PARTEA A PATRA Navigatia astronomica Sfera cereasca. Triunghiul sferic de pozitie Migcarea diurna a sferei ceresti Migcarile aparente ale agtrilor $i sistemului solar Timpul ¢i masurarea lui Calculul unghiului la pol, al declinatiel si al ore! culminatiel agtrilor Masurarea gi corectarea inaltimilor agtrilor \dentificarea Calculul separat al latitudinil gi longitudinil Determinarea punctulul navei cu observafil astronomice Probleme ajutatoare de navigatie astronomica15 sFeRA CEREASCA. TRIUNGHIUL SFERIC DE POZITIE §1 Sfera cereasca gi elementele ei Observarea cerului dintr-un punct oarecare de pe suprafata PAm4ntului las& impresia c& are aspectul unei calote sferice. Pe timpul zilei, aceasta pare albastr4, iar lumina Soarelui impiedic& vederea si a altor astri; in anumite condifii se pot observa doar Luna si planeta Venus. Pe timpul noptii, bolta cereasci se vede presdrati cu numerosi astri; in realitate, cu ochiul liber se vid aproximativ 6 000-stele, 6 planete si Luna. Aceast& calot& sferica poate fi practic asimilati cu o emisfera. Imaginea de sfer& este generat& de incapacitatea observatorului de a sesiza in spatiu distantele radiale la astri; aceasta face ca observatorul terestru si vada astrii ca si cum ar fi situafi la aceeasi distant, proiectati pe suprafata interioar’ a unei sfere de raza infinit de mare, avnd centrul in ochiul observatorului, numit& sfera cereascd. Consider4m un observator in punctul O pe sfera terestra si reprezentim sfera cereasc& concentric& si exterioara acesteia (fig. 15-1). Elementele sferei ceresti, in raport de care se determin& pozitiile astrilor, se obtin ca proiectii ale punctelor, liniilor si planelor principale de pe sfera terestri folosite de observator pentru orientarea pe mare (vezi cap. 2). Astfel prelungind verticala locului OC, ea injeapa sfera cereasc& in punctul Z, numit zenit si Na, numit nadir; linia ce uneste cele doud puncte se numeste linia zenit-nadir. Planul perpendicular pe linia zenit-nadir ce trece prin centrul sferei terestre se numeste orizont astronomic al observatorului; acest plan intersecteaz& sfera cereasc& dupa un cerc mare (N, E, S, W). Dat fiind marimea neinsemnat& a razei sferei terestre in raport cu raza sferei ceresti, pentru orientarea pe sfera cereascd, precum gi in efectuarea anumitor calcule de navigatie astronomica, PamAntul se considera redus la un punct situat in ochiul observatorului; in acest caz orizontul astronomic se confunda cu orizontul adevdrat al observatorului. Axa polilor terestri PP’ prelungit& 1a infinit injeapi sfera cereascd in doud puncte: polul nord ceresc Py si polul sud ceresc Ps; linia care uneste cei doi poli se numeste axa polilor ceresti sau axa lumii. Polul nord ceresc se afl4 aproximativ pe directia stelei Polare. Planul ecutorului terestru gq’ intersecteazi sfera cereasc’ dup& un cerc mare QQ’ numit ecuator ‘ceresc. Planul ecuatorului ceresc este perpendicular pe axa polilor ceresti Py Ps in centrul sferei ceresti. 405Intersectia sferei ceresti cu planul meridianului geografic al observatorului POP’ determina cercul mare PyZPs numit meridianul ceresc al observatorului. Linia zenit-nadir imparte meridianul ceresc al observatorului in doua semicercuri: meridianul nordic ZPyNa, ce contine polul nord ceresc si meridianul sudic ZP,Na, care confine polul sud ceresc. Punctul‘de intersectie dintre meridianul nordic si orizontul adevarat al observatorului se numeste nord (N); z Fig. 15-1 punctul de intersectie dintre meridianul sudic si orizontul adevarat al observatorului se numelte sud (S). Dreapta continut& in orizont care uneste punctele nord gi sud se numeste linia nord-sud (N-S). Axa lumii imparte meridianul ceresc al observatorului‘in dou’ semicercuri: meridianul superior PyZPs, ce confine zenitul observatorului si meridianul inferior PyNaPs care contine nadirul. Ecuatorul ceresc se intersecteaz& cu orizontul observatorului in dou’ puncte: est (E) si vest (W); considerandu-se in centrul sferei ceresti cu fafa spre nord, estul este in drapta si vestul in stanga. Punctele est si vest sunt unite de linia est-vest (E-W). Liniile nord-sud gi est-vest sunt reciproc perpendiculare; ele impart orizontul observatorului in patru cadrane: NE, SE, SW si NW. . _ Planul orizontului observatorului imparte sfera cereasci in doud emisfere: emisfera vizibila NZS, ce contine zenitul si emisfera invizibilad NNaS, care confine nadirul. Planul ecuatorului ceresc fmparte sfera cereasci in doud emisfere: emisfera nordicd QPyQ’, ce confine polul nord ceresc $i emisfera sudicd QPsQ’, care conine polul sud ceresc. Planul meridianului ceresc al observatorului impart sfera cereaci in dou’ emisfere: emisfera esticd NES, care confine estul si emisfra vestical NWS, ce contine vestul. Polul ceresc aflat deasupra orizontului se numeste pol ridicat, vizibil sau superior; polul ceresc aflat sub orizont se numeste pol cobordt, invizibil sau inferior. Numele polului ridicat este dat de latitudinea observatorului; astfel, in figura 15-1, polul ridicat este polul nord ceresc, deoarece latitudinea observatorului este nordict. 406Unghiul la centrul sferei QCZ sau arcul de meridian ceresc OZ este egal cu latitudinea observatorului @. Se observi ins’ ci Sy E Fig. 15-5 Ss Ja est sau vest; azimutul astrului este 90°, daca se afl4 in primul vertical estic si 270°, daca este in cel vestic. Paralelul de indltime al unui astru este determinat de indltimea astrului h sau de distanja zenitald z (fig. 15-2). 409fndltimea h a unui astru este arcul verticalului astrului sau unghiul la centru corespunzator, masurat de la orizontul observatorului pan& la astru; poate lua valori de la 0° (cand astrul se afl& in orizont), pan& la 90° (cand astrul se afla in zenit sau nadir). {naltimea este pozitiva, cfind astrul se afl in emisfera vizibil& si negativt, cAnd astrul se afla in emisfera invizibila; rezult4 ci indltimea zenitului este de +90°, iar a nadirului -90°. Astfel, in<imea astrului A este h = MA = (MOA. Distanja zenitala z a unui astru este arcul verticalului astrului ZA sau unghiul la centru corespunz&tor ZOA, misurat de la zenit la astrul A; poate lua valori de la 0° (cAnd astral se afla la zenit), pnd la 180° (cAnd astrul se afla in nadir). Relatia dintre indltime si distanta zenital’ este: h=90°-z (15-3) fn consecinta, pentru determinarea pozitiei unui astru in sistemul de coordonate orizontale sunt necesare dou& coordonate: una pentru definirea verticalului astrului fin raport cu meridianul ceresc al observatorului (Az sau Z) si una care determin’ paralelul de in<ime fata de orizontul observatorului (h sau z). Coordonatele orizontale ale unui astru la un moment dat sunt deci tn functie de pozitia observatorului pe sfera terestrd; de aceea, ele mai sunt denumite gi coordonate orizontale locale. 2 Sistemul de coordonate ecuatoriale Axa principald a acestui sistem este axa lumii PyPs, deci polii sistemului sunt polii ceresti (fig. 15-6); planul principal este ecuatorul ceresc QQ’. Presupunem un astru B pe sfera cereasc&. Semicercul PyBPs care uneste cei doi poli ceresti si trece prin astru se numeste cercul orar al astrului. Cercul mic bBb’, ce Fig. 15-6 trece prin astru si este paralel cu ecuatonul ceresc, se numeste paralel de declinatie al astrului. . 410Pozitia unui astru, la un moment dat, se afl& la intersectia cercului sau orar cu paralelul de declinatie. Pozitiile acestora se determina prin coordonatele ecuatoriale ale astrului, care se exprim& in raport de cele doua cercuri mari ale sistemului: meridianul ceresc al observatorului i ecuatorul ceresc. Cercul orar al astrului B se determina prin unghiul diedru format intre planul meridianului ceresc al observatorului si planul cercului orar al astrului; acest unghi diedru se exprim& prin unghiul orar t sau unghiul la pol P al astrului. Unghiul orar t al astrului este arcul de ecuator ceresc sau unghiul la centru corespunzator, masurat de la meridianul superior al observatorului, in sens retrograd, pana la cercul orar al astrului; poate lua-valori de la 0° la 360°. Se noteaz& cu t; de exemplu t = 270°13'.4, Unghiul Ia pol P al astrului este arcul de ecuator ceresc sau unghiul la centru corespunztor, masurat de la meridianul superior al observatorului, spre est sau vest (dup cum astrul se afl& in emisfera estic’ sau vestic&), pana la cercul orar al astrului; poate lua valori semicirculare de la‘0° la 180°. Mai poate fi definit si ca unghiul sferic format la polul ridicat, intre meridianul superior si cercul orar al astrului, méasurat spre est sau vest. Se noteaz& cu P, indicandu-se si sensul de contare spre E sau W; de exemplu: P, = 79°13’.5 sau Py = 137°15’.0. Din proiectia pe ecuatorul ceresc reprezentat4 in fig. 15-7 se deduc relatiile * dintre unghiul orar si unghiul la pol al unui astru: ~astrul C... t< 180°... Py=t (15-4) —astrul D... t> 180° ...P, = 360° -t 15-4’) Cercul orar al astrului mai poate fi determinat si in raport de punctul vernal y prin: ascensiunea dreaptd ©. a astrului sau unghiul t. Punctul vernal Y este punctul de intersectie dintre ecuatorul ceresc si eliptic’, prin care Soarele — in migcarea sa anual aparentd, trece la echinoctiul de prim&vari din emisfera australd in cea boreala (vezi cap. 17, § 3). Ascensiunea dreaptd ©. a astrului este arcul de ecuator ceresc sau unghiul la centru corespunzator, misurat de la punctul vernal Yin sens direct pAna la cercul orar al astrului; poate lua valori de la 0° la 360° (fig. 15-6). a Fig. 15-7 411Unghiul t al unui astru este arcul de ecuator ceresc sau unghiul la centru corespunzator, mdsurat de la punctul vernal , in sens retrograd, pana la cercul orar al astrului; poate lua valori de la 0° 1a 360°. Din figura 15-6 si din definitiile date se deduce ca: t= 360°-a (15-5) Paralelul de declinatie al unui astru este determinat de declinatia 5 sau de distanja polard p a astrului. Declinatia 8 a astrului este arcul de cerc orar (MB) sau unghiul la centru corespunz&tor (MOB), m&surat de la ecuatorul ceresc pnd la astru: poate lua valori de la 0° (cAnd astrul se afl& pe ecuatorul ceresc), pana la 90° (cAnd astrul se afl& in unul din polii ceresti). Declinatia astrului se considera nordicd sau pozitiva, daci astrul se afla in emisfera nordica gi este sudic&d sau negativa, daca astrul se gaseste in emisfera sudicd. Se noteaz&: 5 = N 32°15’.3 sau 5 = + 32°15’.3; &=S 12°31'.6 sau =-12°31'.6. Distanja polard p a unui astru este arcul de cerc orar PyB sau unghiul la centru corespunzitor PyOB, masurat de la polul ridicat pana ta astru: poate lua valori de la 0° (cand. astrul se afli in polul ridical) pana la 180° (cnd astrul se afl& in polul coborat). Relafiile dintre distanja polar si declinatia astrului sunt urmatoarele: — dac& observatorul se afli in emisfera nordica (fig. 15-6): p=90°-3 (15-6) — cand observatorul se afla in emisfera sudica (fig. 15-8 b): p=90° +8, (15-6) operatiile efectudndu-se algebric. Din cele ar&tate rezulté c& pentru determinarea pozitiei unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale sunt necesare doua coordonate: -una pentru definirea cercului orar in raport cu meridianul ceresc al observatorului (¢ sau P) sau fat4 de punctul vernal (0 sau 7); — una pentru determinarea paralelului de declinatie in raport cu ecuatorul ceresc (sau p). La intersectia cercului orar cu cercul de declinafie al astrului, astfel determinate, se obfine pozitia astrului. Din definitia coordonatelor ecuatoriale rezulta ca: ~unghiul orar si unghiul la pol al astrului sunt marimi dependente de pozitia observatorului pe sfera terestra; de aceea ele mai sunt denumite si coordonate ecuatoriale locale; —ascensiunea dreapti, unghiul t, declinatia si distanja polar’ sunt marimi proprii astrului, functie de pozitia aestuia pe sfera cereasca, independente de pozitia observatorului pe sfera terestra. 412§3 Triunghiul sferic de pozitie. Formule utilizate in navigatia astronomica pentru rezolvarea lui 1 Triunghiul sferic de pozitie Prin intersectia meridianului ceresc al observatorului cu verticalul si cercul orar al astrului A se obfine un triunghi sferic ZPA, numit triunghi sferic de pozifie; figura 15-8a reprezint& triunghiul sferic de pozitie pentru un astru A si un observator situat la o latitudine nordic&, iar figura 15-86 pentru un astru B si un observator aflat in emisfera sudica. Varfurile triunghiului sferic de pozitie in cazul astrului A sunt: zenitul Z, polul ridicat Py si astrul A. Laturile sunt formate din trei arce de cerc mare: colatitudinea observatorului ZPy=1=90°-@, distanja zenitalA a astrului ZA=z=90°-h gi distanja polar’ PN, =p =90°-6. Unghiurile sferice sunt: unghiul la zenit Z, unghiul la pol P $i unghiul paralactic A. {\ LN SN Wf Na tl Fig. 15-8a Fig. 15-8b uy Dup& cum se observa, triunghiul sferic de pozitie este determinat de coordo- natele geografice ale observatorului si de coordonatele sferice ale astrului. Intro- ducerea nofiunii de sferi cereasc& in studiul determinarii pozitiei agtrilor conduce la simplificarea rezolvarii problemei punctului navei in navigatia astronomicd, deoarece se lucreazi numai cu unghiuri gi arce, eliminandu-se distantele; in rezol- varea triunghiului sferic de pozitie, raza sferei ceregti se considera egala cu unitatea. Coordonatele sferice ale astrului care definesc triunghiul sferic de pozitie se obtin din observatiile la astri (m&surarea inaltimii deasupra orizontului, determinarea unghiului la zenit din relevmentul observat etc.) sau se scot din efemerida nautica pentru momentul observatiei (vezi cap. 19). 413Problemele principale ale navigatiei astronomice isi g&sesc solutionarea prin rezolvarea triunghiului sferic de pozitie, aplicAnd formulele trigonometriei sferice in modul indicat in cele ce urmeaz&. 2 Calculul inaltimii din latitudine, declinatie si unghi la pol A Calculul tnalfimii prin formula sin h. Se dau: latitudinea observatorului, declinatia si unghiul la pol al astrului; in acest caz, in triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-9 se cunosc: colatitudinea 1=90° —@, distanta polar’ p =90°-6 si unghiul la pol P, cuprins intre ele; inal- timea h se obtine din distanja zenitali z = 90° ~ h, calculat& prin aplicarea formulei cosinusurilor laturilor: cosinusul unei laturi este egal cu produsul cosinusurilor celorlalte doud laturi mérit cu produsul sinusurilor lor prin cosinusul unghiului opus, deci: cos (90° — h) = cos(90° - @) cos (90° — 8) + sin (90° — ) sin (90° - 8) cos P sau: sau: sin h = sin 9 sin 8 + cos @ cos 8 cos P (15-7) Fig. 15-9 Formula (15-7), cunoscut4 sub denumirea de formula indltimii, isi giseste 0 larga aplicare la determinarea astronomicd a pozitiei navei; se rezolva logaritmic pe parti, considernd: a=singsin& gi b=cos @ cos 5cos P Analizand semnul fiec4rui factor in parte, se stabileste regula semnelor pentru cei doi termeni ai membrului din dreapta: — primul termen a este: — pozitiv dac& @ i 5 sunt de acelagi semn; — negativ daci @ si 5 sunt de semne contrarii; ~al doilea termen b, deoarece produsul cos @ - cos 5 este intotdeauna pozitiv, are semnul functie de marimea unghiului la pol, astfel: — pozitiv daci P < 90°; ~ negativ dac’ P >90°. 414in cazul astrilor observati pentru determinarea pozitici navei, indltimea calculata trebuie s& rezulte intotdeauna pozitiva (astrul se afl in emisfera vizibil&). Exemplu. p = +43°32'; 5 = + 19°26'.4; Py = 76°43’.5. Sa se calculeze indltimea astrului. Rezolvare: sin h = sin g sin 8 + cos @ cos 8 cos P = (+a) + (+b) log cos 8 = 9.86032 log sin @ = 9.83808 Jog sin 8 = 9.52221 A= 22°43'.2 z B Calculul indljimii prin formula sin” 3 $tiind c& z = 90° ~ A, formula (15-7) se poate scrie: cos z= sin @ + cos @ cos & cos P. Pe baza relatiei trigonometrice cos & a 1-2sin 7 ecuatia de mai sus ia forma: 1-2sin?Z =1-2sin? 2=9— 260s @ cos 3 sin? 2 2 2 sau sin? = sin? 2-8 5 cosgcos sin? = (15-8) Formula se rezolva utilizénd tabelele logaritmice din Tablele Nautice MT 53, astfel: — se calculeaz& logaritmul termenului al doilea (II) al membrului din dreapta: log II = log (sn? Pos Q cos} pentru a afla log sin” 5, se intra in tabla 5 cu P pe in? Se. coloana ,,sin’ 35 — se face diferenta @ ~ 8, scizAnd valoarea mai mic& din cea mai mare, dacd 9 si 5 sunt de acelasi semn; se face suma (@ + 8), dac& @ si 5 sunt de semne contrarii; —se scoate log sin? 2=" din tabla 5, intrind cu valoarea @ ~ 8 pe coloana in? 2 vsin? oS — se scade logaritmul termenului mai mic din logaritmul termenului mai mare si se obfine argumentul Arg = log a — log b; log a reprezint4 logaritmul mai mare si log b — logaritmul mai mic; 415—se intr& in tabla 3 (,,Logaritmii sumelor *) cu argumentul (log a — log b) si b se obtine © = log| lhe |... (v. explicatiile tablei 3 ,,logaritmii sumelor si diferen- felor’); er 2? z — se intra cu log sin? A in tabla 5 i se obtine distanja zenitala z; — se face suma log II + & = log sin? — se calculeaza inaltimea astrului din relagia: h = 90° - z. Exemplu. Se dau aceleasi date ca la punctul A. Si se calculeze inaltimea dupa z formula sin” a folosind Tablele nautice MT 53. Rezolvare: Py =76°43'.5 log sin? = = 9.58567; = +4332" log cos @ = 9.86032 5 = 19°26'.4 log cos 8 = 9.97451 ~ 5 = 24°05’. ... log sin” 8 = 8.63908 log It = 9.42050 Arg = 0.78142 log sin? Ai = 9.48698 z= 67168 = 22°43'2 C Calcutut indljimii prin formula hav z Expresia sin? S mai este cunoscut& si sub denumirea de haversinus a (hav &); deci se poate scrie: sin? A = hava (15-9) Expresia de hav o (haversinus) este utilizat’ de Tablele Nautice ,,Norie’s“. Pe baza expresiei (15-9), ecuatia (15-8) poate fi scris{ sub forma: hav z = hav P cos @ cos 8 + hav (@ ~ 8) (15-10) Cu ajutorul primului termen al membrului din dreapta se determina un unghi auxiliar x dupa formula: hav x = hav P cos pcos 8 deci: hav z = hav x + hav (@ ~ 8) (15-11) 416Logaritmii haversinus (log hav) si valorile naturale haversinus (,,hav nat") sunt continute in tabla ,, Haversinus“ (pp. 380-442) a Tablelor Nautice ,,Norie’s“ Formula 15-11 se rezolva astfel: -se calculeazé log hav x—log (hav P cos @ cos); se scoate valoarea corespunziitoare hav nat x din coloana din dreapta; -se calculeazi marimea (@ ~ 5), scdzdnd valoarea mai mica din cea mai mare, daca @ si & sunt de acelasi semn; se face suma (@ + 8), daca @ si 5 sunt de semne contrarii; ~ se scoate ,,hav nat“ de (@ ~ 8); — se face suma [(hav nat x + hav nat (@ ~ 8)] si se obfine ,,hav nat z“; — se scoate distanta zenitala corespunzitoare lui ,,hav nat 2“, care se transforma in indltimea astrului dupa relatia h = 90° z. Exemplu. Se dau aceleasi date ca la punctul A. Py = 76°43'5... log hav P = 9.58567 a+ 43°32, log cos = 9.86032 5 = +19°26'.4... log 9.97451 log hav x 9.42050 hav nat.x = 0.26333 9-8 = +24°05'.6 hav nat (9 ~ 8) = 0.04356 hav nat x = 0.30689 z = 67°16'8 h = 22°43'.2 3 Calculul declinatiei din latitudine, inaltime si unghi la zenit Se dau: latitudinea observatorului @, indljimea astrului A si unghiul la zenit Z semicircular; rezult{ ci, in triunghiul sferic de pozitie (fig. 15-9) se cunose: colatitudinea | = 90° ~ @, distanja zenitala z = 90° — A si unghiul la zenit Z, cuprins intre ele. Declinafia astrului 8 se obtine din distanta polara p = 90° - 6, calculata prin aplicarea formulei cosinusurilor laturilor: cos(90° — 8) = (90 ~ @) cos(90° — h) + sin(90° - @) sin(90° - h) cos Z de unde: sin 8 = sin g sin h + cos @ cos h cos Z (s-1L Ca gi in cazul formulei (15-7) pentru calculul inaltimii, ecuatia (15-11) pentru calculul declinafiei astrului se rezolva logaritmic pe parti, considerand: x= sin @ sinh si y = cos @ cos h cos Z. Formula (15-11) se aplica la calculul declinafiei, folositi la identificarea unui astru necunoscut (vezi cap. 21, § 3). 4174 Calculul azimutului din latitudine, declinatie si unghi la pol A Calculul azimutului prin formula cotg Z Se dau: latitudinea observatorului @, declinatia 8 si unghiul la pol P al astrului. Rezult& ci in triunghiul sferic de pozitie (fig. 15-9) se cunosc: distanta polari p= 90° — 6, unghiul la pol P si colatitudinea | = 90° — §; se cere a se calcula unghiul la zenit Z, care se transforma apoi in azimut. Se observa ca cele patru elemente care intra in relatie sunt consecutive in triunghiul sferic de pozitie, putdnd fi denumite astfel: Z-unghi de margine, |-laturé de mijloc, P-unghi de mijloc si p-laturi de margine. Unghiu! la zenit se calculeazi prin aplicarea formulei cotangentelor sau formula celor patru elemente consecutive: cotangenta unghiului de margine inmultitd cu sinusul unghiului de mijloc = cotangenta laturii de margine inmultité cu sinusul laturii de mijloc minus produsul cosinusurilor elementelor de mijloc; deci: cotg Z sin P = cotg (90° ~ 8) sin (90° - @) - cos (90° - 9) cos P de unde, prin impartire cu sin P se obtine: ctg Z = tg 5 cos @ cosec P - sin g ctg P (15-12) Formula (15-12) se rezolva logaritmic pe parti. Unghiul la zenit Z se determina cu valori semicirculare, de la 0° la 180°; se noteazi de la nord ~ pe latitudini nordice si de la sud — pe latitudini sudice, catre est sau vest, corespunzator sensului unghiului la pol. Unghiul la zenit se transforma apoi in azimut pe baza relatiilor (12-1). Calculul azimutului pe baza formulei (15-12) prezinta important la rezolvarea problemei de punct astronomic prin sistemul dreptelor de inaljime si la controlul corectiei compasului. Exemplu: 9 = 44°08'N; 8 = 26°32’; P; = 35°07’. Sa se calculeze azimutul astrului: Rezolvare: cotg Z = tg cos @ cosec P ~ sin ctg P = (+x) + (-y) log tg 5 = 9.69837 log cos @ = 9.85596 log sin @ = 9.843282 log cosec P ctg Z 3672 log ctg Z = 9.56490 Z=N L010... Az = 110°.2 Observatii: ~unghiul la zenit Z se conteaza de la nord pentru ca latitudinea observatorului este nordic& gi are sensu] est, deoarece unghiul la pol este estic; — azimutul se calculeaza la precizie de 0°.1 418B Calculul azimutului cu tablele ABC Formula (15-12) se imparte la cos @ si devine: ctg Zsec @ =tg Scosec P-tg @ctg P (15-13) Se inmulfeste fiecare termen al acestei expresii cu 10" si se noteaza primul termen al membrului din dreapta cu A, cel de-al doilea cu B si produsul membrului din stanga cu C, obfinandu-se: A=10 tg &cosec P: (15-14) B=-10 tg @ctgP (15 14’) C=A+B= 10ctgZsecg (15-14”) Acestea sunt expresiile care stau la baza intocmirii tablelor ABC continute in diferite table nautice. Intrarea succesiva in tablele A, B si C se face in modul indicat schematic in figura 15-10; analiza semnelor pentru fiecare expresic in parte conduce Ja stabilirea urmatoarelor reguli — A este pozitiv, dacd @ si 5 sunt de acelagi semn; —A este negativ, daca @ si 5 sunt de semne contrarii; — dac latitudinea observatorului este nordica, B are semnul: pozitiv, daci P > 90°; —negativ, dacd P < 90°; —dac& latitudinea observatorului este sudici, regula semnelor pentru B se inverseaza. A 8 c Suma algebrici A +B=C; unghiul la zenit Z semicircular este rezultatul expresiei: Fig. 15-10 ctgZ= =—cos@ (15-15) secp 10 Se intra deci in tabla C' cu Q si C (vezi fig. 15-10) gi se objine Z semicircular, astfel: Z < 90° (cadranul I trigonometric), dac& C este pozitiv; Z > 90° (cadranul II trigonometric), daca C este negativ. Unghiul la zenit se conteaza de la nord — pe latitudini nordice yi de la sud - pe latitudini sudice, cAtre est sau vest corespunzitor sensului unghiului la pol. Unghiul la zenit Z se transforma apoi in azimut pe baza relatiilor (15-1). * Se inmulteste cu 10 din motive de comoditate a calculelor pentru a se lucra cu valori mai mari. 419Utilizarea tablelor ABC faciliteaz& considerabil calculul azimutului. Exemplu. Se dau aceleasi date ca la punctul A de mai sus. Sa se calculeze azimutul. Rezolvare: ~ se intra in tabla A cu P si 8.. A=+ 87 ~se intra in tabla B cu 9 si P... +B =-13.9 c=- 52 = se intré in tabla C cu 9 gi C. Z=NI110°.5E Az = 110°.5 5 Calculul unghiului la pol din latitudine, inaltime si unghi la zenit A Calculul unghiului la pol prin formula ctg P Se dau: latitudinea observatorului @, inaltimea astrului A si unghiul la zenit Z semicircular. in triunghiul sferic de pozitic ZPyA (fig. 15-9) se cunose deci urmatoarele elemente consecutivc: distanta zenitala z = 90° — A, unghiul la zenit Z si colatitudinea 1=90°—@; se cere si se calculeze al patrulea element consecu- tiv-unghiul la pol P. Unghiul la pol P se objine prin aplicarea formulei cotangentelor (formula celor patru clemente consecutive), astfel: ctg P sin Z = ctg (90° — A) sin (90° — @) — cos (90° - @) cos Z de unde, prin impartire cu sin Z se obtine: ctg P =tg h cos © cosec Z - sin g ctg Z (15-16) Formula (15-16) se rezolva logaritmic pe parti. Unghiul fa pol se determina cu valori semicirculare, functie de semnul algebric la ctg P, cu sensul spre est sau vest, corespunziitor sensului unghiului la zenit Z. B Calculul unghiului la pol cu tablele ABC Se procedeazi in mod analog ca la punctul 4 B; se imparte formula (15-16) la cos @ gi devine: ctg P sec @ = tg h cosec Z — tg @ctgZ pe care inmultind-o cu 10 si notand cei trei termeni in acelayi fel ca la punctul 4-B, se obtine: A= 10 tg h cosec (15-17) B=-10tg gctg Z; (15-17) C=A+B = 10ctg P sec (15-17%) de unde: 1g P E E 15-18) CBP Te woe (is Se constata ca expresiile pentru calculul lui A, B si C sunt identice cu (15-14), (15-14’) si (15-14”), cu diferenta c& P este inlocuit prin Z si 5 prin A. Rezultd cd 420tablele ABC pot fi folosite si pentru calculul unghiului la pol, intrarea in table efectuandu-se in modul indicat schematic in figura 15-11. Considerand pe h intot- deauna pozitiv, pentru astrii observati in emisfera vizibila, analiza semnelor celor trei termeni conduce la stabilirea urmatoarelor reguli: — A este intotdeauna pozitiv; ~ daca latitudinea obervatorului este nordicd, B are semnul: ~ pozitiv, dac& Z > 90°; —negativ, daca Z < 90°; — daca latitudinea observatorului este sudica, regula semnelor lui B se inverseaza. N22) KK 2] ° Fig. 15-11 a B c Suma algebricd A + B = C; unghiul la pol se objine din formula (15-18), intrand in tabla C cu @ si C (in modul indicat in fig. 15-11), astfel: P< 90° (cadranul I trigonometric), dac& C este pozitiv; P > 90° (cadranul I trigonometric), dacd C este negativ. Sensul unghiului la pol, estic sau vestic, este acelasi cu al unghiului la zenit. Modul se utilizare a tablelor ABC pentru calculul unghiului la pol din @, h si Z poate fi vizut in exemplul rezolvat la capitolul 21, § 3, punctul 1. 6 Calculul declinatiei din latitudine, unghi la pol si unghi la zenit cu tablele ABC Tablele ABC dau unchiul la zenit din @, 5 si P pe baza formulei (15-13), inmulfita cu 10: 10(ctg Z sec @ = tg 8 cosec P — tg pctg P) -/ Ne] 7 Fig. 15-12 c 8 A Considerim cunoscute @, P si Z; pentru calcularea declinatiei astrului din aceste elemente, tablele ABC se folosesc astfel ca si rezolve formula: 10(tg 5 cosec P = ctg Z sec @ + tg P ctg P) (15-19) 421{in acest caz, intrarea in table se face in succesiunea C, B, A, in modul schematic indicat in figura 15-12, rezolvandu-se consecutiv expresiile: C= 10 ctg Zsec@=A+B (15-20) B=-10tg ctg P (15-20) A=C-B=10tg 8cosec P (15-20") Se intra in tablele C si B, cu argumentele @ si Z si respectiv @ si P. in modul indicat in figura 15-12; se objine astfel C si B. Se face diferenta algebrici C — B =A; se intra in tabla A cu P si A (in modul indicat in fig. 15-12), astfel ca si rezolve relatia care deriva din (15-0”): A fe a int (45-21) 10 cosec P10 si se obtine 8. Analiza semnelor expresiilor (15-20) si (15-20’) stabileste urmatoarcle reguli: ~ C este pozitiv daca Z < 90°; — C este negativ dact Z > 90°; ~ daca latitudinea observatorului este nordica, B are semnul: ~ pozitiv, daca P > 90°; — negativ, daci P < 90°; -daca latitudinea observatorului este sudicd, regula semnelor lui B se inverscaza; —semnul lui A este cel care rezulta din diferenta algebrica A = C ~ B. Semnul declinatiei astrului se stabileste astfel: = dact A rezulta pozitiv, 5 este de acelasi semn cu 9; — daca A este negativ, 5 este de semn contrar cu @. Modu! de utilizare a tablelor ABC pentru calculul declinatiei poate fi vazut in rezolvarea problemei de la capitolul 21, § 3, punctul 1. 7 Calculul azimutului din declinatie, unghi la pol si inaltime Se dau: declinatia 8, unghiul la pol P si inaltimea astrului A. Prin urmare, in triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-9) se cunose: distanta polar’ p = 90° - 8, unghiul la pol P si distanta zenitald 2 = 90° — A; se cere si se calculeze unghiul la zenit Z. Se observa ci aceste elemente luate cate dou sunt opuse in triunghiul sferic de pozitie, deci unghiul la zenit se obtine prin aplicarea formule’ sinusurilor: sinusurile unghiurilor sunt proportionale cu sinusurile laturilor opuse, astfel: Z___sinP sin(90° -8) — sin(90° - A) de unde sin Z=cos 5 sin P sech (15-22) 422Formula (15-22) se rezolva logaritmic; precizia necesara azimutului este de 0°.1, fapt care permite scoaterea logaritmilor functiunilor trigonometrice la precizie de 1’, eliminandu-se astfel ncesitatea interpolarilor. Sin Z rezulté intotdeauna pozitiv, deci trigonometric, nu se poate stabili daca unghiul la zenit este mai mare sau mai mic de 90°, de aceea, unghiul la zenit Z se scoate din tablele logaritmice cu valori cuadrantale, mai mici de 90°. Pentru ca acest unghi la zenit cuadrantal si poat’ fi transformat in azimut, este necesar mai intai si i se stabileasca cadrantul de orizont (NE, SE, SW, NW). Determinarea cadranului unghiului la zenit. Determinarea dranului unghiului la zenit impune stabilirea originii de contare, nord sau sud si a sensului, est sau vest: sensul de contare al unghiului la zenit este acelagi cu al unghiului la pol (Py sau Py), care este un element cunoscut. Pentru preci zenit Z cuadrantal, in figura (15-13) considerim paralele de declinatie a trei astri: — paralelul AA’ al unui astru circumpolar A, avand 8 > @ si de acelasi semn; zarea regulilor de stabilire a originii de contare a unghiului la — paralelul BB’al unui astru B, de 8 <@ si de acelasi semn; ~ paralelul CC’ al unui astru C, avnd 8 de semn contrar cu @. Fig. 15-13 Din figura 15-13 se deduc urmitoarele reguli pentru stabilirea originii de contare a unghiului la zenit cuadrantal: a — daca & > g si de acelasi semn (cazul astrului circumpolar A), unghiul la zenit se conteaza de la punctul cardinal N sau S, de acelagi nume cu latitudinea; b—daci 5>@ si de acelasi semn (cazul astrului B), paralel de declinatic al astrului taie primul vertical al astrului in emisfera vizibila, astfel cA unghiul la zenit cuadrantal se poate conta de la N sau S. Pentru determinarea originii de contare in acest caz presupunem: - h, inaltimea astrului in primul vertical, care se obtine din tabla 21-b (MT-53) in functie de @ si 8; tabla este intocmitd pe baza formulei (16-3); P;, unghiul la pol al astrului in primul vertical, exprimat de rabla 2/-a (MT-53( in functie de aceleasi argumente @ si 8; tabla este intocmita pe baza formulei (16-4). 423Cunoscand marimile h, si P;, din figura 15-13, se observa urmatoarele: ~daci h P,, unghiul la zenit se conteaza de la punctul cardinal S sau N, de acelasi nume cu latitudinea; —daci h>h, sau P< P;, unghiul la zenit se conteaza de la punctul cardinal N sau S, de nume contrar cu latitudinea. Marimile A si P sunt cunoscute ca elemente ce intra in calculul unghiului la zenit; c-daci § este de semn contrar cu @ (cazul astrului C), unghiul la zenit se conteaza de la punctul cardinal S sau N, de nume contrar cu latitudinea. Unghiul la zenit Z cuadrantal astfel calculat se transforma in azimut prin relatiile (15-2). Formula (15-22) se aplicd la calculul azimutului pentru trasarea dreptei de indltime (vezi cap. 23), la determinarea astronomica a pozitiei navei. fn pr: navigafiei astronomice, cadranul unghiului la zenit se stabileste cu ugurinja pe baza de observatie. tica Exemplu: @ = +43°30’. Pentru determinarea punctului navei se fac observatii la trei astri; in urma calculelor efectuate, rezultd urmatoarele date: — Capella --. 6 = +45°57'.3; Pe = 106°41’.7; h=21°42’.6; — Sirrah 5 = +28°50'.2; Pe= 28°19'.2; h = 62°18", -Formalhaut ... §=-29°51’.6, Py= 9°20'4; A= 14°24’ Rezolvare: Capella Sirrah Fomathaut log cos 8 = 9.84212 = 9.93814 Jog sin P = 9.98130 Originea de contare a unghiului la zenit cuadrantal al celor trei astri s-a stabilit astfel: a~ Capella, 5 > @ si de acelasi semn; Z se conteazi de la N; b-Sirrah, 8<@ gi de acelasi semn; h,= 41° (scos din tabla 2/-b, MT-53, in functie de 8 sig); h > Ay, deci Z se conteaz& de la S; c— Fomathaut, § de semn contrar cu @; Z se conteaz& de la S. 8 Calculul inaltimii si azimutului cu rigla cilindrica Presupunem astrul A si triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-14); se coboara perpendiculara sferic AK din astrul A pe meridianul ceresc al locului gi se obtin astfel trei triunghiuri: triunghiul sferic de pozitie ZPyA si doud trunghiuri sferice 424dreptunghice PyAK si ZAK. in cele dou& triunghiuri sferice dreptunghice se considera: ~arcul OR = x, deci PyK = 90° — x; ~arcul SK = y, deci ZK = 90° -y. Fig. 15-14 Elementele cunoscute sunt: colatitudinea / = 90° — @, unghiul la pol P si distanta polara p = 90° - §; se cere si se calculeze indltimea si azimutul. Rezolvarea succesiva a celor trei triunghiuri sferice duce la obfinerea a trei expresii, care stau la baza calculului inaltimii si azimutului cu rigla cilindric’. a — Din triunghiul sferic dreptunghic Py AK se objine: cos P=ctgxtgd de unde: ctg x =ctg Scos P (15-23) in care x este un arc auxiliar. b - In triunghiul sferic de pozitie ZPyA se aplici formula cotangentelor pentru elementele consecutive: Z, 1=90° - 9, P sip = 90° - 8, deci: ctg Z sin P = ctg (90° — 8) sin (90° — @) - cos (90° - ) cos P in care se fac urmatoarele substituiri: 1= 90° — p= (90° — x) — (90° -y) =y—x tg5=cos P tg x (dedus& din ecuatia 15-23) si se imparte la cos P. Astfel se deduce: cos y ctg Z tg P= tg x sin (y — x) — cos (y—x) = — cos x de unde: ctg Pc ctg (180° -Z) = (15-24) 425Ecuatia (15-24) st& la baza calculului unghiului la zenit Z; Z constituie in acelasi timp un unghi auxiliar pentru calculul inalfimii astrului, prin rezolvarea triunghiului sferic dreptunghic ZAK. c— Din triunghiul sferic dreptunghic ZAC se obtine: cos (180° — Z) = tg hetg y de unde: am (15-25) ctgh= = cos (180° - 2) in aoa Fig. 15-15 Expresia (15-25) st& la baza calculérii inaltimii astrului. Privind ecuatiile (15-23), (15-24) si (15-25) se observa ci ele contin numai inus. Ca urmare, s-a procedat la doua functii trigonometrice: cotangenta si c calcularea sc&rilor log ctg si log cos pentru unghiurile de la 0° la 180°, care au fost infagurate pe doi cilindri (fig. 15-15): scara log ctg pe un cilindru interior (1), ce se poate roti si migca axial, iar scara log cos pe un cilindru exterior fix (2). Pe un manson (3) exterior acestora sunt insemnati: indicele 1(4) pentru cilindrul exterior si indicele 11(5) - pentru cilindrul interior; de asemenea, mansonul (3) poate fi rotit si migcat axial. 426Dupa asezarea cilindrului interior la gradatia dorita in dreptul indicelui II, prin rotirea si deplasarea sa axiala, acesta se fixeaz prin risucirea usoard la stanga a unui tambur (6) aflat in partea superioara. Calculul unghiului la zenit si a indljimii se rezolvi prin rotirea gi miscarea axiali a cilindrului interior (1) si a mansonului (3), pana cand marimile aratate in schema de mai jos sunt aduse succesiv in coincidenfa cu indicii Il: I i zero > 8 a “ Pox xP we yo ZY ae zero >h Cele trei serii de operatii a, b, c, care se efectueazi, rezolvi succesiv ecuatiile (15-23), (15-24) si (15-25): prima determina arcul auxiliar x, a doua — unghiul la zenit Z si ultima — inaljimea astrului h. Studiul figurii (15-14) si analiza ecuatiilor (15-23), (15-24) $i (15-25) conduc la stabilirea urm&toarelor reguli pentru rezolvarea practic’ a problemei cu rigla cilindrica: d — m&rimea arcului auxiliar x se citeste in dreptul indicelui If cu valori mai mici sau mai mari de 90°, astfel: x > 90° cand P > 90°; x < 90° cand P < 90°; e —arcul auxiliar Y se determina din colatitudinea / = 90° — @ gi arcul auxiliar x, astfel: Y=/+x, cand si 8 sunt de acelasi semn; Y =1—x, cand g si 8 sunt de semne contrarii. f-unghiul la zenit Z se citeste cu valori cuadrantale, mai mici de 90°. Originea de contare a unghiului la zenit, N sau S, se determina in functie de valoarea lui Y, astfel: ~daca y < 90°, unghiul la zenit se conteazi de la punctul cardinal N sau S, de nume contrar cu latitudinea observatorului; — daca y > 90°, unghiul la zenit se conteazi de la punctul cardinal N sau S, de acelasi nume cu latitudinea observatorului. Unghiul la zenit se conteaza spre est sau vest, corespunzitor sensului unghiului la pol. Unghiul la zenit cuadrantal astfel calculat se transforma tn azimut pe baza relatiilor (15-2). Utilizarea riglei cilindrice ugureazi si reduce considerabil durata de calcul a inaltimii si azimutului unui astru, elemente principale necesare determinarii astro- * Schema de caleul este insemnati si pe mangonul exterior (3) al riglei cilindrice. 427nomice a punctului navei; precizia calcularii inaljimii si azimutului satisface exigen- tele practice ale navigatici astronomice. Exemplu: @ = +44°43; 1 = 90° - p = 45°17; 8 = +45°57’; Pe = 56°32.6. Sa se calculeze iniiltimea si azimutul. Calculul h si Az se efectueaza urmarind schema redati mai sus, astfel: a —indicele I de pe cilindrul exterior (2) se pune Ja zero prin risucirea mansonului (3); —se roteste cilindrul interior (1) pnd ce indicele II ajunge in dreptul gradatiei 45°57’ = 8, dupa care acesta se fixeazi prin risucirea la stnga a tamburului (6); — se roteste mansonul (3) pana ce indicele I ajunge in coincidenja cu gradatia ~ in dreptul indicelui U1, pe cilindrul interior se citeste x = 61°55’.8; arcul x s-a citit mai 90°, deoarece P < 90°; —se calculeazd y=1+.x= 45°17’ + 61°55’.8 = 107°12/.8; arcului x i s-a dat semnul plus deoarece @ si 8 sunt de acelasi semn: b—se pune indicele I la gradatia 61°55’.8 =x de pe cilindrul exterior (2), prin rotirea mangonului (3); —se roteste apoi se fixeaz: —se roteste mangonul (3) pana ce gradaia 107°12'.8 = y de pe cilindrul exterior ajunge in coincidenta cu indicele I; ~ in dreptul indicelui II, pe cilindrul interior (1) se citeste Z = 67°26'.1; c—se pune indicele I la gradatia 67°26’.1=Z de pe cilindrul exterior (2), prin rotirea mansonului (3); ~ se roteste cilindrul interior (1) pan ce gradatia 107°12’.8 = Y ajunge in dreptul indicelui Il, apoi se fixeaza; — se roteste mangonul (3) cit indicele I la zero de pe cilindrul exterior (2); —in dreptul indicelui II, pe cilindrul interior (1) se citeste h = 51°05’.3; d— se calculeazd azimutul din unghiul la zenit Z: Z=67°26'.1 = 67°.4 56°32'.6 =P: cde ilindrul interior (1) pani ce gradatia 56°32’.6 = P ajunge in dreptul indicelui I, Z= NE 67°.4 ... unghiul la zenit se conteaz& de la N deoarece Y > 90° si spre E, pentru ca unghiul la pol are sensul estic; 67°.4 (relatia 15-2)