloul. In agra pe care a primise limp ce Arash spunea ca ii e rusine si meargd cu mine pe strada, pentru c3 tofi fi zie ,frate-tau e prost®, am varsat meticulos cerneala peste hartii, plange gi cdrti. Cand am aruneat pe jos célimara goal’, m- am linistit. Era ca si cum focul ce mi mistuise pa tunel s-ar fi stins.Am iesil impacat din camera $i am urcat sea La jipatul lui Arash, parintii s-au repezit in camera lui. Mi-am strecurat capul pe usd, ca sd pot auzi mai bine ce vorbeau, — Mi-a strical teald gaveta de perete, maéine trebuia s-0 predau! plingea Arash. Ge-o si-i dau acum domoului profesor? M-am chinuit abd... — Cum de s-a rasturnal cerneala peste ea? a intrebat tatal. — Nu s-a rdsturnat de una singurd, sigue Shahah a vdrsat-o. De ce vorbesti prostii? a sarit mama. 5-a atins pand acum Shahah de lucrurile tale Vara s4-i dai vaie? Ca sa vezi, acum 1 faci $i stricd-tal, Sigur a batut vantul $i iva reésturnal célimsara, Mama are dreptate. Nu cred ca Shahab ar face asa ceva. Nu s-a mai iniimplat pind acum. Desi... aici nu e vint, ferestrele sunt inchise! A fost prima mea riutate. Dulcea razbunare pentru mine avea, lowsi, un gust amar. Insd cand totul s-a sfargit cu bine, m-am intins li tit pe patul cel mare al lui Arash, care ajunsese acum al meu i care sedridia la fiece migeare, Stand aga, nu-mi mai plisa delac de cat de mult uram patul acela, cici ev iubeam patutul meu ocrotiter, pe care Shadi. Nu-mi mai pasa nici de cat de tare imi doream Si imi cumpere si mie un pat nou, eu sertare, ca al lui Arash, Nuam-am sfitindu-se care seara, a fugit in patul mamei si 2 adermilt in bratele ei. i-l daduserd 1 supdrat si nu am fost gelos nici chiar atunei cand Shadi, r cain fi Cand mama a intrat in camera ca sé-mi schimbe hainele $i sa-mi aducd aminte s4 md spal pe dinti, m-am prefacut ci dorm. Mirata, a stins lumina si-a iesit. Nici intunericul nu ma mai speria... era ca si cum in ampli . NUM ammintese a amara din acea zima facuse sa cn exact, dar cred ca i hoaplea aceea i-am pasit in slargit pe Asi gi Bi care $€ ascunseserd pana atunei intr-un colt. Le-am powvestit tat ce ma supirase in acea Zi, iar ei m-au mangdiat si m-au liudat. — Bine ai feul, aga $i trebuia, m-a aprabat Asi Babi m-a sarutat. Un timp am chicotit tustrei sub pdturd, apoiSpus: — Mine © randul lui taicd aprast". Ne-am tot gandit Ja ce tine tatal cel mai mult, In cele din urma, iu, Ti aratim noi lui! $1 el nes Babi a propus cue voce lemadloare: Masgina... Am deschis ochii tocmai cand se aucea dunuitul maginii tatalui $i am fugit la fereastea, Ah, ce paicat! a exclamat Babi, in schimb, s-a bucurat si a scos un offtat de ugurare. Toala si, Ne-am trezil prea tdrziu giua, intima mi-a bdtut mai repede decatde obieei si-mi statea in loc ori de céte ori ma gandeam la ce planvisem pentru seara. Mama chiar m-a intrebat de cateva ari: — Ce-i cu tine ¢ i? De ce esti neatent, unde fi-e mintea? Cand tatal sa inters, am mers linistit in grading. fu puteam renunja la rizbunare. Era ca gi cum loala viaja mea ar fi deping de ea. Un vant rece mi-a iafiorat tot trupul. Era tntuneric, La lumina ce venea dinspre fereastra camerei, am gasit foarfeca pe care o folosea mama ca sd taie fori, Era o foarfecdé mare, pe care nu numai cd n-aveam voie $-0 ating, dar nici nw indriznisem una ca asta pand atunci, M-am aprapiat calm de masina. M-am ghemuit Linga ea si m-am sfortat sa infig foarfeca io costa, dar in #adar, eva prea tare. — Poate roata din falée mai maale, m-a tmbealdit Asi. Aum incercat-o §i pe aceea, dar tot nu am reugit. Gata, ajunge, a spus Gabi. Hai sd mergem. — Nu! s-a impatrivit Asi, Deseneara ceva pe magir multe Lindi, spre Apa vesclia lui Asi, care scanda: e, linie, punct si punct! Linie, linie si-um rocund! Linie, linie Jeu putere varlul foarlecti, am tras ma — Lin gi-un oval, asta-i trupul lui i-am auzit vooea surprinsd Dint-odatd, s-a aprins lumina in curtamamei: — Shahab, aici erai? Ce faci? Vino, 54 Li acest. Am inlemnit si foarfeca mi-a cazut din mand cu un zgomot asurritor. Din spatele mamei, tauil a a iesit In prag si, nerves ca de obicei, a strigar Ce-a fost asta? Ce laceai aici, nenorecitule? Siva luat repede papucii, a iesit in fuga si m-a prins cu putere de mand. Tremuram. Imi simfeam pura useatd ea iasea. Mi, fuged in urma tatalui, care ricicase foarfeca de pe jos si se holba la zgaricturile de pe maging. M-am uitat la fata lui. Se invinetise. Stiam ca line la magind, dar n-ag fi banuit ca atat de mult, A ridicat m. aa venil in ld. Mama i s-a aruncal dinainte $i m-a smuls din siranspare. Ce faci? Ai grijd, ai foarfeca-n mana, daca lovesti copilul il poti nenorac? pe viata, Pume- Cu mana liber: parte, i-a Iuat [oarleca. Veal, khanom?! Veai? Mai aici acum ed nu-i nebun? Avash a aparut gi el linga — Ai vaeut, mama? Tot el a nistummat ieri cerneala pe paxeta mea iu de unde, noi, nu I de perete, Dar cum se poate? El nu ar face din senin aga ceva, poate i-ati vis ceva sau l-ati mecdjit. — Ce spui, khanom, eu abla acum am ajuns acasd, nici mu Lam vdaut pe ziua de az. Ce iam ficut eu sami strice lucrarea? a intrebat si Arash. invergunal, Tocmai ce md certasem cu toata lumea de dragul bi, Daca fi baut din mocirla aia, eva mort deja. In loc mi mulpumeased, mi- a distrus toata munca. M-a buyit rasul. Arash asta e un prostavan! Da, m-a apdrat la inceput, dar apai cand am ver rugine cu mine. De-asta lam varsat cerneala. Nu pricepe ci e o diferenqa intre ce a fost mai intai si ce s-a Totmplat dupa. fatal gi-a plimbat mana pesie magina si, cu liecare eparietura ce a tol acasa, el cu pura lui a spas ca-i e simpea, se infuria tot mai tare, $-a intors spre mine, care incercam sabrim gi, cu mad ascund Mn spatele mamei, Mi-a pring mana ca into men vorea (remurand de manie, a spus: Te invat eu minte sa nu mai faci asa greseli! Cu palmele lai imense, mi-a tras doud lovitun zdravene dupa ceala, Frama de Tnspaimdntat, ineat abia am simtit durerea Nu da in el! Nu e vina lui, trebuie sa fie altceva la mijloc. — Ce si fie, thenom, in afacd de faptul ca baiatul asia ou e normal? Scunt, nu pa sa dispar: epe! lar tu sd nu te mai amesteci. Ajunge, lair in camera lui! Nu primesiv nici Cina, pana sfatat destul. Babi ta Asculfam vorile de dincalo de ugd, Tl auzeam pe lofi patre. Mai ttai au varbit despre faptul ca a5 fi intarziat, apoi Shadi a gangurit ceva si tatal a ras Au luat impreuna cina, sh i-a povestit tatdlui ceva despre scoala, Ce bine de ei... sunt o lamilie, Ru ty dat seama atunci ci nu sunt woul dint ei Am simfit o stringers de inima. u male Stateam pe pat, in camera, esem uital, dat lao parte, — Nu ma iubese, i-am spus lui Asi. Nu sunt capilul lor, Babi, care nu suporta prea quult tmp tristepea, a zis: Ba da, mama te iubeste, iti cumpara lucrui te pupa. Si in seara asta, daca nu era mama, ce lovea cu foarteca $i te omarel iti di de mancare, Da, stiu, dar ceilalpi nu ma iwbesc. Mai ales Arash si tacal lui. Nici ew nu: iubese, Las’ ca le anit eu bart in noaptea aceea, dupa ce tofi ceilalti au mers la culeare, mama mi- aadus nigte paine si cacao cu lapte m-a privil cu tristete si ingrijorare. — Scumpul meu, ce fi-a venit? Pana acum n-a Ai agezat pe marginea patului gi mai facut aga ceva. -am bigat capul sul: piturd, Cum de mu injelegea cdi fusesem nevoit sf fac toate acele lucruri? Din seara ateea m-am schimbat cu totul, Grice zambet primit mi se fMirea a fifa hatjocurd. Eram mereu cu gancul la rdzbonare, mai ales pecei din casa unchiului si pe Khosrau, imsa dupa cearta cu mama, legiturile dintre cele dod familii ineetaseri. Pana cand, dupi vrea doud-trei 6 nn se agtepla la visita asta. Nu glia ce 8 facd. Incd era supdrat’, dar mu iptamani, intr-o dupd-masa de vineri s-a auzit soneria si in au intrat bunica si Fereshteh, Mama, care uda Norile din pradina, putea, nu voia si n-avea curajul sd le trateze nepoliticos, mai ales ca era si bunica de fata, Tatal le-a iesgit bucuros in intampinare si, dupa cuvinte de bineje si de politele, a dat sé le condued spre salon. Tnsa buniea s-a impotrivit: Nu, maica, aici e mai bine. E mai plicut sa stam in curte. 5- cuvert 0 agerat pe banca din coltul curtii, pe care mama intinses aomare, lasand chedor-ul sd-i lanece pe umdar, Fereshiech a intrat voinasd in salon, a luat-o in braje pe Shadi, care ii iegise in intdampinare alergadml, 5) a sarutat-o. Ah, cat ind necdjed toatd avengia ef pestru Shadi! Apoi a intrat tn vorha cu sh, Pe mine nici nu ma vant. Cu inima grea, am ureat la etaj, dar eu aveam nici o dorinta sa ma duc in camera mea. M-am uitat spre usa terasei, care fusese Lisata deschisd din causa caldurii, Am sdrit cu grija peste opritoarele puse de Mama pentru ao impiedica pe Shadi si iasd pe terasd si m-am aprapiat de margine. De acolo ti vedeam pe toti si auzeam clar ce vorbeau. Ca sd nu md observe, m-am lungit pe jos, urmérindu-i prin grilaj, Mama a adus, pe rind, sirop, fructe gi farfurii, apol a ineeput sa strings paharele. — Vine si stai jos, fata mea! a indemnat-o bunica, Ce tot umbli de cola-cola, mu te mai deranja atar -os, dara intrat totugi in casa. fama |-a raspuns pol Ce prosti sunt Astia! a observat Asi. Ea nu se deranjeazd. Nu ree sa stea Cu el, de-dia tot vine $i pleara, Mama a veoit sa ia tava pentru ceai din fata bunicii, care a gisit atuncl prile] si spund: — Am aurit ca s-au cerat copii, cd si dumneata te- suparat, $i acum mu ve mai vinitati. Nu, mam, ce varbe-s astea? s-a mirat tatal. Pe cuvant, sunt agade ocupat, C4 nu mai am timp de vizite. Crede-md ca abia apuc sa-mi vad copill. Pai bine, maica, de ce muncesti 5i te chinui atata? Daca ati face 3i voLum pic de economie si ati strange cureaua, ou ar fi nevoie sd muncesti asa de mult. Mi-e teama — Doamne fereste, mu vreau sa cobesc — sd nu pdtesti ceva! — Nu, mama, nu e vorha de economii $i asa mai departe, Doar sti vate cheltuieli sunt cu trei ce lar Maryam a trebuil sa renunje la icin dupi ce s-a nascut Shadi, asa cd am rimas si cu un salariv in minus. Ser — Mai mama... Un salariu de femeie nici mu conte se duce pe nimicuri. Dar si lisim asta, voi doi sunteti frati, nu teebuie 62 existe dugmanie intre vei. Dacd Hossein a zis nigte varbe, a ficut-o din mila, n-a vot nimic rau, Doar v-a sfamuitsa ducer’ copilul la doctor. Tneerednd s4-si pasireve tamil calm $i politicos, mama a explicat Khonom, lam dus de catewa ori pe Shahab la doctor si de fiecare daté dectorul ne-a spus ca nu are nimic, ca sunt o mie si una de care pentru care Unt copii vorhese mai tania, Vai... chiar asa? Inscamod c4 dectorul dla nu era bun de nimic. ‘Trebuie si-l duceti la un doctor seri Cine a mai pomenit ca un copil care n-a seus un cuvent pana le varsta asta sa mu aiba o problema? Poate dacé va inpriyil) eal mai repede de asta, 5-0 mai rezolva cate cova. — Nu, &hanom, nu ie mai framénia, Copilul nu are nimic, Ne gandim noi destul la asta. Te ascunal du - Vrei a deget, maic Nu e, ba chiar e¢ foarte desiept. — Vai, de necrerut! Fu, una, nam varut panda acum asa ceva, poate tu, mu sti... Da, cu am yéeut multi copii care gi-au dat drumul la vorba mai ldrviu si mu aveau nici o problema, — Fata drag nu-i inapoiat? pvarbe-s astes? Trebuie sa te impaci cu soarta, Am auait cH se gdsese scoli pent copili inapoiat, Dacd merge cat maidevreme, poate o s8-i fie mai bine. Copilul dsta nue inapoiat, a raspuns mama aspru. Apoi a strans inciudata cestile de ceai si s-a dus in casa. $tiam cd $ a dus in bucdtérie ca sd plangd, M-a cuprins 0 urd puternicd fata de buniea, urd ce a rSmas pentru totdeauma cu mine, Timi venea si-i fring, edtul. M-am uitat in jurul meu, dar pe terasa n-am descoperit mimic de falos, — Trebuie 8-1 arataim ce merita, a zis si. Bunica ti dadea inainte pe un ton atotstintar Ai vaeut, maica? Ai vazut cum raspunde nevasti-ta la bundtatea noasted? [fi pare bine acum ea i luat nevastd cu scoala? Nici ou stim ca lumea de unde naiba vine si de unde se wage! Ah, daca o lnai pe verigoara ta, mdcar 3 irebuia $4 te strafoe! atéia, Dar nu... demnul s-a indragostit, Acuma, am cine e. Te-ar fi ajutat si unchiul tau, nu mai cum de le-ai indragostit de negricioasa asta, en nu pat pricepe. Au ficut ceva vrdjitorie, am stiut ew... dar cine sa ma asculte pe mine? — Ajunge, mamé, cu ce te-a deranjat Maryam? © femeie mai cuminte ila locul ef Mda, am vaaut Nua mu are nimic, — Nu, dragul meu, ea nu are achi pentru noi. Tn timp ce Fataneh tu Se mal Pasegte, Am vasut cum mi-a rispuns. imic nepotrivit, a spus doar ci l-am dus la doctor si ne invité la ci din inima de sapte ori pe siptimdna, in casa ta au indraznim 4 trecem pragul nici macero data pe luna Mama, care locmai adusese tava de ceai, a auait ultimele yvorbe $i a Hispunts Cu vaca sugrumala: — Voud nu va place 34 veniti la noi, Pentru ca, altfel, usa noastra va eo mereu deschisa, Inteleg, va place mai mult $4 mergegi la ei, si va dau dreptate. Orice ar fi, ea ¢ fica surorii dumitale, cu ea ai ce discuta. i n-o podideasca lacrimile in fata ei, a alergat in casa. M-aim uitat din now in jur, Babi se fntristase, dar Asi se infuriase, Mi-au cdrut ochii pe o caramida pusa proptea la uga, ca sa nu se inchid’. Fara zgomot, m-am tarat inapoi, m-am saltat pe vine, am mers.