Partea 1 CUM SA TRECETI PESTE ANUMITE SITUATIPartea Ly Cum sa freceli peste anumite situatii a yorbim despre depagirea anumitor situafii, care sunt ge- c : / i de lwerun peste care oamienii vor sa treaca’? Mai intai sa rite de Ue" " curge™ lista. rp prim jucru peste care oamenii trebuie sa treacd sunt sugestii- gatlves Din momentul in care ne nagtem, ni se spune cum 2 ne} : i jjoneazt aceast lume, apoi invatim o multime de lucruri pe ma ' : “ “ propri. despre cine suntem $i ce trebuie sa facem, con! Am vorbit deja despre cat este de important s4 avem crezuri folositoare, asadar este crucial ca oamenii sa invete cum si treacd este sugestiile negative, astfel incat s4 poata crede in lucruri adecvate $i si-si dezvolte noi moduri de a gandi despre lume si despre propriul vitor. Unaltlucru pe care oamenii trebuie sa-1 depaseasca este teama. Oamenii se tem de zbor si nu pot urca intr-un avion. Se tem de {ifturi si nu pot urca mai repede si mai usor. Nu toate intalnirile au loc la parter. Oamenii se tem sa vorbeasca in public. Exist tot felul de spaime pe care oamenii trebuie sd le depaseasca gi exista abordari diferite pentru diferite tipuri de spaime pe care vor sa le depaseasca. Oamenii trebuie si treacd peste amintirile negative. Exista multe tipuri diferite de amintiri negative. Sunt oameni care au fost abuzati in copilarie. Sunt oameni care au fost traumatizati in copilarie. Am avut clienti care au fost violati, aga cum am mentionat mai devreme. Lucruri rele se intémpld unor oameni buni. Nu e sdnatos s& retraiesti la nesfarsit lucrurile rele care fi s-au intémplat. Dac& ai facut ceva o dat si asta ti-a provocat {ticd, continuand s& faci acel lucru (chiar daca il faci in mintea ‘a) nu vei reusi decat s8-ti consolidezi frica. Acelasi lucru este valabil si pentru relafiile negative si sufe- 53rt tu! Fa-ti viata exact cun eee Tintele sufletesti. Cu cat oamenii vor fi blocati mai mult sentimente negative legate de trecut, cu atét mai putin avea pentru a incepe sa-si fac viata mai buna. Este im oamenii sd stie cum sd depdseascd asemenea lucruri, a Sd poatd merge inainte, s& creeze relatii noi si sa se viata. Un, in Imp Vo Portant g Stfel ineat bucure de in sfarsit, exista decizii Negative care sunt rezultatul Unor gan. duri Negative si al unor stari mentale negative. Este €sential 3 invatim Cum sé inaintém in viata in directia optima — jar Pentry asta trebuie sd incepem prin a invata cum si luam decizij pozi-PARTIC fe ee BERNE EE POE AN a ATRECET! PESTE SUGESTIILE NEGATIVE C ve e care trebuie si-| asezai in trecut 91 $4-] ldsaty pri rezintd sugestiile negative pe care vi le-au impartasit alot aul odata 0 clienta pe care 0 chema Myra. Myra era o alii: ‘i -agult jn varsta de douazeci $i trei de ani care se imbraca int? rite i purta niste ochelari cu rama de baga de-a dreptul + hall ori scl arita ca si cum ar fi mers cu o masina decapotabila si «arf incallcit vantul. Cand a venit la mine la cabinet, mi-a spus i blera aj era c& se simtea singura. Adevarul este ca singurul ar ntru care se simtea singurd era acela ca ea credea, asa cum spusese terapeutul personal, cd avea 0 slaba stima de sine. o de unde stie c& are o slaba stima de sine, Ju ma simt agitat cAnd sunt oameni in » Adevarul este ca nimeni nu face nimic doar asa, ,,pur $i inceput s& analizez situatia si i-am spus: Ei bine, de unde stii cum sa te simti agitaté? Te simti agitata cand esti intt-o garderoba si-ti alegi o cémasa?” Mi-a raspuns: Nu.” $i atunci am continuat: ,Asadar, cum stii cand s& te simti agitata?” Care voce?”, am insistat eu. S-a Cand am intrebat- mia Zis: Pai, pur $i simp! rejma. simplu”. Am jini spune vocea”, mi-a zis. ,, uitat la mine si mi-a spus: ,,Vocea din capul meu.” ,E vocea ta?” am intrebat-o. Pai, e in capul meu.” ound ca vocea pe care o ai atunci cand vorbesti in exterior?” ,,Nu.” ,,Poate ch sun ca vocea mamei tale sau ca vocea tatalui tau, ca vocea Surori tale sau a prietenei tale din scoala?” Pai, nu sunt sigura a ‘ulvoce este. O am de atta vreme acolo.” $i atunci i-am zis: ,,De atita vreme. imi place aceasta expresie. Voce de atata vreme.'” _ _——_—_—- 1 2 ime () voice poate si semnifice si Adio, voce — este in tribuie Bandler. (n. t.) telesul pe 55an cu arei tu! Fat ole exact ore Cy soe ifi spun gi ce sale imi spune 4 CU SUNE Un yi, aa sunt ural. Vocea imi spune ca niMeni ny my pune el ‘t dureze ore intregi, de fapt ant intreg;, das fi ptt vibra ej ca sf aflam de unde venea aeeasy in or dar sincer, nu asta ma interesa pe ming “nid pent a-fi schimba cormpotiamentl trebui rapide pentru a face schimbari rapide. e aceasta voce, in mod Spe Am ntrebat-O: 9?!” lar ca ea PASpunS: fie? Voce int SP va iubi.” Av ne intorceam voce side ee Cand vrei un gate si cauti modalitd{i m facut a fost sd-i cer S& intensificg , ae in cazul Myrei, tot ¢ cer volumul acestei voci. Ba a crescut volumul vocii $i a adus voceg mai aproape. Vocea se afla de fapt in partea stanga gi suma ca si cum venea de la o distanta de treizect sau treizect si cinci de centimetri. Am rugat-0 sd 0 apropie mai mult sis ° facd s4 sune mai tare si atunci Myra s-@ simfit si mai rau. Atunci i-am cerut SA o duc& mai departe, si m&reascd distanta, iar sentimentele ei au sc&zut in intensitate. {n continuare, am determinat-o s& schimbe tonul vocii, pentru cA i-am adresat o intrebare. ,,Ai auzit vreodata vorbind pe cineva caruia nu-i dideai crezare absolut deloc?” De pilda, eu m-am gandit la Richard Nixon. Imi amintesc cum Bill Clinton a spus a ee me joaale cu acea femeie, dar cand mi-a spus n . p ce Myra asculta acea voce, i-am ce- Tut si schimbe usor tonul vocii astfel incat s4 sune ca vocea unei persoane in care ea nu credea absolut deloc, I-am cerut sé mute vocea la / ceafa, astfel incai gi cum ar fi venit din spate. Facand asi ae oe i si in ri 5 ta nu o data. oj , multe ori gi in ritm rapid, a reusit s& aib& sub conte) ci de mai an sentimentele Negative. A reusit s4-si controleze ceea ce ii inci cAnd se uita in oglind&, o facea s& se sien sete Care Sh Incurce paul simta si mai riu si ecParley sit Irece Partea 1: Cran sa tree fi peste anumite sttuatir incerca sa fie alragatoare, Nu incerca sa vorbeasca wy vesell care $4 0 ajule si cuno ce eauta Compania acelor a A-i x? a ea caula compania acclor o; are 4-1 conso- Fp" val ; ra ‘Mportant nu doar ca Pst ise controla acea voce, ci sd-yi schimbe intregul crez, d . re, aly 7 4 , > "3 er de experien(a personala o Invalasera pe Myra ca era ind? ee lipsit’ de valoare, urat4, un nimeni, dar adevarul ¢ 1 inci i i ate 7 nee al stea erau minciuni sfruntate. Asgadar, trebuia 54 se ‘10 i la minciuni. Mie imi place sa intreb Oamenii care e s ‘nciuna Zi a i in aj mare minciuna pe core au auzit-o de cand sunt ei pe ce" minciund care atunci cand gi-au dat seama ca e minciuna jume- rut a5 de gogonata incat si acum cAnd se gandesc la ea, “Sea oameni plaicuti. Meni © Je pe care le avea deja. Er alcitez submodalitatile acestei_minciuni, procedand exact am facut mai devreme, cand am vorbit despre inven- sa on opriti-va si ganditi-va la ceva in care nu mai vreti s& 4 wi Asa cum am procedat cu Myra, vreau s& parcurgeti lista ae dalitati si mai intai sa aflati unde anume se afla vocea. tie e localizaté imaginea? vreau si luati lucrul de care vreti si scdpati si vreau si-1 comparati cu cea mai mare minciuna pe care ati auzit-o vreodata, Comparati-I cu minciuna care va enerveaza cel mai mult. Mergeti dela un lucru la celalalt si observati diferentele de loc ale celor doud imagini. Observati diferenta dintre dimensiunile imaginilor. Dacd sunt filme, dac& va vedeti pe voi insiva in aceste imagini. Parcurgeti toate deosebirile pe care le-am parcurs cand am vorbit despre inventar. Dupa ce gasiti diferentele, vreau s& luati lucrul in care nu mai Weti sd credeti si s& il impingeti cat mai la distanta, s4-1 mutati si Sil scoateti pe partea cealalta, astfel incAt atunci cand il priviti s Stic e © minciuna si cA v4 enerveaza. 57Fa-ti viata exact cum vrei tu! Apoi este timpul si construifi U" cre? noe Ce V-aF plage, sa crede{i? Daca va vel! construi un 7 Spune a si Voi, ¢ orice alta fiinja umand, meritali § |! Le st Dati SA aves prieteni, acesta este un cre? mult mat 2 ositor, Dar tot avegi nd s vin rrebuic se eee pe voi inging = aca atl fi crescut avand aceg Va voie de o structura de refe si sd va vedeti asa cum ait folositor. € crey Cumar fi daca ati fi wesc i Ie atedtor? Min Cum ar fi daca v-afi da seam ; arectie pe care sd 0 urmati toate aceste lucruri, C4 sa avetl 0” si schimbati felul in a Trebuig sA schimbati ace im agin’ a “chimbati felul in car Te vorbi, S-ar putea 84 ‘ tunci cAnd priviti acon | MeTgeti sj felul in care aratati, Pen a ia "ex aveti dorint’ a IMagine, 6% 5 uternica- Trebuie s4 avefl orinta in legatury ¢ sa priviti spre trecut si si decideti c& cel mai _ de el este cA s-a terminat. n fn prezentul ghid, 0 $4 va tot spun asta. Pentru c& de-a lungu anilor oricat as fi reusit sii determin pe oameni s& cread 3 cel mai bun Iucru despre trecut este faptul ca s-a terminat gi ¢ ; atunci cand il i pot enerva cat de prosteste au actionat si se pot enerva pe seama crezurilor pe care le-au avut — cum sj dela cine au invatat acele crezuri — asta nu fi ajuta sa se in arepe catre viitor. Ca s4 te indrepti catre vitor, trebuie sa lasi trecutul in urma si sa creezi dorinte asa de puternice incat sa vrei si te deplasezi in directia lor. Cand Myra s-a vizualizat, i-am oferit si cdteva sugestii. I-am sugerat si glseascd pe cineva care $-0 ajute sa-si cumpere haine, x x = : , si giseascd pe cineva care s-o ajute si se machieze, sA iasé in lume, si se uite cu atentie la oamenii care par fericiti, s& vadé moet in care acestia actioneaz& si sa ajusteze imaginile in a ei pana reuseste sd construiascd i i fea el | iasc4 un intreg repertoriu de posibilitati. em 58tuatii | sugestiile negative | Parlea 1; Cum sit treceti peste anumite si Cum sa depasi iv pe care V1 l-a spus cineva _ya la un lucru negat! vi-l spuneti dumneavoastra Ginditi , Jucru negativ pe care sau aun ingiva- . - 1 Ginditi-v4 la cineva ca ° spus 0 minciuna si amintiti-va cum anum minciuna. ; ae 13, Observati submodalitatile minciunt si pe cele ale suges- | tiei negative. 4. Mutati sugestia negativa in submodalitatile minciunii si fel, incat sa va ginditi la asemenea sugestii agezati-O in aga inacelagifel in care va ganditi la acea minciuna. ruia nu-i dati crezare, care v-a e v-a spus acea | piferente de submodalitati: Sugestie negativa Minciuna sfruntata Viauale Nomar de imagini oe Dinamice/Statice Dimensiuni Forma Color/Alb-negru Focalizata/Nefocalizata Strilucitoare/ Intunecata Localizarea in spatiu Cu chenar/Fara chenar Plana/3D Asociati/Disociata Apropiati /Departaté MIT AT 59Fa-ti viata exact cum vrei tu! Auditive > Volum inaltime Timbru (calitatea specifica a sunetului) J] J], / Tempo TO Tonalitate ee ~ Durata ene — Ritm TT —™~ Directie a vocii ee —™~ Armonie ee Kinestezice — Localizarea in corp ——______ Senzatii tactile —— —~ Temperatura ——_—____ ——— Rata pulsului ———_____ _— Rata respiratiei a > Presiune ———____ __ Greutate ———_____ __ Intensitate —______ —__ Miscare/Directie EE —___ Olfactive/Gustative Dulce _ Acru — Amar Aroma _ Parfum — Tufeala (intensitatea a mirosului) —— ee 60>anumite situatit Partea 1: Cum sit treceti pest A i-am oferit sugestii care si 0 ajute sa-$l c yiitorul, era util si so determin pe Myra sa gande: sca d diferit despre ea insasi si despre trecutul ei. Cerandu-i mr gineze cai se ofera 0 sugestie pozitiva despre cat era de sis ee asigurandu-ma cA aceasta sugestie era conv ingatoare, ino es o fac pe Myra sa aiba sentimente diferite despre ea amt . insds!- Pe tanga faptul ¢ chim jntr-un mo 0 modalitate prin care putem face acest lucru este s folo- liniile temporale. Daca te intorci pe linia ta temporala intr-un a ent situat cu ani in urma, cdnd erai tanar si auzi 0 sugestie mai jn care tu crezi, de care esti absolut convins. vei incepe si iti schimbi sentimentele pe care le ai. Mai departe. daca iti jmaginezi ca parcurg! experientele trecute, dar de data asta avand cu tine acest crez nou, vei descoperi cA poti sa abordezi mult mai eficient fiecare situatie in parte si in felul acesta istoria ta personala se va schimba efectiv, in moduri benefice pentru tine. Cand esti capabil s4 iti asumi sugestii noi pozitive si sa incetezi si mai crezi in sugestiile vechi limitatoare, vei fi pregatit sa te ocupi de celelalte probleme ale tale, in special de spaimele pe care le ai. | Cum si construiti sugestii pozitive (schimbarea istoriei personale) | 1. Ganditi-va la 0 sugestie mai folositoare in care vreti sa credeti. | 2. Imaginati-va cum plutiti inapoi pe linia voastra temporala, | vi opriti la un moment cand erati foarte tanar si va imaginati cum auziti o persoana, foarte convingatoare si a care ati crezut-o, care va spune aceasta sugestie folosi- e, MR 61 >Fa-ti viata exact cum vrei tu! -— 3. Din interiorul acestei experiente trecute, imaginati-vx cum 7 mergeti pe linia dumneavoastra temporala sj Parcurges fiecare experienti, de la aceasta experienta trecut si pana in prezent, avand acest crez nou si observati Cum se schimba lucrurile, iar dumneavoastra vi simtiti diferit tn lumina acestui nou crez. 4. Cand ajungeti in momentul prezent, puteti si repetati procesul gi pentru alte Sugestii si si observati cum, de fiecare data, vi simtiti mai bine in legatura cu trecutul dumneavoastra si cu cine sunteti in prezent.Partea 1: Cum sa trecefi peste anumite situafit ‘ CUM SA TRECETI PESTE FRICA SI FOBIL cand vine vorba sa trecem peste uncle probleme, probabil ca irea fricii este cel mai mare obstacol cu care se confrunta »-a lungul anilor, au venit la mine persoane cu tot goiul de spaime gi nu toate functioneaza in acelasi fel. Spaimele in sine se inscriu in doua categorii: fobii gi anxietiti. aimele fobice apar atunci cind vezi ceva si imediat esti cu- rins de frica. Anxietatea actioneaza mai lent, ¢ 0 spaima care se construieste treptat si se produce cand oamenii patrund in propria si creeaza imagini despre rezultate infioratoare. minte jn ceea ce priveste fobiile, pasii care trebuie urmati pentru a le invinge sunt cat se poate de simpli. Oamenii cred cd se tem de lifturi. Oamenii cred c& se tem de zbor. Oamenii cred ca se tem sa conducd un automobil. Se tem de albine. Se tem de paianjeni. Se tem de serpi. Se tem de jnaltime. Oamenii cred cA se tem de toate aceste lucruri, dar de fapt nu se tem de ele. Nu e vorba despre un obiect anume. Nu inaltimea te sperie, ci propriul tau creier. $tim asta intrucat alti oameni se pot afla afla la aceeasi inaltime fara sd le fie fric. Intrebarea este: ce face in mintea lui individul care simte fricd si chiar mai impor- tant, ce face in mintea lui un om care se simte calm sau increzator atunci cand se afla in aceleasi situatii? Vom analiza in continuare cateva dintre aceste fobii. SA incepem cu fobia fatd de indltimi. Cei mai multi oameni care se tem de inaltimi se dau jos din pat fara probleme, iar adevarul e cd ei incep sa simta fricd din cauza ca de fiecare data cand se vad facdnd ceva, se simt ca si cum chiar ar face respec- tivul lucru. E 0 strategie eficient pentru a te da jos din pat. Insa, daca te apropii de margine si te gandesti c& ai putea sa cazi, te Simfi ca si cum ai cAdea si atunci ametesti. 63> Fa-ti viata exact cunt Orel tu! Ani de zile, cdnd locuiam in San Francisco, am folosit hotely Manderin pentru a testa fobiile fata de inal{imi. Important Cte ca hotelul Manderin are doua turnuri, iar intre ele, foarte sus, se ay un pod din plexiglas. Deci nu trebuie doar sA privesti in jos de i o inaltime foarte mare, ci chiar sa mergi pe pod gi sa te uifi in jos Am folosit acest pod ca test atunci cand studiam modul in care oamenii isi creeaza fobil. Am descoperit cum isi depasesc ei fobiile. Am chestionat sute de persoane care se eliberasera singure de fobii si toate facuserg unul si acelasi lucru: ajunsesera la un punct in care se saturaserg sa le mai fie frica. E 0 parte importanta din procesul solutionarii spaimelor. Ce trebuie si faceti este s priviti momentele in care v-a fost frica nu ca fiind separate, ci ca si cum s-ar fi intémplat in sir, unul dupa altul. fn felul acesta se produce un lucru foarte important. Apare dezgustul. Alegeti cinci episoade diferite cand v-ati jenat cA sunteti ingroziti de acel lucru care va sperie, s4 spunem ca va e frici de zbor sau de inaltimi. Selectati in mod specific cinci momente cand v-ati simtit idioti din pricina asta. Alegeti aceste cinci episoade cand ati fost paralizati de spaima pe care o aveti si derulati prima amintire, apoi pe a doua, a treia, a patra si a cincea. La fiecare, m&riti imaginile, apropiati-le, faceti-le mai stralucitoare si cresteti intensitatea sunetului pana cand, privindu-le si vazdndu-va pe voi insiva in aceste amintiri se intémpla ceva. Vreau sa le priviti pana in punctul in care veti | spune: ,,E ridicol!” Daca parcurgeti toate cele cinci episoade, apoi va intoarceti si le parcurgeti din nou si iar reveniti si le mai parcurgeti o data foarte rapid, veti incepe sa simtiti ca v-ati sdturat de asta. Veti atinge un punct in care ceva din interiorul vostru va spune: ,,Gata. ajunge!” , 64Partea 1: Cunt sd trecefi peste anumite situatit Paternul ,,Gata, ajunge” \ (Paternul de prag) \ \ 1 Ganditi-va la cinci momente in care v-afi simtit jenat ca | . i e frica. | yeti o anume ; | oo | A va un film despre prima oara cand v-ati simtit astfel. | | 2. Fac! - ; . 4 si Apoi unul despre a doua oara, a treia oara, a patra oara $i | | A \ a cincea oara. | 3 Asezati toate aceste momente unul dupa altul intr-un sin- | ° gur film despre dumneavoastra find ridicol ca sunteti spe- | riat de aceasta frica. a a | 4. Faceti imaginile mai mari si mai stralucitoare in timp ce | derulati filmul cu toate aceste cinci episoade uoul dupa altul si vi vedeti pe dumneavoastra cum aratati ridicol. Revedeti filmul de mai multe ori, pana va veti simti extrem de jenat de dumneavoastra ingiva. ; ; 5. Faceti asta pana ajungeti in punctul in care va spuneti: yk ridicol! Gata, ajunge!” Urmitorul lucru pe care il puteti face este sa construiti o imagine statica despre voi ingiva in situatia de care va temeti. Imaginati-va ca va aflati intr-o sala de cinematograf si pe ecran e proiectaté aceasta imagine staticd. Apoi imaginati-va cum plutiti afara din voi ingiva, asa cum stati pe scaun, ca va puteti uita la voi si s4 vedeti c& sunteti speriati. Apoi porniti filmul. Ca si cum ati sta la unul dintre balcoane, va priviti cum stati in sala si tot voi sunteti si in film. In timp ce va priviti pe voi insiva si va vedeti cum sunteti speriati, vreau sa va plasati in aceasta a treia Pozitie si in mintea voastra, vazandu-va cum sunteti speriati, s4 va spuneti: ,,E ridicol!” Privindu-va pe voi insiva cum sunteti inspdiméntati si vizandu-va speriati, ceva din interiorul vostru Se va simti diferit. 65orel tu! — ——$_ dul pana la capat, apoi plutit inay oi, ; deti in film si derulati-linvers, asta Sala de cinema el cu spatele, sa vorbeasca e-a-nd, Meg og sd MCAT ES wT oa ot fie cat mai ridin . s : toatd fume muzicl de circ, casi fie catmat tidicol, Lim, 7 fi Si punefi sins” de cinci minute, apo! reveniti $i Banditi-va jg lu a mintea vreme i, Veli fi uluifi s& descoperifi ca fy 7 de care VA . ra disparut cu totul, scazut sem! pati viata exact cull! i episo! arcurgeti tof pls Parcurget! run temeal ica vo, 1 astr nificativ sau chia _ Tratament rapid al fobiilor Sa a. | -va la o fobie pe care 0 avefi. Ganditi-va Ja un mo. | fi trait acea fobie (sau la situa . Ganditi _ 1 tia imaginary t in care a 4 2. Imaginati-va ca suntefi intr-o ‘i a le cinematograf si, De ecran, va vedeti pe voi trecan prin e€xperienta inspai. 4ntatoare. 5. Imginaiv suntei fn cabina de prozee din ng matograf, ca va uitafi in sala si va vedeti Pe voi cum yj | uitati la voi insiva pe ecran, trecand prin experienta inspaimantatoare. So ge | 4. Derulati filmul pana la sfarsit, pana la momentul in care ati iegit cu bine din acea experienta, apol imaginati-va cum patrundeti din nou in interiorul vostru, cand se terming filmul. §. Aflandu-va in interiorul vostru la sfarsitul filmului inspai- | méntator, imaginati-va ca il derulati invers, astfel incit totul si mearga de-a-ndoaselea. Mergeti de-a-ndiratelea, rostiti cuvintele invers, vi migcati de-a-ndoaselea si, in timp ce faceti asta, auziti in mintea voastra muzica de circ pand ajungeti la inceputul filmului, intr-un punct ante- tior acelei experiente. Apoi, ganditi-va la fobia voastri si observati cum va simtiti in mod diferit. 6. Repetati pasii 1-5 de cAteva ori. y | 66Partea L: Cut st 00 - | cum sentimentele voastre sunt diferite cand ati cu i ee re , asta si cind va ganditi la fobia voastra $1 observati ' eloc acea fobie! obser -ym nu mai simtiti d ¢ ; sn adaugati gi cdteva rasete. De data asta, va puteti vita Joc inalt, astfel incat sa ajungeti imediat la acea inaltime. al m oamenii la hotelul Manderin si fi gadilam pana ince- au si rida, dupa care fi conduceam catre marginea podului si ii neam S4 S¢ uite in jos. Sigur ca la inceput, cand se uitau in jos, imfeaul 0 oarecare agitatie, dar ti puneam s4 mal faci un pas $1 deau, fiindcd lumea incd un pas, in timp ce eu ii gadilam, iar ei ra si probleme. Tac- sti in urma gi SA-ti razi de necazuri Dac tot o sé te uiti in urma si spune si te wif! Ita: de ce S4 asteptam? 4 razi chiar acum. tica mea ¢ al ji o si rizi, ai face bine s& incep! s Rasul produce endorfine care te ajuta foarte mult s4-ti schimbi gindirea. Cu ct razi mai mult de lucrurile care te sperie, cu atat mai multe substante chimice se vor elibera in organismul tau. Poate fi i un ras artificial, nu conteaza. Daca poti sa te opresti acum si s& privesti in mintea ta aceeasi imagine care te speria candva, dar acum nu te mai sperie, inseamna c& esti pregatit pen- tru pasul urmator. Asadar, ridica-te de pe scaun, iesi in lume si testeazd asta, testeazd si iar testeazd si incetul cu incetul frica ta va disparea. Alungati-va spaimele razand 1. Ganditi-va la un moment cand ati ras in hohote. Unul dintre acele momente cand nu puteati si va opriti din ras. Amintiti-va cum va simteafi atunci, ce gandeati si ce simteati cu intensitate. 2. incepeti si radefi pe {nfundate in timp ce faceti asta, pana cand veti rade de-adevaratelea. 67