“GH. IACOBESCU AL BACIU ST- POPESCU A. CIAMBA —— GONTROLUL CALITATII LWCRARILOR IN ENERGETICA MANUAL PENTRU LICEE DE SPECIALITATE, ANI lV VL SEOs Basaprof. dr. ing. GH. IACOBESCU ing. A. BACIU conf. dr. ing. ST. POPESCU ing. A. CIAMBA CONTROLUL CALITAT LUCRARILOR IN ENERGETICA MANUAL PENTRU LICEE DE SPECIALITATE ANII IlI-V (SPECIALIZARILE: ELECTRO- HIDRO- $1 MECANOENERGETICA) $1 $COLI DE MAISTRI i) EDITURA DIDACTICA $] FEDAGOGICA, BUCURESTINOTIUNI INTRODUCTIVE A. CONSIDERATII GENERALE Energia electried este in prezent unul dintre factorii determinanti tn dezvoltarea societa{ii umane. Toate progresele remarcabile din ultimui se- col, incepind cu dezyoltarea industriel si transporturilor, a medicinii si tele- comunicafiilor gi pin& la cele mai noi cuceriri ale stiinfel tn domeniul caleu- latoarelor eleotronice, al zbornrilor intorplanetare sau al folosirii energioi atomice in scopuri pagnice, ar fi fost imposihil de realizat fird utilizarea ener- giei eloctrice. Se poate alirma deci ci realizarea unor central de producere a enorgiei electrice, a unor retele de transport si distribufie a acesteia, inter- conectate sub forma unor sisteme energetice nafionale sau chiar internatio- nale, a asigurat o crestere considerabild a progresului tebnic si a civilizatici omenirii. B. PARTICULARITATILE ENERGIE! ELECTRICE Spre deosebire de alte produse materiale, energia electric’ prozinti anumite particularitafi, care impun adoptarea unor exigenfe sporite in ce priveste calitatea acesteia. Aceste particularitati ale energiei clectrice pot fi sintetizate astfel: — energia electric’ este produsd, transformata, distribuit& si consumata practi simultan; ca urmare, sinb necesare legaturi electrice permanente gi sigure intre producatorul si consumatorul energiei electrice; orice intrerupere a acestor legaturi conduce inevitabil la intreruperea furnizarii acesteia, adick se intrerupe atil utilizarea cit si producerea energiei electrice aferente consu- mului respectiv; — energia electricii, desi este o forma de manifestare a materiei, nu poate fevaluata pe baza sistemelor conventionale de masurare materiale (mecanice) ; energia electrica isi face simfit& prezenta numai prin efectele produse (me~ canice, magnetice, calorice ete.), deci, ea reclama o serie de aparate si metode de méasnrare specilice acestui domeniu; — datorité unei interdependente strinse intre produciitorul si consuma- torul de energie electric’, calitatea cnergici clectrice este determata nu numai de condifiile de funcfionare ale producitorului (centralele electrice), ci si de cele ale consumatorului; efectele negative (de exemplu, sciderile de tensiune sau de freovenfi, dezechilibrarea sistemului trifazat de curenti ete.), 3datorate unor consumuri necorespunzitoare (de exemplu: suprasarcini de putere activa sau reactiva, sarcini nesimetrice etc.), au repereusiuni nega- tive si asupra altor consumatori de onergie electried din sistemul energetic interconectat. C, OBIECTIVELE MAJORE ALE ACTIVITATILOR DIN SISTEMUL ENERGETIC Caracteristicile energiei electrice impun lucrétorilor din sistemul ener- golic trei objective de bazi, si anume: —alimentarea continud cu energie electrict, la parametrii nominali, a tuturor categoriilor de consumatori, si in special a marilor platforme in- dustriale : — eliminaren acfiunilor gresite ale personalulul; — evitarea accidentelor de munca. Pentru a putea sesiza prezenja energiei electrice, pentru a-i putea masura parametrii si in consecinfa pentru a o putea utiliza cit mai raionsl, in avan- fajul reciprocal producdtorului, furnizorului si consumatoralui, tofi cei care sau ales meseria do electrician trebuie si nu nite nici un moment particu Jaritafile pe care le prezinta energia electric& gi obiectivele principale pe care le au de rezolvat. D. CONDITH (INDICI DE CALITATE A ENERGIE! ELECTRICE Condifiile de calitate a energici clectrice se caracterizeazi prin urmitorii indici de performanta: continuitatea in alimentare cu energie electried, la tensiune gi [recvenja de valori cit mai_constante. Continnitatea reprezintd conditia principali de calitate si presupune lipsa intveruperilor In furnizarea energiei electrice necesare consumatorilor, jndiferent dacd acestea sint intempestive (in care caz se numese incidente si avarii) sau sint voite (pentru racordarea unor instalatii noi, reviaii stu reparatii planificate ale instalatillor existente). ‘Menfinerea la 0 valoare constanté (50 Hz) a freevenjei curentulut electric alternativ este un alt indice de calitate a energiei electrice. Este cunoscut faptul e% freoventa industrislé la care Increaza sistemul energetic si pentru care sint construite majoritatea instalatiilor este de 50 Hz. Abateri in plus sau in minus de la aceast& valoare pot avea influente negative atit asupra instalafiilor, cit. gi asupra consumatorilor. Astfel, la sodderea freeventei, tu- ratia motoarelor maginiloramelts se reduce, micgorindu-se productivitatea muncii: mai mult deeit alit, o scddere accentuat a frecventei (de exemplu, la 47 Hz) poate produce ,desprinderea” (oprirea) unor motoare electrice (de cxempla, motoarele pompelor de alimentare ale cazanelor de abur), fapt gare poate aven consecinte grave asupra functionarii sistemului energetic. Mentinerea constanté a tensiunii de furnisare a energict electrice este de asemenea un indice de calitale a energiei electrice. Abaterile tensiunii (ca valori absolute) de la valoerea nominala si indepiirtarea ei de la forma de sinusoid’ pot produce efecte negative. Astfel, o scddere & tensiunii sub valoa- 4rea nominal produce pierderi suplimentare in instalatii, supraincdrcari alo motoarelor maginilor-unelte gi intensitati luminoase mai reduse ale ampilor electrice. Calitatea Inerdrilor exeeutate in instalafii, desi nu reprazint& un indice direct de calitate a energiei electrice, poate avea influent (prin modul in care au fost concepute gi proieetate instalatiile sau dup& cum au fost stabi- lite si executate tehnologile de reparatii si de intretinere) asupra calitatii energiel electrice. De exemplu, un contact electric executat prin presare sau prin lipire va prezenta 0 probabilitale mai mied sa se transforme intr-un contact slab decit unul prin stringere cu suruburi. De escmenea, o sigurant’ gresit cali- brat poate cauza tntreruperea mai muller consumatori decit ar fi fost ne- cesar. De fapt, calitatea Incrarilor executate in instalatii influenteaza cali- tatea energiei clectrice prin indicele de performan{é reprezentat de conti nuitatea in alimentare. —& CONTROLUL CALITATII ENERGIE] ELECTRICE 2 $1 A LUCRARILOR EXECUTATE Cunoscindu-se particularitapile energiei electrice, importanta ei, precum si condifille de calitate care o definesc, rezulti in mod clar ed unmarirea yalorilor wnor parametri din sistem devine o condilie esentiali pentru buna functionare a sistemului energetic, pentru continuitatea in alimentarea eu energie electric’ a consumatorilor. Urmirirea acestor parametri nu poate fi ins% efectuata decit printr-un control al acestora cu fustrumente de misurare, specifice energie’ electrice. Ca urmare, este foarte important sé se stic cind, cum gf in ee condifii. so uti- lizeazk instramentele de misurare si cum functioneazd acestea. REZUMAT @ Parlteutaritatiie calitative ale energtet cleetriee sint: — producerea, trensformarca, distributia si consumnl sint simultane; aparate si metode de misurare specifice; — depinde atit de produeator eit si de consimator. — neces © Obiectivete aetivitafitor din sistemnt energetic sint: —aiimentarca continua eu energie electrics; — eliminarea actiunilor gresite in exploatare; —evilarea accidentelor de muned. INTREBARI RECAPITULATIVE 1. Care sint avantajele folostrti energiei electrice? 2, Care sint parliculartuasite calliatioe ale energie’ eleelrtee prezentate intro orand dezvoltatl? 3. Care sind indicié de eatitate ai enerpieieleetrice? 5P t T ° L uU L a > n METODE Si MIJLOACE DE MASURARE A. MASURAREA MARIMILOR FIZICE int proprictittile misurabile ale corpurilor, proce- selor sau stdrilor fizice care au anumiie dimensiuni. De exemplu, lungimea, masa, temperatura, pul ete. reprezintad méarimi fiziee, care au proprietatea esentialéi de a putea coregte sau doseregte. Ele sint da diferito specii, determi- nate prin procedeul lor de misurare; toate marimile ve se pot masura prin acclagi proceden de masurare fac parte din acceagi specie (sint de acecagi nafurs). ‘A mitsura o marines printr-un anumit proceden inseamnd a 0 compara cu 0 altd mdrime de acceasi raturd, lnatdé convenjional ca unitate de masurd. Ra- portul dintre mirimea misurati X si unitatea de misurd x reprezinta un numir @ numil valoarea mérimii fizice date, adick: * a (2.4) Marimile fizice reprezii sau X= ax. (2.2) Miarimea gi unitatea of de misuré reprezint& notinni fizice, eu aceeagi dimensiune fizick; valoarea mérimii insi reprezintii un numir fark dimon- siuni, Mérimea nu variazi ca unitatea de mafisuri aleasi, in timp ce valearea variazi invers proportional cu aceasta. De exempln, valoarea unei_mirimi poate fi 2, daca nnitatea de masurd este metrul, sau 200, dack unitatea de masurd este contimetrul. De aici rezulta oa, pentru ca valoarea unei mérimi fizice s& fie univec doterminata, trebuia ca rezultatul masurarii efectuate ou un anumit provedeu de misuri s& fie exprimat numai in raport eu o anumil: unilate de masuré. B, ELEMENTELE PROCESULUI DE MASURARE In procesul de m&surare intervin urmitoarele elemente: —mirimea fizicd de masurat sau obiectul masurdrii; —metoda sau procedeul de masurare; — mijlocul de masurare.1. MARIMILE FIZICE DE MASURAT Marimile fizice de misurat se impart in dou categorii: mirimi funda- mentale si mirimi derivate. Marimite fundamentale sint mirimi independente sau distincte, ou aju- toral ctrora se definase marimile derivate. De exemplu, lungimea J, timpul ¢ gi masa m sint troi specii de marimi fundamentale folosite in mecanici. Tem- peratura reprezintaé o mArime fundamentala folosita tn termotehnicd. Inten- sitatea luminoasd reprezinté o mérime fundamentalé folositA in tometrie, in timp ce intensitatea curentului electric reprezinta o m&rime fundamental in domeniul electricitatii. Numérul mérimilor fundamentale este deci limitat. AMérimile derivate se definese astiel inett valorile lor rezultai din valorile (sau din cregterea valorilor) marimilor fundamentale cunoseute, faré a se face un nou apel la experient’. Viteza, de exemplu, constituie o specie de marime derivata, deoarece ea se defineste cu ajutoru!l Iungimilor 7 si al timpulni ¢ a Sse ween oie ( S} ale ciror mirimi se presupun cunoscute. Introducerea mirimilor derivate in gtiin}a si tehnick ugureazA descrierea stirilor gi a fenomenelor. intr-un sistem fizie, numérul marimilor derivate nu este limitativ. 2. METODELE DE MASURARE Metodele sau provedeele de miisurare reprezintd operatii reproductibile, efectuate in anumite conditii, cu ajutorul erora se compara marimile fizice de masurat cu unitafile de masuri. Ele depind de mérimile de msurat si de precizia doriti a misuriirii, clasificindu-se dupa mai multe criterii. © Dupi modul de obfinere a valorilor mérizilor de mdsurat, metodele de mXsurare pot fi direste sau indirecte. Motodele de masurare directa sint, cele mai aumeroase si constituie baza masurarii tuturor mirimilor fizice. Ele permit citirea directa a rezultatelor sau compararea direct cu unitatea de m&suré a marimii respective. Metoda de citire determina marimea de misurat prin citirea directa a valorii acesteia_pe scara gradata a unui aparat de miisurare. In acest cax, scara aparatului este gradat in unitg{i ale mérimii de masurat. De exemplu, masurarea intensilajii curantului electric cu ajutorel ampermetrolor sau m= surarea tensiunii cu ajutorul voltmetrelor se fac prin citirea directa a valorii mérimilor respective, pe scara aparatului. In general, aceste metode se aplici in toate cazurile in care nu este necesaréo precizie mare a miisurdrilor. Metoda directé de comparatic misoaré mérimea de méasurat prin compa- rarea ei cu una sau cu mai multe marimi, Aceasti comparare se poate re- aliza prin trei metode: metoda de sere, metoda diferenjialé si metoda de substitutie: — meioda de zero se bazeazi po faptul e& efectul mérimii de masurat este compensat (redus la zero) de efectul unei mérimi cunoscute de acelagi fel. Compensarea sau echilibrarea efectului m&rimii de mésurat cu cel al 7indrimii cunoscute se manifesta prin disparitia unei mirimi tntr-o porfiune a circuitului de masurare. Accasta se realizeazé cu ajutorul aparatelor de zero. De exemplu, masurarea revistentelor electrice cu ajutorul puntilor poate fi fRewtd dupa echilibrarea lor, care are ca reaultat disparitia curentulul in diagonala in care este conectat un galvanometru (aparat de zero); — metode diferenjialé determin’ valoarea marimii de mésurat ca 0 ferenf& intre efectele simultano exercitate asupra aparatului de méasurare de cdtre marimea de misurat gi 9 marime cunoscuté cu care aceasta sc comparé ; — metoda de substitutie substituie, in montajul de masurare, marimea de m&surat cu o mirime cunoseuta, urmérind si obtind acelagi efect asupra apa- ratuhi de misurare In ambele cazuri. Daca cele dons mArimi comparate pro- duc aceleasi efecte calitative si cantitative, atunci ele sint identice. De exem- plu, la metodele de mAsurare a curentilor si a tensiunilor prin metoda respec- tivd. (de substitutie) se substituie tensiunea necunoscnti de masurat cu o tensiune eleciromotoare etalon (pil&. Weston). Motodele de misurare indirectS sini acelea in care se m&soara intii alte mérimi, din care mdrimea ciutata’ se determin’ ulterior, prin caleule, De exemplu, metoda industriali de misurare a rezistentelor determina valoarea mirimii de misurat din raportul dintre tensiune gi curent, ale cdror valori sint citile direct pe un voltmetru gi pe un ampermetru. Uncori, pentru determinarea valorilor unor mirimi se ul atit metode directe, cll si motode indirecte. © Dupi caracteral mdsurdrii in timp a marimilor de misurat, metodele de mésurare pot fi continue gi discontinue (diserete). Masurdrile continue se efectueazi continuu in timp, obtinindu-se 0 anumit’ valoare a marimii misurate. ‘Mésurdrile discrete se efectueazi numai la anumite intervale de timp. @ Dup& precisia urmdritd in mésurare, metodelé sint: de leborator si tehnice sau industriale, Metodele de laboralor se cfectueazi cu mijloace de masurare de mare precizie, in timp ce metodele indusiriale folosese si mijloace de mésurare cu precizic mai mict, admisiblA scopului urmarit. ilizeaz’ combinat fiecare moment 3, MIILOACELE DE MASURARE Mijloacele de masnrare determin’ cantitativ mirimile de mésurat ou ajutorul unor aparate de méisurare. Aparatele de milsurare efectueazi misuririle ca ajutorul cfirora se realizeaz& compararea direct’ sau indirect a mazimii de mésurat cu unitatea de misuri. Alegerea acestora din urms depinda de metoda de misurare utilizata. Unele mijloace de misurara, care poart’ demumirea de elaloane, servese Ja pastrarea gl la reproduserca unitatilor de mésur&, cu precizia metrologict valabilé intr-um anumnit stadix ol tchnicii mésurarii. Celelalte mijloace de m&- surare servese la mAsurdii curente si poartt denumirea de mijlocce de mésw- rare de luerw, cara pot fi de laborator san industriale (tehnice).C. SISTEME DE UNITATI DE MASURA Misurarea mérimilor fizice presupune totdeauna alegerea prealabili a unor unitéfi de misuré care reprozinta mirimi alese conventional dintr-un numér de mirimi de acelasi fel. Dimensiunea unitatii poate fi aleasa cricare, insti o data acceptat& ea trebuie si ramind neschimbata. Corespunziitor marimilor misurate, unitafile de mésura se impart, dupa natura acestora, in untidji fundamentale gi unildfi derivate. Totalitatea uni- tatilor fundamentale si derivate folosite intr-un anumit domonin de ma- Surare se numeste sistem de unitdti. Fiecare sistem de unitati de masuri are Ja bazi un anumit numar de unitati fundamentale, independente intre ele. Sistemul de unitéfi de masuri adoptal in ara noastri este sistemul intemational (S.1.), care a fost stabilit la cea de-a IX-a Conferinti Generali de Masuri si Greutéti de la Paris din anul 1960, cu acceptarea urmatoarolor uniti{i fundamentale: — pentru Jungime, metral simbol m — pentru mast, kilograznul simbol kg — pentru timp, secunda simbol s — pentru intonsitatea curentului electric, amperal simbol A — pentru temperaturd, gradul Kelvin simbol K — pentru intensitatea Iuminoasi, candela simbol od In acest sistem international (S.1.), amperul reprezint& singura unitate electricd fundamentalé. Toate celelalte marimi electrice si magnetice se de- finese in raport on aceasta unitate fundamentala gi cu cele trei unita{i mecanice fundamentale: metrul, kilogramul si secunda. Definifia amperului ca unitate fundamentald, adoptat& pe haza interac- Hiunii mecanice dintre doi curenti la cea de-a [X-a Confcrinti Generali de Masuri si Grentiti din anul 1948, are urmtoarea formulare: ,Amperal este intensilatea mui curent electric constant, care mentinut in dowd conductoare Paralele, rectilinit, de lungime infinité gi de secfinne circulard neglijabili, asezate in vid la o distanté de un meiru unul de alinl, produce intre aceste doud conductoare o forta egald ox %- 10-* Nim (newton pe meirn, de lungime). Aceasta definitie a rezultat ca urmare a faptului oi, in prezent, se poate mésura cu mare precizie forfa dinire doud condnctoare pgralele parcurse de curent. Po ling& acest sistem, 0 perioada de timp s-au folosit sistomul CGS, in domeniul fizicli, si sistemul tehnic, Mkgfs, tn industrie, care erau bazate pe trei uniliji fundamentale, si anume: centimetrul — pentru lungime, gramul —pentru masi gi secunda — pentru timp, in sistemul CGS, si metrul — pentru hingime, kilogramulforfé — pentru fortd si secunda — pentru timp, in sistemul Mkefs. In acelagi timp, numai pentru domoniile mecanicii, ale electricitatii si magnetismului sa folosit sistemul practic MKSA, in care a apirut amperal ca fiind a patra unitate fundamentals. 9D. ERORI DE MASURARE 4. DEFINITI| FUNDAMENTALE IN STUDIUL ERORILOR DE MASURARE ‘Misuravile efecluate asupra mirimilor fizice, oricit de precise ar fi, contin totdeauna erori de masurare, care se datoresc atit, mijlocului gi metodei de mésurare, ctt si experimentatorului gi condifiilor in eare se experimenteaza. In cele ce urmeazi se vor defini eroarea de masurare gi eroarea admisibilé a une masuréri, Eroarea de mdsurare reprezinia diferenta dintre valoarea X a unei ma- yimi rezultate printr-o mésurare oarecare 1 0 valoare de referinfa X,, care poate fi, fio valoarea real a acestei mArimi (ce s-ar objine printr-o masurare Tiguros exacté a ci), fic valoarea efectiva cea mai apropiatd de aceasta, ob- finuté prin mijloace de masuri-etalon, fie valoarea medie vezultata dintr-un gir do masurari. Ea se poate exprima sub forma de eroare absolutd gi este data de relajia: AX=X-X, (2.3) sau sub formé de eroare relativd, care este raportul dintre eroarea absolutd AX gi valoarea de referinjii a marimii masurate, adic&: ax, =3a*=*. (28) X ° Relatiile (2.5) gi (2.6) arata ¢& eroarea absolut este de aceeagi maturd ca gi marimea de masurat, si deci se exprima in aceleagi unitati de misura, in timp ce eroarea relativk reprezint un numar ([8ra dimensiuni) exprimat de obicei in procente. Eroarea. admisibild sau eroarea toleraté reprezintt valoarea absoluta a erorii maxime admise de prevederile unui standard, ale unei instructiuni de verificare sau ale unei norme de incercare, pentru rezultatul unei masuréri sau ‘pentru indicatiile unui mijloc de masurare. Pentru masurari, eroarea to- Jerata se dé fie sub forma unei erori absolute, fie sub forma unei erori relative; pentru aparatele de masurare se da, mai ales, sub forma unei erori relative procentuale, calculati {aja do limita superioard de misurare a aparatului, care defineste clasa de precisie a acestuia. Clasa de precizie constituic 0 earac- teristic’ a aparatelor electrice de masurare, dopa care se face clasificarea lor din punctul de vedere al previzici gi se exprima printr-un numér C, inscris pe cadranul fiecarui aparat. Clase de previzie a unui aparat se exprim& matematic sub forma: Ata. foia7 Fs = 100%, (2.7) in eare: Lan ‘Ai,, este eroarea admisibili de indivajie 2 aparatului*; X, — limita superioaré de masurare. an ’ i Se = roarea twativa de indeetle a unui aparat Mi = 71— 2 este aitenita ge ina cele de caed ol acestala pila aceen cd rapottarea se face'la 0 marine satecare Xq mAsuratd ct aparatul-etalon. Cind X; reprezinta limila superioara de misurare Xjq, evident e& ele coincip. 10Din aceasta relatie rezulté ci eroarea de misurare admisi pentru un aparat, exprimata in unitajile scrise pe scara sa, are valoarea maxima ad- (28) pentru orice punct de pe scara gradat& a aparatului de mXsurare. De exemplu, pentru un ampermetru de clasi de precizie 0,2 si limita superioar de misu- rate Xm = 5 A, eroarea maxim’ admis 2. CLASIFICAREA ERORILOR DE MASURARE Erorile de masurare se pot clasifica conventional, dup% caracterul lor, in erori sistematice, erori aleatorii (intimplatoare) si erori grosoiane (greseli ). e Erorile sistematice capita in fiscare caz 0 valoare determinata, con- stant& sau variabilk dupd o anumita lege. Eroarea constanté are acelagi sermn in tot cursul mésurarii. De exemplu, cu o riglt gradalit In mm, Ia care prima divirime este de 0,8 mm, eulelalte diviziuni fiind corecte, se face 0 croare sistematica’ de —0,2 mm. Eroarea variabild poate Ina tn cursul mésurarii diferite yalori, schimbin- du-si eventual si semnul. Dupi caracterul ei, ea poate fi progresivé sau periodic’, Eroarea progresiva poate creste sau deseresio continuu in cursul smésurdirij (de exemplu, cazul unui gubler in care fiecare diviziune este mai mare sau mai mic& decit 1 mm). Eroarea periodic’ tsi poate modifica valoarea gi semnul (de exemplu, eroarea unui comparator cu cadran, la care axul acu- tui indicator nu este situat in central cadranului, ci putin excentrie). @ Dupi provenienga lor, erorile sistematice pot fi instrumentale, de instalare, personale gi de metodd. Eroarea instrumental este canzali de imperfectiunea constructiv’ a aparatului folosit pentru mésurarc. De exemplu, gradarea sau montarea gre- std a scaril, precnm gi reglajul insuficient de precis al dispozitivului de ma- surare a aparatului conduc la o coincidenta imperfecta a indicajiilor searii gradate cu yalovile efective ale marimil de misurat. Eroarea de instalare este o eroaro sistematieX provocatt de instalarea sau de agezarea gresiti a aparatului de misurare folosit ori de modificarea condijiilor exterioare (presiune, wmiditate, temperatura, cimp magnotic, cimp electric etc.). De exemplu, montarea aparatelor fara verificarea orizon. talitatii sau a veriicalitatii lor determina erori sistematice de instalare. Eroaroa personal apare ca urmare a parlieularitafilor senzoriale proprii ale observatorului (experimentatorului). Eroarea de metoda se datoreste metodei de msurare fie prin cunoas- terea insuficienti a acesteia sau a conditiilor in care se efectueazd misurarea, fie prin aplicarea ei incorecté M1e Erorile aleatorii (intimplitoare) capata yalori gi semne intimpla- toare, intr-un sir de determiniri succesive ale aceleiasi marimi, efectuate in acoleagi conditii. Hle nu sint controlabile, find produse de fluctuafiile inci- dentale ale aparatelor de masurd, ale mediului ambiant gi ale atentiei ob- servatornlui. Pentru a se determina influenfa acestor erori asupra rezultatului final al masurarii, se mAsoara marimea de un numar suficient de ori, In condifii identice, si apoi se calculeazé media aritmetica a rezultatelor obfinute, care — dupii ce scazut eroarea sistematicd — este considerata ca valoare efectiva. a marimii masurate. ‘© Erorile grosolane (greselile) au valori foarte mari si duc la denatura- rea rezultatclor misurarilor. Ele apar rar gi provin dintr-o manipulare gro- sit a experimentatorului, din citirea ori din serierea gresiti a rezultatelor ga din elegerca necorespunzitoare a metodei de experimentare. Rezulta- tele denaturate datorite gregelilor nu se iau in considerare, trebuind repetate méasurarile. 3. CALCULUL ERORILOR DE MASURARE Pentru aflarea valorilor marimilor de msurat elt mai epropiate de va- Jorile lor reale, dup% efectuarea masurarilor se face corectarea rezultatelor obtinute, caleulindu-se in acest seop erorile, Caloulul erorilor diferd in functic de metoda de masurare folosita. Tn cazul masurarilor directe asupra unei marimi, eroarea relativa maxima se determina [rd dificultate cu ajutorul relatiei (2.6). In masurarile indirect, obignuite, marimea de masurat X este legata de mirimile msurate direct (z, 2, w), printr-o relatie de forma: X= F(u,», 2) 9) Gradul de precizie al masuraxii este definit de erosrea relativa maxima , care se exprima in functie de erorile relative parjiale +“, u ” ote., ale m&rimilor misurate in mod direct. Obignuit, erorile a) relative partiale se cunose numai ca marime, nu gi ca semn. Datoritd acestui fapt, pentra a se Iua in consideratie cazul cel mai defavorabil, céruia ti corespunde eroarea relativii maximé, se vor considera arbitrar toate ororile in acelasi sens, si anume poziliv. Erorile respective reprezint varia{it fi- nite, foarte mici, ale variabilelor, c&rora le corespund variatil finite si foarte mici ale marimii de masnrat, presupusi continua In domeniul de masurare Determinarea erorilor, in acest caz, se hazeazii pe formarea diferentei finite — diferenticre simpli'—sau pe Tormarea diferen{ialei — diferengiere logarit- micd — a functiei. Metoda de diferentiere simpld se apliea in felul wrmétor: Fie X marimea de m&surat reprezentata de exemplu de o relatie de forma: X=u+v42, (2.10) in eare u, v, w reprezinth mirimile masurate direct. 12Tinindu-se seam de eroarea de misurare a mérimii de misurat si de erorile cofespunzitoare ale mérimilor x, v, 1, rezulta relatia: X +4 AX = (w+ Aa) + (0 + Av) + (w + Aw). (2.41) Dacii se scade relatia (2.10) din relatia (2.11) se objine: “(K+ AX) — X= (w+ Aa) + (@ + Av) + wt Av) — (et sau (2.12) AX = Au Ao Aw, (2.13) adic&é eroarea de misurare a mArimii de maAsurat indirect este egal. cu suma erorilor de misurare a mirimilor misurate direct. Eroarea relativi corespunzitoare se determin’ prin aplicarca relatici generale (2.6), obfinindu-se: AK _ Au+Ac+Aw . vw Ax,=% (2.14) Metoda de diferentiore logaritmi posibile, plecind de la definirea generale de forma: Z permite calculul erorii relative maxime rimii de masurat cu ajutorul unei relatii Xx . (2.45) ow in care m, n gi p sint exponentii valorilor m&surate direct, care pot fi intregi sau fractionari, pozitivi sau negativi. Daca se logaritmeazi relatia (2.15) si apoi se diferenfiaz, se obtine: InX =mInu+ninv—plw (2.48) si Bamk4n2_p%. (2.47) ey Pe Inlocuindu-se derivatele* @X, du, dv si dw prin cregterile finite ale marimilor corespunzitoare, relajia (2.17) devine: Ax __ Aw mE pnF (2.48) AX An Av |. Aw . os 5 i » S#, % gi “® se pot considera ca fiind erorile relative ale mivimilor X, u,v gi w. Dacé se consider aceste erori cu acelagi semn, se poate afla eroanea re lativdé maxima posibili a m&rimii determinate indirect, adic: in care HL mM nA 4 pA (2.49) sau [AX naz = mAn, + nAv, -+ pAw,. (2.20) * Derivatele mu reprezinta altceva decit limita cresterilor finite ale maximflor respective. 13In misurarile indirecte, efectuate prin comparatie, nu se obfine valoa- tea mirimii misurate, ci mumai diferenta fata de 0 mAsurare etalon (misu- rare model), folosindu-se un instrument de mdsurare perfect. REZUMAT © DMarimile fizice reprezintd proprictatile mAsurabile ale materfel sau energie! si se impart in doud categori — marimi fundamentale (de exemplu: Jungimea, timpul, masa $i intensitatea curen- tului); — iirimi derivate, care sint obfinnte din ecle fundamentale (de exemplu: viteza deriv din raportul dintre Iungime si timp). @ Melodele sau procedecle de mésurare reprezint’ aparate cu ajutorul edrora mirimile fizice sint comparate cu unititile de masuri. © Unitajile de misuré sint stabitite pe baza unui sistem international unanim acceptat: de exemplu: melrul (ungime), kilogranutl (masa), secunda (timpul), amperal (inten- sitatea curentnlni) ete. INTREBARI RECAPITULATIVE 4, Ce sint marimite fizice $i eum se clasified ele in tented? 2. Valoarea unel marimt oarecare depinde sax mu de sistemal de unitate adoplal si de ce? 3B. Poate fi definite 0 marime fundamentatd tn raport ew alte mdrtmi fur damentale si de ee? 4, Poate ft definitd o méiriore derivate in raporl eu alte martmt derivate st deco? 1, Erorile de mdsurare depind de ststemual de unitifi adoplat?oO > w P 1 T ° L u L APARATE ELECTRICE DE MASURARE A. CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE DE MASURARE paratele electrice de masurare se pot clasifiea dupi urmittoarele eri- terii: principiul de functionare, marimea misuratd, felul curentului, clasa de precizie, modul de utilizare gi modul in cave se inseriu gi se citesc indica~ fille lor. e Dupa principiul de functionare, se deosebese urmitoarele tipuri de aparate electrice de misurare: magnetoelectrice, electromagnetice, electro dinamice, de induetie, termice, de vibratie, eleetrostatiee si electronice. © Dupt mdrimea mdsuratd, apaxatele electrice de masurare pot fi: ampermetre, yoltmetre, wattmetre si varmetre, contoare de energie, frecvent- metre, cosfimetre etc. © Dupa felui curentului, aparatole electrice de misurare pot curent continu gi pentru curent alternativ. © Dupa clasa de precizie, se deosebese aparate cu clase de precizie de Ot, 0,2, 0,5, 4, 1,5, 2,5, 5. Aparatele eu clasele de precizie 0,1—0,5 sint apa- rate de laborator, iar celelalte sint folosite, in general, ca aparate tehnice pentru misuréri industriale sau ca aparate de panou. @ Dupi modul de wtilizare si de exploatare, apavatele clectrice de m&- surare pot fi fixe (aparate de panou) gi portabile. @ Dupi modul in care se inscriu si se citese indicajiile lor, aparatele electrice de misurare pot fi: aparate indicatoare, care sint echipate tn general cu dispozitive de citive cu sedri gradate si cu ace indicatoare sau spoturi Juminoase*; aparate totalisatoare sau iniegratoare, cave tnsumeazi yelorile Juate intr-un anumit timp de mirimea ce se misoard, rezultatul Insumirii find citit pe un cadran (de exemplu, contoarele de energie); aparate inre- gistratoare, care tnvegistreazd pe o diagramé vizibil variatia in timp a va- lorilor marimii de masurat. In cadrul acestai capitol, aparatele vor fi descrise pe baza primului criteriu de clasificare. - 1 pentru * Jn ultimul timp au ineeput sit fie realizate aparale de mésurare numeriee (elfrice) 1a care mirimea de misurat este aflsatd pe un cadran in sistem ,alfanumerte ‘(en clfre) folosind elemento clectronice, 15B. PRINCIPII DE MASURARE A MARIMILOR CU APARATELE ELECTRICE Indiferent de principiul de functionare, misurarea mirimilor cu ajutorul aparatelor electrice se bazeazi pe acelagi fenomen, gi anume pe existenta eu- plurilor antagoniste. Intr-ndovar, dispozitivele de m&surare an proprictatea general a cor- purilor mobile care, situate intr-un ctmp electromagnelic sau electrostatic, tind s& se orienteze astlel, incit energia sistemului si fie cit mai mare. Aceast& tendint& de crestere a energiei provoaci cuplul actiy, care ac fioneazé asupra echipajelor mobile producind deviatii ale acestora. Pe baza acestui fenomen rezulta c& expresia generalé a cuplurilor active este deter- minati de raportul dintre variajia energiei magnetice W,, si a deviatiel « a sistemului mobil, adici: i Se @.t) da In expresia (3.1), deviatia « a sistemului mobil este Iuati ca variabila independent&, iar valoarea energiei cimpului (magnetic sau electric) depinde de valoarea mérimii de m&surat. Dacd se noteazd aceasta marime eu K, atunei fiecdrei valori a marimii de mésurat ii corespunde, pentru aparatul dat, o valoare a cuplului activ, adioa: a= 12). (3.2) Daca sistemul mobil s-ar afla numai sub influenta acestui cuplu, atunci la orice valoare a marimii de masurat sistemul s-ar roti continuu sau pind cind ar fi tmpiedicat de o cauzi oarecare (un dispozitiv de oprire, frecare in piesele mecanismului ete.). Pentru ca deplasarea si fie proportional ou valoarea marimii de masurat, in aparatele de misurare se introduc dispozitive antagoniste care dau nas- tere unui sistem de cupluri, a edror rezultanta, numité cuplu rezistent If, se opune cuplului activ. Acest cuphi rezistent, proportional cu deviatia o, are expresia general: M, = De, (33) tn care D reprezinti o constanta de proportionalitate. Sub acfiunea acestor cupluri, echipajul mobil se va roti pin’ in momentul in care ele se vor cchilibra, oprindu-se intr-o pozitie corespunzitoare marimii masurate. In acest caz se poate scrie: M, = ut, san f(z) — Da = (3.4) de unde: a= EKz), (3.5) adick deviatia stationara a echipajului mobil este funefie de mérimea de mi- surat si de constanta D a aparatului. 16C. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE ALE APARATELOR ELECTRICE DE MASURARE Aparatele electrice de masurare au ca parti constructive dispozitivul de miisurare (care defineste tipul aparatului) si elementele accesorii necesare pentrn o mai bund adaptare la scopul urmarit. 1. DISPOZITIVUL DE MASURARE Acest dispozitiv este format dintr-un ansamblu de elemente din a cdror interactiune apar forfe meeanice care determin& migcarea echipajului mobil. Constructiy, acest dispozitiv diferd de la un tip de aparat Ja altul, inst in toate cazurile el are o parte fix si una mobili. in afara acestor parti, dispozitivul de méasurat mai confine o serie de elemente auxiliare, cum ar fi: dispozitivul antagonist, dispozitivul de citire a indicatiflor (indicator, to- talizator, inregistrator) gi dispozitivul de amortizare sau de frinare. Partea fixi sau statorul dispozitivului de misurare produce cimpul mag- netic sau eleetrie care provoacé migcarea echipajului mobil. Acesta poate fi: un magnet permanent — la aparatele magnetoelectrice; una sau mai multe bobine — la aparatele electromagnetice de atractie sau o piest de fier mag- netizata de o bobind — la cele de respingere; una sau mai multe bobine fara miez de fier — la aparatele electrodinamice si cu miez de fier — la aparatele ferodinamioe; un sistem de electromagne{i — lar aparatele de inductie; un sistem de plici conductoare (armaturi de condensator) — Ja aparatele electro- statice; un sistem de conductoare — la aparalele termice cu fir cald etc. Partea mobilé sau echipajul mobil produce un cimp de accoasi naturt ca gi al parti fixe, cu care interactioneazA si da nagtore la forte mecanice sau cupluri. Aceast& parte poate fi format din: 0 bobind mobil, care consti- twie, in general, un cadru — la aparatele magnetoelectrice sau ferodinamice (la aparatele magnetoelectrice, se introduc in interiorul cadrului mobil un cilindru fix de fier moale, pentru a le mari sensibilitatea), 0 bucat& de fier moale, turtit si cit se poate de ugoark — la aparatele electromagnetice, pirghii mobile — la aparatele cu fir cald, un cilindra sau un disc dintr-un maierial nemagnetic —la aparatele de inductie, plici metalice — la aparatele electrostatice si feromagnetice ete. Echipajul mobil este suspendat pe benzi tensionate sau pe fire de tor- siune, ca in figura 3.1, sau este fixat pe un ax, sprijinit in lagire speciale, ca in figura 3.2, prevazute eu pietre dure pentru reducerea freciirilor. Primul tip de suspensie este utilizat la aparatele clectrice de mAsurare de mare sensibilitate, iar al doilea — 1a aparatele de tablou. Dispozitivul antagonist sau de producere 2 cuplului rezistent echili- breazi cuplul mecanic care apare intre elementele active ale dispozitivului de misurare. E] poate fi creat in trei moduri, si anume: mecanie, electric sau magnetic. 17In primul caz (v. fig. 3.2), cel mai des intiinit, dispozitivul antagonist este format dintr-un (sau mai multe) resort spiral metalic 7, fixat cu un capat de axul mobil, iar ou celdlall capat, de o piesi curbi 2 ce ponte fi rotita prin gurubul excentric 3, numit. corector al pozitiei de zero a dispozitivului indicator. La uncle aparate, resorlurile elastice, in afara de aducerea echi- a 2 “a THe & L Fig. 34. Echipaje mobile: tentionate; b— cu fie de corsiunes ‘oping’ 3 — bans sau fr pajului mobil la zero dupa efectuarea serveso si la conducerea curentului electric e&tre cadrul mobil. In al doilea caz, dispozitival antagonist este format dintr-o bobind in- erucigati cu bobina ‘mobili, sub un anumit unghi si fixata pe acelagi ax. ‘Asupra acestui sistem mobil de don& bobine actioneaza cupluri de sensuri contrare, care se echilibreaci reciproc. Aparatele cu astfel de dispozitive an- tagoniste se numesc logometre. al treilea caz, dispozitivul antagonist foloseste interaejiunea dintre indugi de un magnet permanent intr-un dise de aluminiu, care se rotesle intre polii si si chmpul’ magne- 0 tului. go 80 80 og a m J litigant Dispozitival de citire # indicatiilor este . format in general dintr-un ac indicator care se deplaseazii in fafa unui cadran en scaré gradatd. Acul indicator este solidar cu echi- 0 20 do so 99 Paitl mobil al aparatului si are diferite forme ee ady CUPS tipul si utilizarea aparatului de misu- I nf lili pare; el este subjire la aparatele de labora- curent tor si gros la aparatele de tablou. Uncle dintre formele pe care le poate avea Fig. 33. Forme ale capului acului SP! acului indicator sint reprezentate in indicator. figura 3. 18La aparatele de masurare de mare precizie, paralel ou seara gradati si pe toath lungimea acesteia, se afld o oglindi ingusti in care se observ imaginea acului indicator. In momentul citirii indicatiilor aparatului esto necesar si se priveased scara gradati astfel incit aeul indicator s& se supra- puna peste imaginea sa din oglind4. In acest mod se elimina eroaren ode @ indicatorilor cu. ogling: cu, cures lumineassinterionrs hipaiul obits f= ecran geadat, Fig. 3.4. Dispozitive de ci eeu surs_luminaarh exterioses 1 Steed fominoss 2 paralaxa* care ar putea s& aparii datorit& faptului ci, in lipsa oglinzii respec- tive, experimontatorul nu priveste perpendicular pe scara aparatului. La unele aparate de laborator, de mare sensibilitate, acul indicator se inlocuieste cu 0 mic& oglind’ pe care sint trimise raze de lumina de la o sursi aflata tn interiorul sau in afara aparatului. Simultan ou rotirea echi- pajului mobil al aparatului se rotesie si oglinda, care deviazi razele de Inmina pe un ecran gradat, Ia aparatele eu sursi Inminoas’ exterioars, ca in fi gura 3.4, a, sau pe o scar gradatil, la aparatele cu sursi luminoas’ intorioari, ca in figura 3.4, 6. Scara gradatit a unui aparat de misurare este trasata pe un cadran pe care se mai afla gi alte date care precizeazi caracteristicile aparatului, i anume: prineipiul de funcfionare, felal curentului penton care este construit, clasa de precizie, unitatea de masuri a m&rimii ce se mésoard, tensinnea la care a fost incercata izolatia aparatului, indicatii asupra rezistentei sale i terioare, a pozifie: de Iucru, inscriptia fabricii constructoare, anul fabrica- tiei ete. 19TABELUL 3.1 Simboluri pentru aparatele electrice de miasurat Stmboluri pentru felul curentului Curent continu — Curent alternativ trifazat pentru aparaie cu un singur dispod- | 227 tly de masurare Curent altemativ monotazat Gurent altemativ trifazatpentra | oa ad aparate cu doud dispozitive de | == Curent continuu si curent Curent alternativ trifazat pentru => altemativ monofazat ‘aparate cu trei dispozitive de | === masurare Simboluri pentru tensiunea de fucercare dielectrica ‘Tensiunea de inecrenre de Nu se pretinds incerearea die A 500 V lectrica, a Tensiunea de Ineereare de ‘peste 500 V (de exemplu, 2 ky) niten tmpotsiva teninit | inette eave depapeste tonsiunea | Af de incereare diclectrica r i |W Simboluri pentru pozitia vormald de func ionare si elasa de preeizie Ca cadranul vertical Cu _eadranul metinat fata de erizontala cu 60° (inclinarea poate fi oarecare) Cu cadrandl orizontat Clasa. se refers Is erorile oxprl ‘mate in pracente din valoarea exact (de exempla, 1,5) d}F Simbolurt care indica principiul de tmetionare a aparatelor de imgsurare accesoriile lor) Aparat magnetoelectric cu cadra mobi mobil, electromagnetic) Aparat feromagnetic (cu fier = Logometrn snagnetoclectric Aparat eu fier mobil st magnet a jonaina tetmeaguats ¥¥ Aparat eu magnet mobil Logometru cu magnet mobil Aparat electrodinamie #|+]o/D 20TABELUL 3.1. (continuare) Simboluri care indio& prineipiul de functionare a aparatelor de misurare [inclusiv accescriile Lor) = Logometry. clectrodinamie ss Inductan}a aditionala Logometra ferodinamie Impedani adiffonalt eranare eleetrostaticd C (ep | psn meee oO sana (a ae Ae a ina oa ents) y ast ae Aparat de induepie Logometru de inducgie Gradul de protectie impotriva | —__ Aparat magnetoclectrie eu einpulit magnetic termocupiul incius In aparat Aparal magnetodeetric en Bora de pamint zedresor inelus in aparat i ‘Suat pentru aparate deni | __ Reglajul zero oN = S surat Reterinta la wm document Aparat cu lame vibrante ww Grad de protectic tmpo- r-4 | Orientare tata de merigianat | A triva cimpulti electric E33 magnetic A parat himetaite easy, | Stenaacaul core 1 coxspun- | STAS de produce 4640-61 Aparat electrostatic =p Pesexente 0-H 50Hz 241In figura 3.5 este reprezentat eadranul unui aparet pentru misurarea puterii (wattmetru), cu scard gradata gi inscriptiile necesare. Gradarea scdrilor poate fi ficuth uniform sau neuniform, dupa eum intervalele dintve diviziuni sint egale sau nu intre cle. Cadranele au, de obicei, seara gradati corespunzitor unghiului maxim de deviatie a echipajului mo- bil, care in general* este de 90°. m2 1297605 SA nmg2zoy oft Fig. 3.5. Cadranul unui watemetres, Semnifieatia unor inscrip{ii indicate pe cadran este notati prin simbo- luri caracteristice reproduse in tabelul 3.1. Mérimea de misurat se indicé prin simbolul unit {ii de masurd: V (voiti), A (amperi), W (wafi), KW (Iilowati), cos 9 (factorul de putere), Hz (Irecventa) ele., jar tensiunea la care a fost incercat aparatul printr-o steluta eoloratii diferit (la aparatele mai vechi) sau printr-o steluf% ou un numar interior (la aparatele mai noi). Coresponden}a dintre culoarea stelutei gi ‘tensiunea de incercare este aritatd in tabelul 3.2. TABELUL 3.2 Corespondenfa dintre culoarea stelufei si tensiunea de Incercare Culoaroa stetufet Tenslunea de incoreare, ¥ Neagra 500 Cafenie 1000 Rosie 2.000 Albastxa 3.000 - Verde 5.000 Cind stelujele nu sint colorate, ci cuprind in interior un numa, acesta roprezinti tensiunea de incercare, in kV, a aparaiului. Dac& steluta nu are nici un numér, atunci tensinnea de Incereare este de 500 V. Clasa de precizie a aparatului se indick pe cadran printr-un numir ze- cimal sau intreg, ca, de exemplu: 0,1, 0,2, 4, 3, 5. Dacd un aparat aro in- © In scopul ulegortinit erorii de eitire, Is uncle aparate moderne, seara gradata se poate extinde pind Ia unghinti de 271 22dicat pe cadran cifra 1, aceasta inseamna c% el face parte din aparatele ou clasa de precizie 1 si masurarile lui trebuie si nu dea o eroare mai mare dectt 4% din deviatia maxima a acului indicator (de exempin, pontra o deviatic maximi de 50 A, eroarea ou care poate fi indicat’ citirca este eel mult 0,5 A). Dispozitivul de amortizare sau de Ininare reduce durata oscilafiilor acu- lui indicator, in jurul valorii mavimii masurate, gi face ca indicatorul si se Fig. 3.6. Dispozitive de amortizare: eeu pistons b— eu pales ¢— magnets, ageze rapid tn pozilia corespunziitoare acestei valori. Constructiy, aceste dis- pozitive de amortizare pot fi cu aer sau cu magnet, Dispozitival de amorlizare ex cer este alodtuit dintr-un tub 2, mrehis la capete, im care se deplascazi un piston 3, ca in figura 3.6, a, sau o paleta 4, ca in figura 3.6, }, solidare eu axul 1 al echipajului mobil. Prin comprimaroa aerului sau prin rezistenta care se opune Ia migcarea paletei, migodrile osei- Tatorii ale echipajulai mobil sint amortizate. Dispozitivul de amortisare magnetic (fig. $.6,c) oste aleStnit dintun disc (sau numai diatr-un sector de dise) 5, construit dintr-un material ne- magnetic, fixat pe axul J al echipajului mobil si care se roteste intre polii unui magnet permanent 6. Datoritt actiunii dintre curen{ii turbionari care iau nagtere in dise gi fluxul magnetului permanent, apare un cupla de sens opus celui de migcare a discului*. Se obfine astfel o amortizare a miged- rilor de oscilajie in jurul pozitiei de echilibru. 2. ELEMENTE ACCESORII Aveste elemente servese la apirarea dispozitivului de mésurare tmpo- triva actiunilor exterioare, la fixarea si consolidarea dispozitivului de masu- tare, Ja legarea aparatului tn cirenitul electric in care se efectueazd masuri- rile ete. * Cuplul respectiv se datoreste unci forte de frecare in cimpul magnetic care este pro- Porlionali cu viteza de deplasarc a discului. Acest tip de frecare se numeste ,frecare viscoasi", prin analogie cu frecarea care se manifesi4 asupra unui piston en orificii ce se deplaseai Int rtm cilindru wnplat cu um mediv viscos (de exemplu ulel) sl spre deosebire de ,frecarea uscata sau -coulomblana, care are loc intre dou eorpuri solide si care uu este funclie de viters. 23