Apicultura ivlie 1974CUPrEe Nr. 7 — ivlie 1974 — Anul XLIX REVISTA LUNARA DE S$THINTA $I PRACTICA APICOLA A ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE. DIN R. S. ROMANIA SUMAR Pag. GH. LAZAR — SA prevenim deprecieren calitatii mateilor 1 M, MOREANU — Memoria la albine . . 3 1. ASLAN Q, metodi pentru sporirea producti COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Pregedinte : Prof. dr. ing@@i HARNAT Vieepres. Ing. NIC ro" Prof. COSTACHE PAIL Secretar general Ing, EUGEN MARZA Membr : VASILE CANTEA Ing. STELIAN pINESCU CONSTANTIN FUIOR ION GRaMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALAIU Prof, dr. EUGEN MURESAN STEFAN NASTAC TULIU URDUG Dr, ing. LIA CARMEN SPATARU «= Ing, TRATAN VOLCINSCHT . ceara ‘ COLEGIUL DE REDACTIE | 1. KRARFT —Finisarea, vopsirea sl intretinerea stu- Ing, NICOLAE FOTI — responsabilul | pallor : 3 : 3] colegiulus, ing, CIOLCA ION, 1 ee. a Be CIRNU IOAN, dr. COLTOFEAI Montarea gi completares ¢ | NTCOLAR, ing, HARNAS ALEINEL) TLIFSTU NICOLAE, ing. IONESCU Z.AZRAEL — Gratia curioasé 8 ‘TRAIAN, MARINOIU" ION, prof. dr. Fs MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU | 1 OGRADA 4 otosim coreet medicamentele tn Vitacs de winnie aekn Nea a VOICULESCU ZAHARIA si ing. | X. GAINA — Procedew practic de @psirea. tocamici- VOLCINSCHI TRAIAN membri, net pasta In preventres@focet x GR. BRATIANU, — Albinele din Vasiui in on le judetu= ABONAMENTE iw Gontanta i — pe trei luni ©. OCRALN © vizita de neuitat 7 — pe sase lun 18 lei L. GHISOIU Exeursie decumentaré — pe intregul an 36 leit v. PADURARU Constituirea unut cere apico! pionieresc Copertasiaiaieicaten CL. HRISTEA — — Nomenclatura aptcola romanessea Jagurilor ai i in ca- e - Documentar apicot drul Combinatului_apicot oe al Asociatiet Crescatorilor = Scurte suri aie, vee — De vorbé cu eititorti Soueréaeite Vo es PoTae zarea florii-soarelui cu ajutorul albinetor. Aa 7 Me st 0 7 2 7 2 7 6 2D 2 eo Revista Apicultura Bucures! harms me sms mes REDACTIA $1 ADMINISTRATJIA: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE i, Sectorul 2, str. Telefon: 12.86.27. lulius Fucik nr 17 msm sms s ms.¥ SA PREVENIM DEPRECIEREA CALITATII MATCILOR Prot Gu. Laake str, SArdiriel ne, 154, Zagt Inc din 1960, am inceput sa cresc matci in stupina mea, folosind tot felul de metode recomandate de literatura apicola si sfa- tuindu-ma cu alti apicultori mai experimen- taji. Tot in acel an am procurat cifiva stupi miultietajati, Lucrind cu acestia, am observat cd multe matci erau schimbate ‘pe cale linls- tité de cétre albine, uneori chiar In anul introducerii lor in stupi, dar cel mai adesea fn anul urmétor. Analizind acest fenomen, am constatat cA matcile respective au avut momente grele, dacd nu chiar periosde de timp mai indelungate, de viajé_necorespun- zatoare. Astfel, cercetind insemnérile din car- netul de stupina, reiese cd o mated, finuta 36 de ore in colivie, a fost primita de albine sia inceput ouatul, Dupa citeva zile ritmul de ouat @ incetinit, fafa de alte matci din aceeasi categorie. Controlind stupul peste 2 saptamini, am gasit 2 botci de schimbare. Le fel au procedat albinele altel familil, care- ia i-am dat o mated, jinuta in colivia de lernare inainte de imperechere, apoi a stat intr-un nucleu de imperechere o luna. In acest nu- cleu ea depunea olte 3-5 oud intr-o celula, pe toute cele trei rame. Ca si-i creez con- difii, am dat-o unei familii puternice. Sprey toamna a fost schimbata de albine, urmasa sa raminind trantorifa, fiind nefmperecheata. Matca veche a fost omoritd. Cauza : degra- darea. Tot la o atrofiere a organelorde producere @ oudlor au dus si alte manipulari ale mat- cilor : marcarea lor prin prinderea de torace sau strinse cu o plasd, scuturarea albinelor cu matea pe rami, izolarea pe timp mai in- delungat in rama’ izolator, taierea aripilor sau a picioarelor si altele, Majoritatea apicultorilor reusesc sit creasca mitci, uncori de calitate ireprosabila. Abia dupa eclozionarea matcilor se ivesc probleme, care adesea ne scapa de sub control, sau pur si simplu le ignoram. Adesea procedim gre- git la organizarea nucleelor de imperechere, desi folosim recomendarile din literatura, Tata si citeva exemple din acestea, care dupa pirerea mea, nu contribule tntoemai Ja men- finerea calitatilor mateii : 1. Majoritatea autorilor recomanda ca pentru Smperecherea matcilor si se creeze nucle mici, cu albine tinere si strdine, motivindu-se acest procedeu astfel —albinele tinere primese mai usor 0 noua mated, avind st capacitatea de a o brani mai bine cu laptisor ; — nu se imobilizeazi un numar prea mare de albine intr-o unitate biologica unde nu se creste puiet, avind o functie cu totul temporaré, limitaté, incidentala ; —dac& sar da o matc& tindrd, netmpere- cheata, unei familii normale de productie, in aceasta s-ar Intrerupe ouatul, fenomen cu totul nedorit, mai ales inaintea unui cules principal. 2, Dupa imperechere se recomanda ca mit- ile si fie date unor familii normale, fie ca sint orfane, fie chiar spre a inlocui matcile batrine sau’ necorespunziitoare. Pentru protec- tia matcii se ia diferite masuri cum sint: coliviile, scuturdrile de albine, naclairea matcit cu miere, uneori chiar amefirea albi- nelor cu diferite’ substanfe etc. 3. Pentru pistrarea matcilor ce prisosese se recomanda nuclee, uneori cu albine straine, mai mult tinere, ‘pe un spafiu restrins, cu hrand si de calitate indoielnica. 4. Pentru a intari familiile de productie se folosesc pe o scara larga tot felul de uniri, fie intre familii normale, fie a nucleelor cu familiile de bazd. Bineinjeles ci, in primul rind se iau masuri de protectia mateii, deci tot colivii, rame izolator, stropiri cu substante aromatice, ba chiar si cu unele toxice: alcool, petrol, benzind ete. Din analiza numai a exemplelor de mai sus, este justificatd si legitima intrebarea: Oare toate acestea fi fac bine mateli si chiar albi- nelor respective? Oare ele nu lasi urme destul de adinci, care, dacd se repetd sau persista, nu cumva duc la degradare ? E adevarat cA toate masurile de protectia matcii sint absolut necesare, des! par brutale. Fara acestea nu putem lucra fn stupind, mai ales in unele situafii speciale, cum sin schimbarea métcilor, unificdrile de familii, diferite roiri artificiale, indreptarea familiilor bezmetice, imperecherea matcilor etc. Daca nu putem si renuntam la ele, cel putin trebuie sa ne gindim la un lucru de mare importan{a, c& putem limita la maximum timpul cit’ trebule si dureze situatia anor- mala pentru activitatea matcii. Apoi sd ve- dem dacd nu cumva sint si alte posibilitati de_a evita total, sau mdcar parfial, starile limitative, inhibitorii, asupra funcfiilor fizio- logice si poate chiar psihologice ale matcilor i albinelor respective. E ugor si comod s& folosesti anumite. procedee, elaborate si fon- date stiinjific, pe care ni Je pune 1a dispozi- fie literatura’ si experienta apicold. Dar, mi se pare ci prea pyfini dintre nol situ sil do- ‘zeze, si limiteze aplicarea acestor procedee. Apoi si zicem cd se aplici in med corect, in schimb, nimeni nu se gindeste la urmari, Ja consecinte, care adesea, tsi spun cuvintul mult mai tirziu, ind nicl nu pol! binui aST provin din anumite greyeli, cu ocazia unor iucrari, uparent bine iacute. sevenind la exempiele de mai sus, cam cum S-ar putea face ca Un nucle s4 corespunca tn tocul scopului urmarit, dar in acelasi timp sa creeze conditii pentru a evita degradarea matcit 7 Nucleul respectiv trebuie pregatit din tmp Pentru ca atunci cind i vom da o botca, sa tba toate categoriile de aibine. Intre ele sa He deja tormata o unitate de ordin biologic, reiesita din conviejuirea in comun, adica o familie mica, dar organizata ireprosabil. sub raportul repartifiei sarcinilor si @ ordinei, care caracterizeazd orice familie de albine, desi in miniatura. Intr-un astfel de nucleu va ecloziona matea, se va imperechea; va incepe ouatul si va activa normal citva timp. Dac matca’ res- Pectiva trebuie data unei familii normale, puternice, se va duce cu ramele pe care activeaza’ si cu albinele sale in siupul res- Pectiv. Pentru a nu fi atacata de albinele gazdei, nu se va pune in colivie, ci rama pe care se afla cu albinele sale se introduce in rama izolator cu plasa de sirma. Aceasta se agaza intre celelalte rame ale nucleului adus In acest fel, timp de 24 ore, matca isi con- tinua activitatea normal. Intre timp ambele familii se unificé, se deprind cu noua stare de lucruri si, dupa eliberarea matcii, totul va fi in perfecta ordine. In acelasi seop, dar cu mai pujind garantie, Se poate folosi si cdpacelul de plas de sirma, cu care se acoperé matca si citeva albine, unde se tine un timp limitat. Acest mijlo¢ da rezultate mai bune si mai sigure cind se dao mated imperecheaté unui nucleu. In familiile puternice, albinele rod celulele de Sub capicel prea curind, patrund in interior si, de cele mai multe ori, omoard. matca, To- tsi capacelul_e mai recomandabil decit o colivie micé, unde matca sta izolatd, uneori chiar si 48 de ore. Cel mai bun mijioc de a evita crearea situa- fillor anormale pentru matca este ca ca si se nascd, sa se imperecheze gi sa activeze tot timpul in cadrul aceleasi familii. In acest scop se iau masuri de dezvoltarea nucleului, pind ajunge la nivelul unei familii normale. In acest fel, atit matca selectionata, cit si albinele respective isi pot pastra si valorifica Ja maximum Insusirile mostenite si deci le Yor transmite urmasilor. In continuare voi da citeva relajii despre felul cum am organizat in stupina proprie imperecherea mitcilor si apoi dezvoltarea nucleelor in familii normale. Amenajarea stupilor-pepinier’ Pentru a folosi in mod productiv stupii vechi, unit cu diferite dimensiuni, i-am amenajat istfél_ca si-i pot compartimenta, in vederca _cresterii si imperecherii miteilor. Iam nu- mit stupi-pepiniere. Majoritatea’sint con- struifi pentru rama mica, de multietajat, dar aaj am cijiva si pentru rama mare, norinaia de 435 x 300 mm. Unii sint cu 9 comparti- mente, alfii cu 3 si unit numa cu aoua, putlndu-se introduce diatragme etanse, mo- bile, subjiri din P.-L. sau placaj. Cei cu 5 compartimente au 3 urdinisur: in aja si doua in spate. Cei cu 3 compartimenve au aoua urdinisuri in faja si mai spre margini, iar unui in spate, la mijloc, jos. Cei cu doua compartimente au un urdiniy in fala, spre stings, iar al doilea in spate, pe dreapta. Urdinisurile sint separate de cee vecine prin scindurele perpendiculare, care formeaza un fel de veranda, vopsita in in- terior cu o anumita culoare — aib, albastru, galben, maro — pentru orientarea’ albinelor si, in Special, a matcii, cind iese pentru im- Perechere. ‘Tot in acelasi scop, au yi scindu- rele de zbor, de forme diterite, care sint distanjate unele de altele astfel ca albinele 8 nu poata trece de pe una pe alta Fiecare din acesti stupi-pepiniera, fara dia- fragme, poate adaposti o familie normala, inainte de a trece la formarea nucieelor de imperechere, ca si dupa aceea. Ble pot primi magazine de recoltd, iar cei mici, egali cu corp de multietajat, pot primi corpuri suprapuse, sau ei la rindul lor pot fi asezati pe alti stupi si corpuri corespunzatoare, Es Au formeazd un inventar mort sau numai temporar, ci sint folositi in tot cursul anului. Astfel, vara, in ei se cresc matel, pe care le adapostese pe timpul imperecherii si pastraril lor la intrejinere. Prin minuirea diafragme- lor, uncle compartimente se dubleazé ca spa- \iu, favorizind dezvoltarea nucleului vecin, prin unire sau extindere a cuibului. Dupa terminarea imperecherii matcilor, in aceste nuclee se adapostesc matcile bitrine, schim- bate. Aici ele activeaza pe 3—6 sau chiar pe 10 Tame, dupa puterea familie sale, pina toamna tirziu, cind fac trierea si lichidarea unora din ele. Dupa aceasta se organizeazd fernarea matcilor ajutatoare si de rezerva, care vor fi folosite, in diferite scopuri, in anul urmator. In acest fel, aproape in per- manenta, am pregatit materialul biologic, pe care sil folosese, {4rd a deranja stupii de productie, prin manipulari de rae cu puiet ba nici cu hrana, care, aproape in perma- nent se giseste in acesti stupi, daca sint minuiti in mod judicios gi corect. Popularea stupilor-pepiniere Inainte de a-mi construi acest model de stupi, am avut multe necazuri cu formarea nuclee- lor de imperechere a matcilor. In acest scop seoteam rame cu puiet si cu albine din mat multi stupi de productie, le puneam intr-un compartiment in stupul orizontal, sau in corpul superior la stupul multietajat, apoi altoiam botcile. Albinele batrine pardseau nucleul iar cele tinere, straine una de alta se infrajeau pe parcurs, Intre timp ecloziona mata,Peste citeva zile iesea la imperechere sau numai ca sA se orienteze. La intoarcere, pe urdinigul respectiv nu vedea nici o albina, ori numai citeva. Aliiuri, 1s urdinisul familie: de bazd, vedea © mulfime de albine. Natural, ca intra acolo, iar acestea, fara crufare, 0 omorau. Am in- cercat s4 dau matca tindré familiei de baz, iar matea batrind am izolat-o in nucleu, Am avut alté surprizd: se intrerupea ouatul, al- binele lucrau slab, pe lingd alte riscuri de a se pierde matca in afara stupinei, deci fa- milia de productie s4 rémind orfand, sé-si construiasca botci, daca mai are larve si oud, deci tot paguba, Atunci mam gindit si evit toate aceste ne- pliceri si pagube. Am constatat cd ratacirile de matci, la imperechere, nu se produc nu- mai din cauza lipsei de orientare, ci si lipsei din nucleul respectiv a unui numar cit mai mare de albine zburatoare. Desi inca nu am convingerea, dar binuiesc eventualitatea ca matca, fn zborul sau nupfial, este insofité de © suita, care o conduce, poate o si apara, apol o aduce a stup, Aici, in fata urdinisului, este asteptata si Intimpinata de mai multe albine, care, cit Ipseste matea, fac semnali- zarile ‘cunoscute prin bitaie de aripi si ema- narea mirosului specific din glanda lui Naso- nov. Daca lipsesc aceste albine, matca se ré- tdceste si sigur este omorita. Acum, eind am stupii-pepiniere, nu am pro- bleme: Foarte rar se intimpla sa se rati- ceascd matcile la imperechere. Am observat matei care au icsit de 2—3 ori, In aceeasi zi, dar reveneau cu precizie 1a ‘urdinigul lor, desi numai la cifiva centimetri se afla un alt urdinis, poate si mai populat si insorit. MEMORIA LA ALBINE M. MOREANU c& memoria” albinelor ar sez Secretul cred c& este nucleul respectiv, care este 0 unitate biologied bine inchegata, for- mat la timp. Tati cum procedez la prima populare a stupului-pepiniera ; Mut din loc stupul unei familii puternice. Pe scdunelul séu pun stupul-pepinier’, fara diafragme, In acesta mut intreaga familie nor- mala, iar dacd este nevoie completez spatiul gol cu faguri cladifi sau artificiali, dupa caz, In cazul cd mai ramin rame, le dati_altor familii din stupina, Vechiul 'stup se indeparteazd. Acum se pune problema urdinisurilor, cici acest stup are mai multe, asezate in doua parji, insd albinele familiei mutate sint obisnuite si intre dintr-o anu- mita direefie. Tocmai in acea direcjie asez stupul ca sd vind cu unul din perefii fara urdinis. Ele fl vor cduta cltva timp, vazind cA n-aui ce face, vor gisi unul din urdinisuri in care vor intra. Simfindu-se oarecum stra- ine, vor face zboruri de orientare si se vor obignui cu ele. Ulterior stupul se va aseza astfel ca s4 vind cu urdinigurile spre rasdrit si spre apus. Mutarea acestei_familli in stupul-pepiniera se face cu 10—15 zile inainte de a tncepe formarea nucleelor. In acest tlmp, albinele se Yor acomoda, vor face ordine in stup, se vor organiza in Taport de noua situatie si vor intra in normal. Cu clteva ore Inainte de altolrea botcilor, se izoleazi matca veche in alt stup, se aseaza ramele astfel ca sA fie fn fiecare nucleu puiet cApacit si hrana respectiva, apoi se pun diafragmele. Spre searé se altoiesc botcile. Si cu aceasta se termina organizarea nuclee- lor, care ulterior yor indeplini in continuare, fara intrerupere diferite functii. stupii. Nici prin gind str, Culmea Veebe nr. 4 Sector 4, Bucuresti Nu cred s& fie stupar si nu se fi intflnit in practica sa a- picoli cu aceastA insugire a albinelor. In manualele de specialita- te si in multe articole, vor- bindu-se de acest subiect ga- sesti notiuni foarte diferit tra- tate. Chiar gi titlul acestui articol este mult controversat, adict ar fi bine spus ,memorie“ la albine, céci dupa unil autori, aceast’ notiune ar constitui un apanagiu exclusiv omului Ficind abstractie de toate aceste discutii controversate, voi descrie unele ntimplar! reale, petrecute sub ochii mei in stupina personal. Sint cffiva ani de atunci, cind intr-un_ sezon, am plecat cu stupii fn pastoral la floarea de tei si floarea-soarelui si du- p& 32 zile, m-am inapoiat. Nu am putut aseza _stupii chiar pe vatra lor, cfc fn Iip- sa_mea, un vecin’ nestiind c& mA voi’ inapoia, mai devreme ca altédaté a ocupat _vatra stupinel, depozitind pe ea nis- te materiale de constructie. In schimb mi-a oferit un alt loe la 30 m distanta, ca sé-mi a- nu-mi trecea atunci ¢& albine- le mele, dup& doua transpor- turi_ in’ pastoral la distante de 30 51 50 km si dupa atlta timp, isi vor mei _,aminti* de vechiul loc, Cu uimire am con- statat cA ele zboardé pe dea- supra, materialelor depozita- te pe’ vechiul lor loc. Nu_e- rau chiar asa multe albine care si vizitau locul de pe care au fost matate cu 32 zile fn urmé, cdci este de la sine inteles, c& in timp de o lund, in toiul activitétii primenea- la lor in urma pierderilor se face foarte sim{ita. Totusi e- rau ined destul de multe care jtineau bine minte* vechiul Jor loc unde fuseseré ampla- safi stupti.Alta dat&, am venit cu_stupii inapei (datorité unor impre- juréri_ neprevazute) dupa un timp de 10 tile gi i-am agezat pe _vatra lor Ja intimplare, far si tin seam de vechea | ordine de cum erau asezati fiecare, Am vizut cum de as- 14 data foarte multe albine veneau direct pe locul unde pstiau* c& se aflé stupul lor $1 nimereau fn stupi siraini. ‘A fost o mare invalmaseald, iscindu-se le unii chiar luptd fi toatl regula, soidindu-se cu multe albine. Era x exphicabil, interval’ de timp, fiind foarte scurt, si re- cunose ci am gresit, netinind seam de vechea schema care ma obliga s3 agez la iaapoie- } re fiecare stup pe vechiul lui ‘ F ceastti privinté dup& cum am aratat in primul caz. Cu aceasté ocazie mi-am a- mintit cum un stupar reco- manda Inir-un articol din re- vVisté, spre stiinfa tuturor, ca pentru a muta stupii trun loc Jn altul foarte apro- piat este de ajuns ca si-i pur- Yam inte-o roabé, de doud trei | ori in jurul stupinei gi da- torit& zdrunicinéturilor albine- le isi vor pierde memoria Jocului pe care au fost. Ce-i drept nu am verificat sceqeta recomandare, Dar vi comportarea “albinelor mele, dupé 32 zile si cu éruscloares suferith in cele doud ‘transporturi, plus a doua card, dupi 10 zile, mai trebuia si’ verific aceasta re- comandare ? Cu gindul ¢4 in diferite im- prejuréri poate va servi vreu- nui stupar, voi ardta in in cheiere cum 0 daté am fost nevoit s& mut intreaga stupi- na de 60familii si tocmai in- te-un timp de sezon activ pe un alt loc la 30 m distanta. ‘Mé frémintam cum sd adue la indeplinire aceasté opera- fie, fra ca si am pierderi de vreun fel, céict nu citisem nicdieri, cum ar trebui si procedeze intr-o agemenea si- tuatie, asa cd lucrarea am f2- cut-o dupa cum am crezut ci va fi mai bine. Si_am procedat in modul ur- mator : Seara si in timpul noptii, am Mutat toatA stupina pe locul td. aliturat, dupA cum am spus Ja vreo 30 m distant. Pe fie- care scinduried de zbor a stupilor, in dreptul urdinisului, m citeva fire de pa- ie, pentru a le mai zAbovi si fncurea putin iesirea la zbor in prima zi pe noua vatri. Pe vechea vatré adici acolo un- de se aflau stupii inainte de mutare, am agezat_cam pe toaté ‘suprafaja_ grdmajoare mici de tot felul de gunoa- ie (paie, surcele etc). Facin- du-se ziud si albinele Ince- pind zborul’ spre _activitate, am dat foc la aceste gunoa- fe, care impragtiau pe toatd suprafata locului un fum des, indbusitor. ‘Am finfrefinut “acest fum a- proape toaté ziua. Albinele lesite in zbor desigur cd ve- neau in numar mare la ve- chea vatré, ins locul gol si fumul care nu le convene: Je facea si se indepirteze. Aceasta a tinut pind spre sea- ri, albinele insi cercetind lo- cul in numér din ce in ce mai mic. A doua zi diminea- fa, am aprins'din nou gunoa- ele, dar numai pentru putin timp, cei am vazut cA in ac- tivitatea lor nu mai era cazul de o preocupare mai insisten- Dupé 3—4 zile, activitatea era complet normala pe noua va- tr. Reusisem per © METODA PENTRU SPORIREA PRODUCTIEI DE CEARA 1 ASLAN Str. Mitropolit Varlaam nr. 172 sectorul a, Bucuresti Din vara anului 1971 practic 0 metoda care d& rezultate superioare celor recomandate pind acum in literatura de specialitate. Metoda a dovedit cu prisosinta ci nu aduce nicl_un prejudiciu activitatii familiilor de albine si nici productiet de miere. ‘Stupii pe care fi intrebuinjez de 13 ani sint stupi din PFL cu peretii subjiri de numai 3,9 mm. Stupul se compune din doua corpuri pe verti- gala. Jos, pe fundul mobil, este un de Dadant-Blatt cu 10 rame. Deasupra, cel de al doilea corp este de multietajat, tot cu 10 rame. In corpul de jos in care se dezvolta cuibul fa- miliei de albine,ramele sint asezate astfel : linga perefii laterali, in stinga si dreapta, se gasesc cite doud rame de Dadant-Blatt, pen- tru rezerva de miere, In mijloc asez pe centru doud rame de multetajat iar in stinga si dreapta acestor rame, cite o rama de Dadant- Blatt. In ultimele doua spatii asez cite 0 rama de multietajat. In corpul superior, toate cele 10 rame sint de multietajat. Aceasté metoda de intercalare.a ramelor ne va aduce satisfactii la controlul facut dup& doui-trei zile de la deciansarea culesului, eind ‘vora observa c& diferenja de 7 cm — diferen- ta de lungime a ramei de multietajat fata de rama Dadant-Blatt — este ocupaté de un fagure crescut de la un cap la altul al ramei.