i viata exact cum vrei tu! incAt, oricat de rau s-ar sim{i, oricat de mult ar suferi din plein renunfarii la nicotina, oricat de puternicd ar fi dorinja de a fuma, Se uita la acea figara si se lupta cy ei s& poat& controla situatia. naan ea, dar stiu c& nu trebuie si dea curs dorintei- unteti nefumator Convingeti-va c4 § 1. Ganditi-va la un cre? puternic $i elicitati-i_ submodali- tatile. (A) 2. Ganditi-va I dati curs $i elicitati 3, Ganditi-va la dumne: in care aveti optiunea a o dorinta de-a dumneavoastra careia nu jj -i submodalitatile. (B) avoastra cum va aflati intr-o situatie de a fuma in viitor. Deplasati aceg imagine $i agezati-o in submodalitatile unei dorinte careig nu ii dati curs (B). Vizualizati-va cum nu dati curs dorinte; si cum de azi inainte sunteti o persoana nefumatoare fericita si sanatoasa. , Luati aceasta imagine cu dumneavoastra cand nu dati curs dorintei si sunteti nefumator fericit si snatos, mutati-o la distant si aduceti-o din nou in submodalitatile crezuly 4. puternic (A). 5. Repetati pasii 1-4, de fiecare data in ritm mai rapid. Urmatorul luctu pe care trebuie sa-l faceti este s4 constryiti dorinta. Dorinta functioneaza intr-un mod specific. Dacé ci ro fumeaza si se gandeste la tigari, adesea corpul lui va spun , a vreau!” Dupa ce ati mancat, daca va uitati la un pachet d ia i sau vedeti pe altcineva cum isi aprinde o tigara fin eroeazl docinja igara, ceva din voi Pentru icei. ori dolitate ache la un obicei, oricare ar fi acela, exist o mr cu fumannl — aceasta dorinta. Sa raménem la exemplt! marca de tigari mf chiar acum $i construifi o imagine dest Preterata sau ce ati vedea daca v-ati afla int? 112—? it ine prin any situatie in care vedeti pe altcineva cum isi aprinde O tigara sau cum asezati furculita pe masa, dupa cing Si va aprindeti tigara — orice lucru care s& va declangeze dorinta de a fuma o tiara, ‘mite situatii Cand priviti acea imagine gi simtit si construifi o imagine cu voi cum nu ¥ x . . . . ceilal{i igi aprind figarile, dar voi nu icd Vreti o figara, opriti-va fumati. Vizualizati cum toti © aprindeti, Cand vedeti acea imagine, Teglati-o astfel incat sa o Priviti si si doriti acel lucru. Din pacate, mul ti oameni nu Constientizeaza faptul ci atunci cand se vizualizeaza acolo unde vor sa fie, trebuie declanseaza dorinta de a fuma. Apoi, luati imaginea mare cu pachetul vostru de tigari sau pe cea in care fi vede ti pe altii fumand si faceti-o s se albeascd de ‘ot, dupa care luati imaginea mica si proiectati-o rapid, in asa fel incat sai Spuneti mintii voastre: ,,Nu asta, ci asta! Nu tigari, ci sa fiy Nefumator.” Continuati sa faceti asa, sa luati imaginea mica i sa 0 transformati intr-o imagine mare, astfel incat s& inlocuiti Tinta f Pentru tigari cu dorinta de a fi nefumator. Procedand ast- vei Construi fundatia. evarul e c& dacd nu fumati trei s&ptimani si daca de fie- 113Fai-ti viata exact cum OPO —_————_~ coateti din minte, tatia de a fuma voi oS min 1 gor. Metoda va functiona atunci cand a va mentine hotararea si cand ce prin aceasta situatie. Sa care data cand apare ten totul va decurge mult ma! 4 faceti lucrurile necesare Pet ae : ; en : . faceti lucrurile necesare P se petrece dintr-odat’, asta : we ot care intr- nu e ceva ao a : treet printr-o situape aptamant sa-tl construiesti un obi- inseamné ca vreme de cateva § cei nou. 1 construiesti este sa-ti spui ener- strui suficient de solid si vei clansau dorinta de a fuma, ea dorinta in corpul tau, 0 s, apoi o inlocuiesti cu re trebuie sa- ; » Daca il vei con: nile care iti de d vei simti ac sti in sens inver: ] s-ti controlezi dorintele. Obiceiul pe ca! gic: ,, Nu tigari. Nu. continua sa albesti imagi atunci de fiecare data can opresti $i incepi sa o rote sentimentul cd esti capabi Decuplarea tentatiilor ( Paternul Swish) 1. Ganditi-va la lucrurile care va declangeaza o dorinta la care vreti sd renuntati. 2, Imaginati-va cum filmul incepe din acest punct gi albiti-] imediat. Porniti filmul tentatiei si albiti-l. | 3. Inlocuiti imediat imaginea cu o imagine despre dum- neavoastra afigand un comportament nou, in care aratati | fericit si sunteti liber. In felul acesta, veti ataga tentatia de | gandul ca sunteti eliberat de obiceiul negativ. 4. ae, ae citeva ori pasii 1-3 si observati cum va simtiti |— NOSE Srecelt Cu Dine prin anumite situatii Uneori, obiceiurile par sa fie mai mult decat lucruri pe care le facem fra st ne gandim, Putem sa ne simfim constrangi sa le facem, Intrucat dorinta pare aga de puternica, in acest caz, obi- ceiurile devin compulsiuni, Compulsiunile apar al unci cand i simfim constrangi sa facem un lucru, Oamenii fac multe Iucrusi din constringere, Mananca prea mult din constrangere, fumeazad in constringere, se scobese in nas ori igi smulg sprancenele din constraingere. Exista multe tipuri de comportamente compulsive. \mavut tol felul de pacienti, de la cei care se scarpinau din con- stringere pana la cei care lustruiau totul din constrangere, de nu mat putea sd locuiasca nimeni in aceeasi casa cu ci. Acestl oameni au ceea ce se cheama tulburari obsesiv-com- pulsi Adica cineva se simte constrans sa faca un lucru, in asa masura incat acest comportament il impiedica sa aiba o viata fericita. Terapeutii au incercat s4 caute cauza obsesiei in speranta ca intelegand cauza oamentt vor putea s& se opreasca. Insa, ca in toate celelalte domenii, intelegerea in sine nu conduce la schim- hare, Nu au cautat unde trebuie. Compulsiunile nu functioneaza intrecut, ele functioneaza in prezent. Pentru a le schimba, trebuie siajuti oamenii sa faca lucruri diferite in prezent. Acum cativa ani am tratat o femeie; ce a fost ciudat e c4 atunci cindavenit la mine, a venit impreuna cu sotul ei sia inceput sa-mi spuna ci avea obsesia de a face curat prin sertare. Deschidea ser- tan il curdta, apoi, chiar dacd nu mai era nimic in sertar, ea se uta bine si se gandea c poate mai ramasese mizerie imaginara si ilcurita din now, Curata accesoriile de toaleta. Aspira covoarele. *ste covoare asezase niste folii din plastic, asa c4 nici macar nu “aleai direct pe covor. i . an . ox 'Punea pe sot si pe fiul in varsta de doisprezece ani sa se dez- 115- pcumoreitul . haine inainte a. — raj, s& imbrace alte haine inainte de q in. e in gar Bs aga cum poarta chirurgii gi $4 umb}, : 2 fe tunci cand Cots uita prin casa, Rimic prin casa oan Nimeni nu avea vole sa stea pe canapetua din i Tal : ooh 5 i si nu fe aa eae avea voie Sa S& ducd in camera lui, dar d: camera c@ 215 va nelalocul lui, femeia incepea si fipe gi gx eee fului fi venea sa-si ia lumea in cap. la el, pana cand so Fi-ti viata exac brace pani la piel ai m tra in casa, sa incalte pap el incat al ‘acy Urle imi amintesc cum m-am uitat la el si eae a pe rad. »Cej asa de amuzant?” m-a intrebat. Tar eu 1-am raspuns: ~Ei bine, cum sa va zic, nu-mi vine s& cred ca ati Tasat lucturile S% ajung, pani aici!” ,,Pai, merge de zece ant la psihiatru, ia medicamenie face terapie... I-am spus: ,,Se poate, dar am o veste pentru dumneavoastys, E casa dumneavoastra si e fiul dumneavoastra, iar faptul o3 ati ldsat-o si-si faci de cap... noi avem un nume pentru comporta. mentul dumneavoastra... spunem ca sunteti prea las ca s4 huati masuri.” Si atunci, sotul mi-a zis: ,,Pai, dac incerc s& 0 Conving sa renunte.” J-am spus: ,,Eu nu ma refeream la vorbit. Cand 9 sa plecati de aici, o sa plecati cu un sac plin cu gunoi, iar cind ajungeti acasa, o sa-l aruncati pe covor fiindcd daca nu e in stare sa faca fata, ati dat de belea!” Femeia s-a uitat la mine si mi-a spus: ,,Daca face asta, innebu- nesc!” Jar eu i-am replicat: ,,Mai bine si innebuniti dumneavoastri decat si innebuneasca fiul si sotul, asa vad eu lucrurile. Daci aveti o problem, trebuie si invatati sa-i faceti fata.” Am rugat-o sa inchida ochii si s4-si vizualizeze casa, s& treacd dintr-o camer in alta si de la un sertar la altul, si 0 vada complet sterilizati. Nicio umflatura in Covor, nicio urma de picior, niciun obiect d lenjerie intima nelalocul lui, pur si simplu si fie totul perfect. in ti F aoe ‘e de incall In timp ce o priveam, femeia zambea cu o expresie de ince! 1161 e-8: Cry), ei — a a "SA Erecesj oy pi A ee 7 tare absoluta si atung; iam Spus 'eceli cu bine prin anumite situatii SPUS? | Pe . . casi peret vreau si constient. m ce inspectafi aceasta - indici . Izaqi i i ici fel de indiciu cum cq ciney, ptul cd nu exist niciun ; 4 ar locui g . + curatd e un mes Cul acolo, vr singura. Soful . aa Va spune Ca veti Heirinaee pe* , © 88 Va pairiseascy fiul ee yorbeascd, nu veti mai avea prieten; » HUI n-o s& mai vrea sa va wircotasa NU Vefi putea si aver; o, NI Si pentru ca suntefi atat de find cea mai singura persoana de e va steril si curat.” Pe planeta. Dar sertarul cel gol Femeia a deschis ochii si m-a privit 13004 cana tehided di $! M-a privit licrimand, Atunci i-am spus: Acu idefi din nou ochii, uitafi-va la i vi ; ati niste urme de picior. Uitati-va 7 ete lizati nis pictor. Uitati-va in camera fiului si vizualizati pe podea © pereche de chiloti si constientizati ca toate astea jnseamna ca nu mai sunteti singura. Oamenii pe care ii iubiti va sunt alaturi. Toate lucrurile nelalocul lor, o revista deplasata, o pagind mototolita, totul inseamna ceva. Asadar, daca va iubiti fiul sotul si va place sa aveti indicii cd ei va sunt alaturi, cA nu v-au parasit pentru totdeauna, toate lucrurile astea or si va bucure. Luati acest sentiment $i rotiti-l. Pentru cd sentimentele valoroase merita sa fie rotite si iar rotite.” Am facut-o si gandeasca diferit despre curatenia din casa, astfel inct s4 poaté vedea semnificatii diferite pentru compulsiu- nile ei. Uneori cand determini pe cineva sa vada lucrurile dintr-o perspectiva diferita, asta fi ajuté totodata sa aiba sentimente dife- rite in legitura cu acele lucruri. in plus, am ajutat-o si-si dezvolte oalta calitate pe care era esential sd 0 aiba. E ceva valabil pentru toate problemele prin care ii ajut pe oameni s& treaci. In toate cazurile legate de situatii prin care oamenii trebuie s& treaci — indiferent dacd e vorba de regimul dlimentar, de cina cu rudele care nu iti plac sau de un interviu la Care trebuie s mergi — cu totii avem lucruri carora trebuie sa le facem fata si nu putem sa le facem fata daca nu suntem hotarati. 117Pit vrata evact cum corer tu! ompulsiune pentry ra, Eu pot S40 aj elae F ta ii va aduce confor, “mene Ciind © persoand a aval aT ; fren curdfenie, nu iva ti deloc ugor sa ret ; “yea crede ca as . a _ si inceapa, ardtindu-t ed ea ere “au agitatic prin urmate, aga Voate lucrurile nelalocul tort provocy Vij gia Construit ay sivii gira CO ny. cum se intimpla cu tot ot ee Pei gad pale ite ri 5 care sa-i creeze confort. u ; te ritualuri care s-1 cree fort ace an oti, toate aces, apoi o deseul de gase ori gi iar o incui de “ Sot oa este aun ritualuri care sa-fi creeze 0 stare de nd anxietatea. Je care au atacuri de panica fu le hi mi Tefer, Pg unii fi apuca atunci cand sunt intr-o een ' e oe ce Se afl in spatii deschise. Sunt oament care fac a a ‘ panica chiar si cand ies pe usa casei. Pentru a fi functiona i in lume, tofi oa, menii au anumite ritualuri pe care $1 le formeaza. De pilda, dacy nu pun piciorul pe 0 fisura din trotuar, o sa fiu in Siguranta, Si atunci adopta un mers caraghios sau isi {in mainile intr-o pozitie ciudata. Indiferent de ritualul facut pentru a obtine confort, ce nu inteleg ei e c& mintea lor e cea care creeaza disconfortul, Ny fisura din trotuar, ci modul in care gandesti despre ea, Persoane! Aceste compulsiuni devin afdt de automate, ca si cum aj clipi atunci cand iti intra ceva in ochi. Oamenii sunt masinitii de invatat. Multe dintre lucrurile pe care le invatam sunt extrem de folositoare. Ne trezim dimineata. Ne bagam periuta de dint in gura. Nu ne-o punem in fund pe motiv ca am uitat unde fi e locul, Se intampla automat si chiar daca ai o periuta de dinti noua, sti exact ce sd faci cu ea. inveti cum functioneaza aceste lucruri. Eo parte important a atributului de a fi o fiinté umana. Problema e ca atunci cAnd ne construim obiceiuri pe care mu le putem controla si care nu servesc niciun scop real, asta mu e folositor. Daca te speli pe maini o data, ele sunt curate. Nu e nevoie sa te speli pe maini de o sutd de ori. Pentru a t1e0? 118Partea a 2-a: Cum sai treceti cu bine prix MMOnite situatii cu bine prin astfel de situatii, oamenii ay NeVoie de ceea ce, in opinia mea, reprezint& unul dintre cele mai 'MPortante clemente nece-sare pentru a trece cu bine prin orice r * determinare absoluta, necontrafticuta. Oricat& ai avea, nu va fi Niciodaty Prea multa, Cei mai multi oameni Fenunta la diete $i inceteazy SA mai {ind regim din cauza c& nu sunt Suficiengj de hotaragi ~ igi spun ch renun{a la regim pentru 0 ora, 41 rej regim intr-o seara, apoi adoua zi Adevarul e c& aproape orice dieta Daca renunti la diet chiar $i pen ea va continua sa functioneze, ZeSc si il reiau, daca te tii de ea, 4 Si apoi o Teiei, va da Tezultate tru o Saptaman: E nevoie de hotarare pentry Stor lucruri, Ade- varul e c4 v4 puteti controla, da ca dati dovada de fermitate, | 1. Ganditi-va la un lucru j foarte determinati, Descoperiti submodalitatile fermitatii Pentru voi. Obser- vati sentimentul de hotirare si directia in care e] se invarte in corpul dumneavoastra, (A) Opriti-va gi ganditi-va la un obicej sau o com me, care vreti sa le schimbati, Descoperiti-i submodalittile, (B) Creati imagine mica a schimbarii in coltul acestei imagini a hotararii, (B) in coltul lui (a). ss intr-o fractiune de secunda, imaginati-va cum aceasta tows gine mica incepe sa creasca si inlocuieste imaginea i mare, astfel incat si vizualizati lucrul asupra cAruia vi is fiti ferm in acelasi loc gi in aceleasi submodalitati ca in legstura cu care manifestati fermitate. (B) o inlocuieste Pe(A), a face fata ace in legatura cu care simtiti c& sunteti Pr ow > 119S$. Rotiti sentimentul de fermitate din ce in ce mai repede, in timp ce va ganditi la schimbare. 6. Repetati de cateva ori pasii 1-S si observati cum simtiti mai multa fermitate pentru a va schimba obiceiul say | | — | amen — compulsia in cauza- Diferente de submodalitati: Hotarat/Ferm Compulsiune de schimbat Vizuale Numir de imagini a Dinamice/Statice TT Dimensiuni aay Forma TT Focalizati/Nefocalizata _ Stralucitoare/Intunecata Localizarea in spatiu Color/Alb-negru Cu chenar/Fara chenar Plana/3D — Asociata/Disociata — Apropiata/Departata — Auditive Volum inaltime ae Timbru Tempo Tonalitate — ae Durata TT ——— Ritm ee, ———_ Directie a vocii TT eae Armonie ——_———___ — ee oa 120Parteaa 2-0 Cum st receHt cu bine yy Kinestezice Localizarea in corp Senzatii tactile Temperatura Rata pulsului Rata respiratiei Presiune Greutate Intensitate Miscare Olfactive /Gustative Dulce Acru Amar Aroma Parfum Picant/Tute ne prin anumite situatiiREC ETI PRIN PROCESUL SA TREC! OE RECUPERARE/REFACERE pentru 0 situatie prin care Oamen;i erarea dupa 0 intervene chirurgicaly caine} Incr e valabil si pentru recuperarea dupa UN atac cory, eo iain ven dupa : leziune fete wn accident de masini, Poate si pari ceva foarte dine iin one at ca dupa ce ai trecul printr-o serie de pee cd me ae Care fi-gy salvat viata, sa trebuiascd sa parcurg! $1 experienta recuperarij, Un exemplu edificator trebuie sit treaed este recup Arta de a trece cu bine prin tot felul de situafii reclama capac, tatea de a manifesta fermitate. Si necesit& totodata capacitateg de adecvate. Multi oameni nu reugesc s& se recupere, chrora de fapt ar fi putut s& le facd fata. Exigy explicatii, Una ar fi c& apeleaza la specialistii care nu trebuie, Personal, raman intotdeauna uluit cum nu doar medici, ci gj agis. tente, rude si tot felul de alfi indivizi ifi spun c4 nu o s& Teusesti niciodata si te recuperezi complet. a avea crezuri ze dupa lucruri Acum cativa ani, cand am avut un accident vascular cerebral si am ajuns la spital, m-au dus la Urgente. Era acolo un medic gi cand s& ma ducd in sala de operatii mi-a luat fata in mini si mi-a zis: Ma auziti?” Imi amintesc cum m-am uitat la el si il vedeam ca prin ceati, fiindcd sedativele incepusera s4-gi facd efectul gi i-am raspuns: ,,Da.” $i atunci el a continuat: ,,Indiferent ce 0 si va zica unul sau altul si oricine ar fi ei, eu va spun cd putefi si vi recuperati complet.” Vorbele lui mi-au ramas in minte, pentru ci dupa doar céteva zile, cu bratele pline de perfuzii si corpul indopat cu calmante, prima persoana care a venit la mine mi-a zis ca suferisem 0? atac cerebral si ca o si ramAn paralizat pana la sfarsitul vietl. b atunci mi-au risunat in minte cuvintele doctorului: ,.ndiferet ce o sa va zic& unul sau altul, puteti sa va recuperati complet. 122v a: a i ; ; Partea ae — Sa treceti cu bine Prin anumite situatii |e cA se intampla asa tot timpul. Chiar sj 7 f dev cerebrale grave, nimeni nu poate s5 explice in cazul vou igi revin, jar alfii nu. Stiu ca atunci cand fise intan ce unii we jesitor si imposibil, ai impresia ca ny vej mai fi =e tie, pee gar atunci € momentul s8-ti construiesti un crep temic intB» ceca ce esti in stare sa faci. Tineti minte: medicit pein se st entele sau tudele Voastre nu au Capacitati parane fil ae prezica viitorul. Nimeni nu poate sa ya spuna ce ty gunteti im stare si facet amenii pot sa va spuna Parerea lor, dar ei nu Pot sa prevada os posibil si ce e imposibil, Exist cazuri de Temisie spontana nd camenii, dintr-un motiv sau altul, pur si simplu se fac bine. gxisti fisiere intregi cu cazuri de remisie spontana. Am desco- peril 0 stratagema care pe mine m-a ajutat cel mai mult si ma recuperezZ complet din punct de vedere fizic. Daci ei au hotarat canu o si mai pot merge niciodata, eu am hotdrat c4 voi putea si merg. Mi-am concentrat fiecare fibr a sufletului pentru a fi capa- bil sa-mi misc mai intai degetele de la picioare, apoi tilpile, apoi genunchii, apoi sd fiu in stare si mi ridic si apoi si pot sd merg. Pentru a reusi trebuie sa te impingi singur de la spate mai mult decat te imping ceilalti. $i sa fii imun la dezamagire. Dezamagirea reclama o planificare adecvata si e mai mare daca ai ajutor din afara, Oamenii se uit la tine si iti spun: ,,Nu te descuraja, nu fi dezamagit, nu te sa doborat.” Subconstientul tau nu proceseaza hegatia, asa incat e ca si cum ti-ar spune: ,,Nu te gandi la albas- ‘.” In secunda urmatoare, te gandesti la albastru, prin urmare e ‘nlotdeauna util sd existe o parte a ta care defuleaza. Defularea inseamna si ai o reactie de polaritate. Cu cat oa- Menii iti vor spune mai mult cA nu poti s& faci un lucru, cu atat 123i tue —_——_— — _ | lucru. Cum iti construiest; ace tia adecvata. op cum Ure papi vialt exact cum @ - Paci ne 4 faci ace ; : yrinta in direc m mai mull vei vrea 82 " reaclie? Construiest buic sa urmezi cu strictete un program de - | de recuperare, al MEVOIE de 0 femmigg re si de o hotarare care sa deving aoe cs mal aunts cu atat mai Mule vei concentra energia $i eforturile in directa indeplinirii a i tatea oamenilor de geniu pe care i-am cunoscut i me t de la o varsta frageda. Cand tre! cu atat mai mult unu absolut’, coplesitoa ment. Aga incat, cu jori acest comportamen Stiu cA e adevarat pentru mine in munca pe care 0 destigg Pentru fiecare lucru pe care am Teusit si] fac, oamenii in spusesera ca nu poate fi facut. E uimitor cat de multi oamenj au fost capabili sa prevadi c4 nu vol reusi sa Sasesc 0 modalitate pentru a-i ajuta pe oameni sa treacd prin fobii. Au prezis ca ny Voi reusi sa gasesc 0 modalitate s&-i ajut pe schizofrenici. Tot felul de psihiatri si psihologi, care nu erau capabili s& facg ei insisi lucrurile respective, imi spuneau ca nu voi reusi sa aplic noile mele abordari, noile abilitati si noua mea metodologie pen- tru a-i ajuta pe oameni. Imi spuneau mie astea, cand ei nici macar nu stiau cu ce persoana urma sa lucrez. Acestia sunt oamenii pe care eu i-am numit profetii damnarii. Oamenii care spuneau sa nu incerci din toate puterile tale. Daca spui ca ai incercat si deschizi 0 us, inseamna ca de fapt nu ai deschis-o, dar daca ai incercat cu fiecare fibri a sufletului téu, vei fi surprins de cate poti si faci. Cand devii extrem de hotirat si cand masori doar succesul pe care il obtii, vei fi uimit de cate lucruri sunt posibile. : / Cand eram pe acel pat de spital, imediat ce am reusit sil misc un deget de la picior, m-am gandit: ,,Pot s& misc $i celalalt 124EST CU De prin anumite situatii deget.” Apoi am trecut la talpa gi am ince valabil pentru rezolvarea oricarei s; 0 sh deck masori ceea ce nu ai reusit sq m val sii simt cd am dat greg.” Pe de alta mu ce ai reusit s& faci, vei incepe s& obti ce a Put si o Mise. Acelasi ituatii dificile. Proble- faci, atunci iti spui: .E Parte, daca masori doar ii rezultate, incepi si simti ceva in Picior, apoi sim si te gandesti ca astazi ifi este mult mai si continui s& faci asta in fiecare zi, atun, reusi sa treci prin acea experienti, oric ci dacd mergi pe un drum lung, faci 0 ec J tinudnd sa mergi in directia noua vei ajunge in cu totul alt loc decat destinatia initialé. Pana la urma, dupa ce ai mers drumul spectiv doua saptaméni, te vei afla intr-o stare cu totul diferita Te: : tA : decat daca ai fi continuat 54 mergi inainte, ti mai mult, Daca stai bine decat fi-a fost ieri ci incetul cu incetul vei are ar fi ea. Adevarul e otitura cat de mica, con- Adevarul e ca reusim sa trecem cu bin daca manifestim fermitate, Stiu c& gi voi, la un moment dat, y-ati hotarat sa faceti un lucru care parea imposibil, Cand copii invati sa mearga pe bicicleta, ai crede ca nu vor Teusi in veci. Apoi, nu se stie cum, invata cate un pic din toate, invaté cum sa carmeasca, cum s&-si mentina echilibrul. Se folosesc de rotile ajutatoare, daca e nevoie. in cele din urma, la capatul drumului, toate aceste lucruri se incadreaza in comportamentul de a merge pe bicicleta. € prin tot felul de situatii Indiferent dacd am invtat si cantém la un instrument, am invatat s4 scriem cu creionul sau am invatat si batem la ane cu totii am dat dovada de determinare intrucat ne-am dorit atat le mult un lucru sau altul, incat am fost capabili sa trecem prin acea ctapa de stangacie si am gasit in noi hotararea care ne-a ajutat si Peseveram pana am ajuns unde ne doream. pane difi- Daca va trecefi in revista amintirile gi gisiti un exemplu e 125an orel tul . and afi dat dovada de determinare, acy uagic CANE TT eg care s-a intamplat d Sta eator des 1, Poate sa fie oe han lucru gi va sande in este un incepl A Daca va gandil! ae deti ce ati Banditi Cun, copilaria voaslt erulrel nectiv, daca ve et “ aN VAZU atyy agi sirmgit i atunci $i simfiti ce al! simiit alunci, veti reusi ausigi ce até ‘ . hotarare neclintité. Daca va amintiti eo eee ‘duit din rasputeri, cum all dat eres, cum at incercay ti s-afi strc eer _acel Jucru pana ati reusit, o s veafi sacs ntinuat sa faceli acel lucru p' { Cusit, 0 sa Va fe nou gi afi ce parte importanta a procesului de invatare de mare ajutor. Eo papi vial exact Cl jespre O sil ‘Toti copii fac asta. Se ridica in picioare si cad. Si iar se iti . of “ P dar continua si se ridice pana reusesc si meargy : xe sf alerge. Aceasta abilitate nu dispare pe MOtiv ¢§ gj suferit un atac cerebral sau al imbatranit. Daca esti De deplis hotarat, vei reusi 4 treci prin etapa cea mal dificila. - Decizia de a va reface/recupera | 1. Imaginati-va ci sunteti pe deplin refacut. Vedeti ce ati ve. dea atunci, auziti ce ati auzi, simtiti-va la fel de bine cum v-ati simti atunci. Imaginati-va aceasta situatie in toate de- taliile. | 2. Amintiti-va orice sugestie negativa pe care ati primit-o de | la cineva care v-a spus ca nu o sa va recuperati $i auziti-l | cumva spune asta cu 0 voce care nu va inspira incredere. | 3. Faceti-va dumneavoastra ingiva cu voce sigura promisiu- nea ca va veti recupera complet. | 4. Amintiti-va toate momentele cand afi trecut prin situatii | dificile care v-au facut sa fiti o persoana mai buna. Aminti- ti-va senzatia de a fi atat de hotarat incat puteti trece prin | orice. Vedeti ce ati vazut, auziti ce ati auzit, simtiti ce af simtit atunci. 126y partea a 2-a: Cum sd treceti cu bine prin anumite situatii - Rotiti aceasta senzatie in simp ce va promiteti din nou oa | d acest sentiment de hotarare si imaginati-va cum treceti yin situatia respectiva, cum va recuperati; de fiecare data cand simtiti ca vreti sa renuntati, invartiti si mai tare aceasta senzatie. 6 Imaginati-va cum sunteti in permanenta concentrat si va inzdraveniti si cum va face placere aceasta provocare dea | yarecupera si de a trece prin momente gi situatii dificile cu osenzatie de hotarare neclintita pe care o rotiti.hi viata er Pou ESEMNAKRY CUM sA pRECET! pRIN R mente cand simtim c& ny tn umite mo! oat tinului $i sa ne declaram iny; Vin, i in viald © : sect a 7 resemnam in faa ue in va sl poate din pricind ca nem sauura ca ceva s nu mearga, nae: cinu reugim sa asim 0 modalitate de a razbate, . te { sau nu ne mai intereseaza nimic sau poate poate nt de motiv, existd momente eo fing teased. Indifere! ade a merge mai departe ort energia de a term; Ma, exist an din pricin® ne-am plictist osuferina sufle ne lipseste voint un lucru inceput. Pentru a trece prin resemnare, trebuie s& inveti cum si tre: prin situatiile dificile si $4 devii mai bun in urma acestei ¢ Teg riente. Din nou, intervine manifestarea calitatii extrem de ime tante care este hotararea neclintita. Por. Cu hot&rare putem sa trecem prin situatiile dificile de niciun om nu e scutit. Ea este cea care te ajuta sa faci fata are inmormantari dureroase, Cu toti acei oameni care te com sti us simu fii dobordt de suferint’ si s4-ti poti continua viata tines ca dietele si functioneze. Face in aga fel incat atunci i a planifici o diet’, sa fil hot&rat sd te tii de ea si determin: t a i daca te abati, si faci exact asa cum ai facut in a ess invatat sa mergi pe bicicleta, cum ai facut cand oi taeda ome ' Pe aT ea ai facut cand ai invatat sa vorbest 0 tin stiut una. Numarul o; i homie Eoin menor care renunta s& invete o limba este astto- njoritfoa cen rie in care se investesc miliarde de dolari, inst cea inet care asculté un CD cu lectii sau merg la un curs F rea unei limbi 3 ’ . se lasa pa i. Di i 7 . agu pulsioneaza pentru a persevera plgubsas. Dicuss 8 Ce trebuie sa uie sa faceti t . ti in mintea voastra, e s instituiti un sistem? 128ETT ECe EC tardrea lala faa de Voi ingiva si si va asteptati ee vintarea cl dificultati. Majoritatea oamenilor Se asteapta la co vurile sf mearga foarte ugor. Dimpotriva, asteptati-va sa ea wet de la diet. Asteptati-va si faceti eforturi $i s4 va fie a aba invaitati cuvintele. Cand se intémpla aga, planificati-va sa *tuati de la inceput cu $i mai mult& hotarare. Stratagema este sa | ogti in viitor gi SA spui: ,,O si ma abat de la diet’ de zece ori Pre fiecare dati cAnd ma voi abate, 0 sa fiu $i mai hotarat sa 0 u si sd ma fin de ea.” care resp \ greu Sd si d reid Cum sa incepeti o dietd si cum 0 sa reluati 1. Ganditi-va la un lucru pentru care vreti sa fiti motivat si antrenat sa-l faceti, de exemplu sa incepeti o dieta si sa va tineti de ea. 2. Ganditi-va cat de mult vreti sa fiti sinatos gi in forma gi sa va modelati corpul ideal cu ajutorul dietei. Imaginati-va asta in toate detaliile, pana va veti simti cu adevarat moti- vat si hotarat sa incepeti respectiva dieta. Amplificati sen- timentul rotindu-l din ce in ce mai repede. 3. Imaginati-va cum incepeti dieta in timp ce rotiti acest sen- | timent. Apoi imaginati-va cum va abateti de la eala un moment dat in viitor gi rotiti sentimentul si mai repede imaginandu-va | cum reluati imediat dieta. | 4, Imaginati-va c4 urmati dieta si va abateti de la ea, apoi reveniti la sentimentul de hotarare neclintita si rotiti-l imaginandu-va cum reluati dieta. Daca nu faceti exercitii fizice intr-o zi, trebuie s& fiti si mai otarati, in asa fel incdt s& va straduiti mai mult. Nereusita inseamnd s& incetezi. Asta e definitia nereusitei, a esecului. Sa incetezi sa faci ceea ce faceai. Esecul este o determinare artificial atimpului. 129m reusit s termin cartea”, NU ay 4 ca au jncetat 8-0 mai citeasee Nu din cau, ii ie Sa . wy ar fi venit sfar | lumi. Tot ce trebut _ este 88 g iia carte gi Sa fie mai potarati S4 se consacre ecturii, Nue r ti frustrarea- E nevoie s4 dai uitarii frustrare, ar trebui $4 ignor, fiecare nereusitg [sa te straduiesti mai mult. t if ; spun: »Nu @ Px, Cand oameni t-o din cauz: situ sum vre i i viata exact ¢ termina’ intoarca I nevoie si-ti sporest Fiecare nereusita e ceva Ce trebui $4 insemne ca e cazu. Cu cat nu reusesti, cu atat mai mult te dedici acelei activiti Asa procedeaza toti oamenii de succes. Cand i-am studiat marii atleti, am ramas surprins de ce imi spuneau. Acelasi lucny mi |-au spus si marii muzicienl sau pianisti concertisti. Cand | spuneam: ,,sunteti formidabil”, ei se uitau la mine si ziceau: ‘ chiar, As putea fi mai bun”, fiindcd ei crezusera dintotd a & pot fi mai buni si continuau sa-si imbunatateasca performantele Cand faceau lucruri mai putin bune, se straduiau mai mult, Pen severau. Aveau acest principiu. Cand am studiat un prestidigitator, acesta avea una dintre cel mai bune strategii pe care mi-a fost dat sa le intalnesc veo Cand voia sa invete si faci un truc cu carti de joc, el im me situatia si vizualiza cum ar arata lucrurile din exterio Veda toate miscarile pe care trebuia sa le facd pentru a . fa respectiva. cre ta Apoi in minte. isi a cetin poal oe minte, isi vara mainile induntru $i incer- obGinea un eats and reusea sd reproduca actiunile din film, si 0 lua de la a ee ascot ao evenise dependent de sentimentul pozitiv amplifici Eeafiatal eis ti celia Move? teriorul procesului, pozitiv pe care il ai in timp ce te afli ini Nu si te simti bine cand aj. fi bine cand ajungi la sfarsit. E un proces in care 130Partea a 2-4: Cum sa treceti cu bine prin anumite situatii a masura ce inaintezi in directia adecvata, te vei simti st “a ce mai bine. Adevarul e ca imediat ce ai reusit s& faci qi on gata, S-€ terminat. Nu trebuie s& ajungi la final ca s& te vine Prin urmare, daca va simtiti rau exersand un lucru sau sm acd Va simtiti rau tinand o dieta sau facand exercitii fizice altul. ca nu le faceti cum trebuie. jqseamnd Trebuie SA 0 luati de la capat, s4 construiti un sentiment pozi- jv, sa- rotifi prin corpul vostru si apoi s4 va dedicati respectivei gotivitati. Cu cat jnaintati, cu atat rotiti mai tare sentimentul. Sa fit capabili sa controlati lucrurile care v4 creeazi sentimente pozitive reprezintaé o parte esentiala a hotararii neclintite. in felul acesta veti reusi si treceti cu bine prin diverse situatii $i razbatand, viata voastra se va imbunatati substantial.BEEN EES IN ORE e majore pe care trebuie sa |e Plays veniment anumite eV ¢ au diverse deta eo nuntd, un Exist ficati¢! iii de care © bine sa fifi constieny; i . frebuie sd exi Un emplu be irebute be Existe o TOChig | de exe fe onoare, nagt §! un milion de alte luery oare ¢ cx fe [uate in calcul pentru acea ocazie buic si fie uate P ie. Ade astlel un tort, domns matt de vvenimente va fac si depindeti de alti oamenj Ms rebuie si-gi fact aparitia gi sa fie in Lee adecvata, ast ing cavalerul de onoare si nu se imbete $I sa nu mai vind la nun in multe privinte, evenimentele de acest gen incep ca orice aj, afacere. Trebuie si-ti alegi bine oament!. pe care 0 fac oamenii € ca igi aleg colaborg, torii sub imperiul presiunii, in loc sa aleaga persoane calificate Nu conteaza despre ce sarcina e vorba. Daca intentionezi si an. gajezi un furnizor de alimente, trebuie sa te asiguri ca individu respectiv tie sa se ingrijeasca de mancare gi bautura si cd face lucrurile la timp. Trebuie s& stai de vorba cu oamenii ca sa fj sigur ca vor face o treaba buna, ca nu te vor lasa de izbeliste. Nu vrei s4 angajezi o orchestra despre care toata lumea stie ca intar- zie de fiecare data. E necesar sa faci pasul de a te asigura cé totul va decurge bine. in caz contrar, o sa-ti ocupi timpul ingrijoran- du-te in legatura cu toate lucrurile care ar putea si nu meargé, incercnd sa eviti situatiile neplacute. E mult mai bine daca te asezi frumusel si treci in revista toate calitatile fiecdrei etape care trebuie si mearga bine si te gandesti ce trebuie facut pentru ca totul si mearga bine, in loc s& stai cu mainile incrucisate si 4 speri ca lucrurile vor merge bine de la sine. Marea greseala E o mare greseal si alegi pe cineva doar pe motiv ca iti es prieten. Trebuie sA te asiguri ci prietenul tau stie sa faca Iucruril pe care e pus si le fac. Trebuie si fii sigur cf nu e 0 persoam care 0 sa te contrazica la fiecare pas. Cand planificd eveniment? 132Partea a 2-a: Cum sa freceti cu bine prin anumite situatii _. na dintre greselile pe care le fac oameni wisi ¢ wa trebuie s4 fic hotdra{i asupra a ceea ce a teased toate revistele pe tema respecti wie toate persoanele implicate. in felul a vot -¢ anume igi doresc in loc sa se tot gande nan deasca de fiecare data cand apare cine fa puteai $2 faci asa!” iecanu isi dau isi doresc. Tre- va $i sa stea de cesta vor putea ‘asca $i apoi sA se va care le spune: Daca vreti sa treceti cu bine printr-un eveniment major, trebuie sa decideti cum delegati timpul. Sa decideti: ,,Atat timp e alocat planificdrii, atat timp dureaza pregitirile si acesta este evenimen- tu.” E adevarat ca intotdeauna e loc de mai bine. Am scris odata o carte impreuna cu altcineva si de fiecare dati cand ajungeam lasfargit, aceasta persoana revenea asupra continutului, spunand: ,Putem s-i aducem imbunatatiri.” Sigur ca aga este. Numai ca revizuind-o de gase sau sapte ori, dupa doi ani ajunsese sa fie cu totul alté carte. Am fi putut sa scriem trei volume pe tema respectiva, dar noi am tot revizuit acel unic volum pana cAnd s-a tansformat in volumul al treilea, in loc si incepem cu inceputul sisi facem lucrurile temeinic. intr-un final, i-am dat cartea persoanei in cauza si i-am spus: Eu am terminat”, iar el mi-a replicat: ,,Putem sd-i aducem imbunatatiri” si atunci i-am zis: ,,Nu. Tu poti sa-i aduci imbu- atatiri. Eu o s& scriu cartile mele.” Daca oamenii revizuiesc lu- Cturile la nesfarsit, nu vor reusi decat s& creeze stres. Ce trebuie Si faceti este sa spuneti: ,,n regula! O s4-mi acord o luna pentru alua deciziile care se impun. Apoi o sa dureze doua luni ca sa le Pun in practica. Dupa care o s4 ma relaxez.” $i acesta e un Tucru Pe care trebuie si-l planificati. Dac nu planificati s4 va simtiti "Ne Si si Va asigurati c& lucrurile vor decurge asa cum trebuie, € Posibil sa nu se intample asa. In cartea de fata ati invatat care sunt diferentele dintre deci- 133