ec ae enn re) Potts cer eer en EOS re a er sre era) etn aan a ari ae aren ew Ter ene Cerrar nnn Cer tt see cts Re or ae card CR eee UCM ae eC Ce reer nnn | een ee Poe ar ee eer tren eer Donate cerned tne heres Sunt afat de socante, inest nu le puteti ered. Nici nu e nevole eer ante en rere art ere caer ene eRe more err te Sr mer mee) eee ee ee et Rea eee or eee ee nee er es ner a rete em tT Seren en eee ra ta eee eee ane ten eer ere eC eects) CU eM eC a ae oe ae aera nn et are aren eee Te ee ener eink ees ST erne ecco tees rem aries tty ene ace rene ren: in trecut, Alife spus: «Lnalnte, ia treeut™. Sensul acestor cuvinte Seen er reir ater rere) eco ee a eretnnes ciety ee od ee Vadim ZelandVadim Zeland SPATIUL VARIANTELOR Cum s ne dezvoltam intuitia sisi ne alegem soarta Gradul 1 Editia a UlaDe acelasi autor Au aparut: Spafiul variantelor — Gradul 1 Murmurul steletor dimineii - Gradul 2 Snainte spre trecut—_Gradul 3 Dirijarea realitifii - Gradul 4 in curdnd: Merele cad in cer — Gradul 5 realitatii Vadim Zeland SPATIUL VARIANTELOR Cum si ne dezvoltim intuitia gisa ne alegem soarta Gradul 1 Editia a Tea ‘Traducere din limba rusi de Dr. st. fil. Aurica Bragoveanu & Editura Dharana Bucuresti© JInconcknit II. I1., 2004 © Ofopwatexme. OAO «Haxareabexas rpynma »Becs”», 2004 © 2009 Editura DHARANA Cuvant inainte ‘Traducere din rusa. Titlul original: ,Zpanceppbune peanouocmu. Cmynens I: Tipocmpancmeo aapuanmoe’ de Bamnm 3esran, | ‘Editura Diiarana Bucuresti Draga Cititorule, Str. Sfinta Ecaterina nr.15, sect.4, OP. 53 rent ih “ ard indoiala, la fel ca toti camenii, si dumneavoastra tura@gmail com doriti si traifi confortabil, in indestulare, far boli si socuri www.sufletdecarte.ro de tot felul. Dar viaja dispune de noi altfel si ne rasuceste ca pe © barcuti din hartie aflata fntr-un torent vijelios. fn ‘goana dupa fericire afi incercat destule modalitéyi cunos- cute deja, Ati reusit oare si va realizafi in cadrul concepti- Coperta colectici: Mihai Marinescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romanici ci traditionale de via? ZELAND, VADIM Jn aceastA carte se diseut despre Iueruri strani si ne- Spatiul variantelor / Vadim Zeland ; trad.: Aurica obignuite, Sunt ait de socante, incdt mu le puteti crede. Brasoveanu. - Nici mi e nevoie sti le credefi. Aici sunt prezentate metode Ed. a 2-a, - Bucuresti : Dharana, 2012 cu ajutoral cdrora puteti s& verificagi totul dumneavoastra ISBN 978-973-8975-58-3 ingiva, si veti vedea cum conceptia avuti odinioara se n&ruie. Transurfingul este o tehnic& viguroasa, capabila sa va dea putere pentru a realiza imposibilul din punctul de 159.923.2 vedere al uzanfei existente gi anume, sii va croifi soarta aga cum dorifi. Nu e vorba de nici o minune. Va fi mai mult decit atit. Va veti convinge ci realitatea necunoscuti este mult mai uimitoare decat orice mistic’. 4 I. Brasoveanu, Aurica (trad.) 5 aExist multe c&rfi care te invafa cum si cbtii succesul, si devii bogat si fericit, Adcmenitoare perspectiva! Cine nu-gi doreste aga ceva? Dar ce se gaseste in ele? Tot de exercitii, meditagii, lucrul cu tine insufi. Te apuca plict sul. Viata este gi aga un permanent examen; ifi mai trebuie alte eforturi gi tensiuni? Autorii vA conving ci nu sunteti perfect, c& trebuie si vi schimbafi, altfel nu va asteapta nimic bun. E posibil si nu fifi mulfumit de propria persoan. Dar in adancul sufle- tului nu va doriti nicidecum si va schimbati. E normal si nu va doriti, Nu-l credefi pe cel care vi spune ca sunteti imperfect. De ce considerafi c& cineva stic mai bine decat dumneavoastra cum trebuie s% fifi? N-aveti nevoie si va schimbai. Solufia nu se afl acolo unde o cautati. Noi nu vom face exercitii, meditatii, nu vom ,,sipa” ‘in noi ingine. Transurfingul nu este © metoda nou’ de au- toperfectionare, ci este un nou mod de a géndi si a actiona pentru a objine ceea ce dorim. Nu s& obtinem prin strida- nii, ci s4 primim, Nu s& ne schimbam, ci si ne intoarcem tre noi ingine. Cu tofii facem in viaf multe greseli, iar apoi ne gan- dim ce bine ar fi daca am putea si intoarcem trecutul gi s& corecttim totul. Eu nu va promit ,,un bilet dus-intors in co- piliric”, dar greselile le putem corecta, ceea ce va fi simi- lar cu intoarcerea in trecut, Altfel spus: ,,inainie, in trecut”, Sensul acestor cuvinte va va fi clar spre sfirsitul cartii ‘N-afi auzit niciodata gi n-ati citit niedieri ce vreau eu s& Va spun. De aceea pregatifi-va pentru ceva inedit — pe cat de uimitor, pe atat de plicut! Capitolul } Modetlul variantelor in acest capitol se face o introducere teoretica in ‘Transurfing. Baza conceptualé a Transurfingului este modelul variantelor — o viziune in principiu now’ asu- pra constructiei lumii noastre. Omul nu stie c& poate nu doar si obfina prin strdanii, ci chiar s& capete lu crul dorit. Cum e posibil asa ceva?Visurile ru se implinesc. Murmurul stelelor diminefii Mca trezit Wtratul cainelui din vecini. Mizerabilul, totdeauna ma trezeste. Ah! Cat il uriisc! De ce trebuie st ‘mA scol din cauza zgomotului pe care-I face javra asta? ‘Trebuie s& ies, s& mA plimb putin, si mi linistesc cumva, si-mi domolesc dorinja de a-i da foc casei vecinului. Deh! Cum e cdinele, aga sunt si vecinii. In permanenti cineva ‘mi necijeste si vrea sd pund mana pe mine. Ma imbrac plin de draci. Unde naiba imi sunt papucii?! Unde sunteti? Daca va gisesc, cu siguranta o si va arunc! Afard ¢ ceati, e umezeal’, iar eu merg printr-o padu- re mohorati, pe o potect unde alunec mereu, Au elizut de- ja toate frunzele, dezgolind trunchiurile copacilor 9 juma- tate uscafi. Oare de ce locuiesc eu aici, in mijlocel acestei mocirle intunecate? Ia si-mi aprind o figaré! Scot tigara. Near trebui si fumez, dar o fac din obisnuinta. Trebuie? Chiar trebuie?! De cdnd a ajuns figara si fie pentra mine 0 obligatie? Da, imi repugni s& fumez dimineata pe stoma- cul gol, Alti dati, la o petrecere imi fica placere s& fu g ‘mez. Tigara era un semn de mondenitate, de libertate, de stil, Dar sarbatorile tree si vin zilele cenusii, ploioase, cu 0 mulfime de probleme, care de care mai urdti, ca si mizeria asta de baltoacd. $i pentru fiecare problema mai trag céte o tigaré si reintru in rutina pustiitoare. Fumul de la {igar mi-a intrat in ochi; imi acopir pentru o clip’ ochii cu mainile, ca un copil nemulfumit. Ce m-am saiturat!! $i chiar in acea clip&, ca o replica la gandu- rile mele, o ramuri de brad, indoindu-se cu rautate, ma pocneste zdravain peste obraz, Ce mizerie! O rup ménios gi © arune cat colo, dar ea réméne agatati de pom si incepe sii salte, s& sari ca o paiaf’, dorind pared si-mi demonstre- ze toati neputinta mea de a schimba ceva in viafé. Plec indispus. De fiecare dati, cind am incercat si lupt cu viafa aceasta, la inceput ea s-a dat batut, imbarbétindu-ma par- cc, dar apoi, mi-a mai tras un bobamnac. Doar in filme, ero- ii igi ating felul maturdnd totul in cale. in viati nu-i aga. Viata seaman’ cu jocul la ruleta. La inceput céstigi: 0 data, de doua ori, de trei ori. iti imaginezi ca esti invingator, cA toati lumea ifi st la picioare. Dar pan la urma iegi in pierdere. Nu esti decét un curcan indopat pentru sarbitori, fript si apoi mancat in acordurile muzicii si al résetelor mesenilor. Ai gresit $i aga, cu géndurile astea nu tocmai vesele, am ajuns la malul mari, Valuri marunte mugcau cu réutate din ma- lul de nisip. Marea m-a intémpinat neprietenoasi, cu 0 su- flare umeda si rece. Pesctirusi ghiftuifi mai ciuguleau cate ceva ici-colo, in ochii lor nu era nicio firaind de emotie 9sau de gandire, ci doar un pustiu rece si intunecat. In ochii acestia mi s-a dezvaluit parc& toata lumea care ma incon- jura, la fel de rece gi vrajmaga. Pe mal, un tip aduna sticle goale. Cari-te de-aici, ciuma puturoas’! Vreau si fiu singur. Dar asta — nu si nu; iata cA vine spre mine gloaba urdté! Mai bine ma duc aca- si, Nicdieri n-am liniste! Am obosit. Oboseala asta nu mi plirdseste nici céind m& odihnesc. Traiese de parc as fi in ultimele zile de carcera. De s-ar schimba totul cat mai cu- ‘rind; atunci voi incepe o noua viaf, va fi altfel, voi putea si ma bucur de via. Dar toate acestea vor fi in viitor. De- ocamdati este aceeasi tristi silnicie. Tot astept ceva, dar viitorul acesta se lasi mult asteptat. Acum, ca de obicei, {mi voi lua micul dejun, care n-are nici un gust, ¢ fad, gi ma voi duce la plicticosul meu loc de mune’, unde va tre- bui si store din mine rezultate bune, necesare nu mie, ci altcuiva. fne& o zi apisitoare din viaja mea lipsiti de sens}... Ma trezit murmurul stelelor diminetii. Ce vis plicti- os am avut! Parci-ar fi un crdmpei din propria-mi viata. Ce bine c& a fost doar un vis! M-am intins, cu. un senti- ment de usurare, intocmai ca motanul meu. Iatd-, lenegul, st& tolinit si numai dupa migcarea urechilor d& semne cf a luat cunostinf de prezenta mea. Scoali-te, musticiosule! Mergem s& ne plimbam. ‘Mi-am comandat o zi insorité $i am pornit-o spre ma- te, Clrarea ducea prin p&idure; murmurul stelelor diminefi se amesteca treptat cu corul mulfimilor de glasuri ale paisi- 10 rilor de tot felul. Undeva, tntre tufiguri, unul din glasurile pasdiresti era foarte vehement: ,Mancare!” ,Méncare!” Bi, ce mai ziceti de asta? Un ghemotoc, pufos, micuf; cum de-i ajung puterile si glisuiasc& aga de tare?! Uimit 1nd acum nu m-am gandit c& desi fiecare pastire are ci atat de diferit, niciuna nu este disonant& in corul cfintitoa- relor. Totdeauna rezulta o simfonie perfect pe care nu 0 poate reproduce nici cea mai mare orchestra. Soarele si-a trimis razele printre copaci. Strilucirea de basm a razelor a insuflefit intr-o clip’ adncul padurii, iar Muiditatea culorilor a transformat-o intr-o minunitie de holograma, Poteca m-a cAliuzit grijulie spre mare. Valuri- le de smarald abia sopteau ceva véntului cu adiere calda. Malul mari, desi nemarginit si pustiu, acum imi insufla pace sufleteasca si liniste, ca gi cum lumea noastr’ supra- populatd mi-ar fi rezervat, special mie, acest coltigor plé- cut, Sunt unii care presupun c& lumea inconjurdtoare este iluzie pe care ne-o creim noi insine, Nu, nu am suficient’i infatuare incat si afirm c& toatl aceasti frumusefe este re- zaltatul percepfici mele! Aflandu-m& inc& sub influenta apasitoare a visului avut, am inceput si-mi amintese viaja mea de dinainte, care intr-adevar era plicticoas®, lipsita de lumina. Adesea, 1a fel ca si multi alfii, incercam sa cer de la viaf cea ce, chipurile, mi s-ar fi cuvenit. Drept rispuns, viaja imi intor- ‘cea, parci si mai indiferentd, spatele. Sfituitori, injeleptiti de experienf%, imi spuneau c& aceast lume mu ti se oferd aga de simplu gi cd trebuie si 0 cuceresti, Am incercat s lupt cu viata, dar n-am obfinut nimie, doar ji s-au sleit 1puterile. $i in cazul acesta sfituitorii au avut un raspuns pregitit: .Nu esti cum ar trebui s& fii, mai intai schimbi-te si apoi cere ceva de la lumea aceasta”. Am incercat si lupt cu mine insumi, dar a rezultat c& lucrul acesta este si mai dificil. $i iat’, odata, am avut un vis: ma aflam parca intr-o rezervatic natural. Ma inconjura o frumuseje de nedescris, Mergeam si admiram toat& aceasti minunatie. in acest timp, a aparut un batrén cu barbi alba, tare posac. Dupa céte am infeles, era Supraveghetorul rezervatiei. A inceput, in ticere, si ma studieze. M-am indreptat spre el si numai ce am deschis gura, c& a gi fuceput s& ma judece. Pe un ton distant mi-a spus c& nu doreste si asculte nimic, oA a obo- sit din cauza vizitatorilor capriciosi si lacomi, care sunt vesnic nemultumiti si permanent pretind céte ceva, fac ga- lagie si lasd in urma lor munfi de gunoaie. Am dat din cap a intelegere gi am plecat mai departe. Natura unicd a rezervatiei pur si simplu m-a néucit. De ce péné acum n-am mai venit aici? Ca vrgjit, mergeam fra vreun scop si priveam imprejur. Perfectiunea naturii inconjuratoare nu poate fi redat& prin cuvinte, De aceea aveam in cap un gol extaziat. in curand a apirut din nou Supraveghetorul. Expresia aspri a fefei i se mai indulcise. Cu un semn mi-a propus sil urmez. Ne-am urcat pe culmea unui deal inverzit, de unde ni s-a inféfigat o vale a cirei frumusefe este greu de deseris. O asezare umand: clsute, ca niste jucdrii, se pier- deau in verdeata i flori ca si cum erau ilustratii la un basm. Puteai privi cu duiosie dac& n-ar fi pirut intr-un fel ireala. Banuiam cA asa ceva poate fi doar in vis. M-am uitat in- trebitor la Supraveghetor, dar el a rds in barb ca gi cum ar fi vrut si-mi spund: Asta inc nu-i nimic!” ‘Am coborat amandoi in vale si mi-am dat seama c& nu imi amintesc cum am ajuns in rezervafie. Ag fi vrut si primese cel putin céteva explicatii de la el. Cred ci am fii- cut 0 remarc& stingace, nepotrivitd, spunind c& sunt gro- zav de fericiti cei care isi pot petrece viata in mijlocul acestei frumusefi. A rispuns enervat: Cine te opreste s& fi printre ei!” Atunci am pus placa la moda, cd nu tofi se nase in lux si nimeni nu-gi poate alege soarta, Supraveghetorul n-a luat in seam cuvintele mele si mi-a spus: ,,Tocmai asta este, cA fiecare om ¢ liber si-si aleagi oricare soartd, Sin- gura libertate, adevarati, de care dispune omul, este liber- tatea de a alege. Fiecare poate si aleaga ce igi doreste”. Acest rafionament nu se ineadra in reprezentéirile me- le despre viaga si am inceput s& ripostez. Dar Supraveghe- torul nici macar nu a vrut si mA asculte: ,Prostule! Ai dreptul si alegi, dar nu-l folosesti! Tu, pur si simplu, nu infelegi ce inseamna sd alegi!” ,E 0 aiureala” ~ mu m-am lasat eu. ,Cum pot si aleg tot ce imi doresc? Se poate cre- de c& in lumea asta totul este permis.” Chiar in clipa aceea am infeles c totul se petrecea in somn, Nedumerit, n-am stiut cum s& mi port in atare situatie stranie. Dac’ nu ma inseal memoria, i-am facut un apropo— cA in somn, ca de altfel si in realitate, individul are liberta- tea s& fact orice prostie, c& in aceasta const toata liberta- tea lui. Se pare cA aceasti observatie nu -a afectat i la 13remarca mea mi-a rispuns printr-un surés, Realizénd tot nefirescul situafiei (de ce m-am prins in discutie cu perso- najul din visul meu?) am fnceput sa ma intreb dacé nu este ‘mai bine si ma trezese, Batranul parc mi-ar fi ghicit gan- durile: Ajunge, avem putin timp” — mi-a spus el. Nu m-am asteptat ca ei si-mi trimiti un asemenea guguman ‘ca tine. Va trebui totusi sti-mi indeplinese misiunea”. Se fiicea ci il intreb despre ce ,misiune” este vorba si cine sunt ,ci”. A trecut peste intrebarile mele gi mi-a spus © ghicitoare ciudata. ,, Fiecare om poate objine libertatea sa aleagé absolut tot ce-si doreste. Tata $i ghicitoarea: cum objii aceasté libertate? Daca reugesti sé dezlegi ghi- citoarea, merele tale vor clidea in cer”. ‘De unde pan’ unde mere? Mi-am pierdut rabdarea gi i-am rispuns cd nu intentionez si ghicese nimic, c& doar in somn $i in basme se petree asemenea minuni si ¢4, la urma urmei, in realitate merele cad intotdeauna in jos, pe pi- ‘mént. Raspunsul lui a fost prompt: ,,Ajunge! Haide, trebu- ie siti ardt ceva”. ‘Trezindu-mi, am regretat c& nu-mi aminteam sfargi- tul visului, Aveam totusi senzatia fermi c&i Supravegheto- rul mi-a furnizat o enume informatie pe care nu o pot ex- prima verbal. fn memorie, mi s-a intiparit doar un singur cuvant necunoscut — Transurfing. Singurul gand care mi se invartea in minte era acela ci nu e necesar si-mi féurese © viafi mai acatérii — totul este demult randuit, fri parti- ciparea mea, dar spre binele meu, Nu trebuie s ma rizbo- iesc pentru un loc syb soare — aceasta fiind calea cea mai ineficienta. De altfel, nimeni nu-mi interzice si-mi aleg 14 exact acea lume pe care mi-as dori-o. La inceput, aceast idee mi s-a plrut absurda. As fi uitat cu totul despre acel vis, dar curdnd, spre marea mea tuimire, am remareat ci in memorie au inceput si-mi apard amintiri clare despre ceea ce voia si-mi spund Suprave- ghetorul prin cuvantul a alege si cum anume trebuie pro- cedat, Rezolvarea ghicitorii Supraveghetorului mi-a venit de la sine exact ca nite informatii de nu se stie unde. in fiecare zi mi se dezvaluia ceva nou si de fiecare dati ma fncerca 0 uimire uriasi, vecin& cu teama. Nu sunt in stare s& explic rafional de unde imi veneau. Un singur lucru il ‘pot spune cu certitudine: nu din capul meu. De cand am descoperit Transurfingul, (mai precis, mi s-a permis acest luctu), viafa mea are alt rost acum, e plind de sens, de bucurie. Cine a creat vreodata ceva, acela stic ce bucurie gi ce satisfactii iti d& creatia, Iucrul facut cu propriile tale maini, Dar aceasta nu inseamnd nimic in ‘comperatie cu creafia propriei sorti, desi termenul ,,féuri- rea destinului” in acceptiunea obignuité nu se potriveste defel. Transurfingul este modalitatea de a-ti alege propria soarta, aga cum alegi un produs la supermarket. in conti- nuare am si soriu despre ce anume semnific& toate acestea. Veti afla de ce merele pot ,cddea in cer”, veti afla ce sem- nific ,murmurul stelelor diminetii” precum si multe alte jueruri neobignuite. 15Ghicitoarea Supraveghetorului Exista diferite modalitagi de interpretare a destinului. Una ar fi c& soarta este fatalitate, ceva predestinat, dinainte stabilit. Orice ai face, de soarti nu scapi. Pe de o parte, 0 asemenea interpretare te macin prin imposibilitatea de a gsi o iesire. Rezulta c3, daca individul nu a avut parte de un destin clasa I, mu se intrevede nicio sansi de a-I schim- ba. Pe de ‘alti parte, totdeauna exist persoane pe care chiar le aranjeazA o asemenea stare a lucrurilor. Este co- ‘mod gi chiar te simti in sigurantd stiind c& viitorul iti este, ‘mai mult sau mai pufin prestabilit si nu te mai sperie im- previzibilul, $i totusi fatalitatea, intr-o asemenea accepiune, nu te absolvai de sentimental de insatisfactie si de protestul laun- tric, Omul ocolit de succes, nu poate si nu-si edineze viata: are de ce lumea este asa de nedreapti? Unul are prea mult, iar altul, oricdt s-ar strddui, tot nu are ce-i trebuie. Unul este inzestrat de naturd cu frumusefe, inteligent’, pu- tere, iar altul — doar Dumnezeu stie pentru ce picate — poarti toata viata eticheta de categoria a doua”. De unde atdta inechitate?! De ce oare viafa, care nu cunoaste ni limita in multitudinea manifestarilor sale, pune asemenea stavile unor grupuri de oameni, Cu ce s-au facut vinovafi acesti oameni mai putin norocosi? Omul nefericit simte nu doar ciud&, ci chiar indignare si se strlduieste si afle, macar pentru sine, o explicatie pentru starea sa jalnic8. $i aici apar tot soiul de ,,invafa- turi” cum ar fi datoria karmica pentru pacstele savargite in 16 alte viefi. Ai putea crede ci Bunul Dumnezeu cu asta se gi ‘ocupa — isi edued fiii neascultitori si, cu toaté puterea Lui, tot intampin& greut&ti in educarea acestora. in loc si-i pe- depseasci in timpul viefii pentru pacatele facute, aménd pedeapsa pentru mai tarziu, desi care ar mai fi rafiunea si-i pedepseascd, daci ei, picitosii, nu-gi pot aminti cu ce au gresit. Exist si o alta versiune a inegalitatii care fi umple de speranfi pe cei nefericiti si nevoiagi gi anume c& acestia igi vor primi risplata fie undeva in ceruri, fie intr-o via, vii- toare. in mod practic, nu are important daca exist sau nu viefi trecute si viitoare, pentru c& omul igi aminteste si simte numai una gi, in acest sens, are o singura via. Daca este si crezi ct viafa fi-a fost dinainte oranduitt, atunci cea mai bund solufie este si 0 accepti aga cum este. Sin acest caz, se gisesc explicafii noi de genul ,,Dacd vrei st fii fericit, fii ferice!” Fi optimist si mulyumeste-te ou ceea ce ai! Omului i se sugereard ideea ca este nefericit pentru cS este vegnic nemuljumit si c& isi doreste prea multe, Dar prin definitie trebuie s& fii mulfumit. Trebuie si te bucuri de viag&. Omul pare si fie de acord, dar in acclagi timp nu-i prea vine s8 se bucure de realitatea cenusie. Oare nu are si el dreptul si-si doreascd ceva mai mult? De ce trebuie s& te strdiduiesti si te bucuri? Este ca gi cfind te-ai obliga si iubesti. in permanen{%, miguna in jurul nostra tot felul de siluminafi” care ne indeamni la iubire general gi la ierta- re, Omul trebuie si-si indued aceasti iluzie ca si cum si-ar trage plapuma peste cap pentru a nu vedea realjtatea crud’. Wy