ws x xr ANDREI TUGULEA MIHAL VASILIU o 2° j aoe EX GHEORGHE FRATILOIU EMANOIL COCOS ELECTROTEHNICA Manual pentrii licee industriale cu profil de electrotehnica, ZL Aaselea Xia gi a Xia, si pentru scoli profesionale EDITURA DIDACTICA $i PEDAGOGICA, BUCURESTI - 1981J Manualul @ fost. elaborat conform programet scolare aprobate de Ministerul Educajiei si {nvafamintului eu nr. 36243/1981 Textéle marcate cu bari vertical’ nu se adreseazi elevilor seolilor profesionale. Referent: ing. prof. ELENA DOINA POPA Redactor: ing. MONICA URSBA ‘Tehnoredactor: LILIANA AN'TONIUCapitotul 1 ELECTROTEHNICA CIMPULUI MAGNETIC A. CARACTERIZAREA CIMPULUI MAGNETIC, MARIMILE $I LEGILE ACESTUIA 4. Cimpul magnetic in vid. Forfa lui Lorentz Daci un corp de proba inedrcat ou saroina electricd g se migcd in vid in preajma unor oxizi naturali ai fierului (magnefi naturali) sau a unor con- ductoare parcurse de curen}i, experienta araté e& asupra acestuia se-exercit& 81 0 forta distinct de cele gravitational, mecanice sau olectrics. Se spune c& in jurul corpurilor susmentionate, in vid, se produce un clmp magnetic care exercita o forfi magneticd asupra corpului de prob& in migcare. © Exprimatea matematicd a forfei magnetics. Fizicianul olandez Hendrik ‘Anion Lorente (1853-1028) a ardtat ch forja magnetic se poate exprima totdeauna prin relatia vectoriala: | — | F, ox B (14) in care: geste sarcina corpului dé prob; 2 — viteza corpului de proba; B — inductia magnetic& a ctmpului magnetic. © Interpretarea fizieS a expresiei forfei magnetics, Deoarece forfa magnetic, cunoscuté si sub numele de ,forfa lui Lorentz", se exprima in functie de produsul vectorial dintre vectorii 7 si B, putem face urmitoa- rele afirmatii verificabile experimental: —forja F, este totdeauna perpendiculark pe planul determinat de vectorii 0 gi B gi pontru sarcini pozitive (¢ >0) se asociazd acostora ca sens dup& regula burghiului drept (fig. 4.1), adied rotind pe 9 peste B dupa unghiul mai mic realizim Inaintarea burghiului tn sensul forfei Fa; pentru 4<0, sensul fortei F, este opus (fig. 4.2);in 184 V peste 5 a ST peste i Fig. tt Fig. 1.2 —modulul forfei are expresia Fp =|g\vBsin x, (1.2) a find unghiul dintre % gi B (fig. 4.4). In particular, forta este maxim& cind « = si are expresia: 2 Fm max =| 9|2B. (1.3) Forfa este nuli cind yeotorii @ si B sint paraleli (« —0). © Vectorul B, adic induefia magnetics, este mdrimea care caracterize cimpul magnetic in’ vid, deoarece permite exprimarea forfei magnotice. Din relafia (1.3) rezult& unitatea sa, numit& tesla (simbol T): Fm) B=, (De 4 newton x 1 seound& 4 coulomb x 1 metru 1 tesla = sau, folosind simbolurile corespunz&toare, 1 T 2. Momentul magnetic Un eimp magnetic se numeste uniform sau omogen intr-o anumiti regiune din spatiu dac& inducfia sa magneticé este constanté tn fiecare punct din regiunea consideratt, adicit vectorul B are in fiecare punct acceasi directie, acelasi sens $i aceeasi mdrime (fig. 1.3). Daca intr-un cimp magnetic uniform se introduce un ac de busol& sau un mie magnet natural, experienta arata ca asupra acestuia se exercité un cuplu de forte al cirui moment tinde sa 4B= const ew —— Wi peste B a a Fig. 1.3 Fig. 1.4 orienteze 0 anumité ax& a acului magnetic (axa polilor (S-N) pe directia otmpului (tig. 1.4). Expresia vectorial a acestui cuplu este Ga=m x B. (1.4) Marimea m caracterizeazi starea de magnetizare a acului magnetic gi se numeste moment magnetic. El este orientat dupi axa polilor, dinspre S spré NV. De aceea, acul se dgazd stabil cu axa polilor pe directia cimpului. Datorita acestei proprieta{i, cimpul magnetic din yid poate fi sondat cu ajutorul unui ae de busola: sensul gi directia acului ne indica sensul gi directia cimpu- lui, iar marimea sa rezult din expresia cuplului: Ba Cu mes m Dack pe o suprafafa aflath intr-un domeniu in care existé cimp mag- netie se presari piliturd de fier, fiecare particulA se comportd ca un mic ac magnetic gi se orienteazd in lungul liniei de clmp magnetic. In acest fel liniile de clmp magnetic pot fi vizu- alizate (fig. 1.5). . ‘Aplicatia 1. Sa se caleuleze forta tui a= Lorents care $0 exercitd asipra unui electron _Z ce patrunde. énir-un clmp magnetic uniform ya : hoa + = de inducie Boa Ly eu visa 9-= 10 mis 4 et perpendiculara. pe B. _ ZT Fm = |ge|vB = 1,8 40-8 +1081 = LT # > = 46-10. eee oe Aplieafia 2. Sa se determine traiectoria electronului din aplicatia 1, stiind c& masa sa este my = 91°10 Ig. Fig. 1.5Deoarecs forfa este perpendicular pe vitezi, din legea fundamental a dinamicit reaulté on™ Fy BR, adict © acceleratie cormali pe vitez’, avind modulul constant a= ll yp _ 16-4079 Tq 9-40 Orice accelerafie normala pe vitenil gi de modul constant implic& 0 migoare eirculard uni- formi pentrn care: +4054 = 4,76 +10 mjst, ele , m a=an unde r este raza traiectoriei; objinem pee Ta? __ 84 + 10-8 408 lel B16 +40-18-4 = 5,68+407 m si viteza unghiulara oat rp ston MA, r 568407 s Aplicafia 8. Care sint viteza si energia cineticd ale unui electron care efectueats tntr-un atmap de inducpic B= 0,5 T o migcare de rotajie avind r— 10-2 m? Din aplicafia 2 rezulta; [gelrB 4,6 + 40-9+ 10-5 0,5, = 8,8" 108 m/s; 7 910-9 4 of +10-318,8 +108)2 Teg A AOS 108 ea nygte 2 2 Aplientin 4. Care este momentul magnetic al unui ac de busold, gliind oft in ctmpul mage netic teresiru (By = 5+ 10-* T) asupra sa se exercita un cuplu mazim Cm max = 10-* Nm? an 7 it Gc ee ams zB 5-108 T 3. Forja lul Laplace Exprimarea matomatici a forjei lui Laplace. Experienta arat&é c& asupra conductoarelor parcurse de curent electric gi introduse tn clmp mag- netic se exercité forje magnetice. Ca urmare a actiunii fortelor magnetice, conductorul se deplaseazd. Analizind experientele lui Oersted™ gi Ampére**, fizicianul gi matematicianul francez Pierre Simon Laplace (14749—1827) a rougit si stabileasc& o formula general pentru caleuiull forfei magnetice #, * Hans Christian Oersted (1777—4851) — fizician danez. ** Andrd-Marie Ampére (1775—1836) —fizician si matematician francez.¥ = S Fig. 1.6 ce se exerciti asupra unui segment rectilinin de conduetor pareurs de curent. Aceast& expresie, numitd gi forfa lui Laplace, este: Fp=dxB (1.5) unde: i este intensitatea curentului electric care stribate eonductorul; 7 — lungimea segmentului de conductor orientati ca vector in sensul curentului (fig. 1.6); B — induchia magnetic’ a unui cimp uniform. ‘e Interpretarea fizied a expresiei forfei lui Laplace. Din expresia forfei lui Laplace reault& urmatoarele consecinie fizice verificabile experimental: — forta lui Laplace este totdeauna perpendiculara pe planul determinat de veotorii 7 si B; — forfa lui Laplace este maxima cind vectorii gi B sint porpendiculari gi nul& cind yectorii sint paraleli: Fr max = EBL; — dac& veetorii fac un unghi a, atunci: Fy(a) =iBl sin x5 —sensul fortei lui Laplace se asociazd cu sensurile vectorilor 7 si B dupa regula burghiwlwi drept (v. forja lui Lorentz). ° 2Fig. 1.7 © Legitura dintre forfa lui Laplace si forfa lui Lorentz. Fora lui Laplace nu este decit 0 manifestare macroscopicd a fortei lui Lorents. In adevar, dack Presupunem of purttorii de sarcind care constituie curentul electric sint electroni (fig. 1.7), atunci tinind seama de semnificatia microscopicd a inten- sitifii curentului electrie (v. Electrotehnica cl. X., cap. 2), obtinem: i= FA =nlq|eA, (1.6) unde n este concentratiu de electroni, ¢, <0 —sarcina electronului, » — viteza de migcare ordonata a electronilor, iar A — aria secfiunii transversale a conductorului. Substituind (1.6) in relatia (1.5), obtinem: Fy =n\q,|0Al x Bandas x BN gp « B, unde N, =nAl este numéarul total de electroni liberi din volumul Al al segmentului de conduetor. S-a finut seam& cX yectorii @ si? au sensuri opuse deoarece electronii sint negativi si deci | g,\ —g¢0l. Se observa c& fora lui Laplace este rezultanta fortelor lui Lorentz ce se exercitd» asupra celor N, electroni care participa la curent tn cuprinsul seg- mentulni de conductor. Deoarece electronti nu pot parasi conductorul, aceast& torf& se transmite refelei cristaline rigide a conductorului gi apare ca 0 forfa rezuliant& macroscopick, adick forta lui Laplace. » Masurarea intensititii curentului electrie cu galvanometrul magneto- electric. Galvanometrul magnetoelectric (inventat de Ampére) este constituit dintr-un cadru dreptunghiular de arie 2a x J pe care sint infagurate NV spire (fig. 1.8, 6) gi care se poate roti intre poli unui magnet permanent, unde se ereeazi un cirip magnetic uniform (fig. 1.8, a). Dae& spirele bobinei sint parcurse de curentul i, atunci asupra unei laturi de bobina de lungime J se va exercita forta Ini Laplace: F, =NiBl, jar asupra celeilalte laturi—o forp{ opusi (fig. 1.8, a). Aceste forte vor produce un euplu actiy de moment C, =2aF, =2aNiBi.Fig. 1.8 Sub actiunea acestui cuplu activ bobina se va roti, raésucind firele elastice de suspensie, care vor crea un cuplu antagonist rezistent @ cirui expre- sie, conform legii Iui Hooke, va fi C Sie, unde k, este constanta elastici a firelor, iar % este unghiul de rasucire a hobinei si deci a firelor. ‘La echilibru, cele dows cupluri sint egale hk, & = 2aNiBl, de unde rezulta: k Jawai * ~** kg se numeste consianta galvanometrulni. Masurind unghiul a, se determing é. Cu ajutorul galvanometrului magnetoelectric se pot méasura intensitati de curent de ordinul 10-! A gi chiar mai mici. Galvanometrele se leagi in serie cu circuitul tn care se masoar’ intensi- tatea curentului (fig. 1.9). Pentru. extensia domeniului de méasurare se utilizeaat guniuré (fig. 4.10). Fig. 1.9 Fiz, 1.10vA Aplicatia 1. Cadrul mobit al unui galeanometru, format din N = 100 spire, de lungime J0,uA. SO se determine cuplut “, PA eg an ak on ttn activ ce be exercitt asupra lu, stiind ct inductia magnetict tnire poli este B= 0,1 T. I= 2 em si ldtime 20 = 1 om, este pareurs de un curent Cq = BaNiBl = 10-*+ 40-40 +10-*+ 04 -2+ 10-2 = 240-9 Nm. Aplicatia 2. Ce constant elasticd trebuig.4tt abd resortul antagonist pentru ca deviatia cadrului din aplicatia 1 sa fie x = sy K Aplicatia 8. Sa ce determine constanta unui galeanometru, $tiind ca devialia sa mazimd, max = 100 diviziuni, se objine la imaz =1 pA. ye Wo ig = maz 10" _ 49s ajay: Smax 100 © Observatie, Adesea deviafiile bobinei se misoarh pe o riglh gradata in divi- tiuni si deci ky se exprimi In A/div. 400 Fmax n= ral = i (; maz = 100/(1/10-* — 1) 10-4 2, 40° 4. Forta lui Ampere Exprimarea matematie’ a forfel Iui Ampere. Fizicianul francez A.M. Ampére (1820) a studiat fortele magnetice ce se exercitd intre dowd con- ductoare paralele parcurse de curenfi (fig. 1-11). Observatiile sale experi- mentale I-au condus la urmitoarele concluzii: — conductoarele parcurse de curenfi de acelagi sons se atrag (fig. 4.14, a); conductoarele parcurse de curenti de sens contrar se resping (fig. 1.14, 6); 10—fortele care se exercité in vid asupra conductoarelor sint universal pro~ porfionale ca produsul intensit&tilor gi | cu lungimea conductoarelor si invers proporfionale cu distanja dintre ele: ar ee = on Hite oy |: (1.7) a, 7 , ‘Ag Qn ir In aceast’ expresie, fortele de atractie se considera pozitive (ile >0), iar cele de respingere — negative (fi: < 0). Con- a 6 stanta universali de proportionalitate uo/2n contine constanta universal toy care se numeste permeabilitatea absolut . a vidului sau constanta magneticd abso- Fig. 4.41 lata @ gidului. . Definitea unitifii de masuri pentru intensitatea eurentulul electric. Valoarea lui jp sa ales convenabil la dofinirea unitstii de intensitate de curent, numite amper (A): po =4n- 10-7 unitaji SI. A,1=4 m, jar distanfa tntre conductoare 7 =2 m, se Dack =i = obtine 4-0-7 42-4 a * 2 Rezultd deci urmAtoarea definitie a amperului: amperul este intensitatea curen- tului din fiecare conductor al unei perechi. de conductoare paralele situate in oid la distant de 2 m, atunci cind asupra fiecdrui metrn de lungime a fiecdrui conductor se eaercité forja de 10-* N. In afaré de amper, in electrotehnic& sé mai folosese 4 pA =10-? A (picoamper); 1 pA =10- A (microamper); A mA =10* A (miliamper); 1kA =10° A (Kkiloamper); 4.MA =10° A (megaampor). Py =107 N. “Apltcatia 1. Sz se caleuleso forta lui Ampére ce se exercitd intre dowd conductoare paralele de lungime L= 1,5. m, situate in vid la disanja r= 0,5 m, poreurse de curenfi avind intensitdile i, = t= 10000 A. Yo 7, t A107" (ggyj 8 — 60 W. 7 a 0,5 Fa Aplicatia 2., Dowd conductoare paralele de lungime 1 = 2 m, situate in vid ta distanta 7=0,2 m, sint parcurse de curenji egali in: intensitate. Ce valoare are i dacd forfa ampe- riand de atractie este Fa = $0 N? VE - Vines lu, Aplicatia 8. Pentru cerificarca formulei lui Ampére, un laborator dispune de o singurat suns care poate furniza un curent a cirui intensitate maxima este Imax = 100 A Cum trebuie distribuit acest curent intre dowd conductoare Paralele dispise la 1=1 msi avind r = 0,1 m, pentru ca st se obtind forte amperiene mazime? Deoarece iy + ig = Imax — const si forta amperiand este proporfionala en produsul lor Fa~ iin jar produsul a doud numere a cfiror sum este constanta, este maxim. ctnd numerele sint egale, rezulta _ fe 10-7 508 EF, — “s On Fig. 1.12 5. Formula Biot-Savart Din punctul de vedere al teoriei cimpului, care nu admite actiune la distanta, forja Ini Ampére se intorproteazi astfel: fiecare dintre cele dod conductoare produce in jurul su un emp magnetic care exerciti o fori asupra conductorului vecin. Agadar, forta Ini Ampére exetcitatd asupra conducto- rului 2 (fig. 1.12) este interpretat& drept forji a lui Laplace exercitataé de cimpul magnetie produs de conductorul Z: Dup& simplificare reaulta By — Hela, 0 Oar (1.8) care se numeste formula lui Biot-Savart*. Deoarece forfa Ini Laplace este perpendicular’ pe planul determinat de conductor gi de eimp, rezulté ci vectorul B este tangent la cercul de razir cu centrul pe axa conductorului 7. Agadar, liniile de cmp magnotic ale unui conductor rectiliniu si foarte lung sint cercuri concentrice cu centrul * Jean-Baptiste Biot (1774—1862) — fizician gi astronom francez; Feliz Savart (1791—1841) — fizician france2. 12Fig. 448 pe conductor (fig. 1.43, a). Ele pot fi puse in evidenj cu ajutorul piliturii de fier (fig. 1.13, B). Sensul vectoralui B se asociaz’ dup& regula burghiu- Jui drept cu sensul curentului. Apliea{ia 1. Sa se caleuleze inductia magnetica produs& tn vid de un fir rectiliniu foarte lung parcurs de curentul i= 100 A, la distanta r= 1 m. voi x 10-7 + 100 nr ned B= =2-10° 7, “Aplieatin 2. Dowd eonductoare paralele foarte Iungi sint parcurse de curentii i, = = 100 Asi iz = 200 A de acelasi sons; distanja dintre ele ester = 0,3 m. St, se afte punctul fn care inductia magneticd se anuleast (fig. 114). ~ Se observa c& inte conductoare ctmpurile se scad (fig. 4-14): B= 3,-7,— 2.__* _ Obtinem ecuatia a z in 4100 = 08 72 ipl, 400 + 200 =01 m. © Observatie. Dack => e= & = 045 m. ‘Aplicatia 8. Doud conducioare perpendiculare, situaie in acslasi plan, stnt pareurse de curentii t, si is. Sa se afle cimpul pe bisectoarea unghivtut lor (fig. 1.15). Pe bisectoare ry = re Semmul (—) corespunds cazubul eind curenfii au acelasi seasfafa de origine, iar seranul (+) cind au sens contrar. Daci i, = 20000 A si = 10000 A, iar r= 4 m: 6-10-37 (20 090 + 40 000) = < 240-7 T ———— — =Fig. 1.14% Fig. 1.15 6. Intensitatea cimpului magnetic in vid, intensitatea cimpulni magnetic este vectorul [Re A (1.9) Deci in vid acest vector este universal proportional eu induetia magnetic’. ¢ In corpurile magnetizabile nu se mai pastreazi aceast& proportio- nalitate universal isr H se defineste prin relatia Pee (1.40) o Holy in care: #, este permeabilitaien magnetic& relativé — mirime de material care depinde de natura corpurilor; # Hox, este permeabilitatea magnetici absoluth a corpurilor. Din formula Biot-Savart rezulta te a = = (tt) 0 14© Unitatea de intensitate a cimpului magnetic rezulti din relatia dimensionala & Oi deci 4 amper 4 metro 1uSt= we. m Aplicatia 1. Si se calculesze intensitatea cimpu- Jui magnetic produs de un conductor rectiliniu parcurs de curentul i= $280 A la distanja r=1m de axa sa. i _ 6280 H A =1000—. i F= Fig. 1.16 Qaet Aplicafia 2. Sé se caleulese induetia produsé do conductorul de mat sus tnir-un mediu feromagnetic de permenbilitate retativa uy = 100. B= tigttpH = 4m 10-7 108+ 10 = 1,257 10> Te 7. Tensiunea magnetic’. Teorema lui Ampare « Considerim un eimp magnetic uniform de inductie B gi intensitate 7] (fig. 1.46) si un dram reetiliniu, Sa numegte tensiune magnelicd asociatd unwi drum rectiliniu Iyp m&rimen | Uy = Hlap 008 & (4.42) | ‘Tensiunea magneticd este o marime algebricl, al cirei sens de caleul este cel al vectorului Typ (fig. 1.16). Astfel: Hyp dack «= 0; Uy =Hlyp cos «= 40 dack 2 = a —Hhy tacka=m e Pentrn drumuri nereetilinii si etmpuri neuniforme, nofiuriea de ten- siune magneticd se geeralizeazi imp&rtind drumul in segmente rectilinii Suficient de mici pentru ca in cuprinsul lor elmpul s& fie uniform. Astfel, pentru fiecare segment de drum se poate aplica definitia (1-12) jar rezul- tatele pentrn intregul drum se insumeaz& algebrio (fig. 1.17): Ug = So Hy Aly 008 (1.43) 15ow Lr= Hy 605; + Hy dg cose; Fg llg casey Fig. 1.47 Pact drumul este inchis tensiunea magneticd se numeste tensiune mag- netomotoare (Tuy) © Teorema Ini Ampdre afirma: tensinnea magnetomotoare pe orice drum Inehis este egal. cu suma algebricé a intensittjilor curentilor din firele ineonju- rate de drumul inchis: a | (444) Suma algebricd a curentilor inconjurati de o curba inchisi se mai numeste sole- nafie. Tuustrim teorema lui Ampére pentru un fir rectiliniu foarte Iang parours de curentul i (fig. 4.48). Alegem drept drum inchis o linie de cmp circular de raz% r. Deoarece pe aceast linie de eimp if are m&rimea constant& gi este mereu tangent Ia core, obtinem Uram = Dy Hy Aly =H ogre = = trai. nr Teorema este valabilii pentru orice drum inchis oricare ar fi natura corpurilor prin care tree drumul. bEAplicatie. Sa se calewleze inductia magneticd tntr-un solenoid foarte lung avind N spire, de lungime 1, parcurse de curentul i (fig. 1.19). > Experienfa aratA ci in solenoid cimpul este uniform, vectorii H si B fiind orien- tafi fn lungul axei solenoidului; tn exterioral solenoidului clmpul este nul. Aplicitm teo- rema Ini Ampére pe un drum inchis dreptunghiular a, , ¢, d, a care cuprinde cele W spire situate pa Iungimea 7. — Thm = H+ lat C08 D+ He tye cos & +0 Teg + Whde cos = = Ht = Nila Rezulta (1.45) 4000 spire, 7 Inductia magnetic’ ya fi (1.16) Dact p= 50, B= 4n+10-7 + 50+ 4000 = 2,58 10-7 T. 8. Fluxul magnetic © Considerim un cimp magnetie uniform avind inductia B si o supra- % planii-de arie A a cirei normal f face unghiul « ou liniile de cmp (fig. 1.20). Se numeste flux magnetic m&rimea scalard ® =BA cos « (1.17) 17 2 — Electrotehales, el, XI—XIFluxul magnetic este 0 marime algebricé al clei sens se defineste in raport cu sensul normalei la plan. Astfel BA dack «=O; © =BAcosa=} 0 daca «=F; Sy \AVAA —BA dac&a=x Sensul fluxului se indicd adesea. printr-o sgeat& orientata in sensul normalei. Unitatea de flux magnetic se numeste weber (Wh): 4 Wh =1T-4 m? © Pentru efmpuri neuniforme gi suprafefe care nu sint plane, notiunea se generalizeazi impirfind suprafata in suprafefe elementare plane de arie Ady in ouprinsul cérora cimpul este practic uniform; ealeulind fluxurile clementare cu relatia de definijie (1.17) gi 1nsumind algebric rezultatele, 20 obfine (fig. 1.21) Fig. 4.20 O= = By AA, 008 2, (1.48) © Legea fluxulni magnetic. Flnzul magnetic prin orice suprafatt inchist este nul (fig. 1.22), Semnificapia Tizied a acestui enunt rezulta din faptul of liniile de cimp ale induetiei magnetice sint. curbs inchise eare inconjoard conductoarele parcurse de curenti. Aceste linii nu izyorase si nu se seurg nicaieri, spre deosebire de liniile de cimp electric care izvordse din sarcinile pozitive gi so scurg in sarcinile negative. Cu alte cuvinte, in naturé nu existé sarcini magnetice capabile si product cimp magnetic aga curn sareinile elecirice produe ctmp electric, Fig 4.24 Fig, 4.22 18Aplicafia 1. Sa se verifice tegen flusului magnetic pentru suprafofa unui cub de laturt a agecat inir-un cimp magnetic uniform de inductie B (fig. 1.28). Fie Be, By si Be componentele scalare ale ctmpului in raport cu axele de coordonate Oxyz alese ca in figu- ra 4.23. Ctmpul fiind uniform, aceste componente sint constante, Calculam Mluxurile prin cele sase fete ale cubu- lui, considertndu-lo pozitive ctnd ies si negative cind intra: eur = BxAatot — BaAaton + + ByAteot — ByAateh + BzAdcon — — BzAabfe = Fig. 1.23 deoarece | Aarot = Actor, =. = Aaten = Aplleatia 2. Sa se calculese inductia magneticd a unui ctmp magnetic uniform care, printro suprafajé plana de arie A= 10 m* orientatd sub un unghi ae (45°) fata de liniile de ctmp, produce un fluc © = 3 Wb, e 3 ® = BA cos os B= 0,806 T. Aplicafia 8. Se considerd suprafafa totalé a unui cilindru circular drept. Prin una dinire baze intr fluxul ©, = 0,03 We, iar prin cealalta iese ©; = 0,01 Wo. Ce flux revine suprafetei laterale 4 gi care esta semnul acestuia? Din legea thoxului magnetic reulty: =O, 4+ Oy 4 Giat — 0% Pret = O — 0,03 — 0,01 = 0,02 Wo > 0. jese din suprafaa Jaterald (fig. 1.24). Fig. 1.26 { B. CIRCUITE MAGNETICE. INDUCTIVITATE 4%) Circuite magnetice Se numese eireuite magnetice ansamblurile de bobine cu miez de fier prin care se inchid flucurile magnetice. In figura 1.25 este reprezentat circuitul magnetic al unui electromagnet. Transformatoarele gi maginile electrice ofer& mumeroase exemple de circuite magnetice. - 19Fig. 4.25 Fig, 1.26 2. Legea lul Ohm pentru o laturi de circuit magnetic © Considerim 0 portiune neramificat’ de cireuit magnetic, numit& Jaturis (tig. 1.26). Fie 1 kangimea ei sip — permoabilitatea magnetict abso- Tut a materialului ei. Fluxul magnotic care stribate o secliune transver- sali a laturii se, numeste flax fascicular gi se noteazk ou y. Mai presupunem c& inductia magnetic este uniforma si orientaté numai in lungul laturii gi deci c& nu exista scSpari de flux prin suprafata lateral’. Atunei fluxul fasei- cular prin orice secfiune transversal& de arie A este acelasi. Tensiunea mag- netics din lungul laturii va fi Ui, =i ton 2st BO (4.49) B uA Mirimea L | Rn = a (1.20) se numeste réluctanfa laturii. Cu ajutorul reluctantei, relafia (1.19) se exprima astfel R,, 0; | (1.28) gi se numeste legea Ini Ohm pentru latura de circuit magnetic (aceasta — dato- rit asemanirii ei formale cu legea lui Ohm pentru circuitele electrice: UV = RI). Unitates SI de reluetanta este Wo = ° Daci latura formeazi un circuit inchis inconjurat de 0 hobind cu NV spire parcurse de curentul i (fig. 1.27), aplicind = teorema lui Ampére obtine: Tym = B® = Ni, de unde rezulta relafi (1.22) Fig. 1.27 Ry 20analoagi ou E I==, Rg care reprezint& legea lui Ohm pentrn un cirenit Inchis_ayind t.e.m. E gi rezis- tenta totals R. Aplicatia 1. Si se caiculese flurul fascicular intr-o bobind ou cireuit magnetic tnchis, ‘avind lungimea |= 1m, A~ 0,01 m* $i ur = 500, gtiind ca bobina de magnetizarc are N= 1000 spire parcurse de curentul i= 0,5 A. oF A a i ro 1% A. Ni = 1000-0,5 = 500 Asp; BotrA 4e+ 10-7 + 500 - 0,01 20n Wb 300 Lge -8 Wh = x mWb. = 1 Torjuon Inducfia magnetica va fi: aie Ba Bt EE on 0 A a Aplieatia 2. Ce curent irebuie «i alimentere bobina din aplicatia 1 pentru a se obfine 0 inducjie B= 1 T? = BAS 110-8 = 10 Wh; 10° ot tot = 1 asp; Wx a soe WN tn 40° Ni= 3. Teorema intli a lui Kirchhoff pentru un ned de circuit magnetic Se consideré un nod de circuit magnetic, adie& un punct in care se ramificd mai multe laturi (fig. 1.28, a). Fie y,, ya, Dre fluxurile magnetice fasciculare din laturile care formeaz’ nodul. Considerim o suprafat& inchisé = care inconjoari nodul gsi aplicim legea fluxului magnetic acestei suprafete: Oy = Op + Oa + Os (4.23) Fig. 1.28 21Daca fluxurile au sensul din figura 1.28, 6, obtinem Og = Op — Ope + Oa =0. (4.24) Aceste relatii exprim teorema intti a Ini Kirchhoff pentru un nod de cireuit ‘magnetic, care, in forma ei general’, se enunti astfel: sume algebricd a fluxu- rilor magnetice fasciculare ale laturilor ce converg tnir-un nod de circuit mag- netic este nulé. De regul&, fluxurile care ies din nod, se considera pozitive; jar cele care intrd se considerd negative. Aplicajia 1. In nodul din figura 1.28, a Of, = 0,1 Wh, O,=0,3 Wh. Sa se caleuleze Dy. %, = — Of, — ©, = 0A — 0,3 = —0,4 Wh. © Observafie. Fluxul @;, intr’ in nod. Aplicatia 2. fn nodul din figura 1.28, b ®r, = Dy. — 0,05 Wh. Sa se caleuleze Org. Bjy = Gfq — Of, = 0,05 — 0,05 = 0 Wh. © Observafie. Prin latura 3 nu trece flux. 4. Teorema a douaa lui Kirchhoff Considerim o succesiune de laturi de cireuit magnetic care formeazi un drum inchis (un ochi) (fig. 1.29). Aplicind teorema lui Ampére acestui drum inchis obtinem Hil, + Hale + Hsls = Mai + Netz +-Nois sau Oma + Uma + Uns = Nat ‘sla + Nsis- (1.25) sau, fintnd seama de legea lui Ohm pentru fiecare latura, ga Opa + Pina Dra + Rypa Ppa = Nai + Nolet Noi (1.26) ab=l, i be=ly 3 ca=ty Fig. 1.29 22Aceasti relafie exprimé teorema a doua a lui Kirchhott pentru un ochi do ) _ sireuit magnetic, care in forma ei generala se enunfa astfel: suma algebricd a ciderilor de tensiune magneticd din ul laturilor unui ochi_este egald t | “spma-algebricd a salenatiilor bobinel Ulinjute Tedurile Gorkin Bderile . | detensinme gi solenatiile care se intilnese in sens contrar sensului de parcurs se iau ou semnul minus (—). Aplicatia 1. In ochiul din figura 1.29 se dau: Um; = 500 Asp: Uns = 800 Asp; Uma = 200 Asp; Nyi, = 2000 Asp; Nzi,— 1000 Asp. S& se determine Nei, 4 Din (1.25) rezulta: Ngig = Urea + Uma + Umea — Nip — Neiz = 4500 — 8 000 = —1 500 Asp. © Observatie. Solenafia find negativé, sensul curentului din bobina 3 trebuie ‘inversat. Aplicafia 2. Daca Naiz = 1000 Aap, elt mebuic st fie Nyi, pentru ca solenazia Nig | sd fie nulé? Dit = Ua 4 Uma Uma — Mely— = 1.500 — 4.000 — 0 = 500 Asp. j Aplleatia 8. Stiind c& Ny = 100 apire gi Ny = 500 spire, s& se determine curenfié | din aplicazia 2. oO a ah ) - i 5. Analogia cu circuitele electrice Rezolvarea_cirouitelor_x ct oremelor lui Kirchhoff se face cain cazul circuitelor electrice de o.c. (Vv. Electrotehnica cl.a X-a, | cap. 3), pe baza urmatorului tabel_de analogii (corespondenje): flux magnetic fascicular ©, <= curent Clectric J; ) tensiune magnetica U, == tensiune electric U; solenafie Mi e : reluctanjX A = rezistenté R; —permeabilitate az => conductivitate o. Po bazai acestor anslogil, ec&rui circuit magnetic 1 se asoclazi o schema de circuit electric care se vezoly& cu metodele circuitelor de c.c. Aplicafia 1. So considerd circuitul magnetic din figura 1.30, a. Se cere si i se aplice teoremele iui Kirchhoff gi st se rezolce, Fig. 1.30 3Schema asociatt de circuit electric este reprezentata in figura 4.90, 6, Aplictnd teoremele lui Kirchhoff objinem: Dy, + Dy, — Df =O (nod 1); Fon ®p + Ra ®p, = Ni (ochi 1); Bm Oy + Rina px = Ni (achi 2). Daed Rina = Rye, din rerolvarea sistemului se obtine: SR ee Rms + 2Rm 2 Ring + 2Rm Aplicafia 2. Se dau Ni = 5000 Asp, Rim = 2Rm = Rie 20900 Asp/Wo, Sd se afle flucurite fasciculare. Se objine o,= ax 10.000 = gos Wh; op — Gy, = 2 = oes Wh. 40 000 S fe 6. Inductivitate ‘ Induetiyitatea unei bobine. Considerim un solenoid de lungime 1, cu N spire parcurse de curentul i, bobinat pe un miez de permeabilitate rolativa wp (fig. 1.31). Se numeste flacul total al solenoidului gi se notean’ on © fluxul ce str&bate suprafefele spin ae! sales (1.27) Fiugul fascicular al solenoidulni result di Mo ON i = pot, Ni oe iar inductiyitaten va go, W*A. (4.28) Sele Se observé X inductivitatea este _marime indepondenil We, faz 4 Oe curent. Ea este proporfionala cu patra- tul mumaralui de spire, cu_permeabi- Iitatea gi-om_aria “seotiunil miezului gi Tnvers proporjionalé cu lungimea aces- Hae ae ——~ NotS. Degi_ ilustratd pe cazul unui solenoid, definitia (1.27) induc- tivitatii este generali, fiind aplicabiléae pentru orice bobini. Formula de calcul este evident diferita de la caz aes Unitatea de inductivitate se numeste henry (H) Unitatea de inductivitale so numeste henry (J A sata (Or ot tO BD, tamper A 4 henry = Aplicafia 1. Sd se caloulese induciivililea unt bobine al cdrei flux total este O= = 0,3 We, atunci cin este pareursit de i= 10 A. 2 = = 0,03 N= 30 mH. i 40 Aplicatia 2. Sa se calculeze inductivitater unui solenoid avind N= 1000 spire, B= 1 in, A= 10 em, pr = 500, vas Ti uies wa = tn 10 Yao t cogs Oo 0,628 H. Aplieatia 8. Induotivitatea unui solenoid eu mies de fier este L = 0,5 H. Daca miesui ge scoale, inductivitatea devine Ty = 0,025 H. St se calculece pr. A 4 2 045 iewe nw, gave, Soy Ee Be Ty F085 = 200. Aplicatia 4. Cite spire ar trebui addugate solenoidului din aplicapia 3 fard mies de ca st aibd inductivitaten egald cu cazul tn care are mies, stiind cd N = 100 spire? Fie N, acest namsr. Seriem: AL INT NY A wA aging ryt PSA Wy; atte WPS al 7A er Ath ym; i ae /20; Ny = (VF — 1) 100 = 4.344 sp. Observatic, Se vede din acest exemph: citi importanta are mfezul fier pentru obtinerea unei inductivitii mari. Lipsa sa este echivalenta cresterea de peste 13 ori a aumirului de, spire. © Induetivit&ti proprii sf mutuale. Considerim dou shine taftourate! e acelagii miez de Tungime /. sectiune A si permeabilitate w — you. avind ‘2 Spire (fig. 1.32) si alimentate de curentt a Fis Oy; luxurile fascioulare ce se stabilesc in miezul de fier. Fluxurile taal®; Iy=— (1.29, 8) be Se numese inductivitafi mutuale ale bohinelor m&rimil Lee (1.30, a) tg In=— | (4.30, 8) Inductivitijile mutuale ‘se miSoaré ca gi cele proprii_in henry (H). Observing ce i. din formulele de definigie (1.29) si (1.30) objinem fay =e ay Baie Se mei noteast M = Las = En: ‘ots. Aces Galcul sint valabile numai pentru solenoizi; Fel fopetlers de definitie (1.29) — (4.30) sint insk valabile In general. Observim ci in cazul solenoizilor Lule = = Lis =M = Liles Terie V files > Me Raportul M = — <1 4.34 7 Vist * oe se numeste cocficient_de_euplaj-magnetic deoarece despre bobinele care au inductivitate mutual& se spune cA sint cuplate magnetic. Atunci cind K =4 se spune c& bobinele sint cuplate perfect. 26¢ Relafiile lui Maxwell pentru industivitafi._Dac& bobinole sint parcurse simultan de curentii i gi i, fluxurile trebuie insumate. Se objine Oy + Oy = Larks + Lire SSS (4.32) Oxy + Dap = Lash + Lens |- ‘Aceste relatii se numeso relafiile Iui Maxwell pentru inductivitagi. Aplieatia 1. Sd se calculeze iniduetivitdsile propri mutuale pentru doi solenvizi eit miez comun avinid Ny = 100 spine, N= 1000 spire, A = 10 cm*, L= 1 msi py = 100. Loy Fatt AEE = ox 109100406 ORES 8 .256-t0-4 H; 1 Lan = {hotter a4 - ae 40-7 -100 +100 20-20% _ 4256-407 H; M = Ly = Ly tate Bala be 107-100 -400-4 009 AE — 4.086 +40-* HL Se observ c& M=/Tuly, deci K= Aplicafia 2. Doud bobine euplate magnetic au Ly, = 0,05 H, Im = 4,2 H si oot tientul de cuplaj K = 0,3. Sa se determine M. M = KV Dg = 08° VSA02 E104 Aplicafia 8. 8% se calculese flucurile totale prin ecle doud bobine din apticatia 2, fliind ca i, = 1 A gi 0,2 A, sensurile curentilor fiind alese astfel tnett fluxurile lor “sh se adune, Aplickm relajiile Iui Maxwell (1.32); 0,3° 10 = 0,03 HL. ©y = Lyahy + Drala = 0,05" 1 + 0,08 -0,2 = 0,056 Wh; @, = Legis + Daal = 9,08 +1 + 0,2 0,2 = 0,07 Wh. B.A a a ELECTROTEHNICA FENOMENELOR DE INDUCTIE ELECTROMAGNETICA 1, Legea inducfiei electromagnetice Se numeste fenomen de induetie electromagnetic’ producerea unet t.e.m. in variajia in timp a fluxului magnetic. Fenomenul a fost descoperit de marcle fiziolan englez Michael Faraday (1791—1867) in 1831. El a formulat gea_inducfiei_électromagnetice e=—-—— (4.33)Enunjul legit este urmatorul: tensinnea_elec- wromotoare indusa in-lungul unui contac inchis. acta lé_cu viteza de seddere a fluculai magnetic prin Se erelaa camara Cig aah conturulai (Fig. 1.33)". _ Dack conturul este conductor, de exempla 0 spird inchis’ sau obobin& formaté din mai multe e Rr owe se numogte curent de induetie (curent imdus). _ Variabia Muxului magnetic se poate produce fie datorita variatiei in timp a oiiipulu ms arene mnotie Fig. 1.93 (fenomen. inductie eleciromagnelicé prin trans- formare), fie dator ri sau. deformarii_con= turului_intr-un onstant (fénomen de juctie electromagnetic prin “migeare), Tie pe aha cai. 2. Inductia electromagnetica prin transformare spire, in el se produce un curent i © Considerim un solenoid avh ind NV spire strabatute de fluxul fascicular ormat_din cele N spire vat A® __ AWG) _ yp Ae At At At Aplicatie. Fie N = 100 spire si presupunem ed fluzul fascicular scade uniform de la, ©; = 0,1 Wh la zero tn 10 s. Sé se afle tem. indusi. (1.34) + tn relatia (1.98) intervine raportul s, care exprima viteza medie de variagie a fluxului tn intervalul de timp (¢; ¢-+ As) cu durata arbitraré Ar. Aceasta marime este in general dependent’ do momentul si do durata At a intervalului. Daca duraia At se consider’ arbitrar de miz& (tinde cdtre zero), raportul respectiv devine independent de Az si defineste ceea ce numim vitezi instantanee de variajie a marimii considerate la momentul # Matematic scriem: wn AP _ ao lim “75°, atso At dé unde raportul se numogte derieaia a funcjiet © — O(4) tw raport-en varlablla 1, it Pentru tehnicd prezinté interes mai ales marimile cu variatie sinusoidald tn timp, de exemplu: B= Om sin ot Derivata acestoi func}ii este jae —— = OPm cos ot |. a Daca variafia im timp este de forma ® = Dm cos at derivate este 12 _ —oGm sin ot |» di 28Vom gisi: ros ify OEE. gg SO a0 © Considerim doud bobine eu- plate ayind inductivitajile proprii £1, giLgs si inductivitatea mutuala L, =D, = (tig. 1.34). Presupunem e& bobincle sint alimentate eu curen{ii i, si iy variabili in timp. Conform relatiilor lui. Maxwell, fluxurile prin Fig. 1.94 spirele celor douk bobine vor fi: | ®, = Lids + Las ©, = Leis + Leis. ‘Deoarece curentii sint variabili in timp, si fluxurile vor fi variabile in timp. Ca urmare, in spirele bobinelor se vor induce t.0.m. +1 Ve Ao, eat Ao, Ai, Ai, al ee a hg OO i a Ae 31 At a2 At Cor + erp. Teem. ey gi ¢x determinate de variatia_in_timpa_curentilor—propell i color dows bobine s¢ numes : inductie: 1.0.00. ey, $i en determinatein fiecare bobina de variatia in timp ao i ina -xecin’ se mu ; —— Aplieatia 1. Sa se determine tem. de qutoinductie si de inductie mutualé tn dowit dobine cuplate magnetic, avind Ly, = 0,1 H; Lye = 0,05 H; Lye = In = M = 0,07 H, $tiind ca inijial curentii din bobine sint i= 5 A si iy~ 10 A si scad uniform Ia zero Aplicind relajiile (1.5) objinem. = eat ee = 0 50 + 0,04 +100 = 5 es = eng + eg = 0,01 50 + 0,05 100 = © Observatie, Aceste f2.m. sint constante aumai in timpul se&derii curenfilor, adic’ timp de 0,1 s. Aplicatia 2. Lnir-o bobind avind L= 0,05 H, intensitatea curentului cresle uniform de ta zero la 1= 10 A in timp de 10 s, Care este tem. de autoinductie? ‘Ai, Ai fo~0 a’ Me 40 0,05 -1 = 0,05 V. © Se observ ec te.m. find nogativa, are tendinja de a produce un curent nega- , care 8 opune cresterii yurontului regula tui Lenz). 29Aplieafia 8. In dodina din aplicajia 2 se induce 0 tem. e= —0,1 V = const. Stiind cd inigial eureniul este nul, so cere st se determine valoaren sa dupa 15 s. Ot 0,08 Dac& curentul cregte en 20 A/S, atunci dupa 15 s el va fi: ius = 20 Ajs +15 8 = 300 A. A = 20 = const, 5 Ee 3. Inducfia electromagnetic’. prin migcare © Considerim 0 bard conductoare care alunec& cu viteza » pe dout spucan mp Inaeuie yalfonade innate B-porventical sine paralele intr-un_eimy i inductio 2, dicular -35, a). Inductia magnetic este sonia timp. Kham Ihe WA, SBjiotndise variabia ide: fla A® =BAA = Bloat. Conform legii inductiei electromagnetice, in contur se va induce t.e.m. _ AO Blot a a Aceast tem. al ciirei sens este precizat in figura 1.35, are tendinfa de a Produce jn curent indus care se opune eregtert fluxulul (regula lui Lenz). e in eazul cind it mu dui, varia- fia de flux va fi (fig. 1.35, ): A® = BAA =B sin « WAt, iar tem. indus prin migeare va fi See Ee ee — Blo. (1.38) (1.37) Fig. 1.35Aplicatia 1. Sa se calculere tem. in conduetorul unei magini clectrice avind lungimea 1= 1 m, care se mised cu v = 10 mjs tnir-un ctmp. normal pe conductor si vitera, acind Bo1T. je|=Be=1x1x 10=10 V. f/Aplicafia 2, Doud nave cosmice sboard tn paralel in jurul pémintului cu o vitesd de 10 kmjs, la o distanté de 1 km intre ele. Ce t.e.m. va induce in lungul unui cablu care Je leagt, cimpul magnetic terestru (By = 0,5+10-* T)? Je) = Bylu = 10-10" + 10% 0,5 -10-4 = 500 V. © Observafie. Aceast& te.m. sé induce cind navele trec deasupra polilor. Deca- rece citeuitul nu este trichis, In cablu nu se ya produce curent electric, In schimb, intre nave se va stabili o diferenj de potenjial de 500 V. © Aplicatia 8. Vitesa medie a apelar Dundrii este de 0,5 mis. Ce 1.e.m. se va induce intre dowd maluri distantate la 1 km, in ctmpul mognetie teresira (By = 0,3+ 10-4 T)? Je | = Blomea = 0,3 + 10-4= 10+ 0,5 = 0,015 V = 45 mV. © Observatie. Pe aczastd cale M. Faraduy a incercat si masoare viteza medic a apelor fuviului Tamisa, p A D. ENERGIA MAGNETICA SI FORTELE MAGNETICE | 4. Energia magnetica “f | ; Deoarece cimpul magnetic _exercita forte m Jueru_mecaniec, trebuie si admitem ¢4 acest cimp 2 bi cumuleze \ cnergie Pu Cae e-o-prald cheltut pentru producerea Iucrulu: mecanic. Accasté ) energie se numegte energie magnelicd. | / Tneercim si gisim o expresie a energiei magnetice acumulate intr-o bobina. In acest scop, considerim o bobin& ideal (adic cu rezi ul) _ avind inductivitatea L-Bobina este alimentat& Incepind de Ja un moment, ul dat, r=0, deo surst de curent i(é) (fig-1-36)-care—oreste Jiniar cu timpul. Ne fixtmratentia asupra un ira unt interval dé timp (0; 7)- tn care caren tay “eregte Iiniar dela i(0) =0 Ja (7) =I fig. 1.37, a). Aceast& variafie In timp a curentului_va produce o t.e.m. de autoinductie_ Bobina se: comport deck aa-o-anzni de tem. la bor- ‘ole c&reia se stabiloste tensiunea (fig. 1.37, b) | | i =e Secon (1.38) 22 } eee ] La un moment dat f © (0; 7), bobina vas. sorbi puterea : Pa =U, ith), AW, =p Aty= Writ AQ. Fig. 4.26 31Fig. 4.87 Energia total absorb’ in intorvalul (0; 7) va fi_ =DAM =F Weil an, = Uy uh) Ate (1.39) Ty 3 Dar i(t,) At, reprezinta aria dreptunghialul elementar hasurat in figura_4.37, a. Deci suma din expresia de mai sus va fi suma ariilor tuturor_dreptunghiurilor din intervalul (0; 7), adicd_ aria “aria triunghinlui OTT: TAG = Ae ee © 2 Revenind in expresia (1.39), obtinem cu (1.38) _ J SS te eae ges wa at. 2 Fiind primiti do la o sursi gi nedisipati in interiorul bobinei deoarace aceasta are rezistent nul, acoasti energie este aeumulali integral In elmpul mag- netic al bobinei; deci = SSS aa | Wa pup (1.40) finind seama cA: Alegind drept 7 oricare dintre valorile i) Angie droge Lonkses Soe Sate 32|| obfjinem urmatoarele expresii echivalonte ale energiei magnetice acumulate in bobind: a ne 2 4 1 o Wn ee . 2537 tat) | © Not&. Desi au fost deduse pentru o bobina ideald, expresiile (1.41) ale energiei magnetice sint galabile in general, adicd pentru orice fel de bobind gi orice fel de variafie a cureniuiui, ele depinzind numai de valorile fluxului magnetic gi intensit&tii curentului la un moment dat. Aplicafia 1, Sa se determine energia magnetict dintr-o bobind cu L = 0,1 H, parcurst de I=10 A. 2 rr = 01-2 X55, 2 | Aplicatia 2. Ce flux se stabileste in bobina din aplicapia 1 daca tn ea se acumu- leara 50 J? O=/Wrl = 100-0,1 = 3,16 Wb. Aplicafia 8. Care va fi intensitatea curentului in cazul aplicatie’ 27 =-2 ~3#_aea LO Aplicafia 4, Care este inductivitaten unei bobine care acumuleart Wry —10 J la un curent [= A? 2. Densitatea de volum a energici magnetice Calcul energia magnoticd dintr-un solenoid lung, de Iungime 1, arie transversal a miezului_A,permeabilitate 7 yi numir-de-spire VF NPA gi deci Dar_@ =NBA; L= pos 94 _1NBa BP Bt =o = 4H, Wa = 3 reer ra ae z unde V =Al oste volumul miezului solencidului i -o-onergiel mia: raportaté 1a unitatea VO «= Ve” mV lp 33 3 — Flectrotehnies, ol, 21--21TDeoarece B (1.42) ‘Aplicafia 1. Sw se determine densitatea de volum a energiei magnetice pentru un elmp B=1T tn vid. | eet BE oy 2 UE as 408 J/m®. Yay 2e4nehO? Be Aplicafia 2. Care va fi densitatea de energio pentru acelasi cmp tntr-un madiu cu pr = 397? Be 8,97 +408 =— = —— _ = 10 Jim. ac Qtr 397 a © Observatic. In raport, cu capacitatea cimpului electric de a acumula energie, capacitatea ctmpului magnetic este cu mult mai mare la valorile uruale ‘ale inductiei care se objin in tehnicd. 3. Forga magnetics r efectuat_la.o-deplass magnetice_a_cimpulut din i Antrefierului: a Relatia obti ra fot port 34Aplicafla 1. .Sé se caleulese forta portant a unui electromagnet avtnd A= 1 dm* si B=1T. : t Fyn A i rte Be 2k A? Aplicatia 2. Sé se determine inductia magneticd de sub polul unui electromagnet capabil st desvolte o forté de 5000 N, avind aria 3 dm. Bin ee a 10" 0,647. Ail = “a0 Aplicatia 8. Sa se determine aria polului unui electromagnet care Ia inducfia B=15 T desoltt.o forja portantt de 10.000 N. ode A a Malin _ SATE 10" gta tot mt = 142 am, B 225 © Noté. Aplicatile aratX oA forfele magnetice sint importante Ia oalori usuale ale inducfiei objinute tn tehnicd. Do aceea, electromagnefii so utilizeazd chiar pentru reali- zarea unor macarale elecicomagnetice, can => ha ae