You are on page 1of 42
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARII TERITORIULUI ORDIN nr. SS/N/ DIN 11.03.1997 Avand in vedere Avizul Consiliului Tehnico-Stiingific nr. 370/14.11.1996, in temeiul Hotérarit Guvernului nr. 456/194 privind organizarea si funcjionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajirii Teritoriului, in conformitate cu Hotirérea Parlamentului Rominiei nr.12/1996 si a Deeretului nr. 591/1996, in baza Raportutui Direcjiei Generale de Reglementiri si Atestari Tehnice, Ministrul Lucririlor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN: Art.1. Se aproba reglementarea "Ghid practic privind tehnologia de executie a pilojilor pentru fundajii" indicativ GE - 029 -97. Art.2. Reglementarea menfionati la art.1 se publica in Buletinul Construcjiilor si intra in vigoare la data publicarii Ar.3. Direcia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA 48 UCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARIL TERITORIULUL - MLPAT DIRECTIA COORDONARE CERCETARE-STHUNTIFICA $I R EMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTH GHID PRACTIC PRIVIND TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A PILOTILOR PENTRU FUNDATII INDICATIV GE029 - 97 MINISTERL ~ Elaborat de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTIL $1 ECONOMIA CONSTRUCTHLOR - INCERC Director general: Dr.ing. Paul Popescu ntul Structuri si Inginerie Seismicd Prof.dr.ing. Augustin Popescu Coordonator stiimifie: Prof.dr.ing.Dan Ghiocet Sef Laborator G.F.: Conf.dr.ing. Maria Stefainica Responsabil tucrare: Conf.dr.ing. Maria Stefan ~ in colaborare wu UNIVERSITATES TEUNICA DE CONSTRUCTIL BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA $I FUNDATII PROF.DR.ING. IACINT MANOLIU UNIVERSITATEA "POLITEHNICA” TIMISOARA, DEPARTAMENTUL DE INGINERIE GEOTEHNICA PROF.DR.ING.TADEUS SCHEIN Avizal de: DIRECTIA COORDONARE CERCETARE S$TIUNTIFICA SI REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIE Director: Ing. Octavian Manoiu Responsabil de lucrare MLPAT: Ing.Nicolac Radu 49 CUPRINS pag. 1. GENERALITATI.DEFINITIL.CLASIFICARE ........ 51 2. DOMENIUL DE UTILIZARE ....... cee 5S 3. CERINTE $I CRITERI DE PERFORMANTA. . 56 4. MATERIALE FOLOSITE.CONFECTIONARE . . 61 5. PROCEDEE PRELIMINARE DE REALIZARE A PILOTILOR ....... 64 6, EXECUTAREA LUCRARILOR DE INFIGERE A PILOTILOR PREFABRICATI : 68 7, EXECUTAREA PILOTILOR FORATI . : 4 8. EXECUTAREA PILOTILOR REALIZATI PE LOC PRIN VIBRARE ...........-.-05 . 88 9. EXECUTAREA PILOTILOR FRANK... 0... .. 9 10.CONTROLUL $f EVIDENTA LUCRARILOR DE PILOTAI : 7 11. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE PILOTAS «2.0.2.0 0 eee eee ee eee ee. 102 12. MASURI DE TEHNICA SECURITATI MUNCI 107 13. MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI ........ 110 ANEXA 1 ANEXA 2. ANEXA3... ANEXA 4... ANEXA 5. ANEXA 6. ANEXA 7. ANEXA 8. LISTA REGLEMENTARILOR LA CARE SE FAC REFERIRI iN TEXT ... 12 50 GHID PRACTIC PRIVIND TEHNOLOGIA DE |Indicativ: GE-029.97 EXECUTIE A PILOJILOR PENTRU jinlocuieste: C 160-75 FUNDATIE 1. GENERALITATI. DEFINITIL. CLASIFICARE 1.1, Prezentul ghid practic se aplic’ la alcituirea si executarea pilotilor de beton, beton armat sau beton precomprimat pentru executarea fundatiilor de addncime la toate tipurile de constructii. Pentru lucrfrile de poduri, constructii hidrotehnice, alte lucriri de arta speciale, prevederile prezentului ghid practic se vor completa de c&tre proiectant prin caiete de sarcini continand condifiile suplimentare specifice lucr&rii respective. 1.2. Pilojii sunt elemente structurale de fundare de adancime caracterizate printr-un raport mare intre lungimea 1 si latura (diametrul) d, in general 1/d> 20. 1.3, Prin figa pilotului se ingelege portiunea ingropatt in pmant a acestuia prin care se transmite terenului sarcina dati de suprastructura constructiei. 1.4, Pilojii reprezinti o fundatie de adncime realizata prin mijloace mecanizate. 1.5, Refuzul la batere a unui pilot este infigerea medie final a Jui masuraté sub o serie de 10 lovituri de berbec executate in conditiile normale de batere a pilotului, Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE IN CONSTRUCT $I ECONOMIA CONSTRUCTHLOR - INCERC - in colaborare cu: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTI- UTCB - BUCURESTI |LUCRARILOR PUBLICE. ISI AMENAJARIT TERITORIULUI -MLPAT cu ordinul nr-S5 din 11.03.97 51 1.6, Prefungitor. pilot tals sau fetid este un clement ajauator din, metal Hixat pe capal pilotului, fa pilotin infipti prin batere, pentru at nite infigerea Lut sub nivelu) pkittormer de batere 1.7. Pilogit foray tubaqi se executa cu ajutorul une coloane metalice aledtuit’ din tronsoane de tuburi eu lungimea de 2,..8m. ysime 4.6mm si diametre variabile. LS Careasa de armiitur’ este ansamblul de ofel-beton rezultat dis Calculul de revistenté efeetuat de proiectant dupa normele in Sigeate. cu care se armeaza pilotul LY, Distanticti sau centrart sunt piese io general din beton iemat. sab form de role, montatti pe carease de armatur’, ere at inteoducerca ei in foraj inaimie de betonare: ve CAmaya pierduts sau teaed este un tub de opel subtire mint dupa turmarea hetonulut und in ph Ji). Coloana sau burkin de betomare este un tu de atel nuit din tronsvane destinate turniirit betonului in corpul piletulu borat Clasifiearea pilotilor 1.12. Dupa modul de tansmitere in teren a incivedrit avtale se deorehese doud tipuri de pileti: pilot purtditori pe vari si pilow Hotanti 1.12.1 Pilotii purtatori pe vet sunt cei fa care piborul patrundle Cu \arful intr-un strat practie incompresibil (picirisuri si nisipuri indesate, argile lari. marne, roci senustangoase sau stmeoase ele. intr 2 pilotulii se transite 2) ineareare Tit aeest caz se admite prin presiunea p le contactal bavei eu terenul 52 1.12.2. PHloui flotany sunt cei la care bava sau vartal pélotilor se opreste inte-un strat compresibil. La acest tip de pilot inedrearca aval se transmite la teren preponderent prin trecarea Taierala: si partial prin contactul terenulur eu baz 1.13. Dup& modu de executic, pilofii se clasific’ in pilogi prelabricati si piloti executati pe Loe, 113.1, Pilotii pretabricag sunt piloti de lemn, metal. beton armmat sau beton peecomprimat. care se confeetioneazi in intreprinderi de: pretabricate sau pe santier, sunt transport 1a locul de punere in oper gi infipt: in pamant prin batere, vibrare, vibropresare sau ingurubare. 113.2. Pilowii executati pe Joe sunt pilojii la care vorpul pilotulus se realizeasa prim turnarea betonulut intr v gaurd lormata pe Joel vintorulut pilot uri, se_deosehese 113.3. Dupa procedeul de realizare & g itogi exccutati pe lee prin batere, prin vibrare sau prin forare, (ra uth) Saw cu tuba recuperabil sau nerecuperabil. sau torat in uscat hiu istredel? sau cu o eupy Chen’ sa care poate Hi executal cu bur cu niorod bentomitie. aur il are ivare 114, Dupa etvetul pe care procedeul de r asupre terenului din jur. pilot se impart in pilot de inde pilon de disloeuire ere JAA. Pilot de indesare sunt pilowit la eare prin in pilotului dla piloqn prefabnieatiy sau prin realivarea forfata a gaurit Crd ccacearea pamantului Ua piletii executati pe log prin bare sau Sibrare? se produce compactarea pAmintului din jurul gi de ia bast pilotului i uneori chiar ridicarea supratetel terenalui in cavul pamanturiior argiloase. 53 1.14.2. Pilofii de dislocuire sunt piloyi 1a care se dislocuieste (indeparteazd) prin forare un volum de pimant egal cu volumul pilotului, neafectandu-se prin aceasta in mod normal starea terenului din jur. 1.15. Dupa materialul din care sunt alc&tuiti piloyii se clasifica in piloti de lemn, metal, beton simplu, beton armat si beton precomprimat. 1.16. Dupa modul de variatie al secjiunii transversale se deosebese piloti cu sectiune constant’ pe toat lungimea figei 51 piloti cu sectiune variabild la care aceasta se modifica pe lungimea tisei sau la baza pilotului. 1.17. Fundajiile pe pilofi pentru constructii sunt aledtuite din dou’ piri principale: a) pilofii care pot fi verticali sau inelinafi; b) radicrul sau reteaua de grinzi care solidarizeazi capetele pilotilor si transmite totodata la piloti incarc&rile date de constructie Dupi pozitia radierului fafa de suprafata terenului se deosebesc: ~ fundatii cu radier jos, la care radierul este in totalitate sau partial ingropat in teren; + fundafie cu radier inalt la care talpa radierului se afl deasupra terenului. 1.18. Executarea fundatiilor pe piloji se face pe baz de proiect de execute, intocmit conform STAS 2561/3-83 si STAS 2561/4-90. Stabilirea definitiva a capacititii portante a pilogilor se face prin incarcari de proba, efectuate conform STAS 2561/2-83. Clasificarea si terminologia pentru piloti se face conform STAS 2561/1-85. 1.19. Prezentul ghid nu se aplic& ia alestuirea si executarea minipilofilor care se executi conform indrum&orului technic C 245- 93. 54 2. DOMENIUL DE UTILIZARE 2.1, Solugia fundarii pe pilogi la construcyii se adopta in cazul in care terenul bun de fundare se gaseste la adancime mare, iar inctrciile date de constructie sunt mari, Utilizarea pilojilor este in general legati de existenfa la suprafaja terenului a unor strate puternic compresibile. Se urmireste in general coborirea pilotilor pana Ia un strat practic incompresibil pentru ca pilofii si fie purtétori pe vart. Dac’ pang la adancimi accesibile cu utilajele disponibile nu se intalneste un strat de baza incompresibil se folosesc pilotii flotanti 2.2. Adoptarea solutiei de fundare pe piloti se face numai in baza unui studiu tehnico-economic prin care si se demonstreze ci aceasta solutie este mai avantajoasa prin comparatie cu alte soluyii de fundare directa de suprafafi pe teren natural sau pe teren imbunatayit. Uneori folosirea pilotilor la constructii civile sau industriale este justificaté pentru a se evita tasirile mari, In cazul podurilor gi viaductelor pilotii sunt folositi mult mai freevent datorit& stratificatie’ terenului alcatuit din p&manturi necoezive, cu nivel ridicat al apet subterane si a pericolului de afuiere a terenului de fundare la viituri mari ale apelor. 2.3. La construgtiile hidrotzhnice portuare, platforme de foraj marin, folosirea pe scar larg’ a pilotilor se datoreaz’ atat condiiilor dificile de fundare din amplasanentele acestor construcgii, cat sia incarcarilor verticale si orizontale foarte mari. 2.4, In cazul executarii unor lucrri amplasate in condijii foarte dificile de teren cu transmitere de incdrc3ri mari a construciiilor ca cele mentionate la pet.2.3 fundarea pe piloji sau coloane de beton armat apare ca neaparat necesara, deoarece fundarea directa in acest caz este practic imposibila. 55 2.5, Pundatiile pe pilort constau din pilot intipti sau tormugi an pamént, care sunt legati ine © Ja partea supcriara primtr-an ralier sau retele de grinzi din beton armat, care preiau incireariie de la construgtie §1 prin intermediut pilotitor le Wansmit terenuiui 3. CERIN SUCRE RIDE PERFORMANTA 3.1. Prevemtul ghid practic se refera la aledtuires 1 tehnotoens de exceutic a pilotilor pentey tundajie pentru tipurile urmitoare a) pilotipretabrieai infipti in teren prin batere, vibrare sau ingurubare: Dy piloyi exeeutati pe toe prin ~ Forare - vibrare, vibropresare percutic (pilogi Frank. 3.1.1, Pilofii prefabricati infipti. prin atere, vibrare sau vibropresare se pot executd cu ajutorul unor utilaje construite special pentru tehnologia corespunzitoare de batere.vibrare sau vibropresare cu anumite perlormante cerute de dimensiunile si greutatea pilotilor si de natura terenului in care urmeava si lie intipti 3.1.2. Pilogii din beton armat executati pe Jog prin lorare se pat excoula firvi tub metiliv sau cu tub metalic de proteeiie pierdut saat recuperabil 3.1.3. Pilouii executati fra tub metalic pot fi exeeutat in usc in pamanturi coczive firdapa la care se mentin peretii vertical sau cu ajutorul circulauei de noroi bemtonitic in eazul in care petetii se surpa in timpul forarii 56 a) Pilofi prefabricayi 3.2. Pilojii prefabricati pot ti confectionati din lemn, metal, din beton armat sau beton precomprimat si pilofi tubulari din beton armat realizafi prin centrifugare. 3.3. Pilotii de lemn se folosese in prezent foarte rar si in general pentru realizarea unor construcfii provizorii 3.4, Pilofii metalici sunt de diferite tipuri: pilofi cu profil H. pilofi constanfi si pilofi tubulari. Avantajele acestor pilofi sunt: greutate redusi in comparafie cu pilojii din beton armat si inadire relativ simpl& prin sudarea tronsoanelor succesive , ceea ce permite objinerea de lungimi mari necesare atingerii stratului portant. Principalele dezavantaje ale pilofilor metalici sunt consumal ridicat de ofel si degradarea rapida prin coroziune la umezeali mai ales in pamanturi cu agresivitate mare. Pilojii metalici ca gi pilofii de len sunt foarte putin folosigi la noi in jar motiv pentru care nu fac obiectul prezentului ghid practic ei find amintiti aici numai ca tipari de pilofi prefabricari.. 3.5. Pilojii prefabricafi conféctionati din beton armat sau beton precomprimat sunt folositi pe scar larga la noi in fara la lucrari de construcfii, motiv pentru care vor fi tratati corespunzator in prezenta reglementare tehnic’ Sectiunea transversala a pilojilor din beton armat si beton precomprimat este de obicei p&traté, dar ei pot avea gi sectiune

You might also like