Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Instal Electromec Din CHE - I Mihet Manual Licee Electrot

    Uploaded by

    Alex Baciu
    106 views10 pages

    Original Title

    Instal-Electromec-din-CHE_I-Mihet-Manual-licee-electrot

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    106 views10 pages

    Instal Electromec Din CHE - I Mihet Manual Licee Electrot

    Uploaded by

    Alex Baciu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    DIN CENTRALE HIDR@ELECTRICE Manual pent licee si i-fizicd a dinnenice siemens é CAPTOLUL + EXPLOATAREA, INTRETINEREA ‘SI REPARAREA TURBINELOR HIDRAULICE ‘A, ABACA GENERALA CARACTERISTICA ‘A TURBINELOR HIDRAULICE 1, Notiuni introducti Turbina hidraulied functioneazi utilizind o cadere de apa (H) si care sint variabile in timp. Aceste marimi influenteazA pu- terea (P) si randamentul (x) ale turbinei. Totodati, forma geometrica a turbinet este variabild prin modificarea pozitiei palelor, aparatulul di- rector (turbinele Francis, Kaplan, bulb) sau a acelor injectoarelor (turbina Pelton), precum si prin modificarea pozifiet palelor rotorului (turbinele Kaplan, bulb). Pentru turbinele la care se modified numai pozitia pa- Ielor aparatului director intervine, deci, ca variabild si deschiderea (¢) a acestuia. In scopul studierii modului de functionare a turbinelor se considera ca variabila gi turatia (n), ceea ce se poate objine numai in la- borator in incerciirile pe model. In consecin{a, se poate considera cd exist sase mariml ce trebule urmarite in functionarea unei turbine hidraulice, si anume : — inalfimea cdderii de api H, tm m ; — debitul c&derii de apa @, in m‘/s ; — turatia turbinei n, in rot/min ; — puterea turbinei P, in W, KW, CP; — randamentul turbinelor 1, in'% ; — deschiderea distribuitorului g, in %. Aceste miirimi, care sint interdependente, se pot exprima cu ajutorul ‘unor rela{ii. O reprezentare schematic sub forma de diagrame este insi mai sugestiva si di mai rapid o imagine general asupra modului de comportare a turbinelor hidraulice in diferite regimuri de Iucru. Pentru simplificarea problemei se reprezinta grafic variatia mAri- milor de mai sus, considerindu-se cdderea de apa (H) egal cu 1 m. Pentru alte valori ale marimij H, celelalte marimi specifice se determina cu ajutorul relatitlor : Turafia turbinei este proportionala cu radacina patrata a caderii H. Lao cidere de api H;, turbina va avea turatia mj, rezultind relatia : 3 . tH Pentru o cddere de api H, — 1 m, turatia m, este data de relatia : im a7 Marimea m flind 0 constanta caracteristics a turbinel, rezultd : m n=m iH. a2) Debitul de apa. Viteza de intrare avapei in turbina este, conform legii lui Bernoulli, de asemenea, proportionala cu radicina pitratd a ca- derii de apa HT, adica : v= (YH). Deoarece pentru o turbind dati secjiunile de intrare sint constante, debitul de apé @ va fi proportional cu viteza, adica cu | 7. Rezultd deci: Pentru o ciidere de apa H, — 1 m, debitul de apa ce trece prin turbind este : a 13) ‘Tinindu-se seama c& debitul Q; este o constant caracteristicé pen- ‘tru o turbing data, rezulta : ery e 0-9 Ht. Puterea turbinel; Dupa cum se gtie, puterea efectiv P pe care’ o poate deavolta o turbina este data de relatia: P= 981. 10°Q Hy (W}: Daca indltimea H si debitul Q se schimba in Hy respectiv Q,, re- zulta puterea P,, de unde : $m Baw YEP = (2): Bo ae Va, Pentru o cddere de apa My = 1 rezult : 2 Pere IE a P, fiind o constanta caracteristicd pentru o turbind. data, P= PVE (14) valor direc der Seo (pak dete rite auls Crs acé chic de « 25% cur) vale ace lac tik in de cur der rep Ac dat de ser de: toe del itante, eaulta In cele expuse sa presupus ca turbina este aceeasi pentru toate valorile lui H, adicd nu se modifica deschiderile sau palele aparatului director sau palele rotorului. Turatia specified. Dupa cum se stie, turatia specified n, este dati de relatia : (1.5) 2, Construirea abacei generale caracteristice Pe scara absciselor, la 0 scard convenabila, se reprezinta turatia ny. Se alege o deschidere data a aparatului direator. de exemplu g — 100% (palele aparatului director sau injectoarele sint complet deschise), La aceasti deschidere gi pentru fiecare turatie m, corespund v determinate pentru @;, P; sim. Se determina aceste valori pentru Tite valori ale turajiei m, fara si se modifice deschiderea turbine’. Re. zulta astfel, prin incerciri pe modele, curbele de variatie ale debitulul @, a puterii Py si a randamentului yin funetie de turatia my, Fiecare dintre aceste curbe, pe Iingé notatia. marimit @, sau Pi, a carei variatie o reprezinta, trebuie sd mai fie notatd si cu valoarea des. chiderii q pentru care a fost: construité. Se construiese o serie de astfel de curbe pentru diferite valori ale deschiderii ¢y = 100% ; 75% ; 30% ; 25%). La aceste patruvalori particulare pentru g corespund paitu curbe Q si patru curbe P, Tinindu-se seama ca dac& turbina este opritd, adicd my <0, P; are area zero, ori care ar fi Valoarea g. De aici rezulta ea toate curbele de variatie a puterii-2, trec prin originea sistemului de coordonate. Accste curbe au o forma aseminatoare unor parabole eu virful in. cus: Virful acestor, parabole reprezinta puterea miaxima pe care o poate da tirbina lao anumita deschidere y. Aceasti putere maxim corespunde'unor tura- {ii-diferite, dupa valoarea deschiderii #p. Punctele de putere maxima sinit in acelasi timp s1 pungte de randament maxim, Deci, curba eare tineste aceste puncte este curba de randament maxim al turbinel. Deo par de alta a acestei curbe randamentele scad. Practic, in loc si se reprezinte curbele de variagie ale randamentului y pentru fiecare valoare @ deschi- derii ¢.se inseamndype? curbele de.variatic a puterii P, punctole eare Teprezinté acelasi randament si se unese punctele de egal randamer Aceastd constructie se executi pentru diferite valori rotunjite ale » damentulii (exemplu 0,65, 0,70, 0,75, 0,8, 0,85). Se traseaza deci 0 serie de ‘astfel de curbe de randament egal si pe fiecare dintre aceste urbe Se notenzi valorile randamentului corespunzitor. An functie de surajia nj, variatia debitului Q, pentru o anumita deschidere y se reprezinta printr-o curb de forma continun descrescd- toare eu'un interval in care variatia debitului este mai putin pronuntatd, Se'construiese, ca si pentru puterile P,, cite o curba de variatie a debitulut Qr pentru fiecare valoare a deschiderli, Aceste curbe se noteazd fiecare cu valoarea corespunzitoare de deschidere. Pornirea turbinei in regim de reglare automat, Pentru pornirea twbinel in regim de reglare automati, se executi urmitoarele operatit : — se verifica conditiile de pornire prin semnalizanea ,agregat pre- gitit pentru pornire* ; — se pune comutatorul de alegere a modului de comanda a turbinei hidraulice pe pozitia automat" ; — sedi impuls de pornire (din cheie sau buton). Toate aceste operatii se succeda in mod automat. Reglarea puterit active gi reactive se face insa manual, la valorile dorite, in afara cazuri- lor in care centrala hidroelectrici se incared gi se descarca tn functie de nivelul apei din lacul de acumulare satt de la distanta, pentru o central hidroelectricé sau un grup de centrale (telecomanda) ;'in acest dia urma caz, comutatorul de alegere 2 modului de comanda a turbinei se pune pe pozitia ,reglaj in grup". 4, Oprirea turbinei hidraulice Oprirea turbinei hidraulice in regim de reglare manuaki, Se exe~ cuta operatitle = — se descarci hidrogeneratorul de putere activa, manevrindu-se limitatoral spre inchidere pind Ia valoarea de mers fn gol sl de puter activa, actionindu-se reostatul de excitatie pina la valoarea zero ; e decupleazi hidrogeneratorul de la refea (sistemul energetic) deschizindu-se intreruptorul §i circuitul de excitatie ; — se manevreazii limitatorul de deschidere’ pin’ Ja inchiderea completa : ~la scéderea turatiel pind In 30—40% din turatia nominalé se comanda frinarea si se porneste pompa de injectie de ulet « lagérulut portant ; — se inchide (inchid) vana (vanele) din amonte de turbind, daci acestea trebuie si fle inchise In timpul opririt hidroagregatulut ; — se inchide ventilul care fine sib presiune de ulei circtiitul de — dupa oprirea completa a turbinei se comanda oprirea frinarii cabo{ii coboara) si oprirea pompei de injectie de ulei a lagarulut por- tant; — se inchide vana electric de pe sursa printipalé de api Oprirea turbinei hidraulice in regim de reglare automaté, Se dé impuls de oprire (din cheie sau buton) gi toate operatitle descrise mai sus, se sueceda fn mod automat. 5. Regimurl de hanetionore enormat tubing Dintre situatiile de functionare anormala a turbinei hidraulice, care sint evidentiate prin semnaliziri preventive ale instalafijlor de pro- tecile $1 automatizare, mai importante stint urmitoarele ; — atingerea nivelului maxim al apei infiltrate tn capacul turbine ; — atingerea unei presiuni scdizute sau crescute in acumulatorul grupulut de ulei sub presitune 13 = Pomirea pompel de rezerva a grupului de ulei sub presiune ; = ruperea bolfurilor de siguranta la aparatul director ; — erejterea anormal a temperaturii in lagarele turbinet ; — atingerea unui debit sedzut de apa in conducta de alimentare a etansairil arborelut ; — scdiderea ‘contintié, ‘accentuata a turatiel'Ta mersul de durata in gol sau a incdredrii la funcjionarea in sarcina a turbinei, in condifiile unci cfderi si a unei deschideri a aparatulut director constante ; — mirirea amplitudinii vibratitlor partilor mobile si fixe peste valo- rile admise prescrise in conditiile tehnice si de monta}; — intensitatea zgomotului in zona turbinei peste Hmitele nor- = atingerea in cazul unor descdredri bruste de sareind ale turbinei, @ unei turafii mai mari decit cea stabilita in thmpul probelor de sarcina | — cresterea anormal a temperaturii ulejului in sistemul de reglare; — aparifia la mersul in gol a unor oscilafii anormale ale aparatt- Tul director ; — ambalarea turbine! hidraulice Ja pornire ; — marirea exagerata a timpuitii de oprire a turbinei fata de’timpul stabilit in timpul probelor ; —frinarea accidenfala in, timpul. functionirii ; — eresterea sau sciderea nivelului de ulei in baile lagiérelor ; — lipsa apei de ricire ; — inchiderea intempestiva ‘a vanei sau @vanelor din amonte de turbina — scurgerea apei din galeria de fuga (la centralele hidroelectrice subterane). Pentru situafitle de functionare anormal a turbinei este necesar ca in cazul in care turbina nu se opregte, comandata find de instalatiile de protectic si automatizare, personalul operativ sd ia masuri de oprire a turbinei in scopul analizirii cauzelor care au provocat funcjionarea ala. Tass D. NECESITATEA $1 CLASIFICAREA LUCRARILOR DE REVIZII $l REPARATIL Criteriul principal pentru o exploatare cit mai rationalé a uzinelor hidroelectrice gi deci si a turbinelor hidraulice consti in functionarea Jor cit mai economiea si fara avarii, in special fari oprirea nedorité a hidroagregatelor, © astfel de exploatare a uzinelor hidroelectrice si deci si a hidro- agregatelor se poate ob{ine numai printr-o buna intrefinere gi prin orga nizarea cit mai rationald a reparatiilor instalatiilor de turbine hidraulice. Conform prevederilor normativelor din fara noastra, lucrarile de intrefinere si reparatii se clasificd in urmatoarele categorii : — revizie tehnic& (RT) ; — reparatit. 14 f Lucrarile = reparat = repara — repara Incadrare {ie de volumu acestora, de cit lajillor la date: Revizia sistematic (pe lunor piese tize mica amploare ‘a echipamente nificate, Revis montarea nun torului de ope Revizia toare a hidro: care au un gt ganelor si flu ficarea si pu! matizare. Revizia caitre echipe in exterior ( ca revizia sit altul, pe tim Daci ct viel _tehnice, fn functiona: constatate es se va executs Repara toate defect exceptia op: eadrul reps Repart — luc demontarea — hue gatelor, a remedierea In fur ce se exec recondition’ — rey = rej Repar care se exe ca ss corespur Clasifice APITOLUL 2 (GENERATOARE HIDRAULICE (POMPE) A DEFINITI $1 CLASIFICARE Fig. 22. Schema unei pompe cu dinjate 2” “* “8 transp 1 Zconducit de ampiratie: 2 — roaa aceasts vnotoare gS “nsec a roel (fig. 2 “alunec t 4 _virtire “mite | ‘tied. T “seamas “deoseb een aie > perifer de for Inaltin Fig. 23, Schema unel pompe eentrif oe as centrifuge fri distribuitor : Ssciy Rainn pea. arore £0 Pompele volumice sint acelea care transmit, Ii- idului indeosobi energia de presiune. Ele se im- part in doua tipuri principale + pompe volumice alternative, in care lichidul ‘odifiearile de volum provoeate ‘on organ cu migcare alternativa. Toate pompele Bin aeensta categorie au supupe. Dintre acesten, cele gr amuale sint pompele:cu piston (fig. 2.1), care fant lichidulut energie de presiune prin misca- a alternativa a unui piston intr-un cilindru inchis + ‘mpe volumice rotative, care se compun, ‘ul sau mai multe rotoare care se ‘si, Rotoarele au la periferie un Musear de spatii goale, in care este prins lichidul st msportat spre spafiel de inaltd presiune, Din etd categorie fac parte pompa cu rofi dinjare ppistoane profilate, pompa cu pale iineedivoare sat clectrice si sltele. ‘Turbopompele sint pompele in care, prin in- Iirtirea intt-o carcasi a unui rotor cu pale, se trans Mite lichidului energie de presiune si energie cine- * Purbopompele se linpart in dowd categerit ae Mrjompe radiate (centrifuge), al caror rotor 17, pte ds. aapl Fig, 24. Scheie inet Bompe a ees al turbinet Francis (fig. 2.8). Spre $url! Sea e de procesul tehnologie din turbind, Ia pom= fal 3 erie centrifuga pe care rotorul o fmprima lichldulul. Tn funetie de Hnatfimen manometcicé totalé realizata, pompele centrifuge sint « de Joost resiune (cu inalfimea manometricé totald pind la 20 m), de medio Pre” me (eu indlfimea manometric de 20—60 m) si de fnaltd presune (cu mea manometricd de peste 50 m) wpompe axiale, al ciror rotor seaménd cu cel al turbinel cuprinsi intre 20 1 50 m ; — de fnalté presiune, cu inalfimea manometricé mai mare de 50_m. Pompele ‘centiifuge stht utilizate mit, deoarece au’ constructie simpla, gabarit redus, turatic mare, iar debitul se regleaza gor. C! tuielfle de investifil ‘si intreinere sint relativ reduse, Deoarece supape, ele se pot utiliza pentra pomparea apelor murdare. Spre deosebire de pompele cu piston, I care eetiunea asupra licht- dului este directa, pistonul contribuind 1a maritea energie’ sale poten- fiale, la pompele centrifuge palele imprima lichidulul o acceleratie, marind energia sa cinetica, actiunea lor asupra lichidulut find deci indirect’. Din aceasta cauza pompele centrifuge se mai numese si pompe cu acfiune indirect. Pompele centrifuge pot fi monoetajate si cu mai multe etaje. 2. Pompa centrifugé monoetajaté cu simplu flux Aceasta pompa (fig. 2.10) este foimata dintrun rotor cit palete, fixat pe un arbore. Rotorul, care este aledtuit din patru palete fi pe doua rinduri, imprima lichidului o migcare de rotatie. Astfel, fiecivei particule de lichid se va exercita 0 forti centrifuga, ca pinge lichidul spre exteriorul rotorului, de-a lungul palete ce jese din rotor, lichidul trece printr-um spa{iu inelar, numit in conducere, in camnera sau carcasa spirali, core are secjiunea crescindi, spre racordul de refiilare ; din aceasta cauzi energia cineticd a apel

    You might also like