-—
“int prel tl — ; f
( — oe toale acestea Sunt exe
ialogu! interior’ le, aceste s “mpl
. ga diate nt atonti fa ele aCe8 Sunete ay
" fi intensitatea sl rezonan{a. Wy,
al
3
oe
Zz
3
a
Cea amp gi OH genzagile interme: De ficcare
La fel © in ie, 0 simi in anummite puncte din ey,"
° senza 7 on ie, utem simp cum incepe inte
postu. Dac ut i altul. Qamenii chiar 0 descriu atune) cin
+ coun jucruri de genul: ,,Am simtit nat
ura si am simtit 0 ameteal,
n
i apo :
Joc si AP spre fric’- i S|
a; geal uscat 8
e se petrece in realitate |
or
yorbes¢ aia
an stoma ‘
inst i dezvaluie tot timpul cee °
cap.
mentala.
nea acelui lucru se afla i
fla Intr-yp
4 dim la ceva, imagl!
are e o anumitl marime. E la o anumita distantg fay
ve sd ofivim jmaginile mentale, ele nu arata la fel ca jy
are ins C4 nile reprezentam undeva in fat,
umite dimensiuni. Poti sa te vezi pe tine in
amna cA esti disociat sau poti si mute
acea imagine, cee ce inse fisociat s
: ine, din cauza ca privesti prin ochii proprii
e mentala care iti sund in cap, poate fi vocea
ate sd fie in dreapta sau in stan-
ga. Poate sd intre sau si iasi. Unele voci sunt foarte puternice,
altele sunt foarte linistite. Uneori nu e decat tacere. Nu conteazi
de unde vine acea voce si nu conteaza de ce tip este, importante
U CO!
a 0 sf observati diferentele care existA intre vocile din diverse
stiri.
Cand asculti 0 voc
ta sau poate fi vocea altcuiva. Po
lespre senzatil.
la tot soiul de
ti. De fiecat®
enti: Ce
cant paling se vorbeste de multi vreme d
Cine ar —— s4 ma ocup de NLP, am mers
os a iid si psihiatri care lucrau cu pacien
uluit de frecventa cu care igi intrebau pact
30
—_ venta
_-—~ jegatura cu asta?”, iar ei raspundeau: Ma simt a
“afi i lega! a a Tustrat.
giml tinal sa le puna aceeasi intrebare, in loc sa afle ce in-
si on asta. Nu se opreau ca sa vada ca acel cuvant care fusese
se "formal jn eveniment se referea de fapt la ceva ce facea per-
t! ns} fi
oana respectiva.
cand oamenii spun ca sunt frustrati, de faptavem un verb. Cand
nil spun: Am indoieli”, ei au transformat verbul intr-un
pstantiv, astfel incat el devine un eveniment sau un obiect.
sul 4 oamenii spun: ,,Am frustrare”, nu au o anumita cantitate
ve usr Ei parcurg un proces al frustrarii. Aceasta este 0
aetivitate. C4nd transformi frustrarea intr-o activitate, descoperi
mult mai multe despre ea.
{n consecinta, cand terapeutii si psihiatrii intreaba pe cineva:
Cum te simti simtindu-te frustrat?” sau ,,Cum te simti simtindu-te
4 emadajduit?”, ei pierd informatia cea mai important. Noi stim
cf exist un alt mod in care procesim lumea. Felul in care noi
intelegem creierul endemic ne spune ca legatura dintre toate or-
ganele corpului este la fel de complicata ca i sinapsele din creier
sine permite sd gandim prin senzatii.
Aceasta inseamna ca intre corpul gi creierul nostru existi o
legdtura indisolubila. Corpul este o prelungire a creierului. Cand
oamenii spun: ,,.M& simt frustrat”, intrebarea important pe care
trebuie si le-o adresati este: ,, Unde? Unde incepe senzatia? Unde
o simfi mai intdi in corpul tau? Unde se raspandeste de aici?”
Senzatiile nu pot sta pe loc. Ele se misc tot timpul, intr-o directie
sau alta,
Stiu ci uneori oamenii simt ca si cum ar avea un nod in
Stomac atunci cAnd sunt speriati, insi de fapt acel nod se roteste
fie inainte, fie inapoi. De fiecare dati cand cineva mi-a spus cd
Se simte blocat si l-am intrebat unde anume, mi-a raspuns ca
31
ee jafa exact cum vrei tu! _
iept. Oricum, nu c —
01
mteary
Fifi Oe
i mac sau in P
4, senzatic.
cu aceast Un
este. I
Uneori, ii gntreb: oll 7 e sens S€ misc4?”, iar ei imi s
daca le cerem sa igi miste mana Pun:
inainte
se mised.”
‘ ta sau la stanga, putem descoperi incotro
Se
ul lo r, Acestea sunt de fapt singurele dimen :
Sly
%
ceste directii va fi simtitd de ei drept cor
la senzatia lor. Din asta, oamenii cone re
niscd. Faptul ca senzatia se mjc ines 7
cpm Pott ae o misti mai incet, ee
poi. Senzatiile noast me
trolului nostru. Adevarul e ca exact ace i «
St lucry
afla in afara con
trebuie sa-l controlam, fiindea
atunci cand il
putem co:
ntrola, j]
putem schimba.
a
32 Inventar
Gage gandurilor voastre, aceste submodalitati, determina
Cal itatile £4!
nod | in care gandurile va afecteaza. Cand creati filme de mari
ensiuni folosind lucrurile cu care sunteti asociati, in gene-
jel va fi mai intensd. Cand faceti un film mai mic si il
cati disociat, la distanta, senzatia va fi mai slaba. Totodata,
it em invata Sa folosim controlul asupra submodalitatilor pentru
manifesta tipurile de senzatii care ne sunt necesare la un mo-
ent dat sau altul. Mie imi place s4 numesc acest proces condu-
cored propriului creier.
33 ee eo
S pimiei
$c area n€
cuparile mele principale in munca Pe care,
Una dintre Prntotdeaut aceea de a descoper! modalitagi p,,
in : it
destisor af meni ga-si realizeze cee ce nuns liberta,
care $8 aj east in amna Jibertatea ace capal il say Con,
sso avnile sist manifesti tipurile de senzafit pe care dores,
trolezi gane™”
sie ai in vial
tem antemnitati de lanturile gandurilor Noastre
Adesea, SU ancine sa gandim in aga fel incat s§ aven
ar gntrucdt majoritatea problemelor Sunt create
- noastra (deci sunt imaginare), rezulta c& aver nevoi
de solutii imaginare. in continuare, v4 prezentém cateva mods.
litéti eficiente de a Va controla gandirea pentru a va schimba,
Ganditi-va la un moment in care v-ati simtit cu adevarg
bine, apoi incepeti s& va jucati cu calitatile imaginilor, sunetelor
si senzatiilor. Schimband aceste submodalitati, veti intensifica
senzatiile.
Pasiti in acel moment si vedeti prin ochii vostri, auziti si
simtiti acea senzatie de bine in tot corpul vostru. Faceti imaginile
mai mari, mai strilucitoare, adaugati-le culoare si probabil veti
constata c& va simtiti chiar mai bine decat atunci. Faceti sunetele
mai intense si mai clare, iar dacd nu exista sunete, adaugati su-
nete! Incepeti s& intensificati acea senzatie de bine.
In continuare, descoperiti in ce punct din corpul vostru it-
Cepe senzatia si incotro se indreapta. Rotiti-o din ce in ce mai
rapid si observati din nou cum senzatiile se intensificd. in aceas!@
const controlul asupra propriului creier: in capacitatea de a crea
senzatii puternice in interior.
34
Ee _ 5 puteti ataga In alte eanaun poy
poi le puteti a asa a alte ganduri. Dacg Veti continua si rotiti
sei in corp $1 Sa va ganditi la vitor in timp ce ea se invarte
incepe S4 asociali senzatia cu viitorul, in felul acesta, vi vet
yeti eae Xtiek
; mai bine in legatura cu ceea ce urmeazi.
simt
Cum sa va simtiti minunat
1. Ganditi-va la un moment cand v-ati simtit minunat,
2. inchideti ochii si imaginati-va acel mo
ile lui, reproducindu-l fidel. Vede
sunetele cu intensitatea lor,
Je-ati avut atunci.
3, Imaginati-va ca pasiti in acea experienta gi imaginati-va ci
sunteti in acea amintire ca si cum ea s-ar intampla acum.
Vedeti ceea ce ati vedea, auzifi ceea ce ati auzi, simtiti-va
cat de bine v-ati simtit atunci. Intensificati culorile gi faceti
imaginea mai stralucitoare, daca asta va ajuta. Observati
cum ati respirat atunci $i respirati si acum in acelasi mod.
4, Concentrati-va asupra senzatiei minunate din corpul
dumneavoastra si descoperiti unde incepe senzatia, inco-
tro se indreapta si in ce directie se deplaseazi. Imaginati-va
ci preluati controlul asupra acestei senzatii si ci 0 rotiti
din ce in ce mai repede si din ce in ce mai puternic prin tot
corpul vostru, pe masura ce senzatia se intensifica.
5. Ganditi-va la un moment din viitor cand ati putea si
folositi aceste senzatii pozitive. Rotiti senzatiile prin tot
corpul dumneavoastra in timp ce va ganditi la viitor si la
lucrurile pe care le veti face in urmatoarele stptamani. Sa
nu fiti surpringi daca veti descoperi cA va simtiti foarte
bine fara absolut niciun motiv.
ment in toate detali-
“deti imaginea clar, auziti
amuntiti-va senzatiile pe care
La fel, dac& descoperiti ci va aflati intr-o stare negativa
sau lipsita de resurse, puteti schimba aceasta stare schimband
calitatile senzatiei.
35
a yl aoe
mn orel FU Teva care Va iri, Va intimig
7 smplts gi Ive a imagine despre acea Person, 1
e exe orveaZil Facet! dar si felul in care Va priveste ay,
i riveste m va spune ceea Ce Va spune at c
se produce in corpul Vostiy.
ina gj faceti-o alb-negru. Mutatj.,
‘ imagine $1 1°" AHO de,
Apoi lua visa mult, sa fie a opta parte din c¢ «,,
arte la distani*
de clovn pe fata acelei persoane. Auziti-g r
s de atunci, dar cu vocea lui Mickey Mouse
“ ae 4 motanului Sylvester. In felul acest
rgoana se va schimba si veti Due,
si eficienta in relatia cu ea.
}
va spune ce
a ratoiului Donald “ ae
senzatia voastra fata de a .
manifesta mai multa incredere
Schimbarea sentimentelor negative
1. Ganditi-va la cineva care va irita, va intimideaza sau va
enerveazi. Faceti o imagine despre ped arpa al
observafi-o cum va priveste, dar si felul in care va priveste
atunci cand va enerveaza. Auziti-o cum va spune ceea ce
va spune atunci gi observati senzatia negativa care se pro- |
duce in corpul dvs.
2, Luati aceasta imagine gi faceti-o alb-negru. Mutati-o de- |
parte, la distanta. Micgorati-o mult, sa fie a opta parte din
ce era. Asezati un nas de clovn pe fata aceleipersoane.
3, Auziti-o cum va spune ce va spune atunci, dar cu vocea lui
Mickey Mouse, a ratoiului Donald sau a motanului Syl: |
vester.
~ Observati cum va simtifi intr-un mod diferit. Abateti-vi
atentia cAteva clipe si apoi ganditi-va din nou la acea |
Persoana. Veti constata ci aveti sentimente diferite la |
adresa ei,
36 Inventar
i a vi folosi creierul, yeti
. j aceast4 modalitate de a va folosi “ve " a
ae i al des decat pang
And exersal {i sim foarte bine mult mai des a eben
; ye i ‘ClurT Si abilitati
‘ peri CA va ve Jecdt st dezvoltafi not obicciuri si abi a
gc0 sbuie decit s i dobinditi deprinderea de
ues Nu a in aga fel incat sa dobanditi deprinderea de
male sist facet in 4 4 propria dorinta.
male un il creierul dupa propria dorint
m Ja me!
contro
vie
- “Ste vesul
t de care vreau sd ma ocup este proce
rul aspec
torul a:
uma
+ orezurilor.
pdaril cre
abo
37 Fe
pei tel
RUITI CREZURI NOI: :
ele mai importante aspecte referitoare Iq ,
te cA isi construiesc crezuri. Crezurile sum
roblemelor. Daca tu nu crezi c& vei depas, cs ‘:
n ceva sau vei ajunge la ceva, exist oun
4 realizezi acel lucru. Crezurile tale ine
Lin de
Unul dintre ¢
ce fac oamenii es
care dau nagtere Pro"
vei trece cU bine pri
i capabil s
| de certitudine referitor la anumite ganduri pe 7
Me
ganse sa fi
sentimentu
le ai.
Ceimai multi oameni, de lao varsta frageda, isi asculta parin Cf
profesorii si persoanele cu autoritate si asa invata © multime ‘
limitari pe care se presupune ca le au. Daca ti s-a spus ca ny a
destul de istef sau nu esti destul de bun la o materie scolar’ say
la un sport, exista pericolul ca tu sa crezi acest lucru. Imediat og
credem in ceva, cautém modalitati prin care s& demonstrim ¢
acel lucru este adevarat. Ceea ce intentionam noi sa facem aig,
este si va invatim si va puneti la indoiala limitarile si sa fiti fe
increztori in ceea ce este posibil pentru voi.
Pentru a crea o schimbare, oricare ar fi ea, e necesar sd ajutim
persoana respectiva si-si schimbe crezurile si s4-si construiasci
altele care ii permit s& mentina schimbarea in viitor. Pentru a le
schimba, mai intai trebuie si invatim o modalitate prin care si
aflam calitatile crezurilor.
; Si in aceast privinta, submodalitatile ne vin in ajutor. Ca orice
gnd, crezurile noastre au o structura definit& de calitatile pe care
le au. Dacé v-ag intreba: »Credeti ci soarele va risari maine?”, ce
= aa a general, oamenii raspund imediat: ,,Da”, ins
tee are a intervenit fntre timp. Pentru a raspunde
ebarea: »Credeti c& soarele va rasari maine?”, de obicel,
oamenil isi reprezint acest crez. ,
38
oy —_ : Inventar
se important sa observam ca daca eu va adresez intrebarea
voi stil rispunsul {8rd sa-l rostifi cu voce tare. Cand eu
yer 2 goarele va rasari maine?”, in general oamenii vad imediat
pu wea Jor o imagine a soarelui. Hi pot si raspunda: ,,Da” i
jamin 460 anumita tonalitate _ nt
M tlorP 7 4 vocii, lar undeva in corpul lor
¢ raven sentiment de certitudine, care ii anun{a ca acest lucru
yo!
este adevarat.
cesta este un ghid pentru comportamentul nostru. El ne per-
mite $4 0e facem planuri. Ne Permite s4 cumparam 0 carte $i
a stim C4 0 vom citi candva in viitor. A avea crezuri care ne
hideaza comportamentul este o parte important a existentei
ne. Tot crezurile ne permit s& stim cum sa schimbam un om
uma imbi i insi
si mai ales cum s4 ne schimbam pe noi insine.
Daca eu v-as intreba verbal: ,,Soarele va rasari maine?”, in ce
Joc se afl aceasta imagine in mintea voastra? E la dreapta sau la
stinga? La ce distanta? E in marime naturala sau e o imagine de
dimensiuni mici? E o imagine statica? Una dinamica? Are atasat
vreun sunet? Existé 0 voce care spune: ,,Da?” Exista ceva ce se
petrece acolo, ceva ce auziti? Daca exista, este in dreapta? Sau
in stinga?
Luati acel sentiment de certitudine. Priviti imaginea din
mintea voastra si dublati-i dimensiunile. in mod tipic, senzatiile
voastre se vor intensifica. Cand se intensificd, observati unde se
afla senzatia in corpul vostru gi incotro se indreapta. Ati inceput
sd acordati atentie submodalitatilor unui crez puternic.
Acum pret de o clipa, opriti-va si priviti in alta parte! Limpe-
Ziti-vé mintea, apoi reveniti asupra acestor pagini si cititi impre-
una cu mine.
Incontinuare, ganditi-va la ceva de care nu sunteti prea siguri.
39 - aiata exact cum ore! 2 eda ceva'care
Piet viata ‘ indoiti complet, cila con care ~Poate :
seva de care Ganditi-va la ceva de care sunteti nes,
‘ r mancali la pranz. Poate un sandvis CU Lop
De pilda. e¢ as oy branzd. Ceva care poate sa fe sau Sa ny |
poate ur’ uteli sa va gandili chiar la i aura 9 84. Va cy
aga. De ce me yg anumitd persoand. Poate sd fie una, p,,.
ore de 71ui s
sai fie alta.
te ni voastra. Opriti-va o secunda, |ya\
Vitati-va. in mintea diji-va la asta. Apoi reveniti la pay)
privirea din carte $1 + dia nou asupra ideii despre lucrul in ¢,,
cartii si cnc tnt priviti imaginea soarelui care var,
credef Pe ae aitati-v8 la a doua imagine despre ceea ce po,
poet si nu fie. Comparati cele doua imagini si gi.)
diferentele.
in primul rand, imaginile se afl in acelasi loc? Probabil cz
raspunsul este Nu”. Daca imaginile sunt localizate diferit, se
afla si la distante diferite? Au dimensiuni diferite? Vocea din
capul vostru vine dintr-un loc diferit? E una la dreapta si cealalti
la stinga? Una intra, iar alta iese? Singurul lucru important este
in ce anume const diferenta dintre cele doua imagini.
Puteti incepe sa analizati mai am4nuntit aceasta diferenta stu-
diind in profunzime calitatile de certitudine sau incertitudine. Vi
prezentim mai jos o listé lunga de submodalititi: vizuale, audi-
tive, kinestezice (senzatii), olfactive (miros) si gustative (gust).
Ce vreau eu sa faceti este sa patrundeti in interiorul vostru si sa
accesati crezul despre soarele care va rasdri si cealaltd imagi-
ne, cea despre lucrul in legturi cu care sunteti nesiguri, apo!
a — lista. Verificati doar acele submodalitati in
Acordativi cdte as cu tarie difer& de ceea ce credeti doar partial.
momente pentru a face acest lucru.
40 a
eaupesiicam creati certitudinea i
Inventar
gin diti-val la ceva in care credeti cu tarie. (Ca soarele va
pasar maine. : non : .
Opservati ce imagini, sunete si senzatii apar atunci cand
i diti la acest crez si certitudinea pe care o aveti in
vi
stura cu el.
egatura ca . get —
— rgeti lista cu submodalitati de mai jos si observati
toate calitatile acestui crez.
Ganditi-va la ceva de care va indoiti sau de care nu sunteti
gut. (Poate sa fie una, poate sa fie alta.)
ati ce imagini, sunete si senzatii apar atunci cand
Observati 8 ; ee
vi ginditi la acest gand gi incertitudinea pe care o aveti in
legitura cu el.
Parcurgeti lista cu submodalitati de mai jos si observati
toate calitatile acestui gand.
Observati in special, diferentele dintre crezul puternic si
r lucrul despre care sunteti nesigur.
_e—
Diferente de
submodalitati: Certitudine Incertitudine
Vizuale
Numir de imagini foe eee
Dinamice/ Statice pee —
Dimensiuni eee ee
Forma a —
Color/Alb-negru oe
Focalizata/Nefocalizata a
Strilucitoare /Intunecata ; _—_—__
Localizarea in spatiu _ ee
Cuchenar/Farichenar —
Plana/3D poe oeeeeee ee Fa-fi viafa ¢
Asociata/ Disociath
Apropiata/ Departatd
Auditive
Volum
Inaltime
Timbru (calitatea
specifica a sunetului)
Tempo
Tonalitate
Durata
Ritm
Directie a vocii
Armonie
Kinestezice
Localizarea in corp
Senzafii tactile
Temperatura
Rata pulsului
Rata respiratiei
Presiune
Greutate
Intensitate
Miscare/Directie
Olfactive/Gustative
Dulce
Acru
Amar
Aroma
Parfum
Picant/iute (intensitatea
mirosului)
exact cum vrei tul
42 v
. — vel aceasta lista, s4 o analizim putin. Ceea ms
acum fa diferenta dintre ceea ce constituie un crez puter-
dil dei se constituie ceva de care Sunteti nesiguri. Odata ce
ic > giferenta dintre acestea doua, puteti sa obtineti un
wu paste ontrol. Daca cititi aceasta carte - Fa-ti viata exact cum
oat robabil ci exista la voi anumite lucruri pe care doriti
pei te bati, prin urmare primul pas pe care trebuie s-| faceti
Code c& sunteti capabili sa realizati asta.
Inventar
este 38°
+ cepeti prin @ va gandi la o problema pe care credeti ci o
ea conteaz ce gen de problema este. Daca voi credeti
avefl- eti destula incredere sau credeti ca sunteti nesiguri, pe
ci mu re alege-o, e bine. Lucrul ciudat in legatura cu aceasti
rant e cA oamenii sunt intotdeauna siguri stiind ca sunt
nese
pesiguti-
pentru a ne servi intentiile, ceea ce noi vrem ca voi si faceti
este SA incepeti si la fel cum se intémpla cu crezul ca soarele
yatisari maine, probabil credeti ca veti avea aceasta problema
gi maine. Vedeti problema voastra in acelasi loc in care se afla
crezul vostru si primul lucru pe care trebuie sa-I faceti este si o
priviti si sa spuneti: ,,M-am saturat de asta!” De-a lungul anilor,
am descoperit ci momentul in care oamenii se schimba este atunci
cdnd pur si simplu decid ca aga nu se mai poate, ca le-a ajuns.
Cei mai multi oameni nu s-au saturat de problemele lor. Pot
fiincredibil de frustrati. Am cunoscut persoane cu tulburari ob-
sesiv-compulsive care isi ocupau fiecare clipa, fiecare dimineata,
fiecare dup’-amiaza si fiecare noapte cu ritualuri menite sa le
aducd alinare. Trebuia s& incuie si si descuie usa de cincispre-
zece ori, s se spele pe mini de o mie de ori pe zi, dar pana la
uma au ajuns s fie asa de frustrati incat au spus: ,,Gata, mi-a
4juns. Nu mai fac asta de acum inainte!” Acesta este momentul
cand oamenii se schimba cu adevarat. ins, la acest aspect vom
eveni mai tarziu.
43 re
i tu!
Fa-ti viata exact cum vrei tu: - ——
care vrem sa-1 facem este sa analiza,
Primul if 5 scApati si ce anume vreti s& adaugar, Py
de ce i indoiala de sine $i $4 adaugati mai mult§ incr, Tey
sa es Vreti sa scapati de temerile voastre si s5 - ete
ae a incredere. Indiferent despre ce este vorba, atung; al
i er ie problema voastra, probabil credeti ca o vrai i
va gi ti avg
pentru toata viata.
Cand priviti acest crez despre cum pr eee voastri 0 3,
insofeasca pana la sfarsitul vietii, vreau sa aceti cateva lucruri
el. impingeti efectiv imaginea la distant, mutati-o si tragetig;
acel loc al incertitudinii, astfel incat atunci edad 98 uitagi la ea
va ganditi: ,,O sa fiu blocat asa pentru totdeauna?”, s& v4 spun,
i bi a ate cA nu!”
Ei bine, poate ca da, po
Pentru a o transforma astfel incat s4 se potriveasca in oricg
este important sa faceti acest lucru foarte, foarte re.
pede. Asadar, ca sa puteti amplasa acest crez vechi, limitator in
spatiul incertitudinii, trebuie sa abordafi imaginea si sa lucratj
asupra ei. Trebuie sa 0 impingeti cat mai departe, la sase met
de voi, s4 0 miscati pe linia voastra mediana si sa o extrageti prin
partea cealalta cu calitatile pe care le au de submodalitatile incer-
titudinii, astfel inc4t ceea ce a fost un crez puternic sa devini o
alta pozitie,
incertitudine.
Apoi trebuie si procedati invers. S4 luati imaginea despre
ceea ce vreti s& credeti, de pilda ca va veti elibera de aceasta
problemi, ci veti fi fericiti si va va fi bine in viitor si s& impingeti
imaginea la sase metri de voi, si o mutati si s4 o aduceti in pozitia
si cu submodalitatile crezului vostru puternic.
In felul acesta veti reusi si vi schimbati crezurile si veti incepe
s& credeti in voi si intr-un viitor mai luminos. Dac& urmati pasil
acestui exercitiu, veti descoperi ca aveti un plan pe care putell
44 -plemental pentru a va ajuta si va schimbati asteptarile
gh iitor.
jr VE
a Inventar
pe oe
_—qTehnica deschimbareacrezurilor _—|
(Paternul Swish pentru crezuri)
; snditi-v’ la un crez limitator pe care nu vreti si-1 mai
. a De exemplu, ca veti avea 0 anumita problema pen-
tru tot restul vietii sau cel putin pentru o buna bucata de
yreme-
Ganditi-va la un crez plin de resurse pe care vreti si-] aveti.
" De exemplu, ci va veti elibera de acea problema pentru
tot restul vietii si ca veti trai foarte fericiti.
3, studiati submodalitatile certitudinii si incertitudinii pe
care le-ati elicitat deja.
4, Imaginati-va cum crezul limitator de care vreti si
scipati se distanteaza fulgerator si se instaleazi rapid in
submodalitatile incertitudinii.
s, inacelasi timp, imaginati-va cum crezul plin de resurse se
apropie fulgerator si se instaleaza rapid in submodalitatile
crezului puternic.
6, Repetati procesul de cateva ori, de fiecare data in ritm ra-
pid.
Cand detineti controlul asupra a ceea ce credeti, puteti incepe
si generati crezuri noi, pline de resurse, care sa va ajute sa traiti
mai fericiti si mai bine decat pana atunci.
Cele mai multe probleme cu care ne confruntam in viata, asa
cum am spus, se intampla in mintea noastra. Mai mult, in general
problemele exist in modul de percepere a trecutului si a viitoru-
lui. Trecutul si viitorul nu existé decAt in mintea noastra.
45 -
Fa-fi viata exact cum vrei tu!
Cand oamenii suferi mental, de obicei Bee :
cauzit ci el S€ simt rau in legatura cu trecutul intampla a
prezent ort se simt speria{i sau ingrijorati in ie simt bloc. diy
: . . : zi 5 “a :
La nivelul limbajulut spunem ca trecem ini cu yj at i,
Dy ™ 3
lucrurile ,,in urma noastra. Spunem ca trecem Sttuatii si |;
cee afl drept in fata noastra. Spunem ca atnn bine prin
ite i privi A ; i
mite room in si privim spre” viitor. Pentru ra sla” :
ea ne indic& modul in care ei isi reprezi ulti amen;
a schimba felul in care gandim gi prezinta tim > loate
vom analiza i : gi procesdm t pul. Pe
aliza in continuare conc Se ecuaul $i Vi ry
eptul de lin $1 Vii
ii temporale tory
Nory
“a
any.
46 ee Inventar
“
You might also like
