Se eeeprolog Spania, 1812 Razboiul era un iad. Scrisorile de la rude puteau fi ceva si mai rau. Ziua fusese plind de gloante de muscheta si de lupte m&runte. Randall se fntoarse la cortul sdu schiopa- rand, plin de praf si dorindu-si s{ doarma timp de douasprezece ore. Sa se spele de praf era usor. Ordonanra sa foarte pri- ceput&, Gordon, pregitise apa. Somnul era un privilegiu mai rar. SA scape de durerea din coapsa era imposibil. Lui Randall fi murise astizi un soldat, un recrut irlandez fri experientd, darcuun zimbet plin de entuziasm, ceeace fnsemna c& cineva trebuia s& redacteze o scrisoare pentru familia baiatului. Asta era cea mai rea parte a functiei de ofiter, dar fiecare viat4 merita s& fle recunoscutd si fiecare familie merita s& stie cum dispdruse unul de-ai lor. —Posta din Anglia, domnule. Gordon fi intinse lui Randall trei scrisori cu pecete. Randall le rasfoi. Una de la ducele de Ashton. Vechiul sau prieten din scoala era cel mai bun corespondent al lui. O alta de la Kirkland, tot un prieten din scoala si om de fncredere. Si cea din urma... Fix cu privirea semndtura aroganta ce marca scrisoarea. Daventry. Blestemul din viata lui. Randall avea doar cinci ani cAnd parintii sii murisera de febri. Fusese pus sub rutela unchiului sau, contele de Daventry. Anii care urmaser fusesera cei mai intunecati din viata lui Randall. Fusese adus la Turville Park, Conacul Daventry, si plasat in aripa copiilor aldturi de mostenitorul domeniului, lordul Branford, care avea pe-atunci noud8 Mary Jo Putney ani. Cu o constitutie masiva pentru v4rsta lui si cu o arogantA ce ar fi fost impresionanta chiar si la un adult, Branford fusese o brut& si un bat&us. Randall invatase de mic s& se bata. Fiindcd mostenitorul nu putea sd greseasci, Randall fusese trimis la o scoala cu internat incd de la o varstd frageda. De fapt, fusese trimis la mai multe coli, dintre cele mai bune din Anglia. Dup ce fusese exmatriculat, pe rand, din fecare, sfarsise la Academia Westerfield. Du- pa cum fi plicea s& spund lui Lady Agnes Westerfield, proprietara si directoarea scolii, academia era rezervatd baietilor de vita nobila si purtare josnica. fn scoala pe care Daventry 0 considerase o pedeapsé, Randall descoperise bunditate si prietenie. Indurase va- cantele la Turville cu stoicism si cu pumnii stransi. fi ura pe Daventry si pe Branford, iar acestia, la randul lor, il tratau cu dispret. Din fericire, mostenise un venit confortabil. Cand terminase scoala, Randall isi cumparase un set de steaguri si intrase in armatd, ignordndu-si pe deplin rudele de tang inalt, exact asa cum il ignorau gi ele. Pana in acel moment. Intrebandu-se ce naiba avea Daventry sa-i spuna, Randall rupse sigiliul de ceara si cerceta cele cAteva rAnduri scrise in caligrafha indrazneata a contelui. Vaérul tdu, Rupert Randall, e mort. Esti, in acest moment, mostenitor prezumtiv al titlului de Daventry. Trebuie sd-fi vinzi functia si sd te fntorci acasd. Ma voi astepta sd-ti alegi o sofie si sd te cdsdtoresti in decurs de un an. Randall privi intens hartia grea, simtind amardciunea din spatele cuvintelor. Branford murise incr-un accident la betie, cu mai multi ani in urmé, iar celalalt fiu al lui Daventry, un copil bolnavicios, murise tandr. Dar maiUmbrele trecutulut 9 existau cAtiva veri mai aproape de titlul respectiv, inainte de maiorul Alexander Randall. Isi analizi arborele genealogic. De fapt, nu erau chiar atat de multi— familia Randall nu parea s4 aiba prea multi urmagi. Ceilalti_ mogtenitori fuseseri, in mate parte, mai in varstA — ratal lui Randall fiind fratele vitreg al actualului conte gi mult mai tanar decat acesta. Se parea c& toti verii dinaintea lui muriserd si nu lasasera fii in urma lor. Randall se incrunti, dandu-si seama c& nu mai era nimeni dupa el. Altfel, Daventry ar fi sperat, probabil, ca nepotul pe care il dispretuia s4 moart in luptd sau rapus de febri, pentru ca cel care-i urma si devini mostenitor prezumtiv. Dar nu-i mai urma nimeni, iar Daventry era invergunat de méndru de titlul sfu. Chiar si gandul c& titlul de conte ar ajunge pe mainile unui barbat pe care il detesta era mai acceptabil dec4t sA stie ca titlul avea sh dispara. Reactia imediat& a lui Randall fati de porunca lui Daventry fu si refuze, asa cum ficuse intotdeauna cand unchiul sau dadea porunci. Dar era barbat in toata firea acum, nu un bdiat, iar ideea de a-si vinde functia era destul de tentantd. Era satul de rizboi, sStul de durerea neincetati la picior, care nu se vindecase niciodata pe deplin dupa o ran c4patat4 cu un an in urma. Armata nu avea nevoie de el. Desi era un ofiter bun, existau gi alfii la fel de buni. Oftand, impa&curi scrisoarea lui Daventry. Sd se intoarcd la viata de civil avea s& fie ugor. Sa-si gaseasca o sotie avea si fie mai greu.capitolul 1 Londra Vastitatea Casei Ashton fu o priveliste bine-venita dup4 indelungata caldtorie a lui Randall in Spania. Conacul era cea mai mare locuinta particulara din Londra, iar Randall nu intrase niciodatd acolo fara a-si spune cA era cu mult mai impresionanti decét Casa Daventry, casa din Londra a unchiului su. Fiindea locuinya era prea mare pentru un singur om, ducele de Ashton fi oferise lui Randall propriul aparta- ment, pentru a-l folosi ori de cdte ori se afla la Londra. Mai mult decat orice, Casa Ashton teprezenta ciminul lui. Locul unde era intotdeauna primit cu placere. Majordomul, Holmes, aproape zimbi. —Domnule maior Randall, bine afi venit! fl voi anunta pe Excelenta Sa ca ati sosit. Randall tsi scutura picdturile de ploaie de pe palarie fnainte de a i-o intinde: —Ducele i ducesa sunt acas&? ~Nici nu se putea s& picati mai bine. Vocea familiara a lui Ash se auzi din spate. Randall se intoarse si-gi vazu prietenii intrand fn holul larg. Mariah, blonda si frumoasa, si cu un chip stralucind de c&aldura, veni in fafa si-l imbratisi pe Randall: —Ce surprizi minunata! Stai mult la Londra? —Suficient cft si vi sdrurati de mine. Randall o imbratisa si el, gandindu-se ce barbat norocos era Ash. —Trage-ti sufletul cdteva minute, apoi vino cu noi fn sala de mese a familiei, spuse Ash luand bratul sotiei sale. Luim cina fir’ mare protocol, deci nu trebuie12 Mary Jo Putney si te schimbi, dar avem un oaspete de care ai s4 te bucuri. Putem afla vesti de la toati lumea deodati. Cu o astfel de perspectiva tentanti, Randall avu nevoie doar de cAteva minute sA se spele si s4 tsi compund un aspect respectabil inainte de a cobort. Cand intra in sala de mese a familiei, o silueta compacta, intunecatd, familiara isi puse jos paharul de vin si travers camera pentru a veni s4-l intémpine. ~Ballard! Randall stranse mana vechiului s4u prieten. Credeam cA esti in Portugalia. ~lar eu credeam ca esti in Spania. Justin Ballard ti stranse mana cu la fel de mult entuziasm, iar ochii cenusii fi striluceau pe chipul bronzat. Familia lui detinea o faimoasa companie portuar4, iar el se ocupa de operatiunile din Portugalia. Aveam treab& la Londra si era un moment propice si m4 intorc. O data pe an sau la fiecare doi ani imi place s4-mi amintesc c& sunt britanic. —Vremea din Londra o s& te vindece de asta foarte repede, spuse Randall, acceptdnd un pahar de vin rosu de Bordeaux de la Ashton. Simrea cum tensiunea se destra- ma pe miasura ce se ldsa patruns de atmosfera cald&. Era placut sa se afle acas&% printre prieteni, iar veselul Ballard erao incantare. Trecusera ctiva ani de c4nd se intalnisera in Lisabona. Cum merg treburile in Oporto? —Mult mai bine acum, cénd voi, baietasii de armata, ai dus rizboiul in Spania. Ballard isi recuper& paharul de vin si lua o inghititura. Esti in permisie? Randall clatina din cap. ~Am devenit recent mostenitor prezumtiv al titlului de Daventry, asa c&¢ timpul s{ ma intore la viata de civil. —Iti vinzi functia? intreba Ashton, surprins. Nu m-as fi asteptat la asa ceva. Randall ridicd din umeri.‘Umbrele trecutului 13 —Practic, nu-mi vand functia, ci i-o cedez unui capitan competent, care nu are mijloace pentru a plati pretul de achizitie. ~Generos din partea ta, remarcd Ballard, avansdnd impreuna spre masa pe care fi astepta cina. —Nu chiar. Stiind c& acest cApitan imi va prelua sar- cinile, pot s4 plec cu congtiinta impacata. Mariah fl studie cu ochii ei mari, cAprui: —O si-ti lipseascd armata? ~Sunt unii oameni care os4-mi lipseasca, spuse Randall incet. Dar, per ansamblu, sunt gata de plecare. Nu mi-a plicut niciodat& prea mult disciplina din armat&’. Dact n-am avea un rizboi in desfisurare, as fi fost trimis deja de citeva ori la Curtea Martiald pentru nesupunere. Ceilalti raseri, desi era mai degrabi un adevar decat gluma. Ashton spuse plin de intelegere: ~{n calitate de mostenitor, presupun c& acum vei fi obligat s& te cAsatoresti $i sf produci un alt mostenitor. Eu am fost victima unor presiuni similare timp de cativa ani. {i aruncé o privire sotiei sale, cu o expresie cad’. Merit sd astepti femeia potrivita. —Nu mi astept si fiu la fel de norocos ca tine. Ridicd paharul spre ducesa, oferindu-i un toast neoficial. Mariah e unica. -Lingusitorule, pufni ea. Cand ne-am cunoscut prima data, credeai c& sunt o vandtoare de averi care si-a infipt ghearele malefice in Ash, intr-un moment cénd el era heajutorat. ~E adevarat, recunoscu el, dar am fost dispus s’-mi recunose greseala. ~Cat de generos din partea ta, spuse ea tachinandu-l. Cat despre faptul c& Mariah e unicii, aminteste-ti ci am o sora geamna identic’. Sarah aratd aproape la fel ca mine14 Mary Jo Putney uth normal, ¢ mult mai potrivitd s& al,e mal purininteresanta Dep) comentariul fusese unul ajia neconventionala pe iin ea o femeie care starnea Al pl Oanumita rezistenta care a omnigoarelor ,normale“. ‘phil in complimente. Un talent {1 couri sorie. Privirea lui Mariah ‘ | prea mult la sora ta ca si-i doresti ile! , feCunoscu ea, dar ati forma un cuplu lindeyte-te ce copii blonzi minunagi ati vorbim de cit de apte pentru c&sitorie sunt 4 som mea Kiri ar merita luat& tn considerare, } . tlumind doar pe jumatate. Vei fi doar vif, dur, find fiica unui duce, fi va fi greu sf i@ @ Csitorie cu cineva de acelasi rang. =) eu am © sort, fi tintrerupse Ballard. E drept, are f palsprezece ani, dar promite s& devin’ o contest excelent, spuse el rinjind. Ar prefera si devina printesa, dav jam explicat c& pur si simplu nu exist& suficienti Pring! pentru coatt lumea. Toute surorile voastre sunt mult prea bune pentru mine, spuse Randall cu fermitate. Presupun c4 o si-mi eaut © sopie In cele din urma, dar nu m& grabesc. Ar fi regretabil daca Daventry chiar s-ar astepta si m& supun voingel sale In aceasta problema. Sh te pripesti in privinga casatoriei ar fi o greseala, recunoscu Ashton. lar statutul tiu de mostenitor nu e fnefl asigurat, finde’ Daventry ar mai putea avea un fiu.Umbrele trecutulut 15 —Posibil, dar sotia lui e la acea varstd ciudatd, spuse Randall. Prea bacrand pentru a mai avea copii, dar probabil suficient de tanara cat s4-i supravietuiascd sofului ei. Ash se inerunta. —Dat fiind comportamentul lui oribil fata de tine, n-ar fi posibil ca Daventry s4 gaseascd o cale de a scipa de actuala sotie pentru a-si lua una mai canara? —Adic& daca ar impinge-o pe scari pe contesii, ca si se descotoroseasc’ de ea? Randall clatin’ din cap. In pofida faptului cA tsi doreste uneori sA ma vada mort, nu cred c4 Daventry e un ucigas si, tn plus, tine la actuala lui sortie. E cea de-a treia pentru el. A avut ghinion cu sotiile si cu urmagii, iar o nou sofie nu ar imbundtayi neaparat lucrurile. —Dac& tmi amintesc eu bine, nu exist’ alti mostenitori cunoscuti, coment& Ballard. Acum va fi nevoit s4 ajunga la o intelegere cu tine. -Cred c& da, dar nu imediat. Am s&-i trimic lui Daventry o nota c& m-am retras din armatd, dar, in loc sd-i fac o vizit acum, cred cd am s& merg in Scotia. Sa-l vizitez pe Kirkland. S4 ma bucur de aerul proaspat si ricoros, prin care nu zboara gloante de muscheti. ~E rezonabil. Ochii lui Mariah lic&rira. Daca mergi in Scotia, poate vrei s4 treci pe la Hartley, cdci nu trebuie sd te abati prea mult de la drum. S-ar putea ca sora mea sii fie mai interesant& dec&t iti amintesti. ~Am s4 ma gandesc. Randall isi indrepr4 atentia spre friptura de vita si spre budinca de Yorkshire. Mariah avea dreptate in privinta surorii ei. Sarah era exact genul de fati pe care ar fi trebuit s-o ia de sotie — atragdtoare, rezonabila, capabilA s& indeplineascd arributiile unei contese cind ar fi sosit momentul. Avea si fie o sotie excelentd pentru cineva. Dar singura care fi atraisese atentia lui Randall tn ultimii zece ani era o femeie, nu o fata. Si, fn mod cert, nu era16 ‘Mary Jo Pumey 6 doamnd fa ochil societiti, Doamna Bancroft — Julia era cy wihwwA, mesayl gi asistent’ in Hartley, si prietend fund cu Morish View tat de rezervard, incat devenea aprospe Hvetelald s4, co sigiranea, nu tridase nici urma de interew bate Mandal Pina eft se poate de nepotrivita. fied 1 haditiiie gandieile, ji a vba familia Townsend, putea s-o vada si pe julie Prawn gained nebunesc, Liar teesiot thalcapitolul 2 ~Doamna Bancroft? strigi o voce usoari de femeie cAnd cloporelul usii de la vild sund, indicAnd un vizitator. Eu sunt, Ellie Flynn. —Ziua bund, Ellie. Julia crecu din bucdtarie in sala de examinare, ludnd in brate copilasul tinerei femei. Cum se simte azi domnul Alfred? Mult mai bine doamn&. Bancroft. Femeia ii zambi afectuos fiului ei roscat, ce intindea m4inile dupa pisica Juliei. Ceaiul ala de unguras si de miere pe care mi |-ati dat i-a ajutat de minune la tuse. ~E remediul pentru tuse al ducesei de Ashton. Julia il examina pe baiat. Acesta fi raspunse cu un ranjet. Numai numele il face pe jumatate predestinat sd fie de leac. Ceaiul era o reteti pe care o invirtase de la prietena ei, Mariah, pe vremea cand nu era duces’. Mariah fusese crescuti de o bunicd ce era vindecdtoare in sat, asemenea Juliei, dar care stia mai multe despre ierburi. Julia aflase cAteva leacuri simple de la moasa care o pregiitise, dar Mariah stia mult mai multe, iar retetele ei se dovedisera o bund completare la rezerva de tratamente a Juliei. Tl dadu pe baierel inapoi mamei sale. ~E infloritor. Il cresti foarte bine, Ellie. -Nu ag fi reusit ffird ajutorul dumneavoastra. Cand s-a n§scut, nici nu stiam de unde si-l apuc. Ellie, gi ea tot roscata si de cel mult noudsprezece ani, ti oferi timid’ un sac vechi de pAnzi. Am c4teva oud proaspete si bune pentru dumneavoastra, daca le-ati dori. —Minunat! Mi-era poft’ de un ou la ceai. Julia primi sacul si trecu in bucdtairia cAsutei sale, scotand ouile din paiele in care erau impachetate pentru a-i putea da sacul tnapoi. Nu refuza niciodatd o mamaA sau un copil18 Mary Jo Putney oie, aja of, degi multi dintre pacientii ei I OA Im bani, Julia si restul casei dna Flynn gi baierelul ei, Julia se atite despre pacientii pe care ti wetiva, Whiskers, pisica ei tigrara, ee fyi Incheie notitele, Julia se pisica, examin4ndu-si intre timp oul sili de primire in partea din Heeasta drept birou pentru tratarea iru depozitarea leacurilor. Cealalt& A era camera ei de zi. Buctt&ria, c&imara W se Witindeau in partea din spate a vilei. La ior Tyuste, se afla un al doilea dormitor, cu fil Tyelinat, dar sparios. stele cfisuyei se afla un grajd pentru poneiul ei le pl © griiding in care cresteau ierburi si legume. dity fayu casei existau doar pentru cd ea credea cA limon are nevoie de flori. ia Rove nu se potrivea cu cea in care fusese crescuta, Har viaya necen luase o tntorsitura foarte proasta. Viata We-acuin era mult mai buna. Avea propria ei casa, prieteni fi falgura un serviciu vital acestei comunit&ti izolate. Neexistind medici in apropiere, ea devenise mai mult deedt o moagi. Punea oasele la loc si trata rini si boli minore, Unii afirmau ca era mai buna decat doctorii din Carlisle, Cu siguranra, era mai ieftin s& te duci la ea. Degi ctiltoria la Londra, facut in urma cu -vreo cfteva luni ca fnsoritoare a lui Mariah, fi starnise neastémp4rul, era, in general, mulpumita in Hartley. Nu avea s& aiba niclodat& un copil al ei, dar avea multi copii tn viata ei, precum gi respectul comunitiitii. Se mandrea cu faptul cai iyi construise singura aceast4 viari, muncind din greu.Umbrele trecutului 19 Usa din fart se deschise si o tantra’ dadu buena cu un copilas agditat pe un sold gi cu un sac de pAnzi trecut peste umér. Julia le zAmbi celorlalgi doi membri ai casei sale: -Te-ai tntors repede, Jenny. Ce mai fac doamna Wolf si Annie? Chipul lui Jenny Watson se lumina: —Sunt fericite si sanatoase. Fiindcd am adus-o chiar eu pe lume pe Annie, de cate ori o vad sunt mandri de parca eu as fi inventat copiii. Julia rase. -Cunose sentimentul. S4 contribui la aducerea pe lume a unui copil e o bucurie. Jenny big’ mana in sac. —Domnul Wolf ne-a trimis o bucata frumoasi de gunci. —-O s& se potriveasct numai bine cu outile lui Ellie Flynn. ~Pun atunci de ceai. Jenny o lua spre bucitirie si-si asez4 fiica intr-un leagin, lang’ cimin. Molly, care avea paisprezece luni, cAscd plina de pofta si se ficu ghem sa doarma. Julia privi copila cu drag. Jenny nu era prima tanard insdrcinatd disperacd care si batS la usa Juliei, dar era singura care devenise parte a familiei. Jenny se cAsAtorise in pofida dorintei familiei sale, care ii intorsese spatele cand barbatul o abandonase, spunand cA trebuia s4 doar- mA dup4 cum isi asternuse. Ameninrata de foame, Jenny se oferise s4 lucreze ca servitoare pentru Julia, fara plata, cerand doar mAncare gi un acoperis deasupra capului. Fata se dovedise desteapta si harnic& si, dup masterea lui Molly, devenise ucenica Juliei. Nu mai avea mult pana si ajungd o moasi bund, iar ea si copilul ei erau acum familia Juliei. Jenny tocmai anuntase cA ceaiul era gata, cAnd se auzi dingSnitul sirului de clopotei atarnati la usa din fata. Julia se stramb3.