COLECTIA ELECTRICIANULUI Al.Pantea Probe si verificari | la transformatoare , de putere_In luerare — dupa expunerea principiilor, ecuatiilor si regimurilor de functionare ale transformatoarelor i auto- transformatoarelor — sint prezentate principalele probe si veriftcdri, prevazute de STAS-urile si prescriptiile tehnice in_vigoare, la care sint supuse acestea in timpul reparatiei si _dup& reparafie, la punerea in functiune si periodic in xploatare. Este indicaté tehnelogia de executie a probelor si verificdrilor, inclusiv a probelor uleiului. electroizolant, _ Luerarea se adreseazi maistrilor, tehnicienilor si elec. tricienilor din: intreprinderile de montaje clectrice si ener- getice, intreprinderile de centrale si refele electrice si toate intreprinderile industriale, care repari, monteazi si ex- ploateazi transformatoare si autotransformatoare de putere. Control stiintific: ing. Tiberiu Ciubotariu Redactor: ing. Mihaela Smeureanu Tehnoredactor: Maria Trisnea Coperta colec}iei: Dan Marin Bun de tipar: 25, UI. 1983, Coli de tipar: 14. C.Z.: 621.314.222.6.001.4. parul executat sub cda. nr, 441, la intreprinderea Poligrafica ,Crisana", Oradea, str, Moscovei nr, 5. Republica Socialist Romania © 1. Transformatoare electrice de putere Dezvoltarea rapida a tehnicii rezerva un vast dome- niu de folosire a transformatoarelor de putere in instala- tiile de transport si utilizare a energiei electrice. Transformatoarele se supun unor probe, in diferite etape, pentru: — localizarea unor defectiuni ascunse la cele aduse la reparat (bobine, miez, legaturi, comutator) in vede- rea unor remredierj rapide; — verificarea parametrilor de functionare stabi fabricd, la punerea in functi — verificarea comportarii in exploatare periodic, in sensul mentinerii parametrilor de functionare, a depis- tavii si localizirii unor defectiuni incipiente aparute in timpul functiondrii si evitarea extinderii acestora, Pentru efectuarea acestor probe este necesard o apa- raturd corespunzatoare si o tehnica de lucru Ja indemina celor care executa probele. Aceasta tehnicd funda- mentata stiintific, atit ca aparatura, metode utilizate cit si ca necesitate este de un real folos, atit pentru con- struetor cit si pentru cel care exploateazi transforma- torul. Probele ce trebuie executate si valorile normate ale marimilor m&surate sint cele prevazute de STAS-urile si prescriptiile tehnice in vigoare, in special STAS 1703- 80 si prescriptia PE 116-78 elaborata de Ministerul Energiei Electrice. ps “hee Lor, ey1.1. Nofiuni generale, elemente constructive Transformatorul este un aparat electromagnetic sta- tic, avind doud sau mai multe infasurari cuplate induc- tiv, destinat si transforme, prin inductie electromagne- ticd, la aceeasi frecvent&, unul sau mai multe sisteme de curenti alternativi. Transformatorul la care douA sau mai multe infasurari sint legate galvanic (direct) in aga fel, incit au o parte a infasurarilor comuna, se numeste autotransformator. In prezenta lucrare notiunea de transformator include si pe cea de autotransformator in afara cazurilor cind se face mentiunea expresi de autotransformator. Transformatorul de putere este destinat si transfor- me parametrii energiei electrice — tensiunea si curen- tul — in retelele sistemelor energetice si In cele ale con- sumatorilor de energie electricd. Sint considerate ca transformatoare de putere (STAS 10381-76) transforma- toarele trifazate cu puterea de 6,3 kVA si peste, gi trans- formatoarele monofazate cu puterea de 1 kVA si peste. In raport cu numéarul de infagurari cuplate inductiv intre ele, se deosebese transformatoare cu dowd si mai multe infasurari. Transformatoarele cele mai des folosite sint cele cu doua infdsurari, iar pentru puteri mai mari se utilizeazi si transformatoare cu trei infasurari, Infagurarile unei faze sint denumite dupa valoarea tensiunii la borne: — infagurare de inalté tensiune (IT), acea care are tensiunea nominald cea maj mare; — infasurare de joasi tensiune (JT), acea care are tensiunea nominala cea mai mica; — infasurare de medie tensiune (MT), acea care are tensiunea nominald intermediara, intre tensiunea nomi- nala cea mai mare gi cea mai mica. De asemenea, infagurarile mai sint denumite si ast- fel: — infasurare primara, prin care se absoarbe putere de la reteaua de alimentare; — infagurare secundard, prin care se transmite pu- tere intr-un circuit; — infdsurare terfiara, destinata a fi conectata la un compensator, pentru alimentarea serviciilor proprii ale grupurilor mari sau autotransformatoarelor mari etc. Orice transformator este definit prin principalele ma- rimi caracteristice: | — tensiunea nominala gi curentul nominal ale in- fagurarii de inalta tensiune (IT) Uns Luni . — tensiunea nominald si curentul nominal ale infa- gurarii de medie tensiune (MT) Vons Toni oe — tensiunea nominala si curentul nominal ale infa- gurarii de joasi tensiune (JT) Van; 3, (sau Vans I, daci transformatorul are numai doua infasu- rari); . — tensiunile de scurtcircuit exprimate in procente din tensiunea nominalé a infasurarii la care se face alimentarea cu curentul nominal; — freeventa nominala; | — puterea nominald a transformatorului sau puterea nominala a fiecdrei infasurari daca transformato- rul are mai mult de doud infasuraéri, cu puteri ine- gale pe infasurari; : 1 — grupa de conexiuni a transformatorului care indi- c& modul de conectare al infasurarilor si defaza- jele dintre ele. Elemente constructive. Orice transformator este constituit din urmatoarele subansambluri gi piese componente: a. gistemul magnetic b. infdsurarile ec. izolatia d. alte parti constructive ; A a. Sistemul magnetic al transformatorulut, miezul magnetic M, este reprezentat de ansamblul de tole, con- fectionate din tabli electrotehnicd, avind o forma geo- metric’ determinaté, in care se localizeaza cimpul mag- netic al transformatorului. Acesta se executa sub forma de coloane, pe care sint plasate infisurdrile, legate intre ele prin juguri pentru inchiderea fluxurilor magnetice de pe faze (fig. 1.1, a si b). — Pentru transformatoarele de puteri foarte _ mari $i tensiuni primare foarte inalte se pot utiliza, in retelele 5trifazate, trei transformatoare monofazate care formeazi un grup de transformatoare, Miezul magnetic al transformatoarelor i liezt se confectio- neazd din tole de tabla silicioasi de 0,35 mm grosime, daminata la cald sau la rece, Tolele se izoleazi intre ele Fig. 1.1, Miezuri magnetice de transformatoare: @ ~» monofazate: 6 — trifazate; 1 — coloand; 2 — jug; ©, %,,®,,®,— fluxurile magnetice prin coloane. cu hirtie de 0,02—0,03 mm sau cu lac izolant, iar cele laminate ja rece au la suprafaté un strat izolant foarte subtire de natura ceramica. b. Infasurarile transformatoarelor se executd sub doua fonme: _ —— infasurari cilindrice (fig. 1.2, 6) cind bobinele apar- tinind aceleiasi infasurari formeazA un cilindru, ings Siz oe | LLL JT Fig, 1.2. Tipuri de infagurari: a — infasurari alternate; b — infagur&ri in =a : cilindru; 17, Mr, JT é intadgurari de fnalta tensiune, medie tensiune, yoaed ensiune; C,, — cilindru izolant; P,. — panou izolant, 6 miez fiind plasaté infasurarea de joasd tensiune (JT), in mijloc infagurarea de medie tensiune (MT), iar in afara cea de inalta tensiune (IT). — infisurari alternate, unde bobinele de inalta ten- siune alterneazi in directia axial cu cele de tensiune joasa (fig. 1.2, a). ec. Izolatia transformatorului este realizata prin ma- terialele electroizolante incorporate: hirtie izolanta, bum- bac, prespan, pertinax, textolit, lichidul izolant sau alt jzolant si portelan (izolatoarele de trecere). d, Alte parti constructive. — Cuva, este un recipient in care se introduce par- tea activa — miezul si infasurarile — si partea de re- glaj a transformatorului gi este umpluta obisnuit cu un material electroizolant (fig. 1.3). Materialul electroizo- lant se prevede cu triplu scop: ca izolant, fiind un foarte bun dielectric al infagurarilor si leg&turilor intre ele si fati de miezul magnetic si cuva, pentru a proteja par- tile izolante de umezire, ca agent de racire pentru ve- hicularea caldurii din parfile active prin cuvd spre ex- terior. \ Forma construetiva a cuvei cu elementele de racire depinde de puterea nominal4 a transformatorului si de sistemul de racire al acestuia. Se construiese cuve cu pereti netezi, cuve cu radiatoare si cuve cu baterii de racire cu aer Sau apa. — Conservatorul montat deasupra cuvei, comunica cu aceasta prin o conducta (fig. 1.3) si serveste: la pre- luarea oscilatiilor nivelului lichidului izolant datorita variatiei temperaturii si la reducerea suprafetei de con- tact cu aerul a lichidului din transformator. Suprafata liber& a lichidului izolant ia contact cu aerul atmosferic printr-un filtru prevazut cu o substanta, care absoarbe umiditatea. — Comutatorul de reglaj serveste la reglarea tensiu- nii transformatorului in sarcind sau cu transformatorul scos de sub tensiune. — Elemente anexe: termometre pentru indicarea temperaturii si automatizarea pornirii gi opririi siste- 7