»Marina este cel mai puternice argument pozitiv care arati Iumii e& un popor tri ieste si vrea”. AL, LAHOVARYNevoia de continuitate ACADEMIA! . . pag. 19 © Cum s-a ajuns a criza din Golf pag. 21 i \ \ \ EMINESCU \ pag. 8 simanca | | vox 2} } _ | © |ARMATA B CU NO ~ pak. t ‘ © Din gindirea militara \ \ a inzintasilor most ess. 9am 5 : @ Jurnat de bord \ | i Saco | | @ veteran e \ Bae amintese . . pag. 10 aren \ mia * pag. 14 umes evwhr \ \ \ \ | © Din experienta flotelor st yy maritim militar... pag. 9 © Amplexiuni, note editoriate, aunturi. .. = «page 26— | © Remember ‘COLEGIUL DE REDACTIE: Cpt. rg. If Toan DAMAS CHIN, redactor sel, maior Costin CONSTANDACH®, secretar de redactie, ept. If, Ananie GAGNIUC, redac tor, It major Marian MOSNEAGU, redactor. Corectura: Floare BRANZA; Dactilografic: Carmen REBEGILA; Foto: Alexandru CALIMINTE. Tipogratia MAp.N. Constanta Oda ES TD,MARINA ROMANA @ 94 ianuarie 1859 — UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE int moments in istria what popor despre care AS Se vorbeste la treeul, poevent $1 stor. UNIEEICS ssia un aaiiel de moment senten. ne, roman) 24 Tamuarte 1609. moumonsi.socole yi sccole de tupls pentru impliniveaaceluts Mes!’ — UMIREA {turer ‘romdnilor. ‘recind esto Dacia Pe iim la_ncel ev iedia somanese, cind assrabi Breau Tara si peste nord Gurifor Duna, pe. acel int are Poarth numele Tor de domnitori GatQtor init aintea Ja Mare. Tancu de Hunedoara nu era numa guvernator al Ungariei, dar mai ales voievod al Transilvaniei si_al Tarli Romanesti si pairiste al Moldovei, cam il considera Bogdan al T-lea. Si se cere a aminti ci domnii nostri avesu ea loc de res. triste cetati peste granitele impuse de yrem: Fagarasul, Almasul, Ciceu, Cotatea de Bala... Dar tot ei au 'ridicat pentru fratii lor, granitele vremel- nice netiind un impediment, Ieasuri de inchindciuse = Ia Focsani, la Simbata, la Tirgoviste, ca si amin fim mumai cite una din ficcare tard. 24 Tanuarie 1859 — UNIREA Principatetor Romi ne sub acelasi domn, Alexandra Yoon Cuza. $i fa romanilor dea se uni sub un singur domn a avut ecou Ia toti romani de oriunde se aflau, dar s-a si impus in fala Apusului, co isi dispula si atumei inte- januarie 1859 — prima treapti a UNIRIE noastre le-a ereat si pe celelalte — nojembrie 1878, Dobrogea, uniri cu Basarabia, Bucovina si Transilvania, anal Tal Romaniei Mari. 1 Decembrie 1990 — 74 national anului 72. tuluror romanitor bat In zi de sirbatoare eu acelasi dor al frafilor pentru frali, ca intotdeauna, pentru pace si intelegere, edci speranta si gindurile bune Law insotit pe roman si Ja plug, si la lup{a, si in zi de sfinti sarbatoare. Mariana PAVALOTU LA CATARG — »CEL TRICOLOR CU BANDEROLA“ 0 important hotarire a domnitorului Alexandru loan Cuza Nava ,Roménia* (machotiy Putine domnii din istoria noasira au avut de re de la Bucuresti un exemplar al pavilionulyi flotei volvat ‘probleme atlt de numeroase si Insemnaty ca . comercial? spre a pune capt amestecului din pat= cea a lui AL T, Cuza. Ble izvorau din necesitatea im tea impiegatilor marinei imperiale in privinta paVi- perioasd a aecelerarii dezvoltarii societatiyroma- Hionului ce este a se destina pentra navele romane*. esti, cerin{ai ce impunea infiptuirea wnitita tuluror Ministerul sa adresat Prefecturii Bréila, solicitindwi domeniilor viet economice, sociale si politice, con- MARINA ROMANA eee + He. sd urim echipajdlul redactional si tuicro Muon de. tapi "marindveasci ‘ce Yor. serie, dru- muri limpezi dinspre realitate spre cuvint, dinspre dragoste spre adevir si Intelepciune. Steaua polark a bunilor si strabunilor si le cdlauzcascé gindvrile si faptele, pentra ca fiecare cuvint si expxime [rumo- stl, prin fiecare paging si rodease’ bins! Vira ancora, Pinzele sus, la catarg... (urmare din pag. 3) abastru dispuse orizontal de sus in jos. Ministerul a supus la 19 mai 1861 atengici Consiliului d2 Ministri propunerea Prefecturii Britila, pe cave gi-0 insusise, In twma audierii materialului, Consiliul de Ministti a hotirit ,,si se adopte fn comun pentris bastimenie- Ie ambelor Principate cel tricolor cu banderold, {ara mared deocamdati (Ibidem, p, 5 Consilial de Ministri de la Tasi a fost de acord cw decizia Bucurestiului, astfel cd la 10’ iunie 1261 S-a putut inainta domaitorulyi_ un rapot Printr-un jumal domnese in tei articole, Al. I Cuza a aprobat, la 22 iunic 1801, modelul noului pa: Nilion si-a_ autorizat Ministeral ‘Afacerilor Straine de la Bucuresti ca, prin intermedi] agentuhti diplo- matic de la Constantinopol, si se aduea 1a eunoj- Lina Tureiei hotaritea Principatelor Unite i si cea- Hi recumoasterea Jor De la aceasta datd toate navele rominesti obligatia de a ridica la eatarg si a purta | si ogeanele Jumii tricolorul statului roma In perspeetiva tmpuhs, hotiirirea Testi de Cuza, Ia 22 hinie 1061 a conteibuit Ia unirea flotei comer: Siale a Principatelor sila intiri tonomiei si demnitatii statului roman. Cap compas — largul mari fea oprelistt, Un firm de bine si frumos intotdeatina, Catauzi si veghe sleava cea bund a neamului nostra de 1a Carpati, Dunare si Mare. Vint bun din pupa corabiei. Drum bun, cu folos $i noroc echipajulai vedactional. Horia Titus VASILON: pocce tcc =| Breviar maritim militar ad ) MAREA BRITANIE @ Programul Trident" prevede inlocuirea weptati, a submatinelor purtitoare de rachete »Polatis", Conform acestui program, — primele trei submarine: ,VANGUARD", , VICTORIOUS" si VENGEANCE" au fost deja”comandate £3 [mel Viewers. @ Din cele sase submarine de atac ,TRA- PALGAR* comandate din 1979 (in afars de »TIRELESS", prototip), patra (,TURBOLENT’, »FORBAY", ,TRENCHANT*) sint “deja in ser” Vieiu, iar al’ cincilea, VALIANT va fi ope- rational in acest an, Aceste submarine sint do- tate cu rachete antinavii ,Sub-Harpoon" si tor- pile Spearfish de 533 mm, Aceste submarine, care au corpul acoperit cu un material de com: poritie speciali, facind dificil’ descoperirea lor prin hidrolocatie, sint considerate ca fiind cele maj silentioase dintre submarinele aflate in servietu. @ Portavioancle ,ILLUSTRIOUS* 51 ARK ROYAL* vor fi modernizate (,INVINCIBLE" deja a treeut prin aceste operatiuni). I I | | ! I I I I I ! | I l l ! l @ Programa tregatstor 22% ese terminat, in U ! I I I I l I i I I ! ! ! l setisul ci ultimele din cele 14 nave, anime ,CORNWALL*, CUMBERLAND", ,CAMPBEL- TOWN® 51 CHATHAM" an Cursul ultimatui_an, @ Prima fregati din clasa 23" (sau ,DU- KE"), anume ,NORFOLK* a efectuat deja” pro- dele de mare, in timp ce celelalte sase sint deja comandate sau in constructie, Cele mai avan- sate sint: , MARLBOROUGH" si ARGYLL Fregatele 23" sint cele mai moderne nave din dotarea marinei britanics. at deja in @ »SANDOWN® este primul SRMII (Single Role Mine Hunter) projectat pentru distrugerca minelor acolo unde dragajul clasie nu este po- sibil. Acest tip de navi are 0 mancvrabililate exceptional (practic se intoarce pe loc) si este dotata cu senzori foarte moderni, intre care un hidrolocator cu adincime variabila _,Plessey 2092, precum si cu dowd vehicule subacvatice Pentru neutralizarea minelor individual, C&pitan de rangut 1 | Filaret SINTION | |0 @ @ MARINA ROMANA Veteranii isi amintesc... Cu emotia fir rilos cs ', octogenar Chiar din pi ROCUL IL ASUTAY, de a. domnule = Ge ar cost aforism, stimate COSTACHE 'MUNTEANU? — Dacé {ineti cu tot dinadinsal Si stiti, aceste cuvinte parca Je vad si ‘acum, eraw desenate fn_ur- ma cu 60 de ani, deasupra cabinei itanului de pe primul submacin aflat_ in dotarea Marini Militare Romane, “ DEL FINUL*, fe de oarece, dintr-un defect de fabrica- fie, la inceput icsea Ia suprafa- {4 cu pupa in sus, nu cu prova, cum ar fi fost normal, = Cum ay nist? devenit submari- Tin minte e& in 1931 am fost trimis Ja Fiume, tn Italia, unde se construia acest "submarin’ pentru Ploia romind de rizboi, pentnu a absolvi un cites, uemind’ si fi co- optat apot in echipajul ce avea si adued nava fn fara. Eram p> atunci maisira militar, absolvent al $co- lii de maistri de marina, promo- tie 1926, Am fieut parte, agadar, dine chipajel primuled submarin si, a 9 mai 1936, am intrat In apele te- itoriale romanesti, fiind primiti cu mult fast de Marina Milita ne-a organizat atunei clteva festivi- iti de neuitat. Am ramas ambar- cat pina In mai 1944, cind am fost transfera pe un alt vas de submarinul —,.RECTII- tla Arsenalul ar- matei din Galati. Dupa probele de funetionare, la care am participat, am ramas ‘in continuare pe acest vas, efectuind mai multe misiuni, asa-zisele 5c) in Marea controtind porvitrile de ping la Unde v-au pring, ca si n asa, primele zile ale riz~ 6 duminict Era o zi de v do iznie, cind s-a a Dupk dour zile, marti, 0 uriagi ‘flo Vieticd a intrat fn Constanta, Navele now erau ancorate in radai Vasul am‘eal_ rusese .MOSCOVA* fa inaintat pentru cercetavea 7onei : portulet fe militare cheami COSTACHE MUNTEANU, yal moment am remareat vitring, desenat cu litere mari, un aforism: ,PE CEL CURAJOS NO- trebarea fireasca: scH a reporterului, convins ci va afta Iueruri ine- dite, am pitruns in casa unui veteran de rizboi, veteran al. value | despre care stiam doar ch fusese submarinist. \ ndeva, 1a, vedere, inte-0 | »Am facut parte din echipajul subrarinului Delfinul“ din_apropierea portului, A fost 1u- at in primire cu un puternice fo. de artilerie tras de pe nave tre gi de bateriile de coast ger mane ,,TIRPITZ". Apucase si intre si in Gimpul_de mine, Deodata Iam Vazut cama luat foc si s-a rept, efec- tiv, in dow. Am salvat toata ziua la marinari rusi. Colozna de nave so- Vietice a facut apoi cale intoarsi, Lisinduene in pace, Nu crafi o navi. de razboi obignuits. Ce misiuni speciale aveati? — Chiar de Ia ineeput am fost pusi lx treabi sevioasd, plecind In larg cu misiunea dea Supraveghea intrarea In porturile rusesti. Fae ceam, cu alte cuvints, spionaj (n.n. cercetare si supraveghere) sub al Eram de-acum o escadrila in. car’ intra Ine G submarine mai mici, de fabricatie germant, cu echipaj nemfese. Ordinele operative le pri= meam direct de la Berlin. $titi, 0 regula esentiald pentru folosivea’ in Tupti_a submarinelor 0 constituie pastrarea ‘strict a secretului pri- Vind lect unde acesta se afld — Cum era viata ta bord? — Eram clie 45 de oameni fn ¢- ehipaji tsoldati fn termen (mar! nari), 4 ofiteri_ si restul numai mai- Suri militgel, Echipajul era impair th peo b n doa parti dur, oS, DELFENUL, logonda $i adevsi SZ schipajul dintr-un bord _ putea conduce nava cind se afla la suprafatd sau in timp de pax ce, La misiunile de luptt Ie au parte ambele borduri, Nu a+ veam dormitoare, Dormeam niste patti rabatabile in care ine capea, de fiecare dati, doar 0 ju- matate din echipaj. Cel care se a~ fla la odilna. Nici un om nu se deplasa de la pupa In prova sav in alt compartment decit cu stirea comandantuli care Ia masuri de redresare a asietei (asta in imersi- une). Nu aveam buelitar si mineam numai conserve pe care le incil- zeam la un resou electric. Coman- dante minca ultimul si tot el su- praveghea si impartea masa, Mari probleme aveam in pastrarea pli nif care se mucegdia. Am avut pe parcursul rizboiului doi “coman- anti: pe capitanii_comandori Co: net Lungu si Bibi Costichescu, di oameni de isprav care ne-aul 18 mas pe veci in amintire pentra ca- racterel integru si buna lor pres Aire, Na _vedeam lumina zilel, iar ta suprafaté deseam doar noaptea, cind ne incaream bateriile. — Co misiune mai _deosebiti va rimas in memorie? — Au fost mai multe, dar mi-a- duc am:nte, indeosebi, "de ultima fesire cu ,RECHINUL* cind am fost reperati de radarul de la No- vorossiisk. Bra ora 2.45 dimineata, intro zi de islie, a anuli 1944, cind am fost detectati de niste am- bareatiuni de vindtoare echipate grenade antisubmarine. Am intrat eu ,RECHINUL* in imersiune dar din “cauza gazelor care ne sufocau (eram la 97 m in imersiuns) ne-am restabilit intre dowi ape, a 40 m adincime, navigind in zig-zag. V: nitonrele de submarine ne urmi reat aruncind in urma noastrd 49 de bombe care Ia fiecare explozie faceau sub apd un 7gomot extra ordinar. Am avut noroctl si nu fim loviti, scipind doar cu niste tabla indoitd la libera circulate. Am stationat 0 i Intreagi sub a- PA, recondiffonind sere din sub- — Afi fost decorat in repetate vinduri pentru curajul de care ati dat dovada si afi_prins sfi Silul rizboiului tot in portal Constanta, Povestitiene ce a urmat dup’ evenimentele din au- gust 1944. — Bram in radi ind 0 parte a ote: rusesti a intrat in port In noaptea de 4/5 septembrie am Tost Gezamati, tot ech:pajul, si ni s-a spus ci vom fi ldati fn prizonien rat, Dupii patru zile am reusit si ma ypierd Ie trecerea cchipajulut de pe nava baa spre dana unde eoa ,RECHINUL", Meam furigat in oray"si tot aya sau yevaporat® si MMi colegi ai, me} ce “echipaj. In detombrie, sovieticit ne-au Tat na- Vele si submarinele si le-au dus in URSS. Am pierdut atunei multe nave priniro cave: canoniera ,LE- PRI REMUS*, un crucisitor aizxi- Lar adaptat dupa o nava comerci- als, doua vedete rapide $i cele trei submarine. Au maj fost si alte na- Ve dar de acestea imi amintese, Restituiri fauritorilor de istorie MOTTO: Sintem veriga de legitura intre Vitejia strimositor si generatiile vi- itoare’ D settee pebiatea — i na ne mai poate lua nimeni_a- cest drept — de a ne reafi ma ca pastrton! ai tradifiilor mi- lenare, ca uni ce am raispuns [ard sovaine ordinului de a pleca pe front, spre a ne veintregi fruntari- le Samavolnic cotropite, mergind pind la jertfa suprema, La virsta aprigei tinereti am im- bracat haina militard si clanul v stei ne-a puytat pind In Cateaz si stepele Ucrainei, prin-podisul Tran- silvan pind in pusta ungarii si mai departe prin muntii Cehoslova- ciel, pind in ziua Vietorie. © parte, ca marinari, imbareati pe distrugitoarele MARAT“, MARASESTI", FERDINAND", sREGINA MARIA* "pe vedete, ca honjere sau dragoare, pe ,DELFI- NUL“ sau ,RECHINUL* am finut in 51m forte mult mai_puternics si_am asigurat spatele frontului in ambele campanii, atit in apele ma- ritime, cit si pe ‘Dunare, principala anlera’ de apa europeand. Dar cea mai mare parte, tori do useat in unititile eroie Vizii_ a 9a de la Marasesti, In Reg. 34, 36, 40 Inf, 13 si 18 Art. in sub- unitafile divizionare, am purtat mai deparie stindardul celor ce-au in- scris pagini de glorie in August 1917 la Mardsesti, in leptele de pe Neajlov ca si in Cele de pe euprin~ Tn 1945 ni s-au restituit canonte- rele ,STIHI® si _,GHICULESCU*, distrugitoarele,MARASESTI* 5 ,MARASTI", niste monitoare, —ve- dete fuviale si dou torpiloare. Aw fost aduse 1a Galati, repay si cu cle am format apoio {lola Dazata la Sulina, cu ajutorel circio am efectuat, in 1047, operafiunile de curative 1 dragare a porturilor Su- na si Constanta, Au fost ani te sibili, de lupti, de deziluzii, de sperante spulberate. — Afi implinit anul acesia 89 de ani. Cu ce ginduri priviti,a- cum in urma, dar si in viitor? — Multumese Jui Dumnezeu ca sint siinétos, ci am bucurii de la familie, incolo toate sint intimpliri ale vielii si fie de istorie, daca veeti. Razboiul si cei 12 ani clt am sul Dobrogei in faza initial a pri- mului rézbol_mondial, si am con= ribuit la eliberarea Transilvaniei, ‘a Sia popoarelor ungar, cel 31 slovac de sub jugul fascist, Sintem cei rimasi ined in viata, aproape 200,00) din multele sute de mii plecati pe front si din care multi au cizut la datorie, marturie fiind cimitirele si modesiele —mo- numente de la Dainik, Banska Bis- trifa, Dobreczen, Pestiiny, Eme etc. si ast&zi aducein cu noo sareind prejioasi, aceea de q face meret pururi vie jetfa lor. LE raaury Sinwem Veteranii de razboi, ae eum Ia 69 sau peste 90 de ani. cei care cu 49 la 45 ani in urmi craer tinevetea armatei. Am fost peste 4 decenit dati lao parte, dati ui- tarii, dupa ce, prin mars ‘de citeva luni'de zile, ne-am bucurat la ina- poierea in fara de primirea festivi $i defilarea pe sub arcul de rium! al capitalei Ni s-a Iuat apoi dreptorite aate- rior statute prin grija_ poporului, mul{i au fost pe nedrept deblocati, ingrosind cadrul disponibil, pier zind ‘drepturile de Invalizi, desi aveaw mini, maladii grave, parti din corp lipsi, jar gratuitatile legifera- fe, anvlaté ca urmare a diabolicu- stgt pe submarin sint evenimente! pe care nu le pot ita, dupi cum, hu uit ca fa fiecare an’ sa particip: Ia slujba do pomenire a celor ce nu mai sint, din fostii mei colesi de echipaj: Cristian Popescu si Constantin Dobre, Eustatin Dimoss Tonel Baldnuta si altii, fiele tarina ugoar! Cit pentru cet de azi, le dorese siindtate celor care ne | mai finem inch taxi dintre noi, fostii membri al echipajului de pe’ ,DEL= FINUL", jar color tineri ce au fy evt Revolutia, succese gi putere de) a Tupta cu necazurile vietli, deoas yece, asa cum bine spuneati, ,P NOROCUL IL A~ — Va mul{umese, in numele lorilor publicatiel noastre, ca lui plan de economil pe seama maf selor populare, ‘Astizi, ASOCIATIA NATIONA: LAA 'VETERANILOR DE RAZ. BOI, ct filiale in toate judetele $i subfiliale in centrele mai importan- te ish propune si luple pentru re: considerarea identititii noastre na- tionale, umbrit peste 45 de ani de ceilalti” eroi", singurii pastrati in panoplia’ neamului romanese timpul dictaturii, Asociatia lupti pentru reelipata: rea unor infime gratuitéti obtinu de veterani in urma celor dow rizbeaie: mondiale, Ds asemenea, face demersuri pentru Imbundtifirea stiri mate: Hale a marei mase a veteranilor ti rani, chiwernisiti* de dictatura cla: sei miuneitoare ct pensii derizorii de 501 la 800 lei, pentru adaugares la ani de munca a perioadei dé front, a celei petrecute in prizonic- rat uneori pind la 11—13 ani, a a. nilor de scoala militara, concentr ete, ca ani dedicati slujbei in_ar- mati si datoriei fata de PATRIE| cu toate privatiunile suferite mai ales fizice. Ta municipitl Constanta s-a_con- stituit fnea de la 16 martie a.c, filial veteranilor de rizboi, invalizilor 5 Vaduvelor de rizboi’ cu activital organizatad continuu la Casa Arma; tei, colectivul de concucere luerin intans la luarea in evident’ a ve- teranfior, eliberarea _ legitimatiiloy si incigneler de veteran, completa! rea lipsurtior si elueidarea si wait Colonel in retrager Val DUMITRESCt (comtinuare In pag. 17ite condeie nu s-au incercat in destusirea sub- tilelor legituri sufletesti dintre sufietul Poetu- Si, poeia cu un anume fior sumbru Mai am un sigur dor“, Poetul incearcd un testament in care evock drept ideal al trecerii in nefiinta peisajul i- nistitor al tirmului, departe de tumultut Tumi... Dar marea nu este numai ambianta viitoaret linist cterne. In Viziunea poetului ea apare in nenumdrate ipostaze, fie pentru a situa in preajma ei o ,intim- plare* sentimentala, fie pentru a spori for{a. unei imagini poetice situate in spaliul spiritual, Sint dou dintre perspectivele — altfel numeroase — din care putem analiza prezen{a mari in poezia eminesei Ca ambiants, evocata la propriu, marea ne apare in numeroase 'poezii. In ,Egipetut, de pilda, Ni lul miscsa tui legend galben-clara / Catre marea lie nistita ce ineack al lui dor; in ,,Lmparat si protetar, acceasi_ mare Tinistith contrasteazi eu tumultul in- fruntirilor intre forfele sociale: ,Seinteie marea lin’ si placele ei sure / Se misc una pe alta ca paturi de cristal’. In cileva versuri mai departe, ea rea pare umanizata intrucitva: Pe undele incete @ MARINA ROMA e scheletele din temn /'Tre- loganate / Corabii invec! cind incet ca umbre — {in pinzele umflate Visul sultanului din Scrisoarea TIT include marea intre reperele expansiunii nemasurate a puterii semi Iunii, contribuind Ja formarea unei viriuni de am- ploare spatial: ,Valurile verzi de griie leginindu-se pe lanuri / Marile {armuritoare si cet’{i linga lim; nuri*; in dialogul cu Mircea cel Batrin, Baiazid ape~ leazi’ la mare din now pentru a sugera amploarea cuceritilor sale: ,Fulgerele adunat-au contra fulgeru- luj care / In turbarea-i furtunoasi a cuprins pamint si mare". In megalomania sa sulfanul continua sx in- siste asupra gigantismului fortelor cu care so con- fruntase pina atunci: Se miscau_ ingrozitoare ea pa- duri de lnci si sabi |’ Tremurg inspimintat’ marea de-ale lor corabil", Imaginea mari isi gasesto o implinire maicstrita Luvealarul*. Fata de imparat il vede pe Luceatir ca steatia calduzitoare a navigatorilor: ,Privea in za- Fe cum pe mari / Rasare si straluce / Pe miscatoarele cardri | Corabii negre duce". Ruspunzind la chema- rea fetei indragostite, Hyperion alege marea drept mediul cel mai potrivit pentru intruparea sa: EI as culta tremurator / Se aprindea mai tare / $i se-arunca fulgerator / Se cufunda in maro // Si apa unde-a fost cdzut | In cercuri se roteste... EL insusi precizeaza fetci originea sa: Jar cerul este fatil meu / Si mu- ma-mea © marea”. El ii figiduieste fetei 0 viata cu fotul deosebita, desigur tot in mediul marin, in D9- unde ytoati Iumea-n ocean / De ‘In imposibila idila dintre © muri foare si Luceatar, se interpune banalul Catalin, cel be care insisi fata de impirat il ealified gsi guraliv si de nimie*, Ea i se destainuie elogiind fara voi prezenta mereu vie dar intangibili a dragostei ideal Dar un Luceafar, rasirit / Din tinistea uitarii, / DA orizont nemarginit | Singurataqii mari“ Cind Hy- perion implord: De greul negrei vesnicii_ / Parint mi devleagi, Demiurgul inceares sii schimbe hot rirea, fAgdduindu-i daruri si pateri_la dimensiuni cu totul’ supraumane: ,Iti daw catarg ling’ catarg, / O5- iri spre a strabate | Pamintu-n tung si marea- larg... Pentru ca in final, neimpicat cu condijia sa de nemuritor, Luceafarul si-si reia, indiferent, ve ghea sa asupra mirii: ,E1 tremuri ca-n alte d8{i,/ tn codri si pe dealuri | CAliuzind singuratati / De mis- eituare valuri ‘Tarmul mari, loc de vesnic repaus, revine in toate variantele amintitei poezii ,Mai am un Singur dor", Aco- Io ¢ linistea, ,,Pe-ntinsele abe /Si am un cer senin’, chiar dack Va geme de patimi / Al marii aspru cin In varianta Nu voi mormint bogat, poetul fixears in ngropati pe cind | irii", Tntr-o alt Variant. Iar cind voi fi pamint, el adauga 0 ima gine care recheama ideea de permanenti: ,Vor ar de-n preajma mea / Luminilen dealuri | Izbind s-or fréminta / Bternele valuri", Un personaj de un exotism nemarturisit, alit de drag romanticilor — ruinele pe tarmul ma lejuieste poetului o intilnire cu legenda in . poezia Lida": yMarea-i tristi-n vintul serei / Pe ruini ce se desir / Lida vede-icoana mii gindisi", © scend asemAnatoare gasim in poezia despre mare", unde sti o fat de crai si ,Fumdul m rii, fundul mirii / Furi chipul ei balai®” Un ecou din ,,Luccafirul* riizbate in poeria ,Cind marea.."; Cind’ marea turbeazi de valuri impinsa / i scutura coama de spume si Vint ne spune poe- +