Caracteristici morfometrice ale versantilor din Piemontul Balacitei Sandu BOENGIU Cuvinte-cheie: versanti, Piemontul Bilicifei. Morfometrical traits of the slopes within the Balacita Piedmont, In order to analyze the slopes within the Balacita Piedmont, complex cross sections were made for all the valleys of the Piedmont; they were compared, ‘the main choracteristics being synthesized, The complexity of slopes within the Balzcita Piedmont is closely con- nected to the relief energy up to 150-160 m, rarely 200-250 m and to the valleys maturity degree. The moxpho- genetic complexes, which are the direct result of the paleogeographical evolution, litho-stratigraphical structure and climate succession, havc @ major contribution in sculpturing the valleys within the Piedmont. The evolution of the Piedmont slopes was also influenced by the pre-existing relief, the changes of the base level and effects of the anthropie activity. S-a considerat ca versant pentru fiecare vale de rau si parau analizat, intreaga suprafati in- clinat& dintre:lunca si cumpiina de ape, de o parte yi de alta a cursufui de apa, cu exceptia celor care formeaza limita Piemontului Bali cifei (Ghelmegioaia, Husnicioara, Motru, Jiu, Duniirea) unde am analizat mmai versantul din piemont. Pentru analiza versantilor din Piemontul Bai- licitei au fost corelate rezultatele cercetiilor de teren cu analiza hartilor topografice la scara 1: 25 000 pe care s-au trasat profile transversa- Je complexe la toate vaile piemontului (Fig. 1). 1. Versantul drept al Jiului Pe versantul drept al acestui rau, care con- stituie limita de est a Piemontulni Balicitei, au fost realizate 7 profile transversale, care acopera intreg sectorul, de la Gura Motrului Ia Podari (Tabelul nr. 1). Ele au fost alese astfel incat s4 cuprinda toa- Ui suprafaja de la talvegul Jiului pani la nive- lul piemontului. in intregul sector dintre Gura Motrului si Podari, versantul sting al Jiului este tiiat mai ales in nisipuri si pietriguri roma- niene, care sunt deschise la zi in numeroase puncte, formand de obicei abrupturi in partea superioara a versantului. Aceasta sugereazii fenomene de pribugire ce au avut loc atunci cAnd Jiul curgea sub acest versant, iar mate- rialul acumulat la baza versantulni a dat for- ma convexi din partea inferioara. Din analiza profilelor rezulti c& versantul are inaltimi de Ja 110 m deasupra nivelului raulai la Gura — ; sine - _ vena | | Raul ari Cote (m) | Panta Tipul profilului - Bralostita, 210-100 [ 110 13°] drept “| Scaesti_ {205-100 105, ie convex : [ Potmeltt | 175-90 - ‘complex fa Obedin 175-90 “convex Breasta 190-30 complex Sud Breasta_ | 160-80 complex | tL Sud Leama | 150-80 ‘complex | Tabelul 1. Date morfometrice ale versantului drept al Vaii Jiului Revista de geomorfologie nr. 4-3, 2002-2003, p. 151-157Sandu BOENGIU _ LEcENDA are tere lous pemorent Boeirpare ve op Aiiaits pienont tim ope Fig. 1. Harta refelei hidrografice din Piemontal Balicijei Motrului — Bralostita (la nord), sc’z@nd rela- tiv uniform pani Ia Leamna — Bucovat, unde indltimea este de numai 70 m. Panta versantului variazi, cu rare exceptii, in jurul valorii de 65°. Forma geometrica a versantului este conca- va in partea superioara, de racord cu suprafa~ ta piemontului si convex’ in partea inferioara. Sunt rare cazurile (ca Ia sud de Breasta) in care racordul piemontului cu versantul se face brusc sub un unghi drept. in cea ce priveste abruptul, se constati cA pantele sunt mai mari acolo unde Jiul este aproape de malul drept (ca in sudul localitati- lor Breasta si Leamna), decat acolo unde acesta se departeazi, cu tendinta de meandra- re spre malul drept. In al doilea caz la baza pantei apar mici conuri de dejectie, cu pante de cirea 56° (in preajma localititilor Scaiesti, Breasta, Carligei). Dupa cum se cunoaste, versantul drept al Jiului este lipsit de terase largi comparativ cu cel sting. Intre Gura Motrului si Podari, Jiul are pe dreapta cci mai multi afluenti, ale céiror cursuri sunt mult mai lungi decat cele ale cé- torva afluenti de pe stinga. 1.1. Afluentii Jiutui din Piemontul Bals- cifei. A fluengi principali ai Jiului de pe dreap- ta venifi din Picmontului Balicigei, sunt: a) Racovifa. Cumpencle de ape care limitea- z4 bazinul siiu hidrografie pe cele doua laturi sunt foarte apropiate (la circa 0,5 km) si para- lele cu paraul Racovita, cea ce face ca ver~ sanfii s& fie liniari gi relativ egali ca pante. To- tusi spre deoscbire de versantul nordic relativ drept sau cel mult concay, versantul sudic este adesea convex. Snaltimea versantilor creste foarte usor in cursul superior si se menfine apoi relativ con- stant (Tabelul nr. 2). b) Argetoaia, cu afluentii sii, Tanfaru pe stanga, Ciorcotin (Valea Secului), Smadovita si Bacles pe dreapta. Argetoaia este cel mai lung dintre afluentii Jiului din Piemontul Ba- licitei, avand un curs aproape constant orien- tat vest-est. Izvoriiste din marginea estici a localitaitii Plopi, situata pe cea mai inalta por- tune @ piemontului (circa 325 m altitudine) se varsii in Jiu la Sfaircea. De la izvoare in avale pe o distanfa de circa 12 km pana la Dumbrava, cumpiina de ape de pe versantul sténg care desparte paraul Argetoaia de afluen- {ii Motratui de la nord, este paralela cu valea.[ —— ___ Cote Gm ee profilului Mal | Mal Mal | Mat | Mal | Mat stang_| drept | sting | drept | sting | drept | sting | drept__ Amonie Racovija | 270-75 [295 220) 95 ws | ue | 9° | drept | convex | ~Avale Ciocanele 245-60 230-60) 85 90 | 10° | 7 | concav | convex | Dumbrava de Sus |315-220]295-220 95 | 73 | 7 9° | drept lin tepre| a ~ Avale Albulesti —[270-180/250-180, 90 | 70 Ma | 10" rept | convex | 2 Valea Marectui 250-175|270-175| 75 : iz 8 | 430" | concay | convex Avale Seicia [238 -120|235 -120] 11s | 115 3° | 9° [tn trepte in trepte le Amonte Sopot 230-125]215-125] 105 | 85 | 9 | 11°30" | concav drept & | avale Ramicu Oghien | 185-110/180-110| 75 70 | 19°30" | 4° | concav | drept * [7 AmontePredesi _|200-100|150-100[ 190 | 50. | 13°30" | 730 crept | convex “Seaen de Pidure 165-195] 270-95 | 70 15 | & | 630° | avept | concav 2 | Amonte Rachita de Sus |235-170/230-170] 60 | 0 | s 7 lin trepte | in trepte z | Avate Brobova — [200-125[200125] 75. 75 se30" 30° | rept concay | ‘Avale Pietroaia —|190-110]180-110] 80 | 70 | 7 | concay | drept Amonte Cinuia | 190-160|200-160| 30 | 40 ” P| drept | convex | ‘Avale Ciruia—_[195-140[190-140] 55 | 50 | 17°30" | 13°30" |GQneaNe| convex 3 | Amonte Sarbitosrea | 175-115] 175113 0 so} ee | _13° | convex | aS | _Strbitoarea —[125-105]128-105] 20 | 23, | 5° | 4° | convex | concav Amonte Leumna 160-100 160-100] 60 60 | 730 | 14° | convex | conver | ‘Tabelul 2. Date morfometrice ale versenfilor slurilor tributare Jiului in Piemontul Buldcijei Ea configureazi un versant foarte ingust, cu indltimi de 90-95 m, pante de circa 7° si profil drept, dar cu o treapti. Versantul este fragmen- tat pe aceasti portiune numai de ogase. in continuare pe circa 15 km pind la Arge- toaia, versantul stdng se lirgeste considerabil, pardul avand in aceast portiune doi afluenti pe stinga, Razboinicu si Tantaru. Acestia fiagmenteazi versantul stfng al Argetoaiei pani la cunaptina de ape a bazinului stu hidro- grafic in trei culmi paralele, determinand pen- tru afluenfii mentionati versanti in formi de V. Cea mai importanta este culmea Razboinicu, care porneste de Ja Albulesti la vest si tine pana la Argetoaia. in acest sector versantul sting al vaii Argetoaiei se mentine la inalti- mea de circa 90 m, cu o panti mai mare, de 14°, profilul find drept, fara trepte. in cursul inferior, cumpéina de ape intre Ar- getoaia si Racovita este foarte aproape (la cir- ca 500 m), crefind panta cea mai abrupti si dreapta a Argetoaiei, care, in acest sector, tin- de spre malul nordic (Tabelul nr. 2). c) Raznicul este umul din afluentii pe dreap- ta aj Jiului care isi indreapta apele pe directia vest-est, cu afluentii sii Manzatul si Masco- tul, pe stanga, si Brabova si Plesoiul pe dreap- ta, Brabova la randul ei primeste pe stinga Urdinita si pe dreapta Rachita. Profilele transversale arata ca inaltimea versantilor se mentine la circa 100 m pe partea stnga, in timp ce pe partea dreapti, din cauza apropierii de paraul Argetoaia care curge aproximativ paralel la nord gi are organisme torentiale si afmenti dezvoltati mai ales pe dreapta. inaltimea interfluviului154 _ Sandu BOENGIU : SS SS Dogue Cote (m) | inttyime (my | Panta _ |__ prof, | EY [inate | Peme | prostanat_ Butoiesti 210~ 100 no 1 rept | ura Motrulti_ | 205-100 | 105 1 | Convex_| Amonte Timna_ | 300-185 1s | 5830 01 | Aval Hurdu 290-150 | 40 | +d convex Tebelul 3. Date morfometrice ale versantului drept al Motului si Husnifei in Piemontul Balici{ei Panta ] Denumirea Cote (m) inaltime (m) Tipul profilului Profitului | Mat sting | Mal drept | Mal sting | Mal drept | Mel sting | Mal drept | Mal sting, | Mal drept Avale de | - of _ Slitinien | 300 ~165 | 295-165] 135 130 | 930° ue soneay | rept Mare | | ~convex | | <= = 4 lence concav- | |Breznija de] 275-150 | 315-150] 125 165 10°30" | 9°30" rept (Mom L convex Tabelul 4. Date morfometrice ale versantilor rduritor tributare Motrului in Piemontul Balécitei = SS = == = ] Denumirea 2 : Faisal 4 ne ina Pa ‘pul | Raul proflului Cote (m) inaltime (m) | anta Tipul profilului | Erghevite, 345-80 265 8° Convex ‘Dunes Bistrija 200-80 | 120 830" ~_ Concay Sud Bistrita 225-80 145 9°30 Convex Culmea Mojiei 310~ 80 230 | T30" Convex | Rogova 230 ~60 190 | 4°30" ~~ Convex ‘Tabelul 5. Date morfometrice ale versantului sting al Vail Dundrii in Piemontul Batacijei dintre Argetoaia si Raznic a fost redusi printr-o fragmentare mai intensd. Tipul de profil, predominant concay pe stinga si drept pe dreapta, demonstreazi aba- terea constant a Raznicului spre nord, Pantele reflect si ele aceiasi realitate, fiind mult mai mici pe stanga decat pe dreapta. Paraul Brabova, afluent al Raznicului pe dreapta, are versantii mai putin fragmentati. Ei se menfin relativ la aceeasi iniltime atat pe dreapta cat si pe stnga pardului, la circa 70m. Pantele sunt gi ele relativ egale pe ambele flancuri (circa 7°) cu profile nediferentiate de la un versant Ia altul. Bazinele hidrografice ale acestor Pparaie sunt despirfite de culmi prelungi care pomesc din culmea Balota — Plopi situat’ in extremi- tatea vestica a Piemontului Balicitei si se di- giteazi spre est apoi merg aproape paralel pani la malul Jiului (Tabelul nr. 2), d) Zejacul este cel mai sudic afluent al Jiu- Ini din Piemontul Balicitei. Cumpenele de ape din nordul si sudul aces- tui pardu sunt constituite din podul piemontan in care acest pardu este mai scurt $i mai tandr. afluenti, desi destul de adénc, nu a ajuns si-si Kirgeascd valea ca ceilalti afluenti ai Jiu- lui din Piemontul Balicitei. Versantii acestui parau sunt uniform dezvoltati pe ambele flan- curi, cu fnaltimi relativ mici (30-40 m) si pro- fil predominant convex (Tabelul nr. 2). Afluentii Jinlui din Piemontul Balacitei, orientali pe directia vest-est, au in general versanti concavi sau drepti numai pe latura nordic. Primese afluenti numai pe partea dreapti ceea ce explic’ faptul c& versantii convecgi abund doar pe aceasta parte.- __ Ceracteristiei morfometrice ale v 2. Versantul drept al Motrului Pe versantul drept (sudic), Motrul, care con- stituie limita nordic& a Piemontului Balicifei, are mai multi afluenfi. Pe aceasta portiune s-au executat dou profile, din care rezulti ci versantul sudic preziati un profil drept cu un uméar la 50-60 m deasupra luncii (Tabelul nr. 3). Inaltimea versantalui creste de la 135 m (la Butoiesti) la 165 m (la Gura Motrului), cu progresia pantei de la 5° Ja 82. 2.1, Afluentii Motrului din Piemontul Balicifei a) Hugnita. Acest pariu, orientat vest-est, care se varsa in Motru la Strehaia, limiteazd in nord Piemontul Balicitei, fapt pentru care $-a analizat numai versantul sudic (drept). Acest versant creste repede, de la 115 m la ‘imna, la 150 m la Strehaia, cu o pant de 5-9° si un profil convex (Tabelul nr. 3). b) Statinic, afluent pe dreapta al Motrului, taic oblic marginea nordicii a piemontului de la sud-vest la nord-est. Are versantul sting cu un profil in general convex si versantul drept li- near, cu pante de cca 10° (Tabelul nt. 4). c) Breznita de Motru. Acest pardu, tot afluent pe dreapta al Motrului, este paralel cu Slétini- cul avale de acesta. Are versanti simetrici, sé- pati in nisipuri si pietrisuri (Tabelul mr: 4). Caracteristica general a afluentilor Motru- Ini o constituie pantele versantilor, in general convexe, care exprima adancirea actual mai accentuata a unor vai mai largi in Pleistocen, cAnd capatul vestic al lacului cuaternar se afla la actuala cumpana de ape de la Fil 3. Versantul stng al Duniirii Versantul sting al Dundrii, in portiunea care formeazi limita vesticd a Piemontului Balacitei, este foarte ingust, fiind briizdat doar de cdte- va vai destul de scurte (Erghevita, Bistrita gi Mojia) si de cteva ogase. Pe acest versant, dintre Erghevita gi Batoti, au fost analizate 5 profile transversale (Tabe- lul nr. 5). Versantul stang al Dunirii este sculptat in roci de naturd diferita. Astfel, in partea supe- uivard se gasesc argile nisipoase si un strat subtire de lignit, apoi nisipuri cuartoase albe \ilor din Piemontul Balacitei 155 apartingnd Dacianului inferior (pan Ia cota de 100 m Ia limita inferioara). Taluzul este t- iat in mame nisipoase si argiloase pontiene. Inaltimea versantului variaz’ de la 265 m (la limita nordic’), pana la 190 m (la limita sudi- 4). La Bistrita inaltimea versanmlui scade, deoarece taluzul initial a fost erodat de obarsia Blahnitei care a determinat scderea inalti cumpenei de ape intre aceasta si Dunire. Desi intljimea mare a versantului da impre- sia unci pante abrupte, unghiul de panta nu depageste 9° datorita acumularilor de la b: care au format mici glacisuri. Forma convexii, dominant, este rezultatul diferentelor de du- nitate a nisipurilor daciene fat de marnele pontiene de la bazii. 3.1. Afluentii Dun: a) Blahnija curge de la nord ta sud, paralel cu Duniirea , pani la iegirea din piemont, la Rogova, unde versantul drept (vestic) se lir- geste brusc la intrare spre terasa Dunirii. Ver- santii scad treptat spre avale de la 120-150 m Ja 90-100 m, profilul ambilor versanti fiind in general convex, datoriti argilelor nisipoase i roai ales stratelor de lignit daciene din care sunt alcatuiti (Tabelul nr. 6). b) Drincea, izvoraste de sub dealul Gamita, curge spre sud-est pin la Podul Grosului, pentru a se abate spre sud pani la Slagoma si apoi spre vest, pani la Corlifel. Pana la Valea Anilor o ia spre sud, unde iese din Piemont si mergind mai departe in aceeasi directie pana la varsarea in Dunare. Traseul sdu prezinta de asemenea un paralelism deo- sebit fat de cursul Dunarii Spre deosebire de Blahnita, pistreazA in ge- neral, pe tot parcursul piemontan, versanti cu aceleasi iniltimi de 80-100 m si cn pante aproximativ egale de 6—7°. Trebuie, ins, mentionat ci pe dreapta (vest), unde Drincea are afluenti, gradul de fragmentare a reliefului este mai accentuat si profilul versantului se irgeste. Spre deosebire de Blahnita, Drincea are o Junca destul de larga care atinge in cursul mij- lociu cca 400 m Ritime (Tabelul nr. 6). ©) Desnéituiul, izvoraste de sub culmea Cam- pu Corzului (294 m), din care pornese curnpe-6 Sandu BOENGIU 3 Denumirea Cote (m) inaltime (m) Panta | Tipul profitului | [= profitului [Mal sting] Mal drept!Mal sting Mal drept| Mal sting| Mal drepi[Mal stang| Mal drept | _levonu Anestilor [350-200 | 320-200) 150 | 120 | 11°30 | 7° ‘complex | drept ) Amonte Liveste | 305-160, 310-160, 145 | 90 | 1 | 16° | convex | convex | a 230-125 | 210-125 | 15 _| 90 | 15%30 | 4°30 | convex | concay 280-220 | 3 60 PF © | dept | intrepte 300-195, 105 | 90 5°30"_| 12°30" | convex | complex 8] Amonte Podu Grojs | 280-210 — 70 Ts | 30 | | arent crept Pidina Mic | 250-185 65 us| 9307 | | drept_| in trepte | Avale Pidina 255-175 80 125 2 | 830" [imwepte | drept_ 250-155 95 95 ue i? | complex concay_| © | Avale Gvordenita | 250-200 50_| “50 | 10°30" | 9°30" | complex | drepe Avale Cleanov | 220-180 40 | ss [6 | 10°30" [convex | _drept | Avale Gubaucea | 225-135 90 90 x | 9» 7 drept | drept | 3|__Amonie Suharw [205-130 [180-130 | 75 50__| 10°30" | 11°30" | convex | complex 3g Amonte Tencénau 150-105 [160-105 | 45 35 [2 10° drept_| _drept | ae 15s100 150-100 5 | 50 9°30" e drept | drept Avale Fantinele | 145-90 | 150-90 | 55 60 2 |g [intrepte | in trepte | —Avale Stiubei [225-170 [ 220-170 | 55 [50 | 12" 8° | convex | convex | §]|__Avale Floran | 190-150 | 190-150 | 40 40 | 9° | 5°30" | arept | convex S| Avale Lazu 150-120 [170-120 | 30 30 P| 11°30" [eomptex | drept | “"[Avale Varvoru deos] 125-100 [160-100 | 25 60 | 48°307 | 9 —T concav_| in trepte Tabelul 5. Date morfomettice ale versanjior rausilor tributare Dundrii in Piemontul Balicifei nele de ape intre Drincea la vest, Desniitui la sud, Terpezita, Brabova, Urdinita gi Raznic la est. Se indreapti spre sud-est si iese din pie- mout Ja Radovanu, indreptindu-se spre sud. Deoarece urmeazi aceiasi directie in care inclin’ cimpul piemontan (spre sud-est), degi cota talvegului coboari treptat cu 3%o, indltimile versanfilor riman aproape con- stante la 40-50 m. Profilele sunt variabile ca forma, concave, convexe, drepte, fiind modelate de intersectia cu numerosii afluenti existenti atét pe dreapta cit si pe stinga. Este de mentionat ca pe ultimul sector, intre Fantinele $i Radovan, ambii versanti prezinta un umir la circa 30 m deasupra Vail, care se racordeazii cu terasa Duniirii de la Radovan. Afluentul principal al Desnatuiului este Terpezita. Acesta vine din dreapta (nord) si se varsi in Desnatui la Fantanele unde s-a amenajat un lac de retentie. Pe cei cca 40 km. pe care curge paralel si in acelagi sens cu Desnituiul, din aceleagi motive are versanti de inaltimi relativ egale pe tot acest parcurs. Aspectul celor doi versanti este diferit, amin- tind de paraiele care se vars in Jiu, cn pante mai repezi spre nord (stinga) si pante mult mai line si mai Valurite spre sud (dreapta) (Tabelul nr. 6). Apele care se varsi la sud in Duntre dupii ce traverseazii terasele fluviului, au in gene- ral, in piemont versanti complecsi, datorita in special schimbarilor survenite prin coborarea sacadata a nivelului de baza. in concluzie, complexitatea versantilor din Piemontul Balicifei, se dovedeste a fi in strin- Si corelafie cu energia de relief de pana fa 150-160 m, rareori de 200-250 m si cu gradul de maturitate al vailor. in procesul de sculpta- re a vailor din Piemontul Balicitei 0 contribu- tic important o au complexele morfogenetice determinate de evolutia paleogeografica, al- c&tuirea litostratigrafica si succesiunea clima- telor. Evolutia versanfiilor piemontului a mai fost influentati si de relieful proppexistent, schimbirile nivelului de baza si efectele pro- duse de activitatea antropic’.Caracteristici morfometrice ale versantilor din Pi BIBLIOGRAFIE BADEA, L. (1973), Piemontul Getic (Concluzit la un studiu de geomorfologie regionala), in ,,Piemonturile“, Centrul de multiplicare al Universitafii din Bucuresti, Bucuresti. BADEA, L. (1992), Piemontul Getic. Reliefiul si trasiiurile generale, in ,,Geografia Romaniei, vol. IV, Editura Academiei, Bucuresti. BADEA, L. (2000), Morfogeneca Villafranchian, Anal. Univ. Spirw Haret, Seria Geografie, 3, Editura Fundatiei Romania de Méine, Bucuresti BALTEANU, D., TEODORESCU, V. (1985), Elements for the sediment budget of a small catchement (The Getic Piedmont, Roumania), RRGGG - Geogr. XXIX. BOENGIU, S., ENACHE, C. (2001), Metodé de caleul a vérstei vailon. Aplicafie la Piemontul Baldcitei, Anal. Univ. din Craiova, vol. LV, Seria Geografie, Editura Universitaria, Craiova. BOENGIU, S. (2002), Observatii hidrogeografice in Piemontul Baldcitei, Revista Geograficd T. VIII -2000, Institutul de Geografie, Academia Roman’, Bucuresti. ENCIU, P. (2001), Evolutia geologica in Pliocen si Cuaternar a sectorului de divergent hidrografica din Piemontul Baldcitei, Revista geografici, T. VIL -2000- Serie Nowa, Institu- tul de Geografie, Academia Romana, Bucuresti. GRECU, Florina, COMANESCU, Laura, (1998), Studiul reliefului. Indrumitor pentru lucréri practice, Editura Universititii din Bucuresti. GRECU, Florina, PALMENTOLA, G., (2003), Geomorfologie dinamica, Rditura Tehnica, Bucuresti : MAG, |. (1986), Tipuri de versanti din Roménia, Revista Terra, mr. 1, Bucuresti, STROE, R. (2003), Piemontul Baildcitei. Studiu geomorfologic, Editura MondoRo, Bucuresti. Universitatea din Craiova Catedra de Geografie