1974 Apostol (Bucuresti)

o
INTRU SLAVA SFINTEI Șl CELEI l> E O FIINȚA

și de viața făcătoarei și nedesi>ărțitii treimi
A
J
APOSTO.. *
TIPĂRIT ACUM A DOUA OARA

<81
ÎN ZILELE PĂSTORIEI
PREA FERICITULUI PATRIARH
JUSTINIAN ț
c
CU APROBAREA SFÎNTULUI SINOD
AL BISERICII ORTODOXE ROMANE
6
o
CC
7
■ »
BUCUREȘTI
EDITURA INSTITUI ULUI BIBLIC Șl DE MISIUNE ORTODOXA
7
x-:»X‘Xv:-x*:-x<<<<-X‘X’:v:<<%::::*X::::f<::x:>::::x:‘··· * · ·........................................................................................................................... .....................
.v.%w.sv.Wa%w.v.v.w.<»X*X«XC.X.!.%X.!.%%S·
***
*
«A«4
4• ·**
444
•A
A
· A
AA44
·
* jA44 4A
» 4 · 4 * 4 A · 4 A · 4 · 4 • •••••••••^■A··
-:WȘBBÎ»!W:
iB
* ••♦•••••♦4‘*
.4%
%y4 <*
4
\ %%
V %V
V/4
\%
»>
• 4 4 4 44444 4444A4A4 444 4 4 4 4 4 ··«’··<■··■

*
·.·.
*
K
>%y4y4V4\%v.
4
X ^>X«V4
-
<
/•>S>^>y
•»
·
* ·A**
-V *4 % A
S
* *
4 4 a·»
»
* »
* a* J
‘•••VaVaVaVaVAVaVaVAVaWaVaViVaV.
·
!
*
*4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 * 4 · · 4 4 4 4 4 A 4 4 · * ·
*
A · A ■
4 4 4 4 * 4 4 4 4 4 4444444*
4· · • •• ♦ • •W»W··-’
• 4 A A 4 4 4 4 * 4 44 · ♦ 4 4 4 4 4 • ••••4··· »·^
* -
·········
*»»
* ·,· 4 4 4 4 4 4 4 * « 4 4 4 4 » 4 ^
»
*
A
4 4 * A 4 · 44 * *
444 4· 44444444444 I *
· · A * VAa
*
^
4 4 4 4 4 · 4 4 · 4 4 9 4 4 * 4 4 4 4 4 4 4 ·· ♦♦ · « ·
* ··
.
*
·
• * ·
»444»4
•••••••••■4 4 4 4 4 4 4 4 * * ’■’.
·’··
• * •44«44
·
444«4444444· «4 ·♦»♦’···»··/
4444·♦*444444*4444 * 4 A 4 4 4 4 *44*4 *44449 4444*
·4444» A
· «•«••••a a 1
· a*A *
•44 * 44444444444444 999999999 999 A a* A a
• 4 4 ♦ 4 4 4 4 » 9 9 9 9 · 4 4 * * · 4 4 ·»
* 44 4 4 ·4·A *
·
9 9 9 9 9 9 9 9 9 * »4444A
444
4 444 4 4 a · · a a a* .
• * 9 9 9 4 4 4 4 4 4 4 4 4444 *
4·· 9 9 9 9 4 4 4 4 4 4 *
• 44· * •••••••••44 4 4 4 4 9 4 · 9 9 9 · 99 » · ■ a’
4 4 4 4 9 4 · 4 4 4 4 4 4 ·,· · 4 4 A · * 4 4 * 4 4 4 4 4 4 4 4 *
• 4 · ••••••«••••••••••444444 4 ·· 4 9 4 4
444 444«4444444«·····
····
* ·
*
»······
4 4 9 9 9999999999999999999999 4 * 4 4 4^4 »
*
■4
4
* 4 9 9 9 9 4 4 4 4 * 4 4 4 4 9 4 4 · 4 4 9 9 4 4 4 4 4 4 * a 4
4 4 4 4 4A4444444 4,4 •4»44444444· *
·· **
4 ·
» 9 9 4444444444444A·········· 4 4 4 4 9 9 9
• 4 4* 4 444 999 44 * •444
4 444
4A 9* 4 9999
f 9 9 9 9 9 9 9 9 4 4 4 4 * · 4 4 9 9 A 9 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 « 4 *
4 4 9 9 · ** *
4 · 4 9 9 9 4* 4 4 4 4 4 4 4,4 4 · 4 * · · » · **
.fB
» 4 4 4 4 4 4 44 * A··
·········· 4,4 4444
4
* 4·
» 4 A · 9 9 9 9 9 999999999999 9 9 99999999 4 4 *
4 4 * 44 444 ♦ ♦ · 4 » * ·
A»···»·· A 4 9 9 A 4 4 4
9 9 9 9 9 4 4 4 · 4 •••••••••4444
444
* 9 9 9 9 9 9 9
• 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 ·’· 4 4 4 4 4 · 44 ·
*
• · 9 9 9 9 99 999999999999999 * ,· 44
* 999
9 9 4 4 < 4 * 4 A 9 9 9 9 4 * ••••4 *
»4444444····»·
• 4 4 * *
4 4 4 * 4 4 ■ 99 ** *
44
44444444
• 4 4 4 4 «4 4
4 4 4 4 4 4 4 * 4 4 A 4 4 4 4 4 4 4 * 4 4 4 4 · * 4 4 9 9 9 9 9 9 9 I
A 4 9 4 * 4 4 ·· 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 * · 4 4 4 · 9 9 4 4 ·,· 4 4 4 ·
• 9 9 9 9 9 9 9 9 4 9 9 9 4 4 4 4 * 4 · *
4 4·
•4444
4 4 < 4
• 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 44444 44
** 4 ·,♦,·_· 9 9 9 9 4 4 4
» 4 4 4 4 4 ♦•44A44»4····
*
········· 4,4 4,4 4 * 4
• 4 4 « 9 9 9 4 4 4 * ** *
A···
· ·
···
········
*
» ··········
4 * 4 4 444444444444444A444·
*
4
*
» »······· 9 9 9 9 ·
■
* 44 4
*
444
« 4 * 4 * 4 4 4 * · 4 4 4 4 9 9 · 9 9 9 9 4 4 4444
444 *,4 *
4 » 4 4 4 4 4 9 94 · 4
• 4* 4 4444 44 44 444 A 4 •••••••••••444»44»4·
•
4
* 4 4 4 4 4 * 4 4 4 4 4 * 44 444
**
■· 4444 99 * 4444
·
•44 4 * 4 •■•••444 9 9999 999 99 99999999 99 9 9 99 9
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 4 4 · ♦ 9 · * 4 4 * «
• 4 4 *
· « 4 4 4 4 4 4 4 4 4 < 4444 444
* *
4 4 44A4444·······
4 4* 4 ·* 4 4 4 * 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 ·,· 4 ·♦, *
,· 4A
44
«
*
.44 4 4 * 4 4 4 4 4 4 44 4 9 * 4444
·
4
** 44444·
4444
«A * fl
4
» 4 4 4 4 4 * · 4 4 · 4 4 4 4 4 · * 4 4 * 44
4
» 4
4»4
44
«
4
*
■ iA
» 4 4 ·· 4 4 « 4 4 4 4 9 9 9 4444 *
**
444444···
····
••a*a* 4 · · 4 4 4 4 4 4 * 4 4 4 ** · 4 4 * 4 · 4 4 4 4 4 4 4 4 * 4 4 4 4 9 4 4 4 4 *
•*A A 4
* ***
· 4 4 4 4 4 4 · 9 9 9 4 4 4 4 * 4 ·
•••444444
444
44
V4%
.•.•.•♦♦•♦•••V4%
4
*
**
V SS%
\%
4y4V····
%***
%
* ···♦······
4
*
· ·
A
»
* ·
♦*
4
■
»
* A·
*
****
·
A
X
4
•.•X«
>*
W4
* %y4»VAV4
%%
4:A%V4S
4 4 4·· 4444
*
··· ·,·,· « A A A 4 4 A 44444444444·*
•XvXvX ’Xv.v.X.X ·
♦
44
•
* 4 4 4 4 · 4,4,
*
,· ·«· • 4 · 4 4a »4A4A4A44
44A44444»444·
*
44B
**
4 4 4 4 4 · 4 4 4,4 A A ♦ ·_♦ • * ■ eA
* A 9 9 A 4 9 9 9 9 9 9 4 * * 4 4 •••••♦•••4A444·
4
*
*4 9 4 · · 4 ·_·.· 4 4,· x-x*x*x*x*x*x:x· • 4 4 4 4 4 A 4 44 «44 ·♦ 4444 4 * 999 999 4 ·, * * · 99
4 4 4 4· *··
A·»·· •
4
* A A 4 4 9 4 A 4 4 4 4 ** A
•444
4
* A44444
4····
4
*
A
*A 4 A 4
*
A 4 4 4 · tf 4 · 4 9 A •44A4A44·······
*
’4
· ’· 4 *44 ····»♦
* 9999 4 44 4AA44444· · ,·
*
·
*
4 *
4 4 *
·
4 4 A 4 4A444A44444444444·
**X*X*X*X*X*X *
*·
· 4 4
* 4
*
A 4 4 · 4 4 4 4 4 4 44·······
··»···
*
••
4
* W··· 4 *
· *
4 4 4 4 4 · 4 4 4 4 4 4444444A··
·····♦-■·
*
·· 4 4 A A 4 44 4 4 9 9 999 4 · ** 44
* 4 *.·
·····♦♦♦♦·· · · ·
♦··♦······♦ ♦ · · · • 4 A * 4 « · 9 4 4 ••••••••••4»A4
44444
*
•
4
* * 4 4 4 4 4 4 4 * 4 9 9 4 4 4 4 444444A4···
4 4 ··♦··♦·· *_·-·
»•
4 · ♦ ♦ · · · 4 4 · ·,·,· ·
** ······
* *44 4 4 4 444*4444*· 44 444444 4·*4···
••4
·
4 4 9 9 9 9 9 9 *
44A4· ,·,· 9 4 A,·
44 4*4*4 ·♦♦♦·♦♦· • 4 4 4 4 * ♦ · • A 4 44 44 ■ * 4 · 99 4 * 4 4 * · 99 4 99 4 4 4 ·,·
• 4 4 4 4 4 4 • *
A **
*
A··········
· ***
»··
♦*·*♦»’···♦*· ♦ ♦ * ♦ ♦ ·
•
*
4 4 4 4 44 4444A···· * .? 9 9 · 4 ·
··· · ♦ · ♦ 4 ·.·,·,· 4, • 4 · ■••••4A444··
* .9 9 9 9 9^9 9 9 9 9.9
*
9 9 9 **444444
*
444
444444A444A 4 ·
·····*· ♦ « · · · ♦ 1 ·
** 99999999999999999999999 A, *
4
* 4 4 4 ·····♦ 4 A 4 4 * 44A444444 * ,·
·.·.··%%%Wa%>%%y. a*· *
4 A
·
* 9 9 9 9 9 999999999999999
* a*
• 4 4 A 4 4 · A4 9 9 9 9 99999999999999
X<<<<vXvXv.v.\v.%v.v.v.·.
•:*x-:%?<:x*x<*x%·.
w.w.v.v»%w,%w.v.v.v.x
a . a a’#· a « · ···»····♦
*
***
·
‘ ♦•♦••A ·
-· · ** · · ··· 4% *
·
44·
*
4 ·
* ··
«A·· ·.» 4 · •••♦
.4
* ·
4 4 4 4 A 4 4 4 4 9 99999999 ·.·, * 4 * ·,·
*
·
*· 4 4 4 4 4 4»AA«44···
·····
*
•· 4
*
A 999 99 9 999 9999999999·
A
*
•A»44444444 4,4 4 4,4 4,4 99·
• · ••••••44444A4444A94·
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9999
9999
* 9 ·
9 9 9 9 9 9 * 4 4 4 4 *4 4
4·
444
• 4 · 4 4 4*·· · 4 4 4 4 4 4 4 4 ·,«
·· 4 4 4 •••••A44444444·
A 4 4 * 4 4 4 4 A 44444···· ·,·
• 4 · 4 · · · 4 ♦,· * 4 4 9 9 9 9 9 ·,·,
••••••••••4
■ *
44···
·
4·
*
44 A 4 4 4 · · 99 ·····,·
• 4
*
· 4
*
· 4
··· ·,· 4 ■ ·_·,
*
!1IF
>4 4 · 4»4·········· ·,·
9 9 9 9 9 9 9 9 9999999
999
*
.·.·.·.·.·.·.
*
•Xsv.vXv.v.
•.•.•.•.•.••♦.•♦v.v.sv.v.
•X<v,v.v.w.%%·
4 4 4 ·,4444*4
•444 *,♦,*,4,4,4 ■ » 4 4 4 4 4 4 4 9 9 9 9 9 ·
4*·*·*·*♦*·*♦*♦*♦.♦ *
• · 44444444 4·
■ ••••444
4
* ·,«
• 4 4 4 4 4 * 4 4 · 4 4
XX*Xv.v< • •4···· ♦
**
·····.·· VaV.W
·"
*
*4 ***
**
··· · ·
• 4 ·♦···***
X»Xs·.·.·.·.·. • 4 4 4 4 *
,· ·,·,♦.·-·
’X<
: ·
*
X
••*4 4 · ♦ · ♦ · ·,
%··%'♦*·······*· XX-X-XxX;:
,4444A
4
*• 4···
·
*
4 4 4 · A ♦,·-·-·
4*4*4 · ·
A A 4 A 4 4 ·· 4,
• 4*4*4 4 4 4··· 4 4 · A · ·
• *
•■••
4A4··
• 4 ····♦♦ ♦ · ♦> *
’•••••••••X’X-Xv
4 4 4 4 · · ·.·.·.*>
X*X<X»X«X· 1
4
* AA44444· ··
• 9 4 · ··♦·.·a* a*a
····%·····♦♦··»
A*· · · · · ♦ ,<.· · ·. • 9 *
··.·.·.
9·,♦·.
44··*··· ••♦•♦
·
A
****
4
*
xxx:x:::X·
• 4 4 4 · A ♦ · ♦,« ·
:W:¥:Wîâ
4 4*···· · · *^·-
• 4 4 ♦ 4,4· · · ♦*·
4*44♦4 4 ·*>♦-♦
iff:
:¥:
fiii?
iifB 4 4·
A•4
*
••••'••••*X‘X*Xs·
• ·-·
4 4 4 ·
*.·····
·
;·>;··
* ·♦··· ···♦·· *
·· **
·
XvX*X»X·.·.·.·.·.%:·
··:·
. ·»
*
■ii
1 A · 4
•aXÎSS??:::^
*
»
· · ••••WtVAXv/iV
■■
····
·*-
*
**»···
···· · · · 94 · 4 «
X:X-.XXX·.’
, x
*
. y.x<«x·: . v
axx*-·-·'
:f: •44 ·.■_·
?& .*·*·’«··
■Ulii»
«■■■li.
. » 4 ·
>x*xx··
A ·’·* ♦ ·.·.*
•’44*-·.·
■ A 4 4
.*·*···’· ♦ · · ·
• 9 ·.·
SFÎNTUL EVANGHELIST LUCA

Kf
E»
»
Kt
*
E
6?
K4
*
E
Kf
EX
K
*;
EX3
Kfà
EX3
Kf)A
Ex3
KW
EXÎ
K4N
ex4
Kf))
EXÎ
»a
kl^
Eâ«
Kf>)
EX3
kf>)
|
ÎN SFÎNTA ȘI MAREA DUMINICĂ
»«
A PAȘTILOR
I
LA LITURGHIE
Prochimen, glasul al 8-lea
Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim
întru ea.
Stih: Lăudați pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.
DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:

(I, 1-8)
n cartea cea dintîi nă cu ei, le-a poruncit să nu se
am scris, o Teofile, depărteze de Ierusalim, ci să
despre toate cîte a aștepte făgăduința Tatălui, pe
făcut și a învățat care, a zis El, ați auzit-o de la
Iisus, de la început Mine. Că Ioan a botezat cu apă,
pînă în ziua cînd iar voi în curînd, după aceste
S-a înălțat la cer, după ce prin zile, vă veți boteza cu Duhul
Duhul Sfînt a dat poruncile Sa Sfînt. Atunci ucenicii care erau
le Apostolilor, pe care i-a ales. adunați acolo L-au întrebat și
După patima Sa, Iisus li S-a au zis: Doamne, oare, în vre
arătat pe Sine viu, prin multe mea aceasta vei așeza Tu, la
semne doveditoare, și li S-a fă loc, împărăția lui Israel? Iar
cut văzut timp de patruzeci de El le-a spus: Nu este al vostru
zile, vorbindu-le despre cele ca să știți vremurile sau soroa
privitoare la împărăția lui cele pe care Tatăl le-a pus în
Dumnezeu. Și cînd era îinpreu- tru a Sa stăpînire. Ci voi, cînd
<1
I
I
va veni Duhul Sfînt asupra I
lim și în toata Iudeea și în Sa-

voastră, veți lua putere și îmi maria și pînă la marginea pă-
1 veți fi Mie martori în Ierusa- mîntului.
Aliluia, glasul al 8-lea:
< 1 · <
Sculîndu-Te vei milui Sionul, că vremea este să-1 miluiești pe el, că a venit vremea.
Stih: Domnul din cer pe pămînt a privit.
L U N I
ÎN SĂPTĂMINA CEA LUMINATĂ
Prochimen, glasul al 8-lea:
In tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la marginile lumii cuvintele lor.
Stih: Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mîinilor Lui o vestește tăria.
(I, 12-17, 21—26)
n zilele acelea, de la i lăuza celor ce L-au prins pe
muntele ce se cheamă Iisus. Acela era numărat între
al Măslinilor și care noi și fusese ales la această
este aproape de Ieru slujbă. Deci trebuie ca unul din
salim, cale de o sîm- acești bărbați care s-au adunat
bâtă, Apostolii s-au întors în cu noi, în tot timpul petrecerii
1,
Ierusalim. Și îndată ce au a- între noi a Domnului Iisus, în-
juns, s-au suit în foișor, unde cepînd de la botezul lui Ioan
locuiau: Petru și Ioan și Iacov pînă la ziua cînd S-a înălțat de
și Andrei, Filip și Toma, Var- la noi, să fie împreună cu noi
toloinei și Matei, Iacov al lui martor al învierii Lui. Atunci
Alfeu și Simon Zelotul și Iuda au pus înainte pe doi: pe Iosif
al lui Iacov. Toți aceștia stăru numit Barsaba, zis și Iustus, și
iau într-un cuget, în rugăciu pe Matia. Și s-au rugat și au
ne, dimpreună cu femeile și cu zis : Tu, Doamne, Cel ce cunoști
Maria, mama lui Iisus, și cu inimile tuturor, arată pe care
frații Lui. în aceste zile, sculîn-
du-se Petru în mijlocul fraților, din aceștia doi l-ai ales, ca să
iar numărul celor strînși acolo ia locul acestei slujiri și al
era ca la o sută douăzeci, a zis: apostoliei de la care Iuda a că
Bărbați frați, se cădea să se zut, ca să meargă în locul lui.
împlinească acea Scriptură pe Deci au aruncat sorți și sorțul
care Sfîntul Duh, prin gura lui a căzut asupra lui Matia și s-a
David, a rostit-o de mai înainte socotit împreună cu cei unspre
despre Iuda, care s-a făcut că zece Apostoli.
Lăudați pe Domnul din ceruri, lăudați-L pe El întru cele înalte.
ÎN SAPTAAUNA LUMINATA 9
M A R T I
ÎN SĂPTĂMÎNA CEA LUMINATĂ

Mărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu
Mîntuitorul meu.
Stih:
căutat spre smerenia roabei Sale, că iată de acum mă vor ferici
toate neamurile.
DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE: .

(II, 14—21)
n zilele acelea, stînd prooroci și cei mai tineri ai

Petru cu cei unspre voștri vor vedea vedenii și bă-
zece, a ridicat glasul trînii voștri vise vor visa. Și în
și le-a zis: Bărbați iu că peste robii Mei și peste roa
dei, și toți cei ce locu- bele Mele voi turna, în acele zi
I
iți în Ierusalim, aceasta să vă
le, din Duhul Meu și vor proo
fie cunoscut, și ascultați cuvin
roci. Și minuni voi face sus în
tele mele că aceștia nu sînt
beți, după cum socotiți voi, cer, și jos pe pămînt semne:
fiindcă este de-abia ceasul al sînge, foc și negură de fum.
treilea din zi. Dar aceasta este Soarele se va schimba în întu
ceea ce s-a spus prin prooro neric și luna în sînge, mai îna
cul Ioil: Iar în zilele din urmă, inte ca să vină ziua Domnului,
zice Domnul, voi turna din Du cea mare și strălucită. Atunci,
hul Meu peste tot trupul și fiii oricine va chema numele Dom
voștri și fiicele voastre vor nului se va mîntui.
Scoală-Te, Doamne, întru odihna Ta, Tu și chivotul sfințirii Tale.
Stih:
Juratu-S-a lui David adevărul, si nu-1 va lepăda.
K*
X \ i
«I
K*
K4
C/k
10 APOSTOL UL
VI 1 E R C U R I
Pomenî-voi numele Tău în tot neamul.
Stih: Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa
părintelui tău.
(II, 22-38)
n zilele acelea, zis-a grăi fără sfială despre strămo
I
I
Petru către popor: șul David, că a murit și s-a în

1
Bărbați israeliteni, as gropat, iar mormîntul lui este

cultați cuvintele aces la noi, pînă in ziua de azi. Dar
tea: pe Iisus Nazari- David, fiind prooroc și știind
neanul, bărbat adeverit între că Dumnezeu i S-a jurat cu ju-
voi de Dumnezeu, prin puteri, rămînt să așeze pe tronu-i din
prin minuni și prin semne pe rodul coapselor lui, mai înain
care le-a făcut prin El Dumne te văzînd el, a vorbit despre în
zeu în mijlocul vostru, după vierea lui Hristos: că n-a fost
cum voi înșivă știți, pe Acesta, lăsat în iad sufletul Lui și nici
fiind dat, după sfatul cel rîndu- trupul Lui n-a văzut putreziciu
it și după știința cea dinainte a ne. Dumnezeu a înviat pe Acest
lui Dumnezeu, voi L-ați luat și, Iisus, pentru Care noi toți sîn-
răstignindu-L, prin mîinile ce tem martori. Deci, înălțîndu-Se
lor fără de lege, L-ați omorît. prin dreapta lui Dumnezeu și
Dar Dumnezeu L-a înviat, dez- primind de la Tatăl făgăduința
legînd durerile morții, întrucît Duhului Sfînt, L-a revărsat pe
nu era cu putință ca El să fie ți Acesta, cum vedeți și auziți voi
nut de moarte. Căci David zice
despre El: Pururea am văzut pe acum. Căci David nu s-a suit la
Domnul înaintea mea, că El este ceruri, dar el a zis: Zis-a Dom
de-a dreapta mea, ca să nu mă nul Domnului meu: șezi de-a
clatin. De aceea s-a bucurat ini dreapta Mea, pînă ce voi pune
ma mea și s-a desfătat limba pe vrăjmașii Tăi așternut pi
mea; chiar și trupul meu se va cioarelor Tale. Cu neclintire să
odihni întru nădejde. Căci nu știe deci toată casa lui Israel
vei lăsa sufletul meu în iad, nici că Dumnezeu pe Acest Iisus, pe
nu vei da pe cel sfînt al Tău să Care voi L-ați răstignit, L-a fă
vadă stricăciune. Făcutu-mi-ai cut Domn și Hristos. Auzind ei
cunoscute căile vieții; cu fața acestea, au fost pătrunși la ini
Ta mă vei umple de bucurie. mă și au zis lui Petru și celor
Bărbați frați, cuvine-se a vă lalți Apostoli: Bărbaților și fra- I
ÎN SAP I AMINA LUMINATĂ H
ților, ce să facem? Petru le-a mele lui Iisus Hristos, spre ier
răspuns: Pocăiți-vă! Și să se tarea păcatelor voastre și veți
boteze fiecare dintre voi în nu- primi darul Duhului Sfînt.
Mărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu
Mîntuitorul meu.
.1 o I
ÎN SĂPTĂM1NA CEA LUMINATĂ
Cîntați Dumnezeului nostru, cîntați; cîntați împăratului nostru, cîntați.
Stih:
Popoare bateți din palme, strigați lui Dumnezeu cu glas de bucurie.

(II, 38-43)
n zilele acelea, zis-a | zicînd: Mîntuiți-vă de neamul
Petru către popor: Po-
oo
acesta abătut de la Dumnezeu.

căiți-vă! Și să se bote Deci cei ce au primit cuvîntul
ze fiecare dintre voi în lui s-au botezat; și în ziua ace
numele lui Iisus Hris ea s-au adăugat ca la trei mii
tos, spre iertarea păcatelor de suflete. Și stăruiau în învăță
«
voastre și veți primi darul Du tura Apostolilor și în cumine

hului Sfînt. Căci vouă este dată care, în frîngerea pîinii și în
făgăduința și copiilor voștri și
tuturor celor de departe, pe rugăciuni. Și tot sufletul era cu
oricîți îi va chema Domnul prins de teamă, căci multe mi
Dumnezeul nostru. Și prin alte nuni și semne se făceau în Ie
multe vorbe, Petru mărturisea rusalim prin Apostoli, și frică
Evanghelia și-i îndemna pe ei, mare îi stăpînea pe toți.
Sporește și împărătește pentru adevăr.
Stih:
lubit-ai dreptatea și ai urît fărădelegea.
W,.·*
- A \ -A >
7 5 V IN E R t * · V Î* ·
â
■ ÎN ‘SĂPTĂMÎNA CEA LUMINATĂ

Prochimen, glasul al 4-lea: 1
Cît s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate îutru înțelepciune le-ai făcut.
Binecuvântează suflete al meu pe Domnul. Doamne, Dumnezeul meu,
măritu-Te-ai foarte.
(ii 1-8)
»
n zilele acelea, Petru și ologul i-a privit cu luare amin
Ioan s-au suit Ia Tem-
I
«
te, așteptînd să capete ceva de
■ piu, pentru rugăciunea la ei. Atunci Petru a zis : Argint
îl din ceasul al nouălea. și aur nu am ; dar ce am, aceea
J Și era un om olog din îți dau: în numele lui Iisus
naștere, pe care-1 aduceau și-l Hristos din Nazaret, scoală-te
puneau în fiecare zi, la poarta și umblă. Și apucîndu-1 de mî-
Templului, zisă Poarta frumoa
să, ca să ceară milostenie de na dreaptă, l-a ridicat și îndată
la cei ce intrau în Templu. picioarele și încheieturile i s-au
Acesta, văzînd pe Petru și pe înzdrăvenit și, sărind, a stat în
Ioan că vor să intre în Templu, picioare și a început să umble.
Ie-a cerut milostenie. Și Petru, Și a intrat cu ei în Templu și
căutînd spre el împreună cu umbla și sărea și lăuda pe Dum
Ioan, a grăit: Uită-te la noi! Iar nezeu. • . ·
Aliluia, glasul al 8-lea: Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
S î M B Ă T A
Domnul este luminarea mea și Mîntuitorul meu. .
Stih: Domnul este apărătorul vieții mele, de cine mă voi înfricoșa?
(III, 11-16)
n zilele acelea, fiindcă a rostit către popor: Bărbați
ologul cel vindecat se · israeliteni, de ce vă minunați de
ținea de Petru și de acest lucru, sau de ce stați cu
Ioan, tot poporul, ui ochii ațintiți la noi, ca și cum
mit, a alergat la ei, în cu a noastră putere sau cucer
pridvorul numit al lui Solo nicie 1-ain fi făcut pe acest om
mon. Iar Petru, văzînd aceasta, să umble? Dumnezeul lui
•4
ÎN SAPTAM1NA LUMINATA 13
Avraam și Dumnezeul lui Isaac I rit pe începătorul vieții, pe Ca-

și Dumnezeul lui Iacov, Dum- re însă Dumnezeu L-a înviat
nezeul părinților noștri a prea- din morți și noi îi sîntem mar-
slăvit pe Fiul Său Iisus, pe Ca- tori. Prin credința în numele
re voi L-ați dat prins și L-ați Lui, pe acesta, pe care îl vedeți
tăgăduit în fața lui Pilat, care și îl cunoașteți, l-a întărit nu-
găsise cu cale să-L libereze. mele lui Iisus și credința cea
Dar voi v-ați lepădat de Cel întru El i-a dat lui, înaintea
sfînt și drept și ați cerut să vă voastră a tuturor, această în-
dăruiască un ucigaș. Ați omo- | tregire a trupului.
I
Domnul a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat.
Stih: Că a întărit lumea, care nu se va clinti.
4
*
►
►
J
D
A DOUA

Mare este Domnul nostru și mare este tăria Lui și priceperea Lui nu are hotar.
Stih: Lăudați pe Domnul, că este bun.

(V, 12—20)
n zilele acelea, prin unul dintre ei. Și se aduna și
mîinile Apostolilor, mulțimea din cetățile dimpre-
se făceau semne și jurul Ierusalimului, aducînd
minuni multe în po bolnavi și bîntuiți de duhuri
por, și erau cu toții, necurate, și toți se tămăduiau.
într-un cuget, în Atunci s-a sculat arhiereul și
pridvorul lui Solomon. Și ni toți cei împreună cu el, care țin
meni dintre ceilalți nu cute de eresul saducheilor, și s-au
za să se alăture de ei, dar po umplut de pizmă. Și au prins pe
porul îi lăuda. Și din ce în ce Apostoli și i-au pus în temnița
mai mult sporeau cei ce cre obștească. Dar un înger al Dom
deau în Domnul, mulțime de nului, în timpul nopții, descuind
bărbați și de femei; așa încît I
porțile temniței și scoțîndu-i a-

scoteau pe cei bolnavi în ulițe fară, le-a poruncit: Mergeți și
t
și-i puneau pe paturi și pe nă- stați în Templu și vorbiți po

sălii, ca, venind Petru, măcar porului toate cuvintele acestei
umbra lui să umbrească pe vre- vieți.
Veniți să ne bucurăm de Domnul.
Stih:
Că Dumnezeu mare este Domnul, și împărat peste tot pămîntul.
1
1
ÎN SĂPTĂMÎNA A II-A DUPĂ PAȘTI 15
L U N 1
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUA DUPĂ PAȘTI
(in, 19—36)
n zilele acelea, Petru a toate cîte vă va spune. Și tot
zis către popor: pocă- sufletul care nu va asculta de
iți-vă și vă întoarceți, Proorocul Acela va fi nimicit
ca să se șteargă păca din popor. Iar toți proorocii de
tele voastre și să vină la Samuil și ceilalți cîți au grăit
de la fața Domnului vremuri de mai înainte au vestit zilele aces
ușurare, trimițînd pe Cel pro tea. Voi sînteți fiii proorocilor
povăduit mai dinainte vouă, pe și ai Legămîntului pe c a r e l-a
Iisus Hristos, pe Care trebuie
să-L primească Cerul pînă la încheiat Dumnezeu cu părinții
anii așezării din nou a tuturor noștri, grăind către Avraam:
celor despre care a grăit Dum Și întru seminția ta se vor bine-
nezeu prin gura sfinților Săi cuvînta toate neamurile pămîn-
prooroci din veac. Moise a zis, tului. Dumnezeu, înviind pe
într-adevăr, către părinți: Fiul Său, L-a trimis întîi la voi,
Domnul Dumnezeu va ridica să vă binecuvînteze, ca fiecare
vouă între frații voștri prooroc să se întoarcă de la răutățile
ca mine. Pe El să-L ascultați, în sale.
M A R Ț 1
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUA DUPĂ PAȘII
(IV, 1-10)
n zilele acelea, cînd tul au crezut, astfel că numărul
Apostolii vorbeau că bărbaților credincioși s-a făcut
tre popor, au venit a- ca la cinci mii. Iar a d o u a zi
supra lor preoții, că s-au strîns laolaltă mai-marii
petenia gărzii Templu lor și bătrînii și cărturarii din
lui și saducheii, fiind tulburați Ierusalim și Anna arhiereul și
că Apostolii învață poporul și Caiafa și loan și Alexandru și
vestesc, întru Iisus, învierea din cîți erau din neamul arhieresc.
morți. Și punînd mîna pe ei, Și i-au adus în mijlocul sine-
i-au pus sub pază, pînă a doua driului și i-au întrebat: Cu ce
zi, căci atunci era seară. însă putere sau într-al cui nume ați
mulți din cei ce auziseră cuvîn- făcut voi aceasta? Atunci Pe-
A
ÎA k'A
16 A I ’ () S 'I' O L U L
tril, umplîndu-se de Duhul Sfînt, tuturor și la tot poporul Israel

le-a vorbit: Mai-mari ai po că în numele lui Iisus Hristos
porului și bătrîni ai lui Israel, Nazarineanul, pe Care voi L-ați
fiindcă noi sîntem astăzi cerce răstignit, dar pe Care Dumne
tați pentru o facere de bine că /
tre un om bolnav, ca să răspun zeu L-a înviat din morți, în nu

dem în ce chip s-a făcut el să mele Lui stă acesta sănătos în
nătos, cunoscut să va fie vouă
* · t
fața voastră!
9 * *
«
9 4
MTER C U R I
*
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUA DUPĂ PAȘTI
4
9 *

(IV, 13-22)
n zilele acelea, văzînd runcim să nu mai vorbească, în
căpeteniile îndrăznea numele acesta, nimănui. Deci,
la lui Petru și a lui cliemîndu-i, le-au poruncit ca
Ioan, erau în mare mi nicidecum să nu mai grăiască,
rare, fiindcă își dădeau nici să mai învețe în numele lui
seama că sînt oameni fără car Iisus. Petru și Ioan, răspunzînd,
te și simpli; dar îi cunoșteau că I
le-au zis: Judecați de este

fuseseră împreună cu Iisus. Și drept înaintea lui Dumnezeu să
văzînd pe omul cel tămăduit ascultăm de voi mai mult decît
stînd cu ei, nimic n-aveau ce să de Dumnezeu. Căci noi nu pu
zică împotrivă, ci le-au porun tem să nu v o r b i m cele ce am
cit să iasă afară din sinedriu și văzut și am auzit. Dar ei, după
s-au sfătuit unii cu alții și au ce i-au amenințat din nou, le-au
zis: Ce vom face acestor oa dat drumul, negăsind nici un
meni? Căci este știut tuturor i
chip cum să-i pedepsească, din
locuitorilor din Ierusalim că pricina poporului, fiindcă toți
printr-înșii s-a făcut o minune i
I
preaslăveau pe Dumnezeu,
cunoscută și nu putem să făgă pentru ceea ce se făcuse. Iar
1
4
duim. Dar ca aceasta să nu se omul cu care se făcuse această

răspîndească mai departe în minune a vindecării avea mai
popor, cu amenințare să le po- i
mult ca patruzeci de ani.
aVSvaxjî 7aV
ÎN SAPTAAHNA A II-A 1XJPA PAȘTI 17
,1 o I

(IV, 23—31)
n zilele acelea, după ce tea aceasta, asupra Sfînt-Fiului
au fost sloboziți, Apos Tău Iisus, pe Care Tu L-ai uns,
tolii au venit la ai lor s-au adunat împreună și Irod
și le-au spus cîte le-au și Ponțiu Pilaf, cu păgînii și cu
vorbit lor arhiereii și neamurile lui Israel, spre a fa
batrinn. Ci ei, auzind, intr-un ce toate cîte mîna Ta și sfatul
cuget au ridicat glasul lor către I Tău mai dinainte au rînduit să
Dumnezeu și au grăit: Stăpîne,
1
fie. Și acum, Doamne, caută

Dumnezeule, Tu care ai făcut spre amenințările lor și dă ro
cerul și pămîntul și marea și bilor Tăi să propovăduiască cu-
toate cele ce sînt într-însele, Tu vîntul Tău cu toată îndrăznea
ești care prin Duhul Sfînt și
prin gura părintelui nostru Da- la, întinzînd dreapta Ta spre
vid, slujitorul Tău, ai zis: Pen vindecare și săvîrșind semne și
tru ce s-au întărîtat neamurile minuni, prin numele Sfînt-Fiu
și popoarele au cugetat cele de lui Tău, Iisus. Și pe cînd se ru
șarte? Ridicatu-s-au împărații gau astfel, locul unde erau adu
pămîntului și stăpînitorii s-au nați s-a cutremurat și s-au um
adunat laolaltă împotriva Dom plut toți de Duhul Sfînt și ves
nului și împotriva Hristosului teau cu îndrăzneală cuvîntul
Său. Căci, cu adevărat, în ceta- lui Dumnezeu.
VINE R 1
(V, 1-11)
n zilele acelea, un om plut Satana inima ta, ca să
oarecare, anume Ana minți tu Duhului Sfînt și să do
nia, cu Safira, femeia sești din prețul țarinei? Dacă
lui, și-au vîndut țari n-o vindeai și rămînea, nu-ți ră-
na și, în înțelegere cu mînea ție ? Și dacă ai vîndut-o,
femeia lui, a oprit din preț, o prețul ei nu era în stăpînirea
parte, iar partea ce a rămas a ta ? Cum de ai pus în inima ta
adus-o și a pus-o la picioarele lucrul acesta? N-ai mințit oa
Apostolilor. Petru a grăit a- menilor, ci lui Dumnezeu. Și
tunci: Anania, pentru ce a um- Anania, auzind aceste vorbe, a
18
căzut și a murit. Și frică mare v-ați învoit voi să ispitiți Duhul

i-a cuprins pe toți ascultătorii. Domnului? Iată picioarele ce
Atunci, sculîndu-se cei tineri, lor ce au îngropat pe bărbatul
au înfășurat pe Anania și, sco- tău sînt la ușă și te vor scoate
țîndu-I afară, l-au îngropat. Și afară și pe tine. Iar Satira a că
după un răstimp, ca de trei cea zut deodată la picioarele lui Pe
suri, a intrat și femeia lui, ne- tru și a murit. Cînd au intrat ti
știind cele întîmplate. Iar Pe nerii, au găsit-o moartă și, sco-
tru a întrebat-o : Spune-mi mie, țînd-o afară, au îngropat-o lin
cu atîta ați vîndut țarina? Iar gă bărbatul său. Și s-a făcut fri 4
Safira a răspuns: Da, cu atîta. că mare peste toată Biserica și

Atunci Petru i-a grăit: De ce peste toți cei ce auzeau acestea.
S î M B A T A
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUA DUPĂ PAȘI I
(V, 21-32)
n zilele acelea, Aposto gărzii cu slujitorii lui și i-a a-
lii au intrat de dimi dus, dar nu cu sila, căci se te
neață în templu și în meau de popor să nu-i omoare
vățau poporul. Ci ve cu pietre. Și aducîndu-i, i-au
nind arhiereul și cei pus în fața sinedriului și arhie
ce erau cu el, au adunat sobo- reul i-a întrebat, z i c î n d : Au
rul și pe toți bătrînii fiilor lui nu v-am poruncit vouă, cu tot
Israel și au trimis la temniță dinadinsul, să nu mai învățați
să-i aducă pe Apostoli. Dar, du- în numele Acesta? Și iată că ați
cîndu-se slujitorii, nu i-au gă umplut Ierusalimul cu învăță
sit în închisoare. Deci s-au în tura voastră și voiți să aduceți
tors și, dînd de veste, le-au asupra noastră sîngele acestui
spus: Temnița am găsit-o în Om! Ci Petru și Apostolii, răs-
cuiată cu toată strășnicia și pe punzînd, au zis : Trebuie să as
paznici stînd la ușă; dar, cînd cultăm pe Dumnezeu mai mult
am descuiat înăuntru n-am gă decît pe oameni. Dumnezeul
sit pe nimeni. Cînd au auzit a- părinților noștri a înviat pe Ii-
ceste cuvinte, căpetenia gărzii sus, pe Care voi L-ați omorît,
Templului și mai-marii preoți spînzurîndu-L pe lemn. Pe A-
lor nu știau ce să creadă des cesta, Dumnezeu, cu dreapta
pre ei și ce poate să fie aceas Sa, L-a înălțat Stăpînitor și
ta. Dar venind cineva, le-a dat Mîntuitor, ca să dea lui Israel
de veste : Iată, oamenii, pe care pocăință și iertarea păcatelor.
i-ați pus în închisoare, sînt în Și pentru acestea sîntem mar 4
Templu, stînd și învățînd po tori noi și Duhul Sfînt, dat de

porul. Atunci s-a dus căpetenia Dumnezeu celor ce-L ascultă.
I
• · wz·
a
a
• ·»·-··."■
<.♦.·»
»:«·
w:
■VA’,··
mC/)'
'W
►V4
I c A
PREIA DU PA PAȘTI, A MIRONOSIȚELOR
Tăria mea și lauda mea este Domnul și mi-a fost mie spre mîntuire.
Certînd, m-a certat Domnul, dar mortii nu m-a dat.

(VI,
n zilele acelea, în- această slujbă; iar noi vom
mulțindu-se uceni stărui în rugăciune și în sluji
cii, eliniștii iudei au I
rea cuvîntului. Sfatul a plăcut
început să murmu întregii adunări și au ales pe
re împotriva evrei Ștefan, bărbat plin de credință
lor că, la împărțirea și de Duh Sfînt, pe Filip, pe Pro-
zilnică de hrană, văduvele lor hor, pe Nicanor, pe Tinion, pe
erau trecute cu vederea. Atunci
cei doisprezece au chemat mul Parmena și pe Nicolae, prozelit
țimea ucenicilor și le-au zis: din Antiohia. Pe aceștia i-au în
Nu este potrivit ca noi, pără fățișat înaintea Apostolilor, ca
sind cuvîntul lui Dumnezeu, să re, după ce s-au rugat, și-au pus
slujim la mese. Drept aceea, mîinile peste ei. Și cuvîntul lui
fraților, căutați șapte bărbați Dumnezeu creștea și numărul
dintre voi, cu nume bun, plini ucenicilor din Ierusalim sporea
de Duhul Sfînt și de înțelepciu foarte și mulțime mare de
ne, pe care noi să-i rînduim la preoți veneau lâ) credință;
Se '£ '■i.Ar't’OjL?
Auză-te Domnul în ziua necazului, scutească-te numele Dumnezeului lui lacob.
Stih: Doamne, mîntuiește pe împăratul și ne auzi pe noi, în orice zi
Te vom chema.
'AVj
I
L U N I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIA DUPĂ PAȘII

1—5, 47-60)
n zilele acelea, Ștefan, sopotamia, mai înainte ca să lo
fiind plin de har și de cuiască în Haran. Și i-a porun
putere, făcea minuni și cit : Ieși din pămîntul tău și din
senine mari în popor. rudeniile tale și vino în pămîn
Atunci, din sinagoga tul pe care ți-1 voi arăta. Atunci
ce se zice a libertinilor și a ci- a ieșit din pămîntul caldeilor
renenilor și a alexandrinilor și și a locuit în Haran. Iar de aco
a celor din Cilicia și din Asia, lo, după moartea tatălui său, l-a
s-au sculat unii și au început să strămutat în această țară, în
se sfădească cu Ștefan. Dar nu care locuiți voi acum. Dar aici
puteau să se măsoare cu înțe nu i-a dat să stăpînească nici
lepciunea și cu duhul cu care un picior de pămînt, iar Solo-
el vorbea. Atunci au pus la cale mon I-a zidit Lui casă. Dar Cel
pe niște oameni, care să zică: preaînalt nu locuiește în clă
Noi l-am auzit spunînd cuvinte diri făcute de mîini omenești,
de hulă împotriva lui Moise și precum zice proorocul: Cerul
a lui Dumnezeu. Și au întărîtat este tronul Meu și pămîntul aș
poporul și pe bătrîni și pe căr ternutul picioarelor Mele. Ce
turari și, năvălind asupră-i, l-au fel de casă veți clădi pentru
luat pe sus și l-au dus la sine- Mine ? — zice Domnul — sau ca
driu. Acolo, au pus martori re este locul odihnei Mele? Au
mincinoși, care au zis: Acest nu mîna Mea a făcut toate aces
om nu contenește cu vorbele tea? Voi cei tari în cerbice și
lui de hulă împotriva locului netăiați împrejur la inimă și la
celui sfînt și împotriva Legii. urechi, voi pururea stați împo
Căci l-am auzit zicînd despre triva Duhului Sfînt, precum pă
I i s u s Nazarineanul că El va rinții voștri, așa și voi! Pe ca
strica locul acesta și va schim re dintre prooroci nu l-au pri
ba datinile pe care le avem pre- gonit părinții voștri? Omorît-
danie de la Moise. Și ațintin- au pe cei ce au v e s t i t de mai
du-și ochii asupra lui Ștefan, înainte sosirea Celui drept, Că
toți cei ce ședeau în sinedriu l
ruia vînzători și ucigași v-ați

au văzut fața lui, ca fața unui făcut acum voi, care ați primit
înger. Atunci arhiereul a între Legea cu rînduială de la îngeri
bat: Adevărate sînt acestea? și n-ați păzit-o ! Auzind ei aces
Iar Ștefan a grăit: Bărbați frați tea, fremătau de furie și scrîș-
și părinți, ascultați! Dumne neau din dinți împotriva Iui.
zeul slavei S-a arătat părintelui Dar Ștefan, fiind plin de Duh
nostru Avraam, cînd era în Me- Sfînt și căutînd la cer, a văzut
_ SĂPTĂMÎXA A III-A DUPĂ PAȘTI
î\ » 21
slava lui Dumnezeu și pe Iisus, pus jos veșmintele, Ia picioare

stînd de-a dreapta lui Dumne le unui tînăr, numit Saul. Și pe
zeu. Atunci a zis: Iată văd ce cînd ucideau cu pietre pe Ște
rurile deschise și pe Fiul Omu fan, acesta se ruga și zicea:
lui stînd de-a dreapta lui Dum Doamne Iisuse, primește duhul
nezeu ! Iar ei, strigînd cu glas meu! Apoi îngenunchind, a
*
mare, și-au astupat urechile și

I
strigat cu voce tare: Doamne,

au năvălit asupra lui toți în- ! nu le socoti lor acest păcat! Și
tr-un cuget. Și după ce l-au scos grăind acestea a adormit. Iar
afară din cetate, au început să-I Saul se învoise la uciderea lui
bată cu pietre. Și martorii și-au Ștefan. 9
M A
ÎN SAPTĂMÎNA A

(VIII, 5—17)
n zilele acelea, Filip, multă vreme, cu vrăjite lui, îi

coborîndu-se într-o ce uimise. Iar cînd au crezut lui
tate a Samariei, propo Filip, care le binevestea despre
văduia pe Hristos. Și împărăția lui Dumnezeu și des
mulțimile erau cu lua pre numele lui Iisus Hristos,
re aminte și în același cuget la bărbați și femei s-au botezat.
cele spuse de către Filip, ascul- Atunci Simon a crezut și el și
tîndu-1 și văzînd semnele pe ca s-a botezat și era mereu cu Fi
re le săvîrșea. Căci din mulți lip. Uitîndu-se Ia seninele și la
care aveați duhuri necurate, J
I marile minuni ce se făceau, era

duhurile răcneau cu putere și peste măsură de mirat. Atunci
ieșeau și mulți slăbănogi și o- l
Apostolii din Ierusalim, auzind

logi se tămăduiau. Deci, în acel
1
l că Samaria a primit cuvîntul lui

oraș era mare bucurie. Dar a- Dumnezeu, au trimis la ei pe
colo era, de mai înainte, un I
Petru și pe Ioan. Aceștia, pogo-
bărbat anume Simon, care era rîndu-se, s-au rugat pentru ei
vrăjitor și amăgea poporul Sa ca să primească Duhul Sfînt,
mariei, zicînd cum că este ci căci nu se pogorîse încă peste
neva de seamă. Și toți, de la mic nici unul din ei, ci erau numai
I
și pînă la mare, ascultau de el botezați în numele Domnului
și ziceau : Aceasta e puterea lui Iisus. Atunci și-au pus mîinile
Dumnezeu, numită cea mare. peste ei și au primit Duhul
Și ascultau de el, fiindcă, de Sfînt.
I
J
i
22 A POSTOLUL
4
M I E R C U R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIA DUPĂ PAȘTI
(VIII 18—25)
I
n zilele acelea, Simon, nezeu. Drept aceea, pocăiește-

dacă a văzut că Duhul te de această răutate a ta și te
Sfînt se dă prin pune roagă lui Dumnezeu, doară ți
rea mîinilor Apostoli se va ierta cugetul inimii tale,
lor, le-a adus bani și căci văd că ești fiere de amă-
le-a zis : Dați-mi și mie puterea i răciune și prins în legăturile
aceasta, ca pe oricine voi pune nedreptății. Simon a răspuns și
mîinile să primească Duhul I a zis : Rugați-vă voi la Domnul
Sfînt. Dar Petru a zis către el:
Banii tăi, cu tine odată, să fie ! pentru mine, ca să nu vină asu-
spre pierzare! Căci ai socotit i pra mea nimic din cele ce ați
că darul lui Dumnezeu se ago ! zis. Iar ei, mărturisind și grăind
nisește cu bani. Tu n-ai parte, cuvîntul lui Dumnezeu, s-au în-
nici moștenire la chemarea a- ■ tors la Ierusalim și în multe
ceasta, pentru că inima ta nu î sate ale samarinenilor au pro-
este dreaptă înaintea lui Dum- i povăduit Evanghelia.
J O I
(VIII, 26-39)
n zilele acelea, îngerul Isaia. Iar Duhul i-a zis lui Filip :
Domnului a grăit către Apropie-te și ține-te de carul
Filip și i-a zis : Scoală- acesta. Și alergînd, Filip l-a a-
- ♦ .
te și mergi spre mia uzit cum citea pe proorocul Isa-
zăzi, pe calea care co ia. Atunci l-a întrebat: înțelegi,
boară de la Ierusalim la Gaza. oare, ce citești ? El a răspuns:
Și s-a sculat și a mers. Și iată un Cum aș putea să înțeleg, de nu
bărbat din Etiopia, famen, ma mă va călăuzi cineva? Și a ru
re dregător al Candachiei, îm gat pe Filip să se urce și să șa
părăteasa Etiopiei, vistiernic dă lîngă el. Iar locul din Scrip
peste toată vistieria ei, care tură pe care-1 citea era acesta:
venise la Ierusalim să se închi Ca un miel care se aduce spre
Să ne, se întorcea acasă și, șezînd junghiere și ca o oaie fără glas
în căruța lui citea pe proorocul înaintea celui ce o tunde, așa
*■
X AxYTâXV-SV ’/a· .. A \ A\/.<1

ÎN SAPTAMÎNA A III-A DUPĂ PAȘTI 23
nu și-a deschis gura Sa. întru apă; ce mă oprește ca să mă bo

smerenia Lui, judecată Lui s-a tez? Filip a rostit: Dacă crezi
ridicat și neamul Lui cine-1 va din toată inima, este cu putin
spune? Că se ridică de pe pă ță. Iar el a r ă s p u n s și a zis :
mînt viața Lui. Și famenul, răs- Cred că lisus Hristos este Fiul
punzînd, a întrebat pe Filip : lui Dumnezeu. Și a poruncit să
Rogu-te, despre cine zice proo
rocul acesta, despre sine ori stea căruța; și s-au pogorît
despre altcineva? Iar Filip, amîndoi în apă, Filip și fame
deschizînd gura sa și pornind nul, și l-a botezat. Iar cînd au
de la scriptura aceasta, i-a bi- ieșit din apă, Duhul Domnului
nevestit Iui pe lisus. Și pe cînd a răpit pe Filip și famenul nu
mergeau pe cale, au ajuns Ia o l-a mai văzut. Ci el s-a dus în
apă; iar famenul a zis: Iată calea lui cu bucurie.
9
V I N I R [

(VIII, 40, IX, 1 — 19)
n zilele acelea, Filip s-a pe Care tu ÎI prigonești. Greu

aflat în Azot; și, mer- îți este să izbești în țepușă cu
gînd, binevestea în piciorul. Ci el, tremurînd și fi
toate cetățile, pînă ce ind îngrozit a răspuns: Doam
a sosit la Cezareea. In ne, ce voiești să fac ? Iar Dom
vremea aceasta, Saul sufiînd nul i-a grăit: Scoală-te și intră
mereu amenințare și omor îm în cetate și ți se va spune ție ce
potriva ucenicilor Domnului, trebuie să faci. Iar bărbații, ca
s-a dus la arhiereu și a cerut de re mergeau cu el pe cale, stă
la el scrisori către sinagogile teau înmărmuriți, căci glasul îl
din Damasc, că, dacă va afla auzeau, dar nu vedeau pe ni
acolo pe vreunii, atît bărbați meni. Și Saul s-a sculat de la
cît și femei, că sînt pe calea a- pămînt, dar, deși avea ochii
ceasta, să-i aducă legați la Ie deschiși, nimic nu putea să va
rusalim. Dar pe cînd călătorea dă. Atunci l-au luat de mînă și
el și era aproape de Damasc, o l-au dus în Damasc. Și trei zile
lumină din cer l-a învăluit deo a fost fără vedere, și n-a mîn-
dată ca într-un fulger. Și Saul, cat, nici n-a băut. Iar în Damasc
căzînd la pămînt, a auzit un era un ucenic, anume Anania,
glas care-i zicea: Saule, Saule, și Domnul i-a zis, în vedenie:
de ce Mă prigonești ? El a zis: Anania! Și el a răspuns: Iată-
Cine ești Tu, Doamne? Iar mă, Doamne! Iar Domnul a zis
Domnul a zis lui: Eu sînt lisus, către el: Scoală-te, mergi pe
24 A POSTO LUL
ulița care se c li e a m ă Ulița 1

■
ca să poarte numele Meu îna

dreaptă și la casa lui Iuda în I
♦
intea păgînilor și a împăraților
treabă de un om din Tars, cu și a fiilor lui Israel. Căci Eu îi
numele Saul; căci iată, este în I voi arăta cîte trebuie să sufere
rugăciune. Și a văzut, în vede
I
el pentru numele Meu. Deci s-a

nie, pe un bărbat, anume Ana- dus Anania și a intrat în casă
nia, intrînd la el și punîndu-și și, punîndu-și mîinile pe el, a
mîinile peste el, ca să-și cape grăit: Frate Saule, Domnul Ii-
te iar vederea. Ci Anania a răs
puns : Doamne, despre omul a- sus, Cel ce ți S-a arătat pe calea
cesta am auzit de la mulți cîte pe care tu veneai, m-a trimis ca
rele a făcut sfinților Tăi, în Ie să-ți primești vederea și să te
rusalim. Și aici chiar are pute umpli de Duh Sfînt. Și îndată
re de la arhierei să lege pe toți au căzut de pe ochii lui ca niș
care cheamă numele Tău. Ci te solzi; și iarăși a văzut și, scu-
Domnul a zis către el: Mergi, lîndu-se, a fost botezat. Apoi,
fiindcă acesta îmi este vas ales, luînd de mîncare, s-a întărit.
S î M B Ă T Ă
(IX, 19-31)
n zilele acelea, a stat mai multe, iudeii s-au sfătuit

Saul cu ucenicii din să-l omoare, însă uneltirea lor
Damasc cîteva zile. Și a ajuns la cunoștința lui Saul.
degrabă, în sinagogi, Dar ei păzeau zi și noapte la
a propovăduit pe Ii- porțile Damascului ca să-i ri
>, că El este Fiul Iui Dumne dice viața. Ucenicii lui însă,
zeu. Iar toți care îl auzeau se luîndu-1 noaptea, l-au pogorît
mirau foarte și ziceau : nu este,
oare, acesta cel care schingiu- peste zid, Iăsînclu-1 jos în-
ia în Ierusalim pe cei ce chea tr-o coșniță. Și venind în Ie
mă acest nume și n-a venit aici rusalim, Saul încerca să se ală
pentru aceea ca să-i ducă pe ei ture de ucenici, dar toți se te
legați, la arhierei? Și Saul se meau de el, necrezînd că este
întărea din ce în ce mai mult ucenic. Atunci Varnava, luîn-
și-i punea la încurcătură pe iu du-1 pe el, l-a dus la Apostoli și
deii care locuiau în Damasc, le-a istorisit cum a văzut în ca
dovedind că Acesta este Hris- le pe Domnul, cum a vorbit
tos. Și după ce au trecut zile Domnul cu el și cum a predicat
ÎN SĂPTAMINA A III-A DUPĂ PAȘTI 25
în Damasc, fără sfială, în nu l-au dus pe Saul la Cezareea și

mele lui Iisus. Deci era cu ei de acolo l-au trimis la Tars. Iar
înăuntru și în afară de Ierusa Bisericile, prin toată Iudeea,
lim, și lucra cu îndrăzneală Galileea și Samaria, aveau pa
pentru Domnul, vorbind și în- ce, întărindu-se și umblînd în
trebîndu-se cu evreii eliniști. frica Domnului și sporind prin
Ei însă umblau ca să-1 ucidă. chemarea într-ajutor a Sfîntu-
Dar frații, prinzînd de veste, lui Duh.
«
v ·. -r ▼ n. T ’ Y ▼// ’pyzA'T· » ▼/? ▼ ' T/’
• ▼ 1 ▼ V. X t, '
I
* a ♦ ♦ ♦ a ♦ /♦: ♦ ♦. ♦ w * >. ♦ ♦ *
♦
▲ ,
* · / · <
·.-a » ▲ , j, » A ? -A ·. ▲ A ·' A t A f A xi
A . A ▲
t
KL-
&’
D u MINI c
A PATRA DUPĂ PAȘTI, A SLĂBĂNOGULUI
$■ 9

Cîntați Dumnezeului nostru, cîntați, co^q!’ ■>'·<■ ·
1
A --"A
* t
$
Stih: Toate popoarele bateți din palme, strigați lui Dumnezeu cu glas de bucurie.
(IX, 32—42)
n zilele acelea, Pe- de Iope, ucenicii, auzind că Pe
. tru, trecînd pe la tru este în Lidia, au trimis pe
toți, a venit și la doi bărbați la el, rugîndu-1: Nu
sfinții care locuiau pregeta să vii pînă la noi.
în Lidia. Și acolo a Atunci, Petra s-a sculat și a ve
găsit pe un om, a- nit cu ei. Iar cînd a sosit, l-au
nume Enea, care de opt ani ză dus sus în foișor și lîngă el au
cea în pat, fiindcă era parali stat plîngînd toate văduvele,
tic. Atunci Petru i-a zis: Enea, care îi arătau cămășile și veș
te vindecă Iisus Hristos. Scoa- mintele cîte le făcea Căprioara,
lă-te și strînge-ți patul. Și s-a pe cînd era cu ele. Și Petru a
sculat numaidecît. Și l-au văzut scos pe toți afară, a îngenun-
toți cei ce locuiau în Lida și în chiat și s-a rugat și, întorcîn-
Saron, care s-au întors la Dom du-se către trup, a zis: Tavita,
nul. Iar în Iope era o uceniță scoală-te! Și ea și-a deschis
cu numele Tavita, care, în tăl
măcire, înseamnă căprioară; ochii și, văzînd pe Petru, a șe >
aceasta era plină de fapte bune zut. Și dîndu-i mina, Petru a ri-
și de milosteniile ce făcea. Și dicat-o. Apoi a chemat pe sfinți
s-a întîmplat, în acele zile, că și pe văduve și le-a dat-o vie.
ea s-a îmbolnăvit și a murit. Și Iar minunea aceasta s-a făcut
după ce au scăldat-o, au pus-o cunoscută în întreaga Iope și
în foișor. Ci Lidia fiind aproape inulți au crezut în Domnul.
ÎN SAPTAMINA A IV-A DUPĂ PAȘTI
_ __ · 27

întru Tine, Doamne, am nădăjduit să nu mă rușinezi în veac; întru dreptatea Ta
scapă-mă și mă scoate.
Stih:
Fii mie Dumnezeu apărător, și casă de scăpare, ca să mă mîntuiești.
L U N I
ÎN SĂPTĂMÎNA A PATRA DUPĂ PA.^JT

(X, 1 — 16)
n zilele acelea, în Ceza- cucernic din straja lui, și, spu-
reea era un bărbat cu nîndu-i toate, i-a trimis la Iope.
numele Corneliu, su- A doua zi, pe cînd mergeau pe
taș din cohorta care drum și se apropiau de oraș,
se chema Italica, cu Petru s-a suit, către ceasul al
cernic și temător de Dumnezeu, șaselea, în foișor, ca să se roa
cu toată casa lui, și care făcea ge. Și i s-a făcut foame și voia
multe milostenii poporului și se să mănînce, dar pe cînd gazde
ruga lui Dumnezeu totdeauna. le găteau masa, a venit peste el
Și a văzut în arătare, lămurit, o răpire de sine. Și a văzut ce
pe la ceasul al nouălea din zi, rul deschis și pogorîndu-se un
un înger al lui Dumnezeu in- lucru ca o față mare de pînză,
trînd la el și grăindu-i: Corne legată în patru colțuri, lăsîn-
liu ! Iar Corneliu căutînd la el du-se pe pămînt. în ea erau toa
și înfricoșîndu-se, a răspuns: te dobitoacele cu patru picioa
Ce este, Doamne? Și îngerul a re și tîrîtoarele pămîntului și
zis: Rugăciunile tale și milos păsările cerului. Iar un glas a
teniile tale s-au suit, spre po
strigat către Petru : Scoală, Pe
menire, înaintea lui Dumnezeu.
Și acum, trimite oameni la Iope tre, j unghie și mănîncă. Ci Pe
și cheamă să vină pe unul Si- tru a răspuns: Nicidecum,
mon, care se numește și Petru. Doamne, căci niciodată n-am
Acesta găzduiește la un tăbă- mîncat nimic spurcat sau necu
car, Simon, a cărui casă este rat. Și iar, a doua oară, i-a zis
lingă mare. Petru îți va spune glasul: Cele ce Dumnezeu a cu
ce trebuie să faci. Și după ce s-a rățit, tu să nu le numești spur
dus îngerul care vorbea cu el, cate. Și aceasta s-a făcut de trei
Corneliu a chemat pe doi din ori și îndată pînza s-a ridicat
oamenii săi de casă și un ostaș la cer.
•y>
t
·' : : :î*î** ~ kî ·*:
APOSTOLUL
M A R T I 9
ÎN SĂPTĂMÎNA A PATRA DUPĂ PAȘTI

(X, 21—33)
n zilele acelea, Petru, știți că nu se cuvine unui băr
s-a coborît la bărbații bat iudeu să se întovărășească
trimiși la el de Corne sau să se apropie de cel de alt
liu, și le-a zis : Iată, eu neam, dar mie Dumnezeu mi-a
sînt acela pe care îl arătat să nu zic de nici un om
căutați. Care este pricina pen că e spurcat sau necurat. Drept
tru care ați v e n i t ? Iar ei i-au aceea, chemat fiind să vin, am
zis: Corneliu sutașul, om drept venit fără îndoire. Deci vă în
și temător de Dumnezeu și cu treb : Pentru care cuvînt ați tri
mărturie bună de la tot nea mis după mine ? Corneliu a răs
mul iudeilor, a primit poruncă puns : Cu patru zile în urmă,
prin sfîntul înger să trimită să postisem pînă la ceasul acesta
te cheme acasă la el, ca să au și îmi făceam rugăciunea de
dă cuvinte de la tine. Atunci ceasul al nouălea din zi, la mi
Petru i-a chemat înăuntru și ne în casă; cînd iată un băr
i-a ospătat. Și a doua zi s-a scu bat, în veșmînt alb strălucitor,
lat și a ieșit cu ei; iar cîțiva din a stat în fața mea. Și el a zis:
frații cei din Iope l-au însoțit, Corneliu, auzitu-s-a rugăciunea
în ziua următoare, au intrat în ta și milosteniile tale au fost
Cezareea. Iar Corneliu îi aștep pomenite înaintea lui Dumne
ta și chemase acasă la el rude zeu. Trimite, dar, la Iope și
niile sale și prietenii cei mai de cheamă pe Simon, cel ce se nu
aproape. Și cînd a fost să intre mește Petru; el găzduiește în
Petru, Corneliu, ieșindu-i îna casa lui Simon Tăbăcarul, lin
inte, a căzut la picioarele lui și gă mare. Deci îndată am trimis
i s-a închinat. Dar Petru l-a ri la tine; și tu ai făcut bine că ai
dicat și i-a zis: Scoală-te. Și eu venit. Iar acum sîntem toți de
sînt om. Și, vorbind cu el, a in față înaintea lui Dumnezeu, ca
trat și a găsit mulțimea celor să ascultăm toate cîte sînt po
adunați. Și a grăit către ei: Voi runcite ție de la Dumnezeu.
.4
y
ÎN SĂPTĂMÎNA A IV-A DUPĂ PAȘTI 29
M I E R GURI
LA ÎNJUMĂTĂȚIREA PRAZNICULUI
(XIV, 6-18)
n zilele acelea, Pavel și intea cetății, aducînd la porți
Varnava au înțeles pri tauri și cununi, voia, împreună
mejdia și au fugit în cu mulțimile să le aducă jertfe.
orașele Licaoniei: Lis- Ci Apostolii Pavel și Varnava,
tra și D e r b e și prin cînd au auzit, și-au rupt veș
împrejurimi; și acolo propovă- mintele, au sărit în mulțime și
duiau Evanghelia. Iar în Listra, au strigat, zicînd: O bărbaților,
un om, neputincios de picioa de ce faceți aceasta ? D o a r și
re ședea jos, că era olog din noi sîntem oameni, cu aceleași
pîntecele maicii sale și nu um slăbiciuni ca voi; însă noi vă
blase niciodată. Acesta asculta vestim vestea cea bună, ca să
la Pavel cum vorbea. Iar Pa vă întoarceți de la aceste de
vel, căutînd la el și văzînd că șertăciuni către Dumnezeul cel
are credință ca să fie vinde viu, Care a făcut cerul și pămîn-
cat, a zis cu glas puternic:
♦
tul, marea și toate cele ce sînt
Scoală-te, drept, în picioare. Și într-însele ; și Care, în veacuri
acesta a sărit și a umblat. Iar le trecute, a îngăduit ca toate
mulțimile, văzînd ceea ce făcu . neamurile să meargă în căile
se Pavel, au strigat în limba lilor, deși El nu S-a lăsat pe Sine
caonă și au zis : Zeii, luînd ase nemărturisit, făcîndu-vă bine,
mănare omenească, s-au pogo- dîndu-vă din cer ploi și vre
rît la noi. Și ziceau de Varnava muri roditoare, umplînd de hra
că e Z e u s, iar de P a v e 1 că e nă și de veselie inimile voastre.
Hermes, fiindcă el era purtăto Și vorbind ei acestea, de-abia
rul cuvîntului. Iar preotul lui au potolit mulțimile, ca să nu le
Zeus, al cărui templu era îna aducă jertfă.
30 A P O S T O L LJ L
J O [
*

(X,’ 34-43)
n zilele acelea, Petru priți de diavolul, pentru că
deschizîndu-și gura, a Dumnezeu era cu EL Și noi sîn-
grăit: Cu adevărat cu tem martori pentru toate cîte
nosc că Dumnezeu nu a făcut, și în țara iudeilor și în
este părtinitor, ci, în Ierusalim, El pe Care L-au omo-
orice neam, cel ce se teme de rît, spînzurîndu-L pe lemn. Dar
Dumnezeu și face dreptate, pri Dumnezeu L-a înviat a treia zi,
mit este înaintea Lui, ca să as și I-a dat să Se arate, nu la tot
culte cuvîntul pe care El l-a poporul, ci nouă martorilor
trimis fiilor lui Israel, bineves- mai dinainte rînduiți de Dum
tind pace, prin lisus Hristos. nezeu, care am mîncat și am
Acesta este Domn peste toate. băut cu El, după învierea Lui
Voi știți despre cele petrecute din morți. Și ne-a poruncit să
în toată Iudeea, cu începere din propovăduim poporului și să
Galileea, după botezul pe care mărturisim că El este Cel rîn-
l-a propovăduit Ioan, adică duit de Dumnezeu să fie jude
despre lisus din Nazaret: cum cător al c e 1 o r vii și al celor
L-a uns Dumnezeu cu Duhul morți. Despre Acesta mărturi
Sfînt și cu putere și cum a um sesc toți proorocii: că tot cel
blat El din loc în loc, făcînd bi ce crede în El va dobîndi ierta
ne și vindecînd pe toți cei asu- rea păcatelor, prin numele Lui.
I
V I N E R I
(X, 44—48; XI, 1 — 10)
n zilele acelea, pe cînd limbi și slăvind pe Dumnezeu.
grăia încă Petru, Du Atunci Petru a grăit: Poate,
hul Sfînt S-a pog'orît oare, cineva, să-i oprească de
peste toți care ascul la apa botezului, pe aceștia ca
tau cuvîntul. Iar cre re au luat Duliul Sfînt, ca și noi?
dincioșii tăiați împrejur, care Deci a poruncit să fie botezași
veniseră cu Petru, au rămas ui în numele lui lisus H r i s t o s.
• T/2
miți, văzînd că darul Duhului Atunci l-au rugat pe Petru să
Sfînt s-a vărsat și peste păgîni; rămînă la ei c î t e v a zile. Și
căci îi auzeau pe ei vorbind în Apostolii și frații care erau prin
Ț '
t I
IN SĂPTAMÎNA A IV-A DUPĂ PAȘTI 31
Iudeea au auzit că și paginii au bine la ea și luam seama; și

primit cuvîntul lui Dumnezeu. am văzut dobitoacele cele cu
Deci, cînd Petru s-a suit în Ie patru picioare ale pămîntului
rusalim, credincioșii tăiați îm și fiarele și tîrîtoarele și păsă
prejur se priceau cu el, zicîn- rile cerului. Și am auzit un glas
du-i: Ai intrat la oameni netă- care-mi zicea: Scoală-te, Petre,
iați împrejur și ai mîncat cu ei. junghie și mănîncă. Ci eu am
Atunci Petru a început să le pu răspuns: Nicidecum, Doamne,
nă înainte faptele pe rînd și a căci nimic spurcat sau necurat
zis: Eu eram în cetatea Iope și n-a intrat vreodată în gura
mă rugam; și am văzut, întru mea. Dar glasul mi-a grăit din
uimirea minții, o vedenie: un cer a doua oară: Cele ce Dum
lucru pogorîndu-se ca o față nezeu a curățit, tu să nu le nu
mare de pînză legată în patru mești spurcate. Aceasta s-a fă
colțuri, lăsîndu-se jos din cer și cut de trei ori și au fost luate
a venit pînă la mine. Mă uitam iarăși toate în cer.
S î M B A T A
ÎN SĂPTAMÎNA A PATRA DUPĂ PAȘTI
(XII, 1-11)
ii zilele acelea, regele zeu. Dar cînd Irod era să-1 scoa
Irod Agripa a pus mi tă afară, Petru dormea în noap
na pe cîțiva din frun tea aceea între doi ostași, le
tașii Bisericii, ca să-i gat cu două lanțuri, iar înain
piardă. Și a ucis cu sa tea ușii paznicii păzeau temni
bia pe Iacov, fratele lui Ioan. ța. Și iată îngerul Domnului a
Și, văzînd că este pe placul iu venit deodată, iar în casă a
deilor, a mai luat și pe Petru, strălucit lumină. Și, lovind pe
și erau tocmai zilele Azimilor;
Petru în coastă, îngerul l-a deș
deci, prinzîndu-1, l-a băgat în
închisoare, d î n d u -1 la patru teptat și i-a zis: Scoală-te de
străji, de cîte patru ostași, ca grabă ! Iar lanțurile i-au căzut
să-1 păzească, hotărît fiind ca, de la mîini. Apoi îngerul a ros
după Paști, să-1 aducă înaintea tit către el: încinge-te și încal-
poporului. Deci Petru era păzit ță-te cu sandalele. Și Petru a
în închisoare, pe cînd, de către făcut așa. Și i-a mai zis: Pune
Biserică, necontenit se făceau haina pe tine și vino după mi
pentru el rugăciuni la Dumne ne. Și, ieșind, a mers după în-
A'
32 apostolul
ger, dar nu știa că ceea ce se înainte cît a ținut o uliță și în

făcea prin înger este adevărat, dată îngerul a pierit de lîngă
ci i se părea că are o vedenie. el. Atunci Petru, venindu-și în
Și, după ce a trecut de straja în- sine, și-a zis : Acum știu cu ade
tîi și de a doua, au ajuns la vărat că Domnul a trimis pe în
poarta cea de fier, care duce în gerul Său și m-a scos din mîna
cetate, și poarta s-a deschis lui Irod și din toate cîte aștepta
singură. Apoi, ieșind, au mers poporul iudeilor.
f V-
V A*
f<V)
>><<
'V
M I N I c
CINCEA DUPĂ PAȘII. A SAMARINENCIl *
·«

Cît s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut.
Stih: Binecuvîntează suflete al meu pe Domnul. Doamne, Dumnezeul meu,

(Xi, 19-30)
n zilele acelea, A- nul cu tot dinadinsul i n i m i i,
postolii, cei ce se ri căci era bărbat bun și plin de
sipiseră din tulbu Duhul Sfînt și de credință. Și
rarea întîmplată cu s-a adăugat mulțime multă cre
Ștefan, au pătruns dincioșilor Domnului. Apoi
pînă în Fenicia și Varnava a plecat la Tars, ca să
în Cipru și în Antiohia, nimănui caute pe Saul și, aflîndu-1, I-a
grăind cuvîntul, fără numai iu dus la Antiohia, și au stat acolo
deilor. Dar au fost printre ei un an întreg, adunîndu-se în
biserică și învățînd mult po
I
cîtiva din Cipru și din Cirene, t
care, venind în Antiohia, au por. Și în Antiohia, întîia oară,

vorbit și elinilor și le-au bine- ucenicii s-au numit creștini. în
vestit pe Domnul lisus. Și mîna acele zile au venit, din Ierusa
Domnului era cu ei și mare nu lim în Antiohia, prooroci. Și
măr au crezut și s-au întors la unul dintre ei, cu numele Agav,
Domnul. Iar vorba despre ei a s-a sculat și a arătat, prin Du
ajuns la urechile Bisericii din hul, că peste toată lumea va să
Ierusalim și au trimis pe Varna fie o foamete mare, care s-a și
va pînă la Antiohia. Și sosind întîmplat în zilele lui Claudiu.
acesta și văzînd harul lui Dum Atunci ucenicii au liotărît ca
nezeu, s-a bucurat și îndemna fiecare dintre ei, după putere,
pe toți să stăruiască întru Dom- să trimită ajutor fraților care
rz 'X
34 APOSTOLUL
locuiau în Iudeea; ceea ce au ajutorul prin mîna lui Varnava

și făcut, trimițînd la cei bătrîni și a lui Saul.
încordează, binesporește și împărățește pentru adevăr, blîndețe și dreptate, și
te va povățui minunat dreapta ta.
Stih: Iubit-ai dreptatea și ai urît fărădelegea; pentru aceasta te-a uns pe tine,
Domnul Dumnezeul tău, cu untdelemnul bucuriei, mai mult decît pe părtașii tăi.
LUNI
ÎN SĂPTĂMÎNA A CINCEA DUPĂ PAȘTI
(XII, 12—17)
n zilele acelea, gîndin- I
ușii. Ei însă i-au zis: «Nu ești în
du-se Petru la cele pe I toată firea». Ci ea stăruia că
trecute cu el, a mers este așa. Iar ei ziceau: «Este
acasă la Maria, mama îngerul lui». Dar Petru bătea
lui Ioan, numit și Mar- mereu în poartă. Deschizînd
cu, unde erau adunați mulți deci l-au văzut și au rămas ui
frați și se rugau. Și bătînd Pe
tru în ușa de la poartă, o sluji miți. Și, făcîndu-le cu mîna
toare, cu numele Rodi, s-a dus semn să tacă, le-a povestit în ce
să asculte și, cunoscînd vocea chip Domnul l-a scos pe el din
lui Petru, de bucurie nu a des temniță. Apoi a zis: Spuneți
chis ușa, ci alergînd înăuntru aceasta lui Iacov și fraților. Și
a spus că Petru stă înaintea a ieșit și s-a dus în alt loc.
M A R Ț I
(XII, 25; XIII, 1-12)
n zilele acelea, Varna ce fusese crescut împreună cu
va și Saul, după ce au Irod tetrarhul, și Saul. Și, pe
îndeplinit slujba lor, cînd slujeau Domnului și pos
s-au întors de la Ieru teau, Duhul Sfînt a grăit: Ose-
salim la Antiohia, luînd biți-Mi pe Varnava și pe S a u 1
cu ei pe Ioan, numit și Marcu. pentru lucrul la care i-am che
In Biserica din Antiohia erau mat. Atunci, postind și rugîndu-
prooroci și învățători: Varna se, și-au pus mîinile peste ei și
va, Simeon, căruia îi zicea Ni i-au lăsat să plece. Deci aceș
ger, Luciu Cirineul, Manain cel tia, minați de Duhul Sfînt, au
7
ÎN SAPTAMÎNA A V-A DUPĂ PAȘTI 35
coborît la Seleucia și de acolo I
toarcă pe dregător de la cre

au plecat cu corabia la Cipru. dință. Atunci Saul, care se nu
Și ajungînd în S alamin a, au mește și Pavel — plin fiind de
vestit cuvîntul lui Dumnezeu în Duh Sfînt, a privit țintă la el, și
sinagoga iudeilor. Iar pe Ioan a zis : O, tu cel plin de toată vi
îl aveau de ascultare. După a- clenia și de toată înșelăciunea,
ceea au străbătut toată insula fiule al diavolului, vrăjmașule
pînă la Pafos și acolo au dat de a toată dreptatea, nu vei înce
un iudeu, vrăjitor și prooroc ta de a strîmba căile Domnului
mincinos, al cărui nume era Va- cele drepte ? Și acum, iată, mi
riisus, și care era în preajma na Domnului te-a lovit. Și orb
dregătorului Serghie Paul, băr vei fi și soarele nu-1 vei mai ve
bat înțelept. Acesta, chemînd la dea pînă la o vreme. Și, îndată
sine pe Varnava și pe Saul, a a căzut peste el pîclă și întune
căutat cu tot dinadinsul să au ric și, dibuind împrejur, căuta
dă cuvîntul lui Dumnezeu. Dar cine să-1 ducă de mînă. Atunci
le stătea împotrivă Elimas vră dregătorul, văzînd ce s-a făcut,
t
jitorul, căci așa se tălmăcește a crezut, mirîndu-se foarte de

numele lui, străduindu-se să în învățătura Domnului.
M I E R C U R I

(XIII, 13-24)
n zilele acelea, de la liteni și voi cei ce vă temeți de

Pafos, Pavel și cei ce Dumnezeu, ascultați: Dumne
erau împreună cu el zeul acestui popor al lui Israel
s-au urcat în corabie a ales pe părinții noștri și pe
și au venit la Perga popor l-a înălțat, cînd era stră
Pamfiliei. Ioan însă despărțin- in în pămîntul Egiptului, și cu
du-se de ei, s-a întors la Ieru braț înalt i-a scos de acolo; și
salim. Ci ei, plecînd din Perga, vreme ca de patruzeci de ani
au ajuns la Antiohia, în Pisidia, i-a hrănit în pustie, și nimicind
și, intrînd în sinagogă într-o șapte neamuri în țara Canaanu-
zi de sîmbătă, au șezut. Iar du lui, pămîntul acelora l-a dat lor
pă citirea Legii și a prooroci spre moștenire. Și au trecut ca
lor, mai-marii sinagogii au tri la patru sute cincizeci de ani.
mis la ei, zicîndu-le: Bărbați Și după aceasta le-a dat lor ju
frați, dacă aveți vreun cuvînt decători, pînă la Samuil proo
de mîngîiere pentru popor, rocul. Și după aceea au cerut
vorbiți. Atunci, sculîndu-se Pa împărat și Dumnezeu le-a dat,
vel și făcîndu-le cu mîna semn timp de patruzeci de ani, pe
să tacă, a grăit: Bărbați israe- Saul, feciorul lui Chiș, bărbat
-·- T >
i»
36 A PO STOLUL
din seminția lui Veniamin. Iar acestuia, Dumnezeu, după fă

după ce l-a înlăturat, le-a ridi găduință, i-a adus lui Israel un ♦
cat ca împărat pe David, căru Mîntuitor, pe I i s u s, după ce

ia i-a zis, mărturisind : «Aflat- loan a propovăduit, înaintea
am pe David al lui lesei, bărbat
după inima Mea, care va face venirii Lui, botezul pocăinței
toate voile Mele». Și din urmașii la tot poporul lui Israel.
J O I
(XIV, 20-28; XV, 1-4)
n zilele acelea, încon- crul pe care-l împliniseră. Iar
jurîndu-1 ucenicii, Pa cînd au sosit și au adunat Bise
vel s-a sculat și a intrat rica, au vestit toate cîte a făcut
în cetate. A doua zi în Dumnezeu cu ei și că a deschis
să a ieșit cu Varnava păgînilor ușa credinței. Și au
către Derbe. După ce au propo petrecut acolo cu ucenicii mul
văduit și în acel oraș și au fă tă vreme. Și unii, pogorîndu-se
cut ucenici mulți, s-au înapoiat din Iudeea, învățau pe frați zi-
la Listra, la Iconia și la Antio- cînd că: dacă nu vă tăiați îm
hia, întărind sufletele ucenici prejur, după datina lui Moise,
lor, îndemnîndu-i să stăruiască nu puteți să vă mîntuiți. Pavel
în credință și arătîndu-le că și Varnava au avut cu ei multă
prin multe suferințe ni se cade pricină și împotrivire. Atunci
nouă să intrăm în împărăția lui frații au rînduit ca Pavel și Var
Dumnezeu. Apoi, cu rugăciuni nava și alți cîțiva dintre ei să
și cu ajunări, le-au hirotonit se ducă, pentru aceste neînțe
preoți în fiecare biserică, și i-au legeri, la Apostolii și la preoții
încredințat pe ei Domnului în din Ierusalim. Deci ei, trimiși
care crezuseră. Iar după ce au fiind de Biserică, trecură prin
străbătut Pisidia, au venit în Fenicia și prin Samaria, istori
Pamfilia și, propovăduind cu- sind despre întoarcerea păgî
vîntul încă o dată în Perga, au nilor și făcînd mare bucurie tu
coborît la Atalia. De acolo au turor fraților. Sosind în Ierusa
mers pe apă la Antiohia, de un lim, au fost primiți de Biserică,
de fuseseră dați în seama ha de Apostoli și bătrîni, și au spus
rului lui Dumnezeu, pentru lu cîte a făcut Dumnezeu cu ei.
A / ▲
ÎN SĂPTĂMÎNA A V-A DUPĂ PAȘTI
V I N E R I
✓

(XV, 5-12)
n zilele acelea, unii din du-le Duhul Sfînt, ca și nouă, și,
eresul fariseilor, care prin credință curățind inimile
trecuseră la credință, lor, între noi și ei n-a făcut nici
s-au ridicat și au gră o deosebire. Acum deci pentru
it : Trebuie să-i tăiați ce ispitiți pe Dumnezeu și vreți
împrejur și să le porunciți să să puneți pe grumazul ucenici
păzească Legea lui M o i s e. lor un jug pe care nici părinții
Atunci, Apostolii și preoții s-au noștri, nici noi n-am putut să-1
adunat ca să cerceteze acest
lucru. Și după multă cercetare, purtăm ? Ci, prin harul Domnu
s-a sculat Petru și le-a spus: lui nostru I i s u s Hristos, cre
Bărbați frați, voi știți că, din dem că ne vom mîntui în ace
primele zile, Dumnezeu m-a a- lași chip ca și aceia. Atunci toa
les dintre voi ca, prin gura tă mulțimea a tăcut și a dat as
mea, neamurile să audă cuvîn- cultare lui Varnava și lui Pa-
tul Evangheliei și să creadă. Și vel, care au istorisit cîte sem
Dumnezeu, Cel ce cunoaște ini ne și minuni a făcut Dumnezeu
mile, le-a dovedit aceasta, dîn- prin ei, între neamuri.
<-/ ____
S î M B A T A
(XV, 35-41)
n zilele acelea, Pavel și cu, care se despărțise de ei din
Varnava petreceau în Pamfilia și nu venise alături la
Antiohia, învățînd și lucrul Evangheliei, nu trebuie
binevestind, împreună să-1 ia cu ei. Deci s-a iscat neîn
cu mulți alții, cuvîntul țelegere între ei, așa că s-au
Domnului. Dar, după un timp, despărțit unul de altul. Și Var
Pavel a zis către Varnava: în- nava a luat pe Marcu și a ple
torcîndu-ne, să cercetăm pe cat cu corabia la Cipru, iar Pa-
frați, în fiecare oraș în care am
vestit cuvîntul Domnului, și să vel, alegîndu-și pe Sila, a plecat
7^ vedem cum se află. Și Varnava încredințat de către frați haru
* ținea să ia împreună cu ei și pe lui Domnului. Și străbătînd Si
loan, care se numește Marcu. ria și Cilicia, a întărit Bi
a Pavel însă socotea că pe Mar sericile.
T ▼ » ▼ *
Uv/7 7/7'7 .<■ ’ r ’ T. /. ’ rA T £7.
▲ A A '» A \ , ·<■.·. A’ 2'. ĂST * * Î
££3 .WmTOJî 4
D U M A
A ȘASEA DUPĂ ORBULUI
Tu, Doamne, ne vei păzi și ne vei feri de neamul acesta în veac.
Stih: Mîntuîește-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios, că s-a împuținat adevărul
de la fiii oamenilor.
(XVI, 16-34)
n zilele acelea, cînd rilor. Și, ducîndu-i la judecă
ne duceam noi, A- tori, au zis: acești oameni, ca
postolii, la locul de re sînt iudei, tulbură cetatea
rugăciune, ne-a în- noastră; ei ne învață obiceiuri
tîmpinat o slujnică, care nouă, ca romani, nu ne es
care avea duh pito- te îngăduit să le primim, nici să
lucesc și care, ghicind, aducea le facem. Și s-a ridicat și mulți
mult cîștig stăpînilor ei. Aceas mea împotriva lor. Atunci jude
ta, ținîndu-se după Pavel și du cătorii le-au rupt veșmintele și
pă noi, striga zicînd: Acești au poruncit să-i bată cu vergi.
oameni sînt slujitori ai Dumne I
Și, după ce le-au dat multe lo

zeului celui preaînalt, care vă vituri, i-au aruncat în închisoa
vestesc vouă calea mîntuirii. Și re, poruncind temnicerului să-i
aceasta a făcut-o mai multe zi păzească cu grijă. Acesta, pri
le. Iar Pavel, mîniindu-se, s-a mind o asemenea poruncă, i-a
întors și i-a zis duhului: în nu băgat în fundul temniței și le-a
mele lui lisus Hristos, îți porun strîns picioarele lor în butuci.
cesc să ieși din ea. Și în acel Și, către miezul nopții, Pavel și
ceas a ieșit. Iar cînd au văzut Sila se rugau și cîntau cîntece
stăpînii roabei că s-a dus nă de laudă lui Dumnezeu ; iar cei
dejdea cîștigului lor, au pus i
închiși ascultau la ei. Și deoda

mîna pe Pavel și pe Sila și i-au tă, s-a făcut cutremur mare de
dus în piață, înaintea dregător pămînt, așa că s-au zguduit te-
ÎN SĂPTĂMINA A VI-A DUPĂ PAȘTI
___________ ____ -________ _____ __________ ~____________ ____________ ___________ ·
39
meliile temniței și într-o clipă vorît la loc, le-a zis : Domnilor,

s-au deschis toate ușile și legă ce trebuie să fac ca să mă mîn-
turile tuturor s-au dezlegat. tuiesc ? Ci ei au răspuns: Cre
Atunci, deșteptîndu-se temnice de în D o m nul Iisus și te vei
rul și, văzînd deschise ușile în mîntui, tu și casa ta. Și i-au pre
chisorii, a tras sabia, gata să-și t
dicat lui cuvîntul Domnului și

ia viața, căci credea că cei în tuturor celor din casa lui.
chiși au fugit. Dar Pavel a stri Atunci el, luîndu-i la sine, în-
gat cu glas puternic și a zis:
Să nu-ți faci nici un rău, că toți tr-acel ceas al nopții, a spălat
sîntem aici. Iar el, cerînd lumi rănile lor și s-a botezat el și toți
nă, s-a repezit înăuntru și, tre- I ai lui îndată. Apoi, ducîndu-i în
»
murînd, a căzut înaintea lui Pa iI casă, a pus masa și s-a veselit
vel și a lui Sila; și, scoțîndu-i cu toată casa, crezînd în Dum
afară, după ce pe ceilalți i-a ză- nezeu.
îndurările Tale, Doamne, în veac voi lăuda; în neam și în neam voi vesti adevărul
Tău în gura mea.
Stih: Că ai zis: în veac mila se va zidi, în ceruri se va găti adevărul Tău.
L U N I
ÎN SĂPTĂMÎNA A ȘASEA DUPĂ PAȘTI
(XVII 1-9)
n zilele acelea, Pavel și au luat cu ei pe cîțiva oameni
Sila, după ce au trecut răi din pleava tîrgului, au adu
prin Amfipoli și prin nat gloate și au ridicat orașul
Apolonia, au sosit Ia în picioare. Apoi, năvălind în
Tesalonic, unde era o casa lui Iason, căutau pe Apos
sinagogă a iudeilor. Și după toli să-i scoată afară înaintea
cum îi era obiceiul, Pavel a in mulțimii. Dar, negăsindu-i, au
trat la ei și în trei sîmbete le-a tîrît pe Iason și pe cîțiva frați,
grăit din Scripturi, dovedindu- Ia mai-marii cetății, strigînd că
le că Hristos trebuia să păti cei ce au tulburat toată lumea
mească și să învieze din morți, au venit și aici și Iason i-a pri
și că Acest Iisus, pe Care vi-L mit. Și toți aceștia lucrează îm
vestesc eu, este Hristos. Și unii potriva rînduielilor Cezarului,
dintre ei au crezut și au trecut zicînd că un altul este împărat,
de partea lui Pavel și a Iui Sila ; anume Iisus. Și au tulburat
și tot așa, mare mulțime de mulțimea și pe mai-marii ora
elini, temători de Dumnezeu, șului, care ascultau acestea.
și nu puține dintre femeile de Dar, după ce a luat chezășie de
frunte. Deci iudeii care nu cre ia Iason și de la ceilalți, le-au
zuseră, umplîndu-se de pizmă, dat drumul.
A POS TOLUL
Al A R T I
(XVII, 19—28)
n zilele acelea, atenie- tesc vouă pe Acela pe care voi
nii au luat cu ei pe Pa 11 cinstiți, tară să-L cunoașteți.
vel, și ducîndu-1 în Dumnezeu, Care a făcut lumea
Areopag, i-au zis: Pu aceasta și toate cele ce sînt in
tem să știm și noi, ca tr-insa, fiind Domnul cerului și
re este această învățătură no al pămîntului, nu locuiește în
uă, pe care o înveți tu? Căci temple făcute de mină ome
tu aduci la auzul nostru ceva
străin; voim deci să știm ce nească, și nici nu-L slujesc
poate fi aceasta. Căci toți ate- mîini omenești, căci n-are ne
nienii, ca și străinii care stă i
I
t
voie de nimic, de vreme ce El
teau în Atena, cu nimic nu-și i
dă tuturor viață și suflare și

petreceau vremea decît să spu toate. El a făcut dintr-un sînge
nă ori să audă ce mai este nou. tot neamul omenesc, ca să locu
Și Pavel, stînd în mijlocul Areo iască peste toată fața pămîntu
pagului, a zis : Bărbați atenieni, 1
t
lui, și a așezat de mai înainte
voi sînteți în ochii mei, după vremurile și hotarele așezării
toate cîte văd, osebit de cucer lor, făcîndu-i să caute pe Dum
nici ; Căci, străbătînd orașul nezeu, doar L-or simți și L-or
vostru și privind la ce vă închi afla pe El, măcar că nu e de
nați voi, am aflat și un altar, pe parte de fiecare dintre noi.
care este scris: Necunoscutu Căci întru El viem și ne miș
lui Dumnezeu. Deci eu vă ves- căm și sîntem.
Al I E R C l R I
D1N FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:
(XVIII, 22-28)
n zilele acelea, Pavel, stat cîtăva vreme, a plecat, stră-
coborîndu-se din co bătînd de-a rîndul ținutul Gala-
rabie, la Cezareea, s-a tiei și Frigia și a întărit pe toți
suit la Ierusalim și, du ucenicii. Iar un iudeu cu nume
pă ce s-a întîlnit fră- le Apolo, născut în Alexandria,
țește cu cei din Biserică, a co bărbat învățat, care era tare în
borît la Antiohia. Și după ce a Scripturi, a sosit la Efes. Aces-
ÎN SAPTAMÎNA A VI-A DUPĂ PAȘTI 41
ta primise învățătură despre nezeu. Și i-a fost vrerea ca să

calea Domnului și cu inimă treacă în Ahaia, iar frații au
fierbinte vorbea și învăța fără scris ucenicilor și i-au îndem
greș cele despre Iisus, dar cu nat stăruitor ca să-1 primească
bine. Și, sosind în Corint, a fost
noștea numai botezul lui Ioan. de mare ajutor, prin harul
Și el a început să vorbească fă Domnului, celor ce crezuseră,
ră sfială, în sinagogă. Auzin- căci, cu tărie și de față cu toa
du-1, Priscila și Acvila l-au luat tă lumea, el înfrunta pe Iudei,
cu ei și i-au lămurit și mai cu dovedind din Scripturi că lisus
de-amănuntul calea lui Dum 4
este Hristos.
>
*
\
9 Za a z \
».· · · a
**·
• · · ■
• · · ··■
A*.’-·--
*·*« ***·
J O I
ÎN SĂPTĂMÎNA A ȘASEA DUPĂ PAȘII
LA
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS
✓

9
Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule, și peste tot pămîntul slava Ta.

Stih: Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea.
(i, 1-12)
n cartea cea dinții apă, iar voi, în curînd după a-
I
am scris, o Teofile, ceste zile, vă veți boteza cu Du

despre toate cîte a hul Sfînt. Atunci ucenicii care
făcut și a învățat Ii- erau adunați acolo L-au între
sus de la început, bat și au zis: Doamne, oare, în
»
pînă în ziua cînd S-a 1 vremea aceasta vei așeza Tu, la

I
înălțat la cer, după ce, prin loc, împărăția lui Israel ? Iar El
Duhul Sfînt, a dat poruncile le-a spus: Nu este al vostru ca
Sale Aposolilor pe care i-a să știți vremurile sau soroace
ales. După patima Sa, Iisus li le pe care Tatăl le-a pus întru
1
S-a arătat pe Sine viu, prin mul a Sa stăpînire. Ci voi, cînd va

te semne doveditoare, și li S-a veni Duhul Sfînt asupra voas
făcut văzut timp de patruzeci tră, veți lua putere și îmi veți
de zile, vorbindu-le despre ce fi Mie martori în Ierusalim și în
le privitoare la împărăția lui toată Iudeea și în Samaria și
Dumnezeu. Și, cînd era îm pînă la marginea pămîntului.
preună cu ei, le-a poruncit să Iar după ce a grăit acestea, S-a I
nu se depărteze de Ierusalim, înălțat, cu ei de față, și un nor

ci să aștepte făgăduința Tată Iâ luat din ochii lor. Și, pe
lui, pe care, a zis El, ați auzit-o cînd se ducea El, iar ei priveau
de la Mine. Că Ioan a botezat cu la cer cu ochii ațintiți, iată doi
' V ’
Â
9
4
ÎN SAPTAMÎNA A VI-A DUPA PAȘTI 43
bărbați au stat lingă ei, îm- cum L-ați văzut ducîndu-Se la

brăcați în haine albe; și aceș cer. Atunci ei, de la muntele ce
tia au zis: Bărbați galileieni, de se cheamă al Măslinilor și care
ce stați, uitîndu-vă la cer? A- este aproape de Ierusalim, ca
cest Iisus, Care S-a înălțat de la le de o sîmbătă, s-au întors la
voi la cer, astfel va și veni, pre Ierusalim.
Aliluia, glasul al ‘2-lea:
Toate popoarele bateți din palme, strigați lui Dumnezeu cu glas de bucurie.
Stih: Suitu-S-a Dumnezeu întru strigare, Domnul S-a suit în sunete de trîmbiță.
Chinonicul, glasul al 4-lea:
Suitu-S-a Dumnezeu întru strigare, Domnul S-a suit în sunete de trîmbiță.
V I IN E R I

(XIX, 1-8)
n zilele acelea, cînd A- creadă în Cel ce avea să vină

polo era în Corint, Pa după el, adică în Iisus. Auzind
vel, după ce a străbă ei așa, s-au botezat în numele
tut părțile de sus ale
Domnului Iisus. Iar cînd Pavel
Asiei, a coborît la Efes.
Și, găsind cîțiva ucenici, i-a în și-a pus mîinile peste ei, Duhul
trebat : Primit-ați voi Duhul Sfînt a venit asupra lor și vor
Sfînt, cînd ați crezut? Ei însă beau în limbi și prooroceau. Și
i-au răspuns: Nici n-am auzit erau cu toți ca la doisprezece
măcar că este Duh Sfînt. Zis-a bărbați. Apoi a intrat în sinago
Pavel: Dar cu ce botez v-ați bo gă și a propovăduit cu îndrăz
tezat ? Ei au spus: Cu botezul neală timp de trei luni, vorbind
lui Ioan. Atunci Pavel a grăit: cu ei și căutînd să-i convingă
Ioan a botezat cu botezul pocă despre împărăția lui Dumne
inței, spunînd poporului să zeu.
À
»
44 A PO STOL U L
S î M B Ă T Ă <
9

(XX, 7—12) 4
n zilele acelea, în ziua nea lungul său cuvînt, a ador

întîi a săptămînii (a- mit adine și astfel, doborît de I
dică Duminică), adu- somn, a căzut jos de la catul al î
nîndu-se ucenicii ca
• ·
treilea și l-au ridicat mort.

1
J să frîngă pîinea, Pa Atunci Pavel, dîndu-se jos, s-a

vel, care avea de gînd să plece plecat peste el, l-a luat în brațe
a doua zi, a început să le vor și a zis: Nu vă tulburați, căci I
bească și a prelungit cuvîntul sufletul lui este într-însul. Apoi
lui pînă la miezul nopții. Iar în s-a suit, a frînt pîinea, a mîn-
foișor, unde erau adunați, erau cat și a mai vorbit încă mult,
multe făclii aprinse. Ci un bă pînă la ziuă. După aceea a ie
iat, cu numele Eutihie, șezînd șit. Iar pe băiat l-au adus viu • i
pe fereastră, pe cînd Pavel ți- și peste măsură s-au mîngîiat.

I
9 9
I
··▼·
’ Y
'
::
♦ ♦ ♦
•i ' A
kf
k
*
te
*
k4
U ,M
A SAPPEA DUPĂ PA511, A SFINȚILOR PĂKINTI
Prochimen, glasul ăl 4-lea:
Bine ești cuvîntat, Doamne, Dumnezeul părinților noștri, și lăudat și preaslăvit
este numele Tău în'veci.
g·» Stih: Că drept ești, de toate care ai făcut nouă, și toate lucrurile Tale
■ț
sînt adevărate.
te»
9 DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:
te» (XX, 16—18, 28-36)
n zilele acelea, Pa- cruța turma. Și dintre voi în
vel hotărîse să trea șivă se vor scula bărbați, gră
că pe apă pe lîngă ind învățături greșite, ca să
Efes, ca să nu i se tragă pe ucenici după ei. Drept
întîmple să întîr- aceea, priveghiați, aducîndu-
zie în Asia, pentru vă aminte că, timp de trei ani,
că se grăbea să fie, dacă i-ar n-am încetat, noaptea și ziua,
fi cu putință, la Ierusalim, de să vă îndemn cu lacrimi pe
ziua Cincizecimii. însă din Mi fiecare dintre voi. Și acum,
let a trimis la Efes și a chemat fraților, vă încredințez pe voi
la sine pe preoții Bisericii. Și, lui Dumnezeu și cuvîntului ha
cînd au venit la el, le-a grăit: rului Său, cel ce poate să vă zi
Drept aceea, luați aminte de dească desăvîrșit și să vă dea
voi și de toată turma, întru ca moștenire între toți cei sfințiți.
re Duhul Sfînt v-a pus pe voi Argint, sau aur, sau haină,
Episcopi, ca să păstoriți Bise n-am poftit de Ia nimeni. Voi
rica Domnului, pe care a cîș- înșivă știți că mîinile acestea au
tigat-o cu însuși sîngele Său. lucrat pentru nevoile mele și
Căci eu știu aceasta că, după ale celor ce erau cu mine. întru
plecarea mea, vor intra, între toate v-am dat vouă pildă că,
voi, lupi crînceni, care nu vor ostenindu-vă astfel, cade-se să
I
»
♦
b <
46 APOS T OL· U L
ajutați pe cei slabi și să țineți este a da decît a lua. Și, zicînd

minte cuvintele Domnului Ii- acestea, a îngenunchiat și s-a
sus, căci El a zis: Mai fericit rugat cu ei toți.
Aliluia, glasul 1:
Dumnezeul dumnezeilor Domnul a grăit, și a chemat pămîntul de la Răsărit
pînă la Apus.
Stih: Adunați Lui pe cuvioșii Lui, cei ce așază așezămîntul de lege al Lui pe jertfe.
LUNI
ÎN SĂPTĂMÎNA A ȘAPTEA DUPĂ PAȘII
(XXI, 8-14)
n zilele acelea, pornind Sfînt: Pe bărbatul al cui este
a doua zi, noi și cei ce acest brîu, așa îl vor lega iude
eram cu Pavel, am ve I
ii în Ierusalim și-1 vor da în
nit în Cezareea. Și in- t
I
mîinile păgînilor. Cînd am au
trînd în casa lui Filip zit acestea, l-am rugat și noi și
binevestitorul, unul dintre cei cei din Cezareea, ca să nu se
șapte diaconi, am rămas la el. ducă la Ierusalim. Atunci Pa
Ci el avea patru fiice, fecioare, vel, răspunzîndu-ne, a zis: Ce
care erau proorocițe. Și rămî- faceți, de plîngeți și-mi sfîșiați
nînd acolo mai multe zile, a inima! Eu sînt gata nu numai
coborît din Iudeea un prooroc să fiu legat, ci să și mor, în Ie
cu numele Agav și, venind la rusalim, pentru numele Dom
noi, a luat brîul lui Pavel, și-a nului Iisus. Deci, nevoind să
legat cu el picioarele și mîini asculte, ne-am potolit și am
le și a zis: Acestea zice Duhul zis: Facă-se voia Domnului.
M A R Ț I
ÎN SĂPTĂMÎNA A ȘAPTEA DUPĂ PAȘTI
(XXI, 26-32)
n zilele acelea, Pavel, pentru fiecare dintre ei. Și, cînd
luînd cu el patru băr era să se împlinească cele șap
bați, s-a curățit îm te zile, iudeii din Asia l-au vă
preună cu ei și a doua zut pe Pavel în Templu, au în-
zi a intrat în Templu, tărîtat toată mulțimea și au pus
să vestească în ce zi se împli mina pe el, strigînd: Bărbați
nesc zilele de curățire și deci israeliți, dați ajutor! Acesta
cînd trebuie să fie adusă jertfa este omul care propovăduiește
ÎN SAPTAAÎÎNA A VII-A DUPĂ PAȘTI
«
47
la toți și pretutindeni împotri l-au scos afară din Templu și

va poporului și a Legii și a lo îndată au închis porțile. Dar,
cului acestuia, ba încă și elini cînd căutau ei ca să-1 omoare,
A
«.
a băgat în Templu și a spurcat i-a venit veste căpitanului co
a
locul acesta sfînt. Căci ei văzu hortei, că tot Ierusalimul s-a

seră mai înainte pe Trofim din
Efes, cu Pavel, în oraș, și pe a- tulburat. Acela, 1 u î n d îndată
cesta gîndeau ei că P a v e 1 l-a ostași și șutași, a alergat la ei;
băgat în Templu. Și s-a mișcat iar ei, cînd au văzut pe căpitan
toată cetatea și poporul a dat și pe ostași, s-au oprit și n-au
năvală și, prinzîndu-1 pe Pavel, mai bătut pe Pavel.
iVi I E R C U R [
ÎN SĂPTĂMÎNA A ȘAPTEA DUPĂ PAȘI I
(XXIII, 1-11)
n zilele acelea, Pavel, sînt eu în judecată. Cînd a gră
privind sinedriul în fa it aceasta, între farisei și sadu-
ță, a grăit: Bărbați cliei s-a iscat neînțelegere și
frați, eu m i - a m dus mulțimea s-a dezbinat. Căci sa-
viața mea, înaintea ducheii zic că nu este înviere,
Domnului, pînă în această zi, nici înger, nici duh, iar fariseii
cu deplin cuget curat. Atunci mărturisesc și una și alta. A-
arhiereul Anania a poruncit ce tunci s-a făcut mare strigăt și,
lor ce ședeau lîngă el să-1 bată sculîndu-se unii cărturari din
peste gură. Dar Pavel a zis că partea fariseilor, se certau și
tre el: Te va bate Dumnezeu, ziceau : Nici un rău nu aflăm în
perete văruit! Că tu șezi și mă acest om. Iar dacă i-a vorbit lui
judeci după Lege și poruncești un duh sau înger, să nu ne îm
să mă bată împotriva Legii! Iar potrivim lui Dumnezeu. Deci
cei ce stăteau lîngă el au ziș: făcîndu-se mare dezbinare și
Pe arhiereul lui Dumnezeu îl temîndu-se căpitanul ca Pavel
faci tu de ocară ? Pavel răspun să nu fie sfîșiat de ei, a porun
se : Fraților, nu știam că este cit ostașilor să se pogoare, să-1
arhiereu; căci este scris: pe smulgă din mijlocul lor și să-1
mai-marele poporului tău să ducă în tabără. Iar în noaptea
nu-1 vorbești de rău. Dar Pavel, următoare, a stat Domnul lîngă
știind că o parte erau saduchei el și i-a zis: îndrăznește, Pave
și, cealaltă, farisei, a strigat în le ! Căci, precum ai mărturisit
sinedriu : Bărbați frați! Eu sînt despre Mine la Ierusalim, ast
fariseu, fecior de farisei. Pentru fel trebuie să mărturisești și la
nădejdea și învierea morților Roma.
1
r
48 APOSTOLUL
_ J | · ·· î . -
; *
» A
/în sapi'ămînâ A ȘAPTEA după PAȘTL : .
din faptele: sfinților apostoli, 'citire/
%
« r A * »
’. ‘ '· ;
* · te . . ■
. (xx'v,
J .
13-19):. Ă . . : .
ii zilele acelea,, regele iul să osîndească lirt om; pînă
Agripa și Berenice au cînd învinuitul ri-hre în față pe
; sosit îri Cezareea, că pîrîșii liii și nu i se dă putință
! sa ureze ltii Festus
; ·
să^se1 apere de învinuire. Atundi

1 bun-venit. Și pentru că ei au venit aici. Iar eu, fărăiiici
au rămas acolo mai multe zile, o amînare, a doua zi, am stat la
Festus, în fața regelui, a des judecată și am poruncit să-l a-
chis vorba despre Pavel și a ducă pe bărbat. Dar pîrîșii, ca
zis : Este aici un bărbat, lăsat de re s-au ridicat împotriva lui, nu
Felix în închisoare, în privința i-au adus nici o învinuire din
căruia, cînd am fost în Ierusa tre cele rele, precum socoteam
lim, mi s-au jeluit arhiereii și eu, ci aveau cu el niște neînțe
bătrînii i u d e i 1 o r și au cerut legeri pentru credința lor și
osîndirea lui. Eu însă le-am pentru un Iisus mort, de Care
răspuns că romanii n-au obice- însă Pavel zicea că este viu.
V I N E R I
(XXVII, 1—44; XXVIII, 1)
n zilele acelea, după ce că purtarea lor de grijă. Por
s-a hotărît să plecăm nind de acolo, am plutit pe lin
pe apă în Italia, au dat gă Cipru, pentru că vînturile
în primire pe Pavel și erau împotrivă. Apoi am stră
pe alți cîțiva întemni bătut marea Ciliciei și a Pamfi-
țați unui ostaș cu numele Iuliu, liei și am sosit la Mira-Liciei.
din cohorta Augusta. Și intrînd Acolo, sutașul a găsit o cora
într-o corabie de la Adramit, bie din Alexandria, în drum
care avea să treacă prin locu spre Italia, și ne-a suit în ea.
rile de pe coasta Asiei, am ple Multe zile am plutit cu înceti
cat; iar cu noi era Aristarh, neală și am ajuns de-abia în
macedonean din Tesalonic. Și dreptul Cnidului și, fiindcă vîn-
a doua zi, am ajuns la Sidon. tul nu se slăbea, am trecut pe
Iuliu, purtîndu-se față de Pa sub Creta, pe lingă Salmona. Și,
vel cu omenie, i-a dat voie să se cu multă greutate, mergînd noi
ducă la prieteni și să primeas- pe lingă ea, am sosit într-un loc
* îT t ■* î ** * .··.·.
IX SAPTAMÎNA A VII-A DUPĂ PAȘTI 49
numit Bune-Limanuri, de care toare au lepădat povara din

este aproape orașul Lasea. Și corabie; iar a treia zi, cu mîi-
trecînd multă vreme și călăto nile lor, aruncară uneltele co
ria fiind acum primejdioasă, răbiei. Mai multe zile, nici soa
fiindcă trecuse și postul (sărbă rele, nici stelele nu se arătară,
torii ispășirii, care se ținea la iar furtuna bîntuia fără scăde
evrei, toamna), Pavel îi îndem re ; drept aceea, orice nădejde
na și le zicea: Bărbaților, văd de scăpare ni se luase; apoi,
că mergerea pe apă va să fie cu fiindcă multă vreme nu mînca-
necaz și cu multă pagubă, nu seră nimic, Pavel, stînd în mij
numai pentru încărcătură și locul lor, le-a grăit: Trebuia, o
pentru corabie, ci și pentru bărbaților, să ascultați de vor
viețile noastre. Dar sutașul se ba mea și să nu plecați din Cre
încredea mai mult în cîrmaci ta și n-ați fi îndurat nici primej
și în stăpînul corăbiei decît în dia aceasta, nici această pagu
cele spuse de Pavel. Iar lima bă. Dar acum, vă îndemn să fiți
nul nefiind bun de iernat, cei cu inimă bună, căci nici un su
mai mulți dintre ei au dat sfa flet din voi nu va pieri, fără nu
tul să plecăm de acolo și, dacă mai corabia; căci, astă noapte,
s-ar putea, să ajungem și să un înger al Dumnezeului al Că
iernăm la Fenix, un liman din ruia sînt eu și Căruia îi slujesc,
Creta, deschis spre vîntul de a stat înaintea mea, și mi-a zis :
miazăzi-apus și spre vîntul de Nu te teme, Pavele. Tu trebuie
miazănoapte-apus. Și cînd a în să stai înaintea Cezarului; și
ceput să sufle un vînt de mia iată, Dumnezeu ți-a dăruit pe
zăzi, au crezut că sînt stăpîni toți cei ce sînt în corabie cu ti
pe punerea lor la cale, au ridi ne. De aceea, bărbaților, fiți cu
cat ancora și au vîslit cît mai inimă bună, căci am încredere
aproape de țărmul Cretei. însă, în Dumnezeu, că așa va fi, după
nu după multe vreme, s-a nă cum mi s-a spus, și trebuie să
pustit asupra insulei un vînt dăm de vreo insulă. Iar în a
viforos, care se numește Euro- paisprezecea noapte, de cînd
clidon, și, smulgînd corabia, iar vîntul ne purta încoace și în
ea neputînd să meargă împo colo pe Adriatica, pe la miezul
triva vîntului, ne-am lăsat duși nopții, corăbierii își dădură cu
în voia lui. Iar cînd treceam bănuiala că un pămînt oareca
pe lîngă o insulă mică, numită re este în apropiere. Atunci, lă-
Clauda, am izbutit cu greutate sînd măsura în jos, găsiră do
să prindem luntrea. Apoi, după uăzeci de stînjeni și, trecînd
ce au ridicat-o, au pus mîna pe puțin mai departe, măsurară
odgoane și au încins corabia din nou și găsiră cincisprezece
pe dedesubt. Iar de frică să nu stînjeni. Deci, temîndu-se ca nu
cadă în Sirta, au lăsat pînzele cumva să cădem în loc stîncos,
în jos și vîntul îi ducea așa. Și, au aruncat patru ancore, de la
pentru că furtuna ne împresu partea din urmă a corăbiei și
ra cu strășnicie, în ziua urmă- au așteptat cu nerăbdare să se
'£
50 APOSTOLUL
facă ziuă. Dar corăbierii cău noscut pămîntul, ci vedeau un

tau să fugă din c o r a b i e și au sîn de mare, avînd țărm de ni
coborît luntrea în mare, sub sip. Și au hotărît să scoată co
cuvînt că vor să întindă anco rabia intr-acolo, de le va fi cu
rele de Ia partea dinainte. Pa putință. Atunci au deznodat an
vel a spus sutașului și ostași corele și le-au lăsat în mare ; în
lor : Dacă aceștia nu rămîn în același timp au slăbit legături
corabie, voi nu puteți să scă- le cîrmelor. Apoi au ridicat ve-
pați. Atunci ostașii tăiară fu trila din frunte în bătaia vîntu-
niile luntrei și o lăsară să cadă. lui și au ținut către țărm. Dar
Pînă să se facă ziuă, Pavel i-a au nimerit într-un dîmb de ni
rugat pe toți să ia și să mănîn- sip și au înțepenit corabia, așa
ce, zicîndu-le : Paisprezece zile încît partea dinainte, înfingîn-
sînt astăzi de cînd n-ați inîncat, du-se, stătea neclintită, iar par
așteptînd și nimic gustînd. De tea dinapoi se sfărîma de urgia
aceea, vă rog să mîncați, căci valurilor. Iar ostașii sfătuiră să
aceasta este spre scăparea omoare pe cei legați, ca să nu
voastră. Căci nici unuia din voi scape vreunul, înotînd. Sutașul
un fir de p ă r din cap nu-i va însă, voind să ferească pe Pa
pieri. Și, grăind acestea și vel, i-a oprit de la gîndul lor și
luînd pîine, a mulțumit lui
Dumnezeu înaintea tuturor, a a poruncit ca aceia, care știu
frînt și a început să mănînce. să înoate, să se arunce în mare
Atunci toți, prinzînd inimă, au și să iasă la țărm, cei dintîi; iar
luat și ei de mîncare. Și erau în ceilalți, care pe scînduri, care
corabie, de toți, două sute șap pe cîte c e v a de la corabie. Și
tezeci și șase de suflete. După astfel au ajuns cu toții să sca
ce s-au săturat, au ușurat cora pe, la uscat. După ce am scăpat,
bia, aruncînd grîul în mare. am aflat că insula se numește
Cînd s-a făcut ziuă, ei n-au cu Malta.
S î M B Ă T A
(XXVIII, 1-31)
n zilele acelea, după ce din pricina ploii care era și din
am scăpat de pe cora pricina frigului. Ci Pavel, strîn-
bie, cei ce eram cu Pa- gînd grămadă de găteje și pu-
vel am aflat că insula nîndu-Ie pe foc, o viperă a ie
se numește Malta. Iar șit de căldură și s-a agățat de
locuitorii din insulă ne arătau mina lui. Cînd locuitorii au vă
osebită dragoste, căci, aprin- zut vipera spînzurată de mina
zînd foc, ne-au luat pe toți la ei, lui, au zis unii către alții. Ne
î\r SAPTAMÎNA A VII-A DUPĂ PAȘTI 51
greșit că acest om este un uci Trei Taverne. Iar Pavel, văzîn-

gaș, pe care dreptatea lui Dum du-i, a mulțumit lui Dumnezeu
nezeu nu l-a îngăduit să mai și s-a îmbărbătat. Cînd am in
trăiască, măcar că din valuri a trat în Roma, sutașul a dat pe
scăpat. Insă Pavel, scuturînd cei legați în primire voievodu
vipera în foc, n-a pătimit nici lui oastei, iar lui Pavel i-a îngă
un rău; dar ei se așteptau că duit să locuiască singur, cu os
el va să se umfle, ori să cadă tașul care îl păzea. Și, după trei
deodată mort. Ci, după ce au zile, Pavel a chemat la el pe cei
așteptat multă vreme și au vă care erau fruntașii iudeilor. Jar
zut că nu i se întîinplă nimic cînd s-au adunat laolaltă, a ros
rău, și-au schimbat cugetele și tit către ei: Bărbați frați, deși
ziceau că el este un zeu. împre eu n-am tăcut nimic împotriva
jurul acelui loc, avea țarine un poporului nostru, sau a datine-
anume Publius, mai-marele in lor părintești, am fost dat din
sulei. Acesta ne-a primit la el și Ierusalim, fiind legat, în mîinile
ne-a găzduit, prietenește, trei romanilor. Aceștia, după ce
zile. Și s-a întîmplat că tatăl lui m-au cercetat, voiau să-mi dea
Publius zăcea în pat, bîntuit de drumul, fiindcă nu se dovedea
friguri și de urdinare cu sînge. la mine nici o pricină vrednică
Ci Pavel, intrînd la el și rugîn- de moarte; dar iudeii s-au ros
du-se, și-a pus mîinile peste el tit împotrivă. Atunci, am fost
și l-a făcut sănătos. După a- silit să cer să fiu judecat de Ce
ceastă vindecare, și ceilalți din «
!
zarul, dar nu că aș avea vreo
insulă, care aveau slăbiciuni, pîră de adus neamului meu.
veneau și se tămăduiau. Și a- Pentru această pricină v-arn
ceștia ne-au cinstit cu multe chemat la mine, să vă văd și să
daruri și, cînd a fost să plecăm vorbesc cu voi. Căci pentru nă
cu corabia, ne-au pus la înde- dejdea lui Israel stau eu fere
mînă cele ce ne trebuiau. Du cat cu lanțul acesta. Ei au răs
pă trei luni, am purces cu o co puns lui Pavel: Noi n-am pri
rabie din Alexandria, care ier mit din Iudeea nici scrisori în
nase în insulă, și care avea privința ta, nici vreunul dintre
semnul fraților dioscuri, Castor frați nu a venit care să ne dea
și Pollux. Și ajuiigînd în Siracu- de știre sau să spună ceva rău
za, am rămas acolo trei zile, de despre tine. Găsim însă cu cale
unde, înconjurînd, am sosit la să auzim de la tine ceea ce gîn-
Regiuni. Și după o zi, suflînd dești; căci despre eresul acesta
un vînt de miazăzi, a doua zi am ne este cunoscut, că pretutin
ajuns la Puteoli. Acolo am gă deni se vorbește împotrivă-i.
sit frați care ne-au rugat să ră- Deci, rînduindu-i o zi, au venit
inînem la ei o săptămînă. Și a- la el, la gazdă, mai mulți, și, de
șa am venit la Rom a. Auzind I
dimineața pînă seara, Pavel

despre noi, frații de a c o 1 o au le-a lămurit și le-a mărturisit
venit întru întîmpinarea noas împărăția lui Dumnezeu, cău-
tră pînă la Forul Iui Apiu și la tînd să-i încredințeze despre
< xT
-J
52 APOSTOLUL
Iisus din Legea Iui Moise și din cu inima să înțeleagă și să se

prooroci. Și unii dădeau creza întoarcă și Eu să-i însănătoșez. »
re celor spuse, iar alții nu cre Drept aceea, cunoscut să vă fie, I
deau. Deci, fără să se înțeleagă vouă, că această mîntuire a lui

*
unii cu alții, au plecat. Ci Pavel Dumnezeu trimisă a fost nea »

i
a mai spus un cuvînt: Bine a murilor ; și ele vor asculta. Și,

grăit Duhul Sfînt, prin I s a i a după ce a zis el acestea, iudeii
proorocul, către părinții voș I
tri, cînd a zis : Mergi la poporul au plecat, avînd între ei mare
acesta și zi: Cu auzul veți auzi neînțelegere. Iar Pavel a rămas
și nu veți înțelege, și, uitîndu- doi ani întregi, în casa luată de
vă, veți privi, dar nu veți ve el cu chirie, și primea pe toți ca
dea. Căci inima acestui popor re veneau la el, propovăduind
s-a învîrtoșat și cu urechile au ♦
♦
împărăția lui Dumnezeu și în-
auzit greu și ochii lor și i-au în vățînd despre Domnul Iisus
chis. Ca nu cumva să vadă cu Hristos, cu toată îndrăzneala și
ochii și să audă cu urechile și fără nici o opreală.
«
c
POGORÎRII DUHULUI SFÎNT,
A RUSALIILOR SAU A C1NCIZEC1MII
în tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la marginile lumii cuvintele lor.
«ra
Stih:
Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mîinilor Lui o vestește tăria.
«o

(II, 1-11)
I
n zilele acelea, cînd toate neamurile care sînt sub
a sosit ziua Cincize- cer. Și făcîndu-se glasul acela,
cimii, Apostolii erau s-a adunat mulțimea și a stat
toți adunați laolal uimită, căci fiecare îi auzea pe
tă. Și din cer, fără
de veste, a venit un ei vorbind în limba lui. Și își ie
vuiet, ca de suflare de vînt ce șeau din cumpăt toți, și se mi
vine repede, și a umplut toată nunau, zicînd: Iată, nu sînt ei
casa unde ședeau ei. Și li s-au galileieni, toți aceștia care vor
»
besc? Atunci, cum auzim noi Sâ

arătat limbi împărțite ca de foc
și au șezut pe fiecare din ei. Și fiecare limba noastră, în care
s-au umplut toți de Duhul Sfînt ne-am născut? Părți și mezi și
și au început să vorbească în elamiți și cei ce locuiesc în Me- I
i
alte limbi, precum Duhul le dă sopotamia, în Iudeea și în Ca-
dea a grăi. Ci în Ierusalim locu padocia, în Pont și în Asia, în
iau oameni cucernici, iudei din Frigia și în Pamfilia, în Egipt și
% k\L. . ■--
*
>·
54 APOSTOLUL
i în părțile Libiei cea de 1 î n g ă

Cirene, și oaspeți v e n i ț i din
tani și arabi, îi auzim pe ei
grăind în limbile noastre mări
Roma, iudei și prozeliți, cre- rile lui Dumnezeu.
J Cu Cuvîntul Domnului cerurile s-au întărit și cujluhul gurii Lui toată puterea lor.
Chinonicul:
g Duhul Tău cel bun mă va povățui la pămîntul cel drept.
i
«rV•â
I
I
«•â
i
I8
T
* 4 ·
4
* λ
.Αν.·.·.·.·.·.·.·?:·:·:·
■4 ··_·_« · 4 · · ·-···· •’•’•’■a
«
♦
• .4 · · 4 4 a
• · · · a a
»®æs®
• ••••4··4«·········444 ·· 4 4 4 4 4 4 4 4
·%ν.·4%·Λ·····4%
•••••ν···%%··%·4\···4·.%%·<··
*
• \V4%%%V4%%%%V4%%V>%%V4V
*
%%V4%V··
• ·44·4444·44·>4··4 4 4 4 · 4
*
Φ/
44444 44 4 44 ».♦ · ·_· 4♦4··44·»»·······

.V.VAVA%%VAVAVAW.<VAVX’X
••awavaswawavavXwaw.
*
·
*4
4 4 · 4 4 4 ■
• 4 ■ 4 4 4 4 444 ··♦····· 4···’·’4 · · 4 4« · 4 *
• ·· 4 4· ·■·· 4 · 4 4 4 » 4 ♦ 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 «
• 44444444· · ·.· 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 ♦ ···♦’·
·4···4·44·44··4·· 4 4 4 4 4 4 » 4 ♦ ■
1·! • ■ a
• •«••«•••■•••••a·· 4 · 4 4 4 · 4 4 4 4 4 · ■
♦ 4 ·· 4 4 · · 4 4 4 4 4.·.· 4 ■ 4 4 ·· 4 4·4 4 4 4 ····

4444444·44·44«44·4··4· ♦ 4 4 4 4 4 4 4 «
»·············«··· 4 4 4 4 4 4 4 4 4 · 4 4 «
■·♦····
*
»♦··♦«··
■ ••••·4··44 * ·····■···
·4··44·44·44444·444·44··444444·
4 4 4 4 · 4· 4 4 4 4 · 4 4 ·
4 4 4 · 4 44 4 4 ■
■■■■
4 4 ♦ · 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 · ·· ····»» ·······
··········
■ a········
* 4 4 4 4 4 4 4 4 4 «
• •444444 · 4 4 4 4 4 · 4 ·· 4 4 ·· 4 4 4 4 4 · 4 4 4
• · 4 ♦ 4 4·· 44 · ♦ · 4 4 4 4 4 4 ····· 4 4 4 · 4 ·
♦
■ 44444444 ·♦ 44···4··4··4·4· * · 4 4 ·
»·■··«················«· ·.« 4 4 4 4
• 4444··44··4·44·44·44·4·44··4·
4··4·444·44·444·4444·444·4·44·
» 4 4 4 4 ·♦·»·♦ 4 4 * · 4 4 4 4 4 4 4 4 4 ····♦·
• ·4··4··44·····44··44 4 4 4 4 4 4 4 4
• 4 4 4 4 4 · 4 4 4 · · · ♦ · 4 4 4 4 ·· 4 4 4 4 4 4 4 4 ·
» ♦ · 44 · ···♦ 4 · · 4 ···♦·· · · · 4 · · 4 4 4
·44·44·4··4··44·44·4444·4·4·4
• ·44·444·444444·44·4«····44
**
■ ······ •••·4·4444··4·····44·«
« 4 4 4 · 4 4 4 4 4 4 · 4 4 4 · 4 4 4 4 4 4 ·♦· 4 4··
• 4 · 4 4 4 4 ···· 4 · · 4 · 4 4 4 4 ···· 4 4 4 4
···· ··«······ ·4··44···ν····
• 4 ■ 4 4 4 · 4 4 · 4 4 · 4 4 · 4 4 4 4 4 4 ♦ 4 4 ·.· 4
»Φ44444·4··4·44444444444
·4·
*
• · 4 4 4 4 4 4 · 4 4 ••♦♦•44·4 4 · 4 4 4 4 4
• 4 4 · 44 · · 4 · · 4 4 4 4 4 · · 4 4 4 4 4 · 4 ·
·4········«4··«4··44· ·44 · 4 «
»4·······4··4··4··44·44· 4.4 «
■ 4 4 4 4 4 44444444····· 444· ·♦·
»4··44·4··44·44·········4·«
• 4 · 4 4 4 ··· 4 4 4 ♦ 4 · · 4 4 4 4 · 4·
*
········
Ι···········
»·4··4··44·4···4···4··
*
• ■•••••••••••«♦«••a·
4··444·444·4··44·4··4
• ■ 4 4 4 4 4 · 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 ·
• •·44·44·44·44·44·44
'4·44·44·4·4444·44·4·
• 4 ·«···· 4 Λ 4 4 · · 4 ♦ · 4 ♦ ·
*····4··4· ··♦········
» ·· 4 · 4 ····· ······ ··· ·
I······»····»········
4444·····44·4·44··44’
»··♦· ······ ·♦♦···· ■ ··
■ ••••44···444444····
<♦··················
······ 4 · ·········««
*···44·4··44·······1
« ·♦· ···■♦·■· ♦ ·····«
»·44·444· 4 4 ····♦♦··
• ·4··4··4··44··4··
» 4 4 « · ··· 4 4 · »···♦··■
• · ♦ 4 ♦ · · · 4 4 · 4 4 · 4 4 · ·
»»········♦ ·.· 44···
■ 4 V ♦ 4 · ··· ······»··
• ·44·44··4··4·444·
• 4 4 4 4 4 4 4 •••♦4·44·
» 4 4 4 · 4 4 ♦ 4 ♦ · · 4 4 · 4 4 ·
·4·4444··4··4«44·
• ••·4β······4···4·
• ♦ « 4 4 » · 4 ·4··44·«·
» 4 4444 · · ♦ · ♦ 4.4 · · · ♦ *
■ •••••••••·44···«
» 4 4 4 4 4 4 4 4 4 · 4 4 · · 4 «
♦
• 4··4··444444·44·
» ♦ 4 4 4 ·4· 4 ♦ 4 4 4 · 4 4 4
4 · 4 4 4 · ··········
·4··44«··4····4«
• ••••••••4··4·4
• · · · 4 4 4 · 4 4 ♦ ·_· · «
·4444······444«
• •••4···44·44··
·φ4·44····44··
• ••«44··4··44··
···········■··
»··44·4··· 4 · · 4 «
♦
• ·4·4«4··44··«
»4·444···4 ·.·.· 4 4
»····
*
··♦ ·♦ 4 4 4 4
■ ·4·44·44··44·44
• «••♦••44444Β444
■ · · · 4 · 4 4 · · ·· * 4 4 4 4
»·4···4··44·4·4
• 444444······
• ••••••••4··44··4
■Miür
»·4·»······4·····4
«■■■Il
• •4·4···4··44·44·
» *^4 ·4···4··4··44·· 4·····4·444·4·4··4·
’•·*
4···β···444·· ····■···■········««
»···»··4·444····4··
■ 4444····4·4·4··4· ··«♦·♦«♦·♦· 4 4 · 4 · 4 ·
■ 4···4······4····· •4444 ·4·4444·4·4 ■. *
.·
• ••••44444Φ44····· ■ ········♦··» 4.4.4 · 4
» · · ·· 4 4 · 4 ♦ · · · 4 4 4 4 » • 4·4··4 ·44«··44·4·
4··4·4
*
·4·····4··· ·4···4···4·4·«···
*
■ •·4·4···4····4·4·
■ 4 · · ·· 4 4 4 ··· ·····■ • · 4 · · · 4 · ♦ · 4 4 4 ·.· · ·.’
»44<444444···4····· •• ·
*·4···44444444···
· · · »
·
* ·· · · » ·
• 4 « 4 4 4 4 4 4 444444444 • · · · 4 4 ■ 4
·
* 4 · ··.·.· · ·
» · 4 4 · 4 4 · · 4 · · 4 4 · · 4 4 « •444·····4·4· ·.♦_· ·
|·4····4··· ········
«
■ ·4·4··ν····4···»·· • •••••♦•♦444··4··
•·4···4·4··»44 ·.· 4
·4·····4·····4··4·· ••••••♦••·4·· ·.· · ·
■ 44 ····♦·♦· ········■ ·44····4···4·4 ·.· ·
• •••4·4·· ·····♦···· • · ♦ 4 · 4 4 · 4.4 · · · ♦.·.·.·.·
• •••••••••4····«··4« »4«·4···4···4 ·.·_·.·
4444444Α··#········· • ••••4»44«4·· 4.4 ·.·.«
»·44·······4·4····4· ·4·4·4·4·444· ·.· · · ·
■ 4···4··4·Φ4·······4 • 4 · 4 44 ♦ 4 » · ·♦ · ·.·.·.·.·
» · 4 · 4 4 ·♦♦··· ·····■♦·· ···········«· 4.·.·.·.·
·4·4·4········44··4· • ••«444444···· * .· ·.· ·
■ 4 · 4 4 · ♦ 4 4 4 ·· · ♦ 4 · ♦ 4 · · · • « 4 4 4 · 44····4·4 ·.· · 1
• •■♦♦•·4·····44··4·· • 4 ·444·4·4·4··4 ·.·.♦.··
4·44···
■ •••••••4··4·
* ·
4
* ·4»4»··4···4· ·.·.4.·.4
·4··4·4··4···44···»· • · · · 4 «4 ♦·······■«■ ♦_·.·
• ·4··4444··4·4··4··4·
♦ • 4···4··4···4·44···4 ■ «4
* •••·4··«4·4·4
»·4·····4···4· ···«··· »·
·
* ·· ·44········4 4 · · «
·4··4··«·4········4·
»···4··44········44·«
·· β 4 4 * 4 · Λ 4··
*
4·4·4
·♦·····■·♦♦··♦······ ••♦•’·4 4········4»44 ♦.·.·.·.«.
·
b··················
*
■ 4····444·········4·
• •••4444444 444 4444444
♦
•4 4 4 4 4 ♦ 4 4 4 ♦.· ♦ · 4 · ♦.· 4 « ·
*·
4
* *
········
a· · 9 Λ 4 · 4 ·
»44·4··444·44·4···4·«
• 4 · 4 4 · · 4 · · · 4··4·4···
■ ••••••44··4··44·44·«
■ ••44··44·4·····44·4 ■
·»
4
* · ·
* ··♦·♦····♦ ·.· ♦ *
99
99
·4·4··4· · 4 4 ·4·444·4· a
■ 4444····· · 4 · 4 4 4 ···
»44·44·4·4 ·,♦ · ♦ ♦.· · · · ’
♦ ·4·»······4···44·4·«
• 4 < 4 4 4 4 · 4 · 4 4 · · 4.· · · · ·
■ •••••••••Φ······· ·.·
·«········ 4 · · ♦ · ♦ ·.·♦.·
••■•••••Β···· ·_♦ · ♦_♦ · ·
••••4444·· ·· · · ♦ · ·♦.·«·.
*
4·
»··»4···4·44· 4.4 4 4
• 44444·· · · ····♦·····
• 4 · · · · · 4 4 · · ········«
·············· ·.· · · · ·
♦ ••■••a······ ·.·······
• •••••••••
*
••♦••4···
»·4········ ♦ · ·.· · 4 · · ·
·········· · *
• ••••••••«44········
»·······
• · 4 · 4 ·■····· 4 · · ·-·-·.·.·
• •••444««4······ ·.· · ·
» 444 «·«··· ·.» ♦ ·····.·· ····♦.ν·%·4ν·ν·%ν4
4%%
* 4 .
·4·4··4··« ♦.· · ♦.♦_· ♦.·.· ·
' ♦ · 4 ♦ 4 · · 4 · · ·♦<··♦· *
· ν·ν
4·ν·% ·%♦·%%W4%y«X····
• •4••••••·4«·4··4·····
· · 4 4 · 4 4 · ·
* · » 44 ··
*
·
»44··4···«
■·4·44·44··· ♦.·.···.·· ·
• 4 · · · 4 ·«······· ·.· · · «
• 444 4 · · · · · 4 · · ·······
• ···· · · · · · * ···♦·<♦«♦-·
··♦···«···· · · · » · · ♦ ♦ 4
»·4·4····· * ^·.·^·.4.·.·«·.·.·_
·»······44··4· ·.♦···.·.·
•44·····4·
••••••4····44 · ···.
• · · · 4 · 4 4 ♦ · 4’4^».4A4 · ·Α· •.♦Λ·β14β
a λ a·······#· ·4··444·4·
■ ••••••4····4··44·44···
*
· ·■···»♦·· ♦· · 4 4a4-4a4a4®4.4 ·-
*
»
’■λ*
· 4 · · •••••••♦••♦44······
··
·· 4 44···4·«···«·
α λ *
· Αν········· 4 · ···.·_·
· ♦ ■ ·
» a · · · · ··.· · ·_·
a····.·.··
♦ ■ 4 · · ·
•%νΛν·ν.··νΪ4Χ··4Κ*> · » · · ···*···%** ·ν·
··«··«'
» · 4 · » · . Λ
·%ν·ν·ν
• ♦ · ♦ 4 4 · a 7Λ%7φ··
··»·■»·
» V ·»···« ••••V4%V·
»·····«
····»··■ ···%%%%·
%
*
■ 44····· ■ · a «
»· · 4 4 » 4 · « ••••••••V.V.
• 4 · 4 4 4 4 4 4 λ» a « · · · · 1 • ■ · ·
• 4 444444 4· ·· · a
····♦···· • 4 4 «
·········■ » 4 ······« • · · ·
4 4··44·4« ■ a a a
• 4 4 4 4 4 4 4 4 4 •t%V4S%%%%
4444444··
• 4444 » 4 4 4 · •♦♦4'·ν·%ν·ν.
• 4444····
• 4 · 4 · · · · 4 ·
• 4 » 4 4 · 4 « ·
4··4·4·4··
• ••44····
• « · ♦ 4 · ♦ · · 4
>···«····
• · · 4 ·· · «.· ·
• ••••••4·
4 4 4 4 ·· 4 4 · ·
4
SblXTI’l \poSTOl. ΡΑΜίΙ
♦
♦
3
I
1
I
I
POGORIREA

Mîntuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvîntează moștenirea Ta.
Stih: Către Tine, Doamne, am strigat, Dumnezeul meu, pomenește-mă.
DIN EPISTOLA CĂTRE EFESENI A SFÎNTULUI APOSTOL PA VEL, CITIRE:

(V, 8- 19)
raților, ca fii ai luminii și te scoală din morți și te va
să umblați, pentru că lumina Hristos. Deci luați sea
roada Duhului e în ma cu grijă cum umblați, nu ca
orice bunătate, drep niște neînțelepți, ci ca cei în
tate și adevăr. Cercați
țelepți, răscumpărînd vremea,
ce este bineplăcut Domnului, și
nu vă amestecați în faptele ce căci zilele rele sînt. Drept ace-
le fără de roadă ale întunericu j ea, nu fiți fără de minte, ci în
lui, ci mai vîrtos să le osîndiți țelegeți care este voia Domnu-
pe față. Căci cele ce se fac în i lui. Și nu vă îmbătati de vin, în
tru ascuns de ei, rușine este a tru care este desfrînare, ci vă
le grăi. Toate cele ce se osîn- umpleți de Duhul. Vorbiți între
desc pe față se învederează prin voi în psalmi și în laude și în
lumină, căci tot ce se învede cîntări duhovnicești, lăudînd și
rează e lumină. Pentru aceea cîntînd Domnului, în inimile
zice : Deșteaptă-te cel ce dormi voastre.
Aliluia,
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta.
Stih: Nu mă lepăda pe mine de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfînt nu-L lua de
la mine.
T
58

Mare este Domnul nostru și mare este tăria Lui și priceperea Lui nu are hotar.
Stih: Cu cuvîntul Domnului cerurile s-au întărit și cu duhul gurii Lui
toată puterea lor.
DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(I, 1—7; 13—17
avei, slujitor al lui Ii- ! tru și de la Domnul Iisus Hris-
sus Hristos, chemat de tos! Fraților, nu vreau ca voi să
El Apostol, rînduit spre nu știți că, de multe ori, mi-am
vestirea Evangheliei pus în gînd să vin la voi, dar
lui Dumnezeu, pe care am fost pînă acum împiedicat
a făgăduit-o mai înainte, prin j ca să am și între voi oarecare
proorocii Săi, în Sfintele Scrip roadă, ca și între celelalte nea
turi, despre Fiul Său cel născut muri. Dator sînt și elinilor și
din sămînța lui D a v i d, după barbarilor și învățaților și ne-
trup, și rînduit Fiu al lui Dum învățaților; astfel că, despre mi
nezeu întru putere, după Duhul ne, eu sînt prea bucuros să vă
Sfințeniei, prin învierea Lui din vestesc Evanghelia și vouă, ce
morți: adică despre Iisus Hris lor din Roma. Căci nu mă ruși
tos, Domnul nostru, prin Care nez de Evanghelia lui Hristos,
am luat harul și apostolia, ca să pentru că este putere a lui
aduc, în numele Său, la ascul Dumnezeu, spre mîntuirea ori
tarea credinței toate neamuri cui crede, atît iudeu mai întîi
le, între care sînteți și voi, prin cît și elin, și în ea se descoperă
chemarea lui Iisus Hristos: tu acea dreptate de la Dumnezeu,
turor celor ce sînteți în Roma, care vine din credință și e pen
iubiți ai lui Dumnezeu, sfinți tru credință, precum este scris:
chemați de El: har vouă și pa iar dreptul din credință va fi
ce de la Dumnezeu, Tatăl nos- viu.
*
59

(I. 18 27)
raților, mînia lui Dum căcios întru asemănarea chi
nezeu se descoperă pului omului celui stricăcios și
din cer peste toată fă a păsărilor și a dobitoacelor cu
rădelegea și peste toa patru picioare și a tîrîtoarelor.
tă nedreptatea oame De aceea Dumnezeu i-a dat ne-
nilor, care țin adevărul lui curăției, după poftele inimilor
Dumnezeu în robia nedreptă lor, ca să-și pîngărească trupu
ții. Fiindcă, ceea ce se poate ști rile lor între ei, ca unii care au
despre Dumnezeu, vădit este în schimbat adevărul lui Dumne
inimile lor și Dumnezeu este zeu în minciună și s-au închi
cel ce le-a vădit-o. Intr-adevăr, nat și au slujit făpturii, în loc
cele nevăzute ale Lui se văd de să-I slujească Făcătorului, Cel
la facerea lumii, înțelegîndu-se k
«
ce este binecuvîntat în veci, a-
din făpturi, adică veșnica lui min! Pentru aceea Dumnezeu
I
putere și Dumnezeire, așa ca ei i-a dat unor patimi de ocară,

să fie fără cuvînt de apărare. căci la ei femeile au schimbat
Pentru că ei, c u n o s c î n d pe fireasca rînduială cu cea împo
Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe triva firii; asemenea și băr
un Dumnezeu, nici nu I-au mul bații, lăsînd rînduiala cea după
țumit, ci s-au rătăcit în închi fire a părții femeiești, s-au a-
puirile lor și inima lor cea ne prins, în pofta lor, unii pentru
înțelegătoare s-a întunecat. Ți- alții, bărbați cu bărbați, săvîr-
nîndu-se că sînt înțelepți, au a- șind rușinea și luînd în trupul
juns nebuni, și au schimbat sla lor răsplata cuvenită rătăcirii
va lui Dumnezeu Celui nestri- lor.
■î® O· <·: · · - B ? y - ?· · i w: - î· Î B i! ·«·
A POSTOLIJ I.
* *
1

(I. 28 II, 9)
raților, precum n-au făptuiești aceleași lucruri. Noi
găsit păgînii cu cale însă știm că judecata lui Dum
să-L cunoască pe nezeu este după adevăr, față de
Dumnezeu de aproape, cei ce fac unele ca acestea. Și
așa și Dumnezeu i-a lă socotești tu, oare, omule care
sat la mintea lor fără judecată
*
judeci pe cei ce fac unele ca a- sg

să facă cele ce nu se c u v i n e, cestea, dar le faci și tu, că tu
fiind plini de toată nedrepta vei scăpa de judecata lui Dum
tea, de desfrînare, de viclenie, nezeu ? Sau disprețuiești tu bo
de lăcomie, de răutăți; plini de găția bunătății Lui și a îngădu
pizmă, de ucidere, de ceartă, de inței și a îndelungii Lui răbdări
înșelăciune, de purtări rele, bîr- și nu știi că bunătatea lui Dum
fitori, grăitori de rău, urîtori de nezeu te îndeamnă la pocăință?
Dumnezeu, ocărîtori, semeți, Ci după împietrirea ta și după
trufași, lăudăroși, născocitori inima ta nepocăită, îți agoni
de rele, nesupuși părinților, ne- sești mînie în ziua mîniei și a
înțelepți, călcători de cuvînt, arătării dreptei judecăți a lui
fără iubire firească, fără milă. t
Dumnezeu, Care va da fiecăru
I
Aceștia, deși au cunoscut liotă- ia după faptele lui: adică viață
rîrea lui Dumnezeu, că cei ce veșnică celor ce, prin stăruință
fac unele ca acestea sînt vred în faptă bună, caută mărire,
nici de moarte, nu numai că le cinste și nestricăciune, dar mî ♦
fac, dar le și încuviințează ce nie și urgie iubitorilor de cear
lor care le fac. Pentru aceea, tă, care nu se supun adevăru *- ♦ w
►x
oricine ai fi, o, omule care ju lui, ci se supun nedreptății. în- *
►x
deci, ești fără cuvînt de apăra tr-adevăr, necaz și strîmtorare
re, căci în ceea ce judeci pe al va fi peste sufletul oricărui om ■
tul, pe tine însuți te osîndești, care făptuiește răul, peste iu <♦ -
de vreme ce tu, cel ce judeci, deu mai întîi, dar și peste elin. ►xr«
►>·<-
ts
* ■
• ►*<·
&<
^V.Y/A ’i · A - A x ·*
î\ SAPTAMÎXA I DUPĂ R( sălii
61
l< R I
DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: 9
(li 14-29)
raților, cînd păgînii, cel care urăști idolii, furi cele
cei ce nu au Legea, din sfinte! Tu, care te lauzi cu Le
fire fac ce poruncește gea, îl necinstești pe Dumne
Legea; așa lipsiți de zeu, prin călcarea Legii! Căci
Lege, ei singuri își sînt numele lui Dumnezeu, din pri
lege, ca unii care arată fapta cina voastră, este hulit între
Legii scrisă în inimile lor, prin neamuri, precum este scris. Tă
mărturia cugetului lor și prin ierea împrejur folosește, într-a-
cercetarea de sine, care îi și în devăr, dacă păzești Legea; da
vinovățește îi și dezvinovățește, că însă ești călcător de Lege,
ceea ce se va vedea în ziua cînd tăierea ta împrejur se face ne-
Dumnezeu va judeca, prin Iisus tăiere împrejur. Și atunci, dacă
Hristos, după Evanghelia mea, cel netăiat împrejur păzește
cele ascunse ale oamenilor. Ci hotărîrile Legii, netăierea îm
dacă tu te numești iudeu și te prejur nu va fi, oare, socotită
reazimi pe Lege și te lauzi cu ca tăiere împrejur? Iar el, din
Dumnezeu, și cunoști voia Lui fire netăiat împrejur, dar îm
și știi să încuviințezi cele bune, plinitor al Legii, nu te va jude
căci ai învățat din Lege; tu ca ca, oare, pe tine care, prin lite
re te crezi pe tine călăuză orbi ra Legii și prin tăierea împre
lor și lumină celor ce sînt în în jur, ești călcător de Lege ?
tuneric, povățuitor celor fără I
«
I
Pentru că nu cel ce se arată pe
minte, dascăl celor nevîrstnici, dinafară e iudeu, nici adevăra
ca unul care ai în Lege drepta ta tăiere împrejur nu este cea
rul cunoștinței și al adevărului; de dinafară, în trup; ci este
tu, în sfîrșit, care înveți pe al iudeu cel întru ascuns, iar tă
tul, pe tine însuți nu te înveți! l
iere împrejur este aceea a ini

Tu propovăduiești: să nu furi, mii, în duh, nu în literă; și lau
și tu furi! Tu zici: să nu fii des- da lui nu vine de la oameni, ci
frînat, și tu ești desfrînat. Tu,
I
de la Dumnezeu.
CV/
A 5 . A ~ A
62 A POST OU’L

(L 7—12)
raților, har vouă și pa vă pomenesc neîncetat, cerînd,

ce de la Dumnezeu, Ta în rugăciunile mele, pururea
tăl nostru și de la Dom să am, prin voia lui Dumnezeu,
nul nostru Iisus Hris- vreodată, bun prilej de a veni
tos! Mai întîi, mulțu la voi. Pentru că doresc cu ma
mesc Dumnezeului meu, prin re dor să vă văd, ca să vă îm
Iisus Hristos, pentru voi toți, părtășesc vreun dar duhovni
fiindcă credința voastră este cesc, spre întărirea voastră, și
vestită în toată lumea; căci aceasta, ca să mă mîngîi îm
martor îmi este Dumnezeu, Că preună cu voi, prin credința
ruia îi slujesc cu duhul meu, în noastră laolaltă, avoastrăși
tru Evanghelia Fiului Său, că a mea.
A
* ·
> *
I X I ( A
ÎNTÎI DUPĂ POOORÎREA SFINȚI l.l l Di li.
\ l’l I I ROII SFINȚII,()R
Voscreasna 1
Dati slavă lui Dumnezeu. Minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi,
Dumnezeul lui israel.
Stih: în biserici binecuvîntati pe Dumnezeu.
DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI A SFÎNTULU1 APOSTOL PA VEL, CITIRE:

(XI, 33—XII, 2)
raților, proorocii, fost uciși cu pietre, au fost tă-

prin credință, au bi iați cu fierăstrăul, au fost ispi
ruit împărății, au fă tiți, au murit uciși de sabie, au
cut dreptate, au pribegit în piei de o a i e și în
dobîndit făgăduin piei de capră, lipsiți, strîmto-
țele, au astupat gu rați, rău primiți. Ei, de care lu
rile leilor, au stins puterea fo mea nu era vrednică, au rătă
cului, au scăpat de ascuțișul să cit în pustii și în m u n ț i și în
biei, s-au împuternicit, din peșteri și în crăpăturile pămîn-
slabi ce erau s-au făcut tari în tului. Și toți aceștia, care pen
război, au întors taberele vrăj tru credința lor au fost de po
mașilor în fugă. Prin ei, unele menire, n-au primit ceea ce le
femei și-au luat pe morții lor fusese făgăduit, pentru că Dum
înviați. Unii au fost chinuiți, ne nezeu rînduise pentru noi ce
primind izbăvirea, ca să dobîn- va mai bun, ca ei să nu ia fără
dească mai bună înviere; alții noi desăvîrșirea. Drept aceea
au suferit batjocură și bici, ba și noi, avînd împrejurul nostru
chiar lanțuri și închisoare. Au I
atîta nor de mărturii, să lepă-

j ; ii i-c-ssas-ss i
A'
a
4
APOSTOLOL
dăm orice povară și păcatul ce care ne stă înainte, avînd pri

grabnic ne împresoară și să a- virile la Iisus, începătorul și
lergăm cu stăruință în lupta plinitorul credinței.
Strigat-au drepții și Domnul i-a ascultat pe ei, și din toate necazurile
lor i-a mîntuit.
Stih: Multe sînt necazurile drepților; și din toate îi va mîntui pe ei Domnul.
LUNI
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOI A D POGORÎREA

(II, 28 - III, 18)
raților, nu cel ce se a- I că Dumnezeu e nedrept, cînd

rată pe dinafară e iu revarsă mînia Lui? Omenește
deu, nici adevărata tă vorbesc. Să nu fie ! Căci, atunci,
iere împrejur nu este cum va judeca Dumnezeu lu
cea de dinafară, în mea ? Ce vom zice ? Că de vre
trup ; ci este iudeu cel întru as me ce adevărul lui Dumnezeu,
cuns, iar tăiere împrejur este prin minciuna mea, a prisosit
aceea a inimii, în duh, nu în li spre slava Lui, pentru ce, dar,
teră ; și lauda lui nu vine de la mai sînt eu judecat ca păcătos?
oameni, ci de la Dumnezeu. A- Și, iarăși, de ce n-am face cele
tunci, care este întîietatea iude rele, ca să vină cele bune ? Pre
ului, sau care este folosul tăie cum sîntem huliți și precum
rii împrejur? Este mare în toa spun unii că zicem noi. Osînda
te privințele, mai întîi, pentru acestora este dreaptă. Așadar,
că lor li s-au încredințat cuvin- ce este? Avem noi vreo precă
tele lui Dumnezeu. Căci ce este dere ? Nicidecum. Căci am învi
dacă unii n-au crezut? Oare, nuit mai înainte și pe iudei, și
necredința lor va nimici cre- pe elini, că toți sînt sub păcat,
dincioșia lui Dumnezeu ? Să nu după cum este scris: Nu este
fie! Ci rămîne Dumnezeu ade drept nici unul; nu este cine să
vărat în cuvîntul Lui, iar orice înțeleagă, nu este cine să caute
om mincinos, precum este pe Dumnezeu ; toți s-au abătut,
scris : Ca să Te îndreptezi întru împreună netrebnici s-au făcut.
cuvintele Tale și să biruiești Nu este cine să facă binele, nici
cînd vei judeca Tu. Dar de vre măcar unul nu este; mormînt
me ce nedreptatea noastră în deschis este g î 11 e j u 1 lor; cu
vederează dreptatea lui Dum limbile lor vorbit-au viclenii;
nezeu, ce vom zice ? Nu cumva venin de aspidă e sub buzele
ÎN SĂPTĂ.WINA A 11-A DUPĂ RUSALII 65
'i
$
lor; gura lor e plină de bles rocire sînt în drumurile lor; și
tem și de amărăciune ; grabni-
ce sînt picioarele lor spre văr
calea păcii ei nu au cunoscut-o;
nu este frică de Dumnezeu îna
KW
sare de sînge ; pustiire și neno intea ochilor lor.
$
M A R T, I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUA î)lfPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUH
(IV, 4—12)
raților, celui care face o dată : i s-a socotit lui Avraam
fapte nu i se soco- credința ca dreptate. Dar cum t
tește plata după har, i s-a socotit? Cînd era tăiat îm
ci după datorie; iar prejur sau cînd era netăiat îm
celui care nu face fap- prejur? Nu cînd era tăiat îm
te, ci crede în Cel ce îndreptea- prejur, ci cînd era netăiat îm
ză pe cel păcătos, credința lui i prejur. Iar semnul tăierii îm
se socotește ca dreptate. întoc prejur l-a primit ca pecete a
mai cum și David fericește pe dreptății pentru credința lui din
omul căruia Dumnezeu îi soco vremea netăierii împrejur, ca
tește îndreptarea fără fapte: să fie părintele tuturor celor ce
Fericiți aceia cărora li s-au ier cred, deși netăiați împrejur, so-
tat fărădelegile și li s-au acope cotindu-li-se și lor credința ca
rit păcatele! Fericit bărbatul dreptate; apoi și părinte al ce
căruia Domnul nu-i va socoti lor tăiați împrejur, dar nu al ce
păcatul! Deci fericirea aceasta lor ce sînt numai tăiați împre * ♦>}
îs»?
este ea numai pentru cei tăiați jur, ci și umblă pe urmele cre
împrejur sau și pentru cei netă- dinței pe care o avea Avraam,
iați împrejur? Căci zicem încă cînd era netăiat împrejur.
a
a
,\l I E R (' U R I I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUA DUPĂ POGORÎREA ►X<
SFÎNTULUI Dini
(«V, 13—25)
raților, Avraam și se au Legea, atunci credința a a-
minția lui nu prin Le juns zadarnică, iar făgăduința
ge au primit făgăduin s-a desființat; că Legea prici-
ța că vor moșteni lu nuiește inînie; dar unde nu es i
mea, ci prin dreptatea te Lege, nu este nici călcare de
dobîndită prin credință. Căci,
dacă moștenitorii sînt cei ce
Lege. De aceea, moștenirea fă
găduită este din credință, ca să
I
s
66 A POSTOL l'L
fie din har și ca făgăduința să căci era aproape de o sută de

rămînă sigură pentru toți ur ani, și deși a văzut amorțirea
mașii, nu numai pentru cei ce pîntecelui Sarei, totuși, nu s-a
se țin de Lege, dar și pentru cei îndoit, prin necredință, despre
ce se țin de credința lui A- făgăduința lui Dumnezeu, ci s-a
vraam, care este părintele nos întărit în credință, dînd slavă
tru al tuturor, precum este lui Dumnezeu, ca unul care a
scris: Pusu-te-am pe tine pă
t
crezut desăvîrșit că puternic

rinte al multor neamuri. El e este să și împlinească ceea ce a
părintele nostru în fața Celui în făgăduit. De aceea, credința lui
care a crezut, adică a lui Dum i s-a socotit ca dreptate. Dar nu
nezeu, Care înviază pe cei
morți și cheamă la ființă cele s-a scris numai pentru el că î
ce încă nu sînt. Avraam este cel s-a socotit ca dreptate, ci și
care, mai presus de nădejde, pentru noi; căci și nouă va să
întru nădejde a crezut că el va ni se socotească, nouă care cre
fi într-adevăr părintele multor dem în Cel ce a înviat din morți
neamuri, după cum i s-a spus: pe Iisus, Domnul nostru, Care
Așa va fi seminția ta. Și, fără să S-a dat pentru păcatele noas
slăbească în credință, deși s-a tre și a înviat pentru îndrepta
văzut pe sine amorțit cu trupul, rea noastră.
J o
(V, 10—16)
raților, dacă, vrăjmași catul era în lume, dar păcatul
fiind noi, ne-am împă I nu se socotește cînd nu este
cat cu Dumnezeu, prin Lege. Ci moartea a domnit de la
moartea Fiului Său, cu Adam pînă la Moise și peste cei
atît mai mult, împăcați ce nu păcătuiseră, după asemă
fiind, ne vom mîntui prin viața narea greșelii lui Adam, care
Lui, și nu numai atît, ci ne și este chipul Celui ce avea să vi
lăudăm în Dumnezeu prin Dom nă. însă nu e cu greșeala, cum
nul nostru Iisus Hristos, prin e cu harul, căci dacă, prin gre
Care am primit acum împăca șeala unuia, a căzut moartea pe
rea. Drept aceea, precum prin- cei mulți, cu atît mai vîrtos ha
tr-un om a intrat păcatul în lu rul lui Dumnezeu și darul Lui
me și prin păcat moartea, așa au prisosit, spre mîntuirea ce
moartea, a trecut la toți oame lor mulți, prin harul unui sin
nii, prin acela în care toți au gur om, Iisus Hristos. Și ce adu
păcătuit. Căci, pînă la Lege, pă ce darul nu seamănă cu ce a
c ■ *
* .·♦
*
f
*
1
ÎN Âi -AMINA A II-A DUPĂ RUSALII 67
adus acel unul, care a păcătuit; darul care iartă, pornind de la

căci, pe cînd judecata, pornind multe călcări de Lege, se face
de la el unul, se face osîndire, izbăvire.
V I N l\ R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOPA DUPĂ POGORlREA
SFÎN'J'l UI I Dl II
(V, 17 VI, 2)
raților, de vreme ce, cut păcătoși, tot așa din ascul
prin greșeala unuia, tarea Unuia mulți se vor face
moartea a împărății drepți. Iar Legea a intrat ca să
prin unul singur, cu a- se înmulțească greșeala; unde
tît mai v î r t o s cei ce însă păcatul s-a înmulțit, harul
primesc prisosința harului și a a prisosit; așa că, precum a îm-
darului dreptății vor împărați părățit păcatul prin moarte, tot
în viață, prin unul Iisus Hris așa și harul să împărățească
tos. Așadar, după cum printr-o prin dreptate, spre viața veșni
singură greșeală a venit osînda că, prin Iisus Hristos, Domnul
pentru toți oamenii, tot așa prin nostru. Ce vom zice atunci?
dreptatea Unuia a venit pentru Vom rămîne, oare, în păcat, ca
toți oamenii îndreptarea care să se înmulțească harul ? Să nu
dă viață; și precum din neas fie ! Noi, care am murit păcatu
cultarea unui om toți s-au fă lui, cum vom mai trăi în păcat ?
S I M B A I A
ÎN SĂPTĂMÎNA A 1)01 A DIPĂ POGORÎREA
SlANTI LlJI Dl II
(Hi, 19—26)
raților, știm că toate, că, din faptele Legii, nici un om
cîte zice Legea, le gră nu se va îndrepta înaintea Lui,
iește pentru cei care de vreme ce, prin Lege, vine cu
sînt sub Lege, ca orice noștința păcatului. Dar acum,
gură să fie închisă și în afară de Lege, s-a arătat
ca toată lumea să fie vinovată dreptatea de la I) u m n ez eu,
înaintea lui Dumnezeu. Pentru mărturisită de Lege și de proo-
▼
*♦:
4
▲
68 A POSTOLU L
roci, adică dreptatea care vine duit jertfă de ispășire, prin cre
de Ia Dumnezeu, prin credința dința în sîngele Lui, ca să-și a-
f
în Iisus Hristos, pentru toți și rate dreptatea Sa, căci trecuse

peste toți cei ce cred, căci nu cu vederea păcatele făcute mai
este deosebire, fiindcă toți au înainte, în vremea făgăduinței
păcătuit și sînt lipsiți de slava lui Dumnezeu, ca să-și arate
lui Dumnezeu, îndreptîndu-se dreptatea Sa, în zilele de față,
în dar, cu harul Lui, prin răs dovedindu-Se pe Sine drept și
cumpărarea cea în Hristos Ii- îndreptînd pe cel ce este din
sus. Pe El, Dumnezeu L-a rîn- credința în Iisus.
I
Kf
Kt
KO
Voscreasna a 2-a, Prochimen, glasul 1 :

Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit și noi întru Tine,
Stih: Bucurați-vă, drepților, întru Domnul; celor drepți li se cuvine laudă.
' >

(II, 10-16)
raților, mărire, cin gea se vor îndrepta. Cînd păgî-

ste și pace oricui nii, cei ce nu au Legea, din fire
face binele, mai în- fac ale Legii, aceia neavînd Le
tîi iudeului, tot așa ge, ei singuri își sînt lege. Aceș
elinului. Căci Dum tia arată fapta legii scrisă in
nezeu nu caută la inimile lor, prin mărturia cu
fața omului! Cîți deci fără să getului lor și prin cercetarea
aibă Legea, au păcătuit, fără de sine, care îi și învinovățește,
Lege vor și pieri; iar cîți au pă îi și dezvinovățește. Lucrul a-
cătuit avîndLege, prin Lege vor cesta se va vedea în ziua cînd
fi judecați. Fiindcă nu cei ce Dumnezeu va judeca, prin Iisus
aud Legea sînt drepți la Dum Hristos, după Evanghelia mea,
nezeu, ci cei ce îndeplinesc Le- cele ascunse ale oamenilor.
Aliluia, glasul 1:
Dumnezeule, Cel ce mi-ai dat izbîndire și mi-ai supus popoare.
Stih: Cel ce mărești mîntuirea împăratului Tău și faci milă unsului Tău.
’ÎY klji
1
70
APOS TO LU L
I
9
I
t

(VII, 1—13)
raților, nu știți voi, oa încît noi slujim lui Dumnezeu

re, căci vorbesc unor întru înnoirea duhului și nu în
cunoscători ai Legii, tru vechimea slovei. Așadar, ce
că Legea are putere a- vom zice ? Este Legea păcat ? Să
supra omului, atîta nu fie ! Dar păcatul nu l-am cu
timp cît el e în viață? Femeia noscut, fără numai prin Lege.
măritată e legată ele bărbatul Căci n-aș fi știut pofta, dacă Le
său, prin Lege, atîta cît el tră gea n-ar fi zis : Să nu poftești!
iește ; iar dacă a murit bărba Ci, prilej luînd păcatul prin po
tul, este dezlegată de Legea ca runcă, a lucrat în mine tot felul
re o lega de bărbat. Așa dar, cît de pofte. Căci, în afară de Lege,
el e în viață, dacă se mărită cu păcatul este mort. Odinioară,
alt bărbat, se va numi preades- trăiam fără Lege, dar, cînd a
frînată; iar dacă a murit băr venit porunca, păcatul a prins
batul, este slobodă de Lege ca viață, iar eu am murit! Și po
să nu fie preadesfrînată, mări- runca dată spre viață, tocmai
tîndu-se cu alt bărbat. Așa că, ea la mine s-a aflat a fi spre
frații mei, și voi ați murit Legii moarte, pentru că păcatul,
prin trupul lui Hristos, spre a luînd înde m n prin poruncă,
fi ai altuia, ai Celui ce a înviat m-a înșelat și m-a ucis prin ea.
din morți, ca să aducem roade Așadar, Legea e sfîntă și porun
lui Dumnezeu. Căci, pe cînd ca e sfîntă, și dreaptă, și bună.
eram sub stăpînirea cărnii, pa Atunci, ce era bun a fost pen
timile păcatelor, care erau prin tru mine moarte ? Să nu fie ! Ci
Lege, lucrau în mădularele păcatul, ca să se arate păcat,
noastre, ca să aducă roade mi-a pricinuit moartea, chiar
morții. Dar acum ne-am desfă prin ceea ce a fost bun, ca pă
cut de Lege și am murit față cu catul să se facă peste măsură
ea, care ne ținea în silnicie, așa de greu, prin poruncă.
C\V/
ÎN SĂPTAMIX'A A OUPA
71

(VIL 14 VIII. 2
raților, știm cu adevă în mine, care vreau să fac bi
rat, că Legea e duhov ne, că anume răul se ține de mi
nicească, dar eu sînt ne. După omul cel lăuntric, mă
trupesc, vîndut sub pă bucur de Legea lui Dumnezeu,
cat, pentru că nu știu dar văd în mădularele mele o
ce fac; căci nu ceea ce voiesc altă lege care se luptă împotri
săvîrșesc, ci ceea ce urăsc toc va minții mele și mă face rob
mai aceea fac! Dacă însă fac legii păcatului, care este în mă
ceea ce nu voiesc, recunosc că dularele mele. Om nenorocit ce
Legea este bună. Ci acum nu eu sînt! Cine mă va izbăvi de tru
fac acestea, ci păcatul care lo pul morții acesteia? Mulțumesc
cuiește în mine. Știu că în mine, lui Dumnezeu, prin Iisus Hris
adică în trupul meu, nu locuieș tos, Domnul nostru! Deci, dar,
te ce este bun, fiindcă de voit eu însumi, cu mintea mea, slu
voiesc, dar de lucrat binele nu-1 jesc Legii lui Dumnezeu, iar cu
lucrez ; căci nu fac binele pe ca trupul: legii păcatului. Drept
re îl voiesc, ci răul pe care nu-1 aceea, asupra celor ce sînt în
voiesc, pe acela îl săvîrșesc. Și Hristos Iisus, nu este acum nici
atunci, dacă fac ceea ce nu vo o osîndă, căci legea duhului
iesc, nu mai fcînt eu făptuitorul, vieții lui Iisus Hristos m-a eli-
ci păcatul care locuiește întru berat de Legea păcatului și a
mine. Găsesc deci această lege morții.
\l I E R
DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI A SFÎNTULUI APOSTOL PA VEL, CITIRE:

(VIII. 2 -13)
raților, legea duhului nezeu : trimițînd pe Fiul Său în
vieții lui Iisus Hristos tru asemănarea trupului păca
m-a liberat de Legea tului și pentru păcat a osîndit
păcatului și a morții, păcatul în trup, pentru ca drep
pentru că ceea ce era tatea Legii să se împlinească în
cu neputință Legii, căci era noi cei ce nu umblăm potrivit
slabă prin trup, a săvîrșit Dum- trupului, ci potrivit Duhului.
7 ” / '; * : ' r · W- . V · ▼ y <y ,
> *· > · ♦ · ♦ ♦ ♦ ♦ * ♦ ♦ ♦- ♦-#· * .··
* * ·*
' 1 ' . a . a A . A · 'A A A A Â / . A ' a · j A i A . A . A « A > A . A
* · A' t A . IXV A
72
Căci cei ce sînt după trup cu cela nu este al Lui. Iar dacă
getă cele trupești, iar cei ce Hristos este în voi, trupul este
sînt după Duh, cele ale Duhu mort pentru păcat, căci Duhul
lui. Pofta cărnii este moarte, pe viază pentru dreptate. Și dacă
cînd cugetul Duhului este viață Duhul Celui ce a înviat pe Iisus
și pace, deoarece pofta cărnii din morți locuiește în voi, Cel
este vrăjmășie împotriva lui ce a înviat pe Iisus din morți
Dumnezeu, fiindcă nu se supu va face vii și trupurile voastre
ne legii lui Dumnezeu și nici nu muritoare, pentru Duhul Său
poate. Cei ce sînt în carne nu care sălășluiește în voi. Drept
pot să placă lui Dumnezeu. Voi aceea, fraților, nu sîntem da
însă nu sînteți sub puterea căr tori trupului, ca să viețuim du
nii, ci a Duhului, dacă într-ade- pă trup, căci dacă viețuiți după
văr Duhul iui Dumnezeu sălăș trup veți muri, iar dacă ucideți,
luiește întru voi. Și dacă cine cu Duhul, faptele trupului veți
£» · 9 ·
va nu are Duhul lui Hristos, a- fl VII.
O l
ÎN SĂPTĂM1NA A TREIA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUH
(VIII 22—27)
raților, știm că toată ce vede? Iar dacă nădăjduim
făptura suspină laolal ceea ce nu vedem, așteptăm
tă și este pînă acum ca prin răbdare. Asemenea și Du
în dureri de naștere; hul vine slăbiciunii noastre în-
și nu numai atît, ci și tr-ajutor, căci nu știm să ne ru
noi, care avem pîrga Duhului, găm cum trebuie, ci singur Du
și noi înșine suspinăm în noi,
așteptînd cu nerăbdare înfie hul se roagă pentru noi cu sus-
rea, răscumpărarea trupului pinuri negrăite. Iar cel ce cer
nostru. Căci prin nădejde cetează inimile, știe care este
ne-am mîntuit; dar nădejdea năzuința Duhului, căci El se
care se vede nu mai e nădejde. roagă pentru sfinți după voia
Cum ar nădăjdui cineva ceea I lui Dumnezeu.
îs
ÎN SAPTĂMÎNA A II1-A DUPĂ RUSALII
V I N E R I
ÎN SAPTĂMÎNA A TREIA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUH

(IX, 6—19)
raților, nu se poate să zis Revecăi: Cel mai mare va

cadă cuvîntul lui Dum sluji celui mai mic, precum es
nezeu. Căci nu toți ca te scris : Pe Iacov l-am iubit, iar
re sînt din Israel sînt pe Esau l-am urît. Ce vom zice
și israeliți; nici, pen dar? Nu cumva că la Dumne
tru că sînt sămînța lui Avraam, zeu e nedreptate ? Să nu fie I
sînt toți și fii, ci s-a zis: urma Căci grăiește către Moise: Mi-
șii lui Isaac vor fi urmașii tăi, lui-voi pe care vreau să-1 milu-
adică: nu copiii trupului sînt iesc și îndura-Mă-voi de cine
copiii Domnului, ci fiii făgădu vreau să Mă îndur. Așadar, nu
inței se socotesc urmași. Căci este nici de la cel care voiește,
s
al făgăduinței este cuvîntul a- nici de la cel care aleargă, ci

cesta: voi veni iarăși pe vre de la Dumnezeu care miluiește.
mea aceasta și Sara va avea un Căci Scriptura zice lui Faraon:
fecior. Dar nu a fost așa numai Pentru aceasta chiar te-am ri
cu Șara, ci și cu Reveca, zămis dicat, ca să arăt în tine puterea
lind ea cei doi g e m e n i de la Mea și ca numele Meu să se
Isaac, părintele nostru. Căci, vestească în tot pămîntul. Deci,
mai înainte de nașterea lor și dar, Dumnezeu pe cine voiește,
fără să fi făcut ei ceva bine ori îl miluiește, iar pe cine voiește,
rău, ca rînduiala lui Dumnezeu îl împietrește. Tu, acum, îmi vei
cea după alegere să rămînă nu zice: Atunci de ce mai bagă vi
pe temeiul faptelor, ci din ale nă ? Căci voinței Lui cine poate
gerea Celui care cheamă, i s-a să-i stea împotrivă ?
74 A POST OI. U I,

(III, 28 IV, 3)
raților, noi credem că jur. Dar nu cumva, prin credin
omul se îndreptează ță, noi desființăm Legea ? Să nu
prin credință, fără fap fie ! Dimpotrivă, întărim legea.
tele Legii. Oare, Dum Deci ce vom zice că a dobîndit
nezeu este numai al Avraam, strămoșul nostru du
iudeilor ? Nu este El și Dumne pă trup? Dacă Avraam s-a în
zeul paginilor ? De bună seamă dreptat din fapte, are cuvînt
și al paginilor, de vreme ce de laudă, dar nu înaintea lui
unul este Dumnezeu, Care va Dumnezeu. Căci ce spune Scrip
îndrepta, din credință, pe cei tura? Și Avraam a crezut lui
tăiați împrejur și iarăși prin Dumnezeu și i s-a socotit lui ca
credință, pe cei netăiați împre dreptate.
l
kU
(
SI ÎNTL IJ I
Voscreasna a 3-a.
Prochimen, glasul al ‘2-lea:
Tăria mea și lauda mea este Domnul și mi-a fost mie spre mintuire.
Stih: Certînd, m-a certat, Domnul, dar morții nu m-a dat.

(V, 1 — 10)
raților, fiind îndrep Hrlstos, încă fiind noi neputin- î

tați din credință, a- cioși, la timpul hotărît, a murit >
vem pace cu Dum pentru cei necredincioși. Căci î
nezeu, prin Domnul pentru un drept cu greu va mu- :
nostru Iisus Hris- ri cineva, dar pentru cel bun
I
tos, Căruia datori îi poate se hotărăște cineva să :
sîntem că am dobîndit prin
credință apropiere la harul a-
cesta, în care stăm, și ne lău
dăm întru nădejdea slavei lui
Dumnezeu. Și nu numai atît, ci
ne lăudăm și în suferințe, bine
știind că suferința aduce răb
dare, și răbdarea încercare, și
încercarea nădejde ; iar nădej
dea nu rușinează, pentru că iu
birea lui Dumnezeu s-a vărsat
în inimile noastre, prin Duhul
Sfînt, cel dăruit nouă. Căci
moară. însă Dumnezeu arată ?
dragostea Lui către noi prin i
aceea că, pentru noi, Hristos a ?
murit cînd noi eram încă păcă- *
toși. Cu atît mai vîrtos, prin ur- ?
mare, fiind acum îndreptați
r
♦ '♦
LUNI
ÎN SĂPTĂMÎNA A PATRA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUII
(ix, 18—33)
raților, pe cine vrea bită: iubită. Și va fi că în locul
Dumnezeu îl miluieș- unde li s-a zis: Voi nu sînteți
te, iar pe cine vrea, îl poporul Meu, acolo chema-se-
împietrește. Tu, acum, vor fii ai Dumnezeului celui viu.
îmi vei zice: Atunci, Iar Isaia strigă despre Israel:
de ce mai bagă vină? Căci vo Dacă numărul fiilor lui Israel
inței Lui cine i-a stat împotri ar fi ca nisipul mării, rămășița
vă ? Dar, mai întîi, cine ești tu, numai se va mîntui. Pentru că,
o omule, ca să te cerți cu Dum împlinind și scurtînd, Domnul
nezeu? Oare, făptura va zice va îndeplini, pe pămînt, cuvîn-
Celui ce a făcut-o: De ce m-ai tul Său. Și precum a proorocit
făcut așa? Sau nu are olarul Isaia : Dacă Domnul Savaot nu
putere peste lutul lui, ca din a- ne-ar fi lăsat nouă sămînță pen
ceeași frămîntătură să facă un tru noul Israel, am fi ajuns ca
vas de cinste, iar altul de ne- Sodoma și am fi fost la fel cu
cinste? Și ce pot zice dacă Gomora. Ce vom zice atunci?
Dumnezeu, voind să-și arate Că păgînii care nu umblau du
mînia și să-și descopere pute pă dreptate, au dobîndit drep
rea Sa, a suferit cu multă răb tatea, însă dreptatea din cre
dare vasele mîniei Sale, gătite dință ; iar Israel, umblînd după
spre pieire ? Și în același timp Legea dreptății, n-a ajuns la
și-a arătat bogăția slavei Sale,
către vasele îndurării, pe care Legea dreptății. Pentru ce?
mai dinainte le-a gătit spre sla Pentru că nu o căutau din cre
vă, adică pe noi, pe care ne-a dință, ci ca din faptele Legii,
și chemat, nu numai dintre iu s-au poticnit de piatra potic
dei, ci și dintre păgîni, precum nirii, precum este scris: Iată
zice și la Osea: Chema-voi pe pun în Sion piatră de poticnire
cine nu era poporul Meu: po și piatră de sminteală; și cine
porul Meu, și pe cine nu era iu va crede în El, nu se va rușina.
ÎN SAPTAMINA A IV-A DUPĂ RUSALII 77
MAR Ț I
SFÎNTULUI DUH
(X, 11 - XI, 2)
raților, zice Scriptura: prin cuvîntul lui Hristos. Dar

Tot cel ce crede în întreb : Oare, n-au auzit ? Dim
Dumnezeu nu se va ru potrivă : «în tot pămîntul a ie
șina. Căci nu este deo șit vestirea lor și la marginile
sebire între iudeu și e- lumii cuvintele lor». Atunci în
lin, pentru că Același Hristos treb : Nu cumva Israel n-a în
este Domnul tuturor, Care îm țeles? Moise spune cel dintîi:
bogățește pe toți cei ce-L chea Voi întărită rîvna voastră prin
mă pe El. Căci: Oricine va che cel ce nu este poporul Meu și
ma numele Domnului se va voi ațîța mînia voastră cu un
mîntui. Dar cum vor chema nu popor nepriceput. Iar Isaia în
mele Aceluia în Care încă n-au drăznește și zice: Am fost aflat
crezut? Și cum vor crede în A- de cei ce nu Mă căutau și M-am
cela de Care n-au auzit? Și cum făcut arătat celor ce nu între
vor auzi fără de propovăduitor? bau de Mine. Și către Israel
Și cum vor propovădui, de nu se rostește: Toată ziua întins-am
vor trimite? Precum este scris: mîinile Mele către un popor ne
Cit de frumoase sînt picioarele ascultător și împotrivă grăitor.
celor ce vestesc pacea, ale ce Întreb, deci: Oare, lepădat-a
lor ce vestesc lucrurile bune! Dumnezeu pe poporul Său ? Să
Dar nu toți s-au supus Evan nu fie! Căci și eu sînt israelit,
gheliei, căci Isaia zice: Doam din urmașii lui Avraam, din se
ne, cine a crezut celor auzite minția lui Veniamin. Dumnezeu
de la noi ? Prin urmare, credin n-a lepădat pe poporul Său pe
ța este din auzire, iar auzirea care mai înainte l-a cunoscut.
78
A P O STOIJJ L
VI I K R ( U R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A PAIR A DUPĂ POGORÎREA
SEÎNTUI.UI DUH
DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: I* J
(XI 2—12) 1
b«
!»♦<
* *
• «A
* 4
raților, nu știți, oare, mai aceea n-a dobîndit, pe cînd

JB ·4j
ce zice Scriptura, un cei aleși au dobîndit, iar ceilalți

de e vorba de Ilie, cum s-au împietrit. Precum este ■J
se roagă el la Dumne scris: Dumnezeu le-a dat duh w
zeu împotriva lui Isra de împietrire, ochi ca să nu va

el, zicînd : Doamne, pe prooro dă și urechi ca să nu audă, pî-
cii Tăi i-au omorît, jertfelnicele nă în ziua de azi. Iar David zi
Tale le-au surpat și eu am ră ce : Facă-se masa lor cursă și
mas singur și ei caută să-mi laț și sminteală și dreaptă răs
ia viața. Dar ce-i spune răspun plătire ! întunece-se ochii lor
sul dumnezeiesc? Mi-am pus ca să nu vadă și spinarea lor SI
deoparte șapte mii de bărbați, ține-o pururea încovoiată. Așa
care nu și-au plecat genunchiul dar, întreb: S-a poticnit, oare,
înaintea lui Baal. Deci tot așa și ca să se prăbușească? Să nu
în vremea de acum: este o ră fie! Ci, prin căderea lor, nea
mășiță, aleasă prin har. Iar da murilor le-a venit mîntuirea, ca
că este din har, nu mai este din Israel să rîvnească la ele. Și
fapte; altfel harul nu mai este dacă greșeala lor a fost bogă
har. Iar dacă este din fapte, nu ție pentru lume și împuținarea
mai este har, altfel fapta nu mai lor bogăție pentru neamuri, cu
este faptă. Atunci ce s-a întîm- cît mai mult ar fi venirea tutu
plat ? Ceea ce căuta Israel, toc- ror la credință!
J o I
SFÎNTULUI DUH
(XI, 13—24)
raților, vă spun vouă, neamul meu și să mîntuiesc pe
care sînteți credincioși unii dintre ei. Căci, dacă înlătu
veniți dintre păgîni: rarea lor a adus împăcarea lu
întrucît sînt Apostolul mii, ce va fi primirea lor la loc,
neamurilor, dau sluj- dacă nu o înviere din morți?
bei mele toată slava, doar voi Fiindcă, dacă este pîrga de
izbuti să ațîț rîvna celor din făină sfîntă, și frămîntătura
<T/A\T/
este sfîntă; și dacă rădăcina zeu n-a cruțat ramurile firești,
este sfîntă, și ramurile sînt la nici pe tine nu te va cruța. Vezi
fel. Iar dacă unele din ramuri deci bunătatea și asprimea lui
au fost tăiate și tu, care erai Dumnezeu: asprimea Lui către
măslin sălbatic, ai fost altoit în cei ce au căzut și bunătatea Lui
locul lor și părtaș te-ai făcut către tine, dacă vei stărui în a-
rădăcinii și sucului măslinului, ceastă bunătate; altfel, vei fi
nu te mîndri față de ramuri; și tu tăiat. Dar și aceia, dacă nu
iar dacă te mîndrești, să știi că vor stărui în necredință, vor fi
nu tu porți rădăcina, ci rădăci altoiți; căci puternic este Dum
na pe tine. Dar vei zice : Aceste nezeu să-i altoiască iarăși.
ramuri au fost tăiate ca să fiu Căci, dacă tu ai fost tăiat din
altoit eu. Prea bine! Din prici măslinul cel din fire sălbatic și
na necredinței au fost tăiate, împotriva firii ai fost altoit în
iar tu stai prin credință. Nu măslinul bun, cu atît mai vîrtos
gînd-i lucruri înalte despre tine, aceștia, care sînt după fire, vor
ci teme-te; căci, dacă Dumne fi altoiți în chiar măslinul lor.
V I N I< R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A PATRA DUPĂ POG'ORÎREA
SEÎNTlJIAjl DUH
DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI A SFÎNTULUL APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(XI, 25—36)
raților, nuvoiescsănu n-ați ascultat de Dumnezeu, dar
știți voi taina aceasta, acum ați fost miluiți prin neas
ca să nu vă socotiți pe cultarea acestora, tot așa și a-
voi înțelepți; că împie ceștia n-au ascultat acum, ca,
trirea s-a făcut lui Is prin mila Lui, dăruită vouă, mi
rael în parte, pînă ce va intra luiți să fie acum și ei. Căci Dum
tot numărul păgînilor. Și astfel nezeu i-a închis pe toți în neas
întregul Israel se va mîntui, cultare, pentru ca pe toți să-i
precum este scris: Din Sion va miluiască. O, adîncul bogăției
veni Izbăvitorul și va îndepăr și al înțelepciunii și al științei
ta nelegiuirile de la Iacov. A- lui Dumnezeu ! Cît sînt de nepă
cesta este legămîntul Meu cu trunse judecățile Lui și cît de
ei, cînd voi ridica păcatele lor. neurmate căile Lui. Căci cine a
E adevărat că ei, cu privire la cunoscut gîndul Domnului sau
Evanghelie, sînt vrăjmași pen cine a fost sfetnicul Lui? Sau
tru voi, dar cu privire la alege cine mai înainte I-a dat Lui și
re, ei sînt iubiți, pentru părinții va lua înapoi răsplată? Căci de
lor. Căci Dumnezeu nu-Și mai ia la El și prin El și întru El sînt
înapoi darurile și chemarea toate. A Lui să fie slava în veci.
Lui. După cum voi, altă dată, Amin.
80 APOSTOLUL
S î M B Ă T Ă
SFÎNTULUI DUH
(VI, 11 — 17)
raților, socotiți-vă că pra voastră, pentru că nu mai

sînteți morți păcatu sînteți sub Lege, ci sub har. Ce
lui, dar vii pentru dar? Să păcătuim fiindcă nu
Dumnezeu, în Hristos sîntem sub Lege, ci sub har?
lisus, Domnul nostru. Să nu fie! Au nu știți că, dacă
Drept aceea, să nu împărăteas vă dați cuiva pe voi robi de as
că păcatul în trupul vostru cel cultare, robi sînteți cui vă su
muritor, ca să vă supuneți pof
telor lui și nu dați păcatului puneți : fie păcatului spre
mădularele voastre, făcîndu-le moarte, fie ascultării de Dum
arme ale nedreptății, ci înfăți- nezeu spre dreptate ? Dar, mul
șați-vă pe voi lui Dumnezeu, ca țumim lui Dumnezeu că, deși
vii, sculați dinjnorți, și mădu erați robi ai păcatului, v-ați su
larele voastre ca arme de drep pus din toată inima dreptarului
tate pentru Dumnezeu. Căci pă învățăturii căreia ați fost încre
catul nu va avea stăpînire asu- dințați.
*
4 »
i
4
• » t
*·
* r > * f
4 »
• ·
« I %
a
a
• >
*
£3
r\T/7
Kl>)
Kl>)
Kf
Voscreasna a 4-a.
Stih .-Toate popoarele bateți din palme, strigați lui Dumnezeu cu glas de bucurie.

«a«pi (VI, 18-23)
raților, scăpați fiind erați liberi față de dreptate.

din robia păcatului, Deci ce roadă aveați atunci?
v - ați făcut robi Roade de care acum vă e ru
dreptății. Omeneș șine ; pentru că sfîrșitul acelo
te vorbesc, din pri ra este moartea. Dar acum, iz
cina neputinței băviți fiind de păcat și robi fă-
trupului vostru. După cum ați cîndu-vă lui Dumnezeu, aveți
«a«a făcut mădularele voastre roabe roada voastră în sfințenie, iar
I
necurăției și fărădelegii, spre sfîrșitul: viața veșnică. Pentru

fărădelege, tot așa faceți acum că plata păcatului este moar
mădularele voastre roabe drep tea, iar h a r u 1 lui Dumnezeu:
I tății, spre sfințire. Căci atunci viața veșnică, întru Hristos
cînd erați robi ai păcatului, Iisus, Domnul nostru.
Spre Tine, Doamne, am nădăjduit, să nu mă rușinezi in veac.
Stih: Fii mie Dumnezeu apărător și loc întărit ca să mă mîntuiești.
j
«a
I
82 A l’OS 1’ O L LI L

(XII, 4—5 și 15—21;)
raților, precum într-un jă de cele bune față de toți oa

singur trup avem mul menii. Dacă se poate, pe cît stă
te mădulare și mădu I în puterea voastră, trăiți în bu
larele nu au toate a- nă pace cu toți oamenii. Nu vă
ceeași lucrare, așa și răzbunați singuri, iubiților, ci
noi, cei mulți, sîntem în Hristos lăsați loc mîniei lui Dumnezeu,
un trup, iar fiecare dintre noi căci scris este : A Mea este răz
mădulare sîntem unii altora.
Bucurați-vă cu cei ce se bucu bunarea; Eu voi răsplăti, zice
ră ; plîngeți cu cei ce p 1 î n g. Domnul. Deci, dacă vrăjmașul
Cugetați același lucru unii pen tău este flămînd, dă-i de mîn-
tru alții; nu c u g e t a ț i la cele care; dacă îi este sete, dă-i să
înalte, ci lăsați-vă duși spre bea; căci făcînd aceasta vei
cele smerite. Nu vă socotiți voi grămădi cărbuni de foc pe ca
înșivă înțelepți. Nu răsplătiți pul lui. Nu te lăsa biruit de rău,
nimănui rău cu rău. Purtați gri ci biruiește răul cu binele.

(XIV,
raților, pentru aceasta limbă va da slavă Iui Dumne
a murit și a înviat zeu. Așadar, fiecare dintre noi
Hristos, ca să stăpî- va da pentru sine seamă lui
nească și peste morți Dumnezeu. Deci să nu ne mai
și peste vii. Tu, dar, de judecăm unii pe alții, ci mai de
ce judeci pe fratele tău? Și tu, grabă judecați aceasta: să nu
de ce disprețuiești pe fratele dați fratelui prilej de poticnire
tău? Toți ne vom înfățișa îna sau de sminteală. Știu și sînt
intea judecății lui Dumnezeu. încredințat în Domnul Iisus, că
Căci scris este: Viu sînt Eu!, nimic nu este întinat prin sine,
zice Domnul. Orice genunchi se decît numai pentru cel care
va pleca înaintea Mea și orice gîndește că e ceva întinat; pen-
►
I
IX SAPTAMÎNA A \ ’-A Dl’PA PI :SALIJ 83
tril acela întinat este. Dar dacă, Căci împărăția lui Dumnezeu
pentru o mîncare, fratele tău se nu este mîncare și băutură, ci
mîhnește, nu mai umbli potri dreptate și pace și bucurie în
vit iubirii. Nu pierde, cu mîn- tru Duhul Sfînt. Iar cel ce slu
carea ta, pe acela pentru care jește, în felul acesta, pe Hris
a murit Hristos. Nu lăsati deci tos, plăcut este lui Dumnezeu și
ca bunul vostru să fie defăimat. încuviințat este de oameni.
DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI A SFÎNTULUL APOSTOL PAVEL, CITIRE:

(XV, 7-16)
raților, primiți-vă unii ridica să domnească peste
pe alții, precum și neamuri ; întru Acela neamuri
Hristos v-a primit pe le vor nădăjdui. Iar Dumnezeul
voi, spre slava lui nădejdii să vă umple pe voi de
Dumnezeu. Căci spun toată bucuria și pacea în cre
că Hristos S-a făcut slujitor al dință, ca să prisosească nădej
tăierii împrejur pentru adevă dea voastră, prin puterea Du
rul lui Dumnezeu, ca să împli hului Sfînt. Și, frații mei, sînt
nească făgăduințele date părin încredințat eu însumi despre
ților, iar păgînii preaslăvesc voi, că și voi sînteți plini de bu
pe Dumnezeu pentru mila Lui, nătate, plini de toată cunoștin
precum este scris: Pentru ța și în s t a r e să vă povățuiți
aceasta Te voi lăuda între nea unii pe alții. Și v-am scris, fra
muri și voi cînta întru slava nu ților, mai cu îndrăzneală, ca să
melui Tău. Și iarăși zice Scrip vă amintesc în parte despre ha
tura : Veseliți-vă, neamurilor, rul ce mi-a fost dat de Dumne
împreună cu poporul Lui. Și zeu, ca să fiu slujitor al lui Ii-
iarăși: Lăudați pe Domnul toa sus Hristos la neamuri, slujind
te neamurile; lăudați-L pe El Evanghelia lui Dumnezeu, pen
toate popoarele. Iar Isaia zice tru ca prinosul neamurilor,
iarăși: Din rădăcina lui lesei fiind sfințit în Duhul Sfînt, să
va odrăsli un vlăstar care se va fie bineprimit.
F0
Ci à
♦ W * Z^Z^3^ / <T,
J o I
ÎN SAPTĂMÎNA A C1NCEA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUH
(XV, 17—29)
raților, în Hristos Iisus și avînd dorința să vin la voi de
am cuvînt de laudă, în mulți ani, voi veni cînd mă voi
slujba mea către Dum duce în Spania. Căci nădăjdu
nezeu. Căci n-aș cute iesc să vă văd în trecere și, de
za să s p u n că a fost către voi, să fiu călăuzit pînă
vreun lucru pe care să nu-1 fi acolo, după ce, mai întîi, voi în
săvîrșit Hristos prin mine, spre destula măcar în parte dorința
aducerea neamurilor la credin mea să vă văd. în ceasul de fa
ță, prin cuvînt și prin faptă, ță, mă duc la Ierusalim, cu o
prin puterea semnelor și a mi sarcină în folosul sfinților. Căci
nunilor, prin virtutea Duhului Macedonia și Ahaia au binevoit
lui Dumnezeu, așa încît, de la să facă o strîngere de ajutoare
Ierusalim și din ținuturile de pentru săracii dintre sfinți ca
primprejur pînă în lliria, am re trăiesc în Ierusalim. Așa a
împlinit propovăduirea Evan fost buna lor voință, dar sînt și
gheliei lui Hristos. Și așa mi-a datori față de ei. Pentru că,
fost rîvna, să binevestesc nu a- dacă neamurile s-au împărtă
colo unde numele lui Hristos șit de cele duhovnicești ale iu
ajunsese, ca să nu clădesc pe deilor, datori sînt ca să-i slu
temelia altora, ci precum este jească și ei cu cele pămîntești.
scris: Cărora nu li s-a vestit După ce voi fi sfîrșit cu această
despre El, aceia II vor vedea și sarcină și voi fi încredințat în
cei ce n-au auzit despre El, a- mîna lor r o a d a aceasta, voi
ceia 11 vor cunoaște. Aceasta merge, trecînd pe la voi, în Spa
m-a și împiedicat, de atîtea ori, nia. Și știu că, venind la voi,
ca să vin la voi. Acum însă, nevoi veni întru plinirea bine-
maiavînd loc în aceste ținuturi cuvîntării lui Hristos.
V/
RUSALII 85
V 1 N L R i
ÎN SĂPTĂMÎNA A CINCEA DUPĂ POGORÎKEA
SFÎNTULUI DU I I
(XVI, 1—16)
raților, vă dau în grijă meu în Domnul. îmbrățișați pe
pe Febe, sora noastră, Urban, tovarășul meu de mun
care este diaconiță la că în Hristos, și pe Stahis, iubi
biserica din Chenhrea, tul meu. îmbrățișați pe Apelles,
ca s-o primiți în Dom cel încercat în Hristos. îmbră
nul, cu vrednicia cuvenită sfin țișați pe cei ce sînt din casa lui
ților și să-i fiți de ajutor la ori Aristobul. îmbrățișați pe Iro-
ce ar avea nevoie de ajutorul
vostru. Căci și ea a ajutat pe dion, rudenia mea. îmbrățișați
mulți și chiar pe mine. îmbră pe cei din casa lui Narcis care
țișați pe Priscila și Acvila, to sînt în Domnul. îmbrățișați pe
varășii mei de lucru întru Hris- Trifena și pe Trifoa, care s-au
tos Iisus, ca unii care, pentru ostenit în Domnul. îmbrățișați
viața mea, au pus jos grumazul pe iubita Persida, care mult s-a
lor și cărora nu numai eu le ostenit în Domnul. îmbrățișați
dau mulțumită, ci și toate Bise pe Ruf, cel ales întru Domnul
ricile dintre pagini; asemenea și pe mama lui, care este și a
și pe cei ce se adună în casa mea. îmbrățișați pe Asincrit, pe
lor. îmbrățișați pe Epenet, iu Flegon, pe Hermes, pe Patrova,
bitul meu, care este pîrga Asiei, pe Herma și pe frații care sînt
în Hristos. îmbrățișați pe Ma- împreună cu ei. îmbrățișați pe
ria, care s-a ostenit mult pentru Filolog și pe Iulia, pe Nereu și
noi. îmbrățișați pe Andronic și pe sora lui, pe Olimpan și pe
pe Iunian, rudele mele și îm toți sfinții care sînt împreună
preună închiși cu mine, care cu ei. îmbrățișați-vă unii pe al
sînt fruntași între Apostoli și ții
* cu sanitare sfîntă. Vă îmbră-
au fost în Hristos înaintea mea. țișează pe voi toate Bisericile
îmbrățișați pe Ampliat, iubitul lui Hristos.
\ POS ȚOLUL
DITĂ POGORÎREA
I )l 11
(VIII, 14—21)
raților, toți cîți sînt mi ună cu El să ne și preamărim.

nați de Duliul lui Dum Pentru că socotesc că durerile
nezeu, fiii lui Dumne I
I
ceasului de față nu pot să stea
zeu sînt. Intr-adevăr I
în cumpănă cu slava care va să
n-ați primit duh de ro se arate pentru noi, pentru că
bie, ca să vă fie iarăși frică, ci dorul statornic al făpturii aș
ați primit Duhul înfierii, prin teaptă cu nerăbdare descope
care strigăm : Avva! Părinte ! rirea fiilor lui Dumnezeu. Căci
Duhul însuși mărturisește îm făptura a fost supusă deșertă
preună cu duhul nostru că sîn- ciunii, nu de voia ei, ci din pri
tem fii ai lui Dumnezeu. Și da cina aceluia care a supus-o,
că sîntem fii, sîntem și moșteni dar cu nădejdea că și făptura
tori, moștenitori ai lui Dumne aceasta va fi izbăvită din ro
zeu și împreună moștenitori cu bia stricăciunii, ca să se bucu
Hristos, dacă într-adevăr sufe re de libertatea măririi fiilor
rim împreună cu El, ca împre- lui Dumnezeu.
I) I ,\l
POGORÎREA ΗΓ’ΪΝΊ’Ι'LlΊ I>1’11
Voscreasna a 5-a. Prochimen, glasul ai 4-lea:
Cît s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate întru înțelepciune le-ai făcut.
Stih: Binecuvântează suflete al meu pe Domnul. Doamne, Dumnezeul meu,

(X. 1-10)
raților, bunăvoința fi prin ea. Iar dreptatea din
inimii mele și rugă credință grăiește așa: Să nu
ciunea mea la Dum zici în inima ta: Cine se va sui
nezeu, pentru Isra la cer ? ca adică să coboare pe
el, este spre mîntu- Hristos ! Sau să zici: Cine se va
ire. Căci le mărturi pogorî întru adînc, ca să ridice
sesc că au rîvnă pentru Dum pe Hristos din morți! Dar ce
nezeu, dar fără de pricepere, zice Scriptura? Aproape de ti
deoarece, necunoscînd drepta ne e cuvîntul, în gura ta și în
tea lui Dumnezeu și căutînd să inima ta. Acesta este cuvîntul
statornicească dreptatea lor credinței, pe care-1 propovădu-
dreptății lui Dumnezeu, ei nu im: dacă mărturisești cu gura
s-au supus. Căci Hristos este ta că Iisus este Domnul și crezi
sfîrșitul Legii, spre îndreptarea în inima ta că Dumnezeu L-a
a tot celui ce crede. Intr-ade- înviat pe El din morți, te vei
văr, Moise scrie despre drep mîntui. Căci cu inima se crede
tatea care vine din Lege, că: spre dreptate, iar cu gura se
omul care va îndeplini-o, viu va mărturisește spre mîntuire.
Sporește și împărătește întru adevăr.
Stih: Iubit-ai dreptatea și ai urît fărădelegea.
88
A P O S TOL U L i
PUN I
ÎN SĂPTĂMÎNA A ȘASEA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUH ($
I-‘7
DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: &

(XVI 17 —24)
raților, vă îndemn să ul. Iar Dumnezeul păcii va
vă păziți de cei ce fac zdrobi repede sub picioarele
dezbinări și sminteli voastre pe Satana. Harul Dom
î mp o t riva î nvățătu r i i nului nostru Iisus, cu voi! Vă
pe care ați primit-o. îmbrățișează Timotei, tovară
Depărtați-vă de ei. Pentru că șul meu de lucru, și Luciu și la
unii ca aceștia nu slujesc sou și Sosipatru, cei de un
Domnului nostru Iisus Hristos, neam cu mine. Vă îmbrățișez
ci pîntecelui lor și, prin vorbe în Domnul eu, Terțiu, cel ce am <<♦'>
le lor frumoase și măgulitoare, scris epistola aceasta. Vă îm
înșeală inimile celor fără de brățișează Gaiu, gazda mea și
răutate. Căci ascultarea voas a toată Biserica. Vă îmbrăți
tră a ajuns la auzul tuturor, de șează Erast, vistiernicul cetății
aceea mă bucur de voi. Dar vo- și fratele Cvartu. Harul Dom
iesc să fiți înțelepți spre bine nului nostru Iisus Hristos să
și nevinovați în ce privește ră- fie cu voi cu toți. Amin.
M A R T I
|
SFÎNTULUI DUH
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE CORINTENI eîa
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(I, 1-9) Kl,1*
avei, Apostol al lui Ii- al lor și al nostru: har vouă și

sus Hristos, chemat pace de la Dumnezeu, Tatăl
prin voia lui Dumne nostru și de la D o m n u 1 Iisus
zeu, și fratele nostru Hristos. Mulțumesc Dumnezeu
Sostene, Bisericii lui lui meu, în privința voastră,
Dumnezeu celei care este în pururea, pentru harul lui Dum
Corint, credincioșilor sfințiți în nezeu, pe care vi l-a dat în Hris
«O
Iisus H r i s t o s, celor numiți tos Iisus. Căci prin El v-ați îm
*
I
sfinți, împreună cu toți cei ce bogățit deplin în orice învăță
cheamă numele Domnului nos tură și în orice cunoștință, pre
I
tru Iisus Hristos în tot locul, și cum mărturisirea lui Hristos

1
i\' SAPTAWÎXA A \ l-A Dl PA PI SAIJI
s-a adeverit întru voi; așa încît în ziua Domnului nostru lisus
să nu vă lipsească nici un fel Hristos. Credincios este Dum
de dar, acum cînd așteptați a- nezeu, prin care ați fost che
rătarea Domnului nostru lisus mați la împărtășirea cu Fiul
Hristos. El vă va și întări pînă Său lisus Hristos, Domnul
la urmă, ca să fiți fără de vină nostru.
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE COR1NTENI

(II, 9 - III, 8)
raților, precum este sînt nebunie și nu poate să le
scris: Cele ce ochiul înțeleagă, fiindcă trebuie jude
n-a văzut și urechea cate duhovnicește. Dar omul
n-a auzit și la i n i m a duhovnicesc toate le judecă, pe
omului nu s-au suit, a el însă nu-1 judecă nimeni; pen
cestea le-a gătit Dumnezeu tru că cine a cunoscut gîndul
pentru cei ce-L iubesc pe EL Iar lui Dumnezeu, ca să-1 învețe pe
nouă ni le-a descoperit Dumne el? Noi însă avem gîndul lui
zeu, prin Duhul Său, fiindcă Hristos. Și eu, fraților, n-am pu
Duhul toate le cercetează, chiar tut să vă vorbesc ca unor oa
și adîncurile lui Dumnezeu. Că meni duhovnicești, ci ca unora
cine dintre oameni știe ale o- trupești, ca unor prunci în
mului, fără numai duhul omu Hristos. Cu lapte v-am hrănit,
lui care este în el ? Așa și cele nu cu bucate, căci nu puteați
ale lui Dumnezeu, nimeni nu mînca, și încă nici acum nu pu
le-a cunoscut, iară numai Du teți, fiindcă sinteți tot trupești.
hul lui Dumnezeu. Iar noi n-am Cîtă vreme este între voi pizmă
primit duhul lumii, ci Duhul și ceartă și dezbinări, nu sîn-
cel de la Dumnezeu, ca să cu teți, oare, oamenii trupului și
noaștem cele dăruite nouă de I
nu umblați voi ca toți cei de

Dumnezeu. Și acestea le și rînd ? Cînd zice unul: eu sînt
grăim, dar nu în cuvinte învă
țate ale înțelepciunii omenești, al lui Pavel, iar altul: eu sînt
ci în cuvinte învățate de Ia Du al lui A p o 11 o, nu sînteți tru
hul Sfînt, lămurind lucruri du 4
pești? Dar ce este Apollo? Și
hovnicești oamenilor duhovni ce este Pavel? Slujitori prin
cești. Omul neduhovnicesc nu care ați fost aduși la credință;
primește adevărurile Duhului fiecare după cum i-a dat Dum
lui Dumnezeu, căci pentru el nezeu. Eu am sădit; Apollo a
90 A POSTUL U L
udat; dar Dumnezeu a făcut să să crească. Cel care sădește și

crească. Astfel, nici cel ce să cel care udă sînt între ei deo I
dește nu e ceva, nici cel ce udă, potrivă ; și fiecare va lua plata

ci numai Dumnezeu care face lui, după osteneala lui.
.I o l
SFÎNTULUI DUH
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE CORINTENI
(III, 18—23)
raților, nimeni pe sine Domnul cunoaște gîndurile în

să nu se amăgească: țelepților, că sînt deșarte.
dacă cineva, între voi, Drept aceea, nimeni să nu se
gîndește că e înțelept laude cu oameni, căci toate
în veacul acesta, să se sînt ale voastre: fie Pavel, fie
facă nebun, ca să fie înțelept. Apollo, fie Cheia, fie lumea, fie
Căci înțelepciunea lumii aces «
viața, fie moartea, fie cele de
teia este nebunie înaintea lui față, fie cele viitoare, toate sînt
Dumnezeu, de vreme ce scris ale voastre. Iar voi sînteți ai lui
este: El prinde pe cei înțelepți Hristos, iar Hristos al lui Dum
întru viclenia lor. Și iarăși: nezeu.
(
A
V I N K
IN SĂ PI A MINA A ȘASEA
SFÎNTULUI
(IV, 5-8)
raților, să nu judecați Dumnezeu lauda cuvenită. A-

nimic mai înainte de cestea, fraților, le-am zis ca
vreme, adică pînă ce despre mine și despre Apollo,
nu va veni Domnul, dar ele sînt pentru voi, ca să
care va aduce la lumi învățați, din pilda noastră, să
nă cele ascunse în întuneric și nu treceți peste ce e scris, să nu
va da pe față sfaturile inimilor. vă făliți unul cu altul împotriva
Atunci fiecare va avea de la celuilalt. Căci cine te alege pe
IX’ <AP'I A.W1XA A \ l-A Dl PA Rl SAI.II 91
tine? Ce lucru ai pe care să sătui, iată, v-ați îmbogățit, fără

nu-1 fi primit ? Și dacă l-ai pri de noi ați împărățit; și, o, de
mit, de ce te fălești ca și cum ați împărăți, ca și noi împreună
nu l-ai fi primit? Iată, sînteți cu voi să împărățim.
B A T A
1)1 PĂ POGORÎREA
Dl II
(IX, 1-5)
raților, spun adevărul mele după trup, care sînt israe-

în Hristos, nu mint, liți, ale cărora sînt înfierea și
martor fiindu-mi con mărirea și așezămintele și rîn-
știința mea în Duhul
duiala Legii și slujba dumneze
Sfînt, că mare îmi este
întiUstarea și necurmată dure iască și făgăduințele, ai cărora
rea inimii. Pentru că aș dori, de sînt părinții din care după trup
s-ar putea, să fiu eu însumi a- este Hristos, Cel ce este peste
natema, departe de Hristos, toate Dumnezeu, binecuvîntat
pentru frații mei, pentru rudele în veci. Amin.
A ȘASEA Dl'PA POGORÎREA SFÎNTILUI
Voscreasna a 6-a.
Tu, Doamne, ne vei păzi și ne vei feri de neamul acesta și în veac.
Stih: Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este numele Tău în tot pămîntul.

(XH, 6-14)
raților, avem feluri fățarnică. Urgisiți răul. Alipiți-
te daruri, după ha vă de ce e bine. în iubire fră
rul ce ni s-a dat. țească, unii pe alții iubiți-vă; în
Dacă avem prooro- cinste, unii altora dați-vă în-
cie, să proorocim tîietate. La sîrguință, nu prege
după măsura cre- tați ; cu duhul fiți fierbinți; pe
dinței; dacă avem slujbă, să Domnul slujiți-L ca robii Lui.
stăruim în slujbă; dacă unul
învață, să se sîrguiască în învă Bucurați-vă cu bucuria nădej
țătură; dacă îndeamnă, să fie dii ; în suferință fiți răbdători;
la îndemnare; dacă împarte la rugăciune dați-vă toată stă
altora, să împartă cu firească ruința. Faceți-vă părtași sfinți
nevinovăție ; dacă stă în frunte, lor la trebuințele lor, iubirea de
să fie cu tragere de inimă; străini urmînd. Binecuvîntați
dacă miluiește, să miluiască cu pe cei ce vă prigonesc, binecu-
voie bună! Dragostea să fie ne- vîntați-i și nu-i blestemați.
Milele Tale, Doamne, în veac Ie voi cînta.
Stih: în veac mila se va zidi, în ceruri se va întări adevărul Tău.
«
93
IN A ȘAPTEA Dl’PA POGOlUlUiA

SEINI TJ1AJ1 1)111
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE CORINTEN1

A SFINTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(V, 9 VI, 11)
raților, v-am scris în șadar, dacă aveți judecăți lu-
epistola mea să nu vă mești, pe cei nebăgați în seamă
amestecați cu desfrî- din Biserică, pe aceștia să-i pu
nații; dar nu cu toți neți să vă judece! O spun spre
desfrînații acestei lu- rușinea voastră. Nu este, oare,
mi sau cu agonisitorii lacomi, între voi nici un om înțelept,
sau cu jefuitorii, sau cu sluji I
care să fie în stare să judece

torii idolilor, căci atunci ar tre pricinile dintre frați? Ci frate
bui să ieșiți afară din lume. Ci cu frate se judecă și aceasta
eu v-am scris vouă să n-aveți înaintea necredincioșilor! Ne
amestec cu vreunul care, frate greșit, și aceasta este cădere
fiind cu numele, este desfrînat, pentru voi, că aveți judecăți
sau zgîrcit, sau se închină Ia unii cu alții. Pentru ce nu su-
idoli, sau e rău de gură, sau be feriți mai bine strîmbătatea ?
țiv, sau e răpitor. Cu unul ca a- Pentru ce nu vă lăsați mai bine
cesta nici să nu ședeți la masă. păgubași? Ci voi înșivă faceți
Căci ce am eu ca să judec pe strîmbătate și aduceți pagubă,
cei dinafară? Dar pe cei dină și aceasta fraților! Nu știți,
untru, oare, nu-i judecați voi? oare, că nedrepții nu vor moș
Iar pe cei dinafară îi va judeca teni împărăția lui Dumnezeu?
Dumnezeu. Scoateți afară pe Nu vă faceți socoteli greșite:
cel rău din mijlocul vostru. Cu nici desfrînații, nici slujitorii
tează, oare, vreunul dintre voi, idolilor, nici preadesfrînații,
cînd are vreo pricină cu alt nici malahienii, nici sodomiții,
frate, să se judece înaintea pă- nici furii, nici nesățioșii de a-
gînilor și nu înaintea sfinților? vere, nici bețivii, nici cei răi de
Au nu știți că sfinții vor judeca gură, nici răpitorii nu vor moș
lumea? Și, dacă voi sînteți ju teni împărăția Iui Dumnezeu.
decătorii lumii, nu sînteți voi Și așa erați unii dintre voi. Ci
destoinici să judecați lucruri v-ați spălat, ci v-ați sfințit, ci
atît de mici? Nu știți, oare, că v-ați îndreptat în numele Dom
noi vom judeca pe îngeri? Cu nului Iisus Hristos și în Duhul
cît mai vîrtos cele lumești? A- Dumnezeului nostru.
7?Z
7V\
«r-<
U’OST O I. 11 L

< VI, 20—VII, 12)
raților, preaslăviți pe spun din îngăduință, nu din

Dumnezeu în trupul poruncă. Eu ași vrea ca toți oa
vostru și în duhul vos menii să fie cum sînt eu însumi.
tru, ca unele care sînt Dar fiecare are de la Dumne
ale lui Dumnezeu. în zeu darul lui, unul într-un fel,
privința celor ce mi-ați scris, vă altul într-altfel. Celor ce sînt
răspund că e bine pentru om să necăsătoriți și văduvelor, le
nu se atingă de femeie. Dar ca spun: Bine este pentru ei să
pază împotriva desfrînărilor, rămînă ca și mine. Dacă însă nu
fiecare bărbat să-și aibă femeia pot să se înfrîneze, să se căsă
lui și fiecare femeie să-și aibă torească. Fiindcă mai bine este
bărbatul ei. Bărbatul să dea să se căsătorească decît să ar
femeii iubirea datorată, aseme dă. Iar celor ce sînt căsătoriți
nea și femeia bărbatului. Fe le poruncesc, nu eu, ci Domnul:
meia nu e stăpînă pe trupul Femeia de bărbat să nu se des
său, ci bărbatul; asemenea și partă ; iar dacă s-a despărțit,
bărbatul nu e stăpîn pe trupul
lui, ci femeia. Să nu vă lipsiți să rămînă nemăritată, ori să se
unul pe altul, fără numai cu împace cu bărbatul său; tot
bună învoială pînă la o vreme, așa, bărbatul să nu-și lase fe
ca să vă îndeletniciți cu postul meia. Celorlalți le grăiesc eu,
și cu rugăciunea. Apoi să fiți nu Domnul: Dacă un frate are
iarăși împreună, ca să nu vă o femeie care nu crede și ea
ispitească Satana, din pricina voiește să viețuiască cu el, să
neînfrînării voastre. Aceasta o nu o lase.
I
95

(VII, 12—24)
raților, dacă un frate Dumnezeu, așa să-și meargă

are o femeie care nu drumul. Astfel orînduiesc în
crede și ea voiește să toate Bisericile. De este cineva
viețuiască cu el, să nu chemat fiind tăiat împrejur, să
o lase. Și dacă o femeie nu se ascundă. Este unul che
are un bărbat care nu crede și mat în netăiere împrejur? Să
el voiește să viețuiască cu ea, nu se taie împrejur. Tăierea îm
să nu-și lase bărbatul. Căci băr prejur nu e nimic; netăierea
batul necredincios se sfințește împrejur nu e nimic, ci paza
prin femeia credincioasă și fe poruncilor lui Dumnezeu este
meia necredincioasă se sfințeș totul. Fiecare, în felul de trai
te prin bărbatul credincios. Alt în care a fost chemat, în acela
mintrelea, copiii voștri ar fi să rămînă. Fost-ai chemat fiind
necurați, pe cînd acum ei sînt rob ? Fii fără grijă. Ci, de poți,
sfinți. Dacă însă cel necredin cu toate acestea, să fii slobod,
cios se desparte, să se despar mai degrabă folosește-te. Căci
tă. Intr-o asemenea împrejura
robul, care a fost chemat de
re, fratele sau sora nu sînt
legați; căci Dumnezeu ne-a Domnul, este liberat al Domnu
I
chemat spre pace. Căci de unde lui. Tot așa, cel chemat liber
știi tu, femeie, că nu-ți vei mîn- este robul lui Hristos. Cu preț
tui bărbatul ? Sau de unde știi ați fost cumpărați. Nu vă faceți
tu, omule, că nu-ți vei mîn- robii oamenilor. Fiecare, frați
tui femeia ? Insă fiecăruia pre lor, în starea în care a fost che
cum i-a împărțit Dumnezeu și mat, în aceea să rămînă înain
fiecare precum l-a chemat tea lui Dumnezeu.
ys
t .
96
A POSTOLUL
/■K
.1 o I
IN SĂPTĂMÎNA a ȘAPTEA DUPĂ POGORÎREA
tî;
$ SFÎNTULUI DUH
k* *
• /
(VII, 24-35)
raților, fiecare în sta vea; și cei ce plîng să fie ca și

rea în care a fost che cum n-ar plînge; și cei ce se
mat, în aceea să rămî- bucură, ca și cum nu s-ar bu
nă înaintea lui Dumne cura ; și cei ce cumpără, ca și
zeu. în ce privește pe cum n-ar stăpîni; și cei ce se
fecioare, n-am poruncă de la folosesc de lumea aceasta, ca
Domnul. Vă dau însă sfatul meu și cum nu s-ar folosi deplin
ca unul care am fost miluit de de ea. Căci fața acestei lumi se
Domnul să fiu vrednic de cre trece. Ci eu aș vrea ca voi să
zare. Socotesc deci că aceasta fiți fără de grijă. Cel necăsăto
este bine pentru nevoia ceasu rit se îngrijește de ale Domnu
lui de față: Bine este pentru lui, cum să placă Domnului;
oricine să fie așa cum se găseș cel ce s-a căsătorit se îngri
te. Legat ești cu femeie? Nu jește de ale lumii, cum să placă
căuta desfacere. Dezlegat ești femeii, și astfel e împărțit. Fe
de femeie ? Nu căuta femeie. meia nemăritată și fecioara
Dacă însă te vei însura, n-ai poartă grijă de cele ale Dom
greșit. Și fecioara de se va mă nului, ca să fie sfîntă și cu tru
rita, n-a greșit. Numai că unii pul și cu duhul. Care s-a mări
ca aceștia vor avea suferință în tat însă poartă grijă de cele lu
trupul lor. Și eu aș vrea să vă mești, ca să placă bărbatului.
cruț pe voi. Aceasta v-o spun, Aceasta o spun chiar în folosul
fraților : de acum vremea s-a vostru, nu ca să vă întind
scurtat. Așa încît și cei ce au cursă, ci spre bunacuviință și
femei să fie ca și cum nu ar a alipire neclintită de Domnul.
I N li R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A ȘAPTEA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTIJEU1 DUH
(VII, 35 — VIII, 7)
raților, aceasta o spun noștința însă semețește, iar iu
în folosul vostru, nu ca birea zidește. Dacă cineva își
să vă întind cursă, ci încliipuiește că cunoaște ceva,
spre bunacuviință și încă n-a ajuns să cunoască cum
alipire neclintită de se cuvine să cunoască. Dacă
Domnul. Iar de gîndește cine »
însă iubește cineva pe Dumne
va că nu e cinstit, pentru zeu, acela cunoscut este de
fiica lui, să-și treacă floarea Dumnezeu. Despre mîncarea
vîrstei și astfel trebuie să cărnurilor de la jertfele ido-
fie măritat ă, facă ce voieș lești știm că, în lume, nu este
te. Nu greșește; căsătoreas- nici un idol și că nu e s t e alt
că-se. Dar cine are inimă ne Dumnezeu decît unul singur.
clintită și nu este silit, ci are Căci, deși sînt destui așa-numiți
stăpînire peste voința sa și a dumnezei, fie în cer, fie pe pă-
liotărît aceasta în inima lui ca mînt, întrucît sînt, cu belșug,
să-și ție fecioara, va face bine. și dumnezei și domni, totuși,
Deci, dar, cel ce-și mărită fata pentru noi, este un singur Dum
bine face ; dar cel ce n-o mărită nezeu, Tatăl, din Care sînt toa
și mai bine face. Femeia este le te și noi întru El, și un singur
gată de Lege, atîta vreme cit Domn, Iisus Hristos, prin Care
trăiește bărbatul ei. Dacă băr
batul va muri, slobodă este să sînt toate și noi prin El. Dar nu
se mărite cu cine vrea, numai toți au această cunoștință. Ci
întru Domnul. Dar mai fericită unii, cu obișnuința lor de pînă
este dacă rămîne așa cum o sfă acum de a crede în idoli, mă-
tuiesc eu. Și socot că și eu am nîncă din aceste cărnuri ca în-
Duhul lui Dumnezeu. Cît des tr-adevăr jertfite idolilor și cu
pre cele jertfite idolilor, știm getul lor, fiind slab, se în
că avem cu toții cunoștință. Cu- tinează.
A 1’0 STOLO L
T A
DLPĂ POGORÎREA
SEINU LUI Dili

(XII, 1-3)
raților, îndemnu-vă pe ca să fiți în stare să deosebiți

voi, pentru îndurările care este voia lui Dumnezeu, ce
lui Dumnezeu, să înfă este bun și plăcut și desăvîrșit.
țișați trupurile voas Căci, în puterea harului ce mi
tre ca pe o jertfă vie, s-a dat, spun fiecăruia din voi
sfîntă, Domnului bineplăcută, să nu năzuiască mai sus decît i
și ca o înțeleaptă închinăciune se cuvine să năzuiască, ci să cu
a voastră. Să nu vă asemănați gete cumpănit, fiecare precum
chipului acestui veac, ci să vă Dumnezeu i-a împărțit măsura
schimbați, prin înnoirea minții, credinței.
^>203
I) l VI I \ I ( A
A ȘAP TEA Dl'PĂ POGOKÎREA SI ÎN 11 IA I DII I
Voscreasna a 7-a.
Mîntuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta.
Stih: Către Tine, Doamne, am strigat, Dumnezeul meu pomenește-mă.
/ DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:

(XV, 1-7)
raților, datori sîn- tră ca, prin răbdarea și mîngî-
tem noi cei tari să ierea care vin din Scripturi, nă
purtăm slăbiciunile dejde să avem. Și Dumnezeul
celor neputincioși răbdării și al mîngîierii să vă
și să nu căutăm plă dăruiască vouă, unul față cu al
cerea noastră; ci tul, același cuget după I i s u s
fiecare dintre noi să fie aproa Hristos, pentru ca toți laolaltă
pelui său pe plac, la ce e bine,
și cu o singură gură, să prea-
pentru zidirea lui. Căci și Hris-
tos n-a căutat plăcerea Sa, ci, slăviți pe Dumnezeu și Tatăl
precum este scris: Ocările ce Domnului nostru Iisus Hristos.
lor ce te ocărăsc pe tine au că Drept aceea, primiți-vă unii pe
zut asupra mea. Căci toate cîte alții, precum și Hristos v-a pri
s-au scris mai înainte, s-au mit pe voi, spre slava lui Dum
scris spre învățătura noas nezeu.
Cel ce locuiește în ajutorul Celui preaînalt.
Stih: Va zice Domnului: Sprijinitorul meu ești și scăparea mea, Dumnezeul meu.
100 A POSTOL U L
I. U N I
SĂPTĂMÎNA A OPTA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DU H
(IX, 13-18)
raților, nu știți, oare, că dărnicească cineva acest cuvînt
cei ce săvîrșesc cele de laudă. Că, dacă vestesc
sfinte mănîncă de la Evanghelia, n-am cuvînt de
Templu și cei ce slu laudă, întrucît poruncă mare
jesc altarului au parte stă deasupra mea. Vai mie, da
de Ia altar ? Tot așa a rînduit și că nu binevestesc! Negreșit,
Domnul pentru cei ce propovă- lucrînd de bunăvoie, ar fi să
am răsplată însă, fiindcă lucrez
hrănească din Evanghelie. Eu din poruncă, am numai o dre-
unul nu m-am folosit de nici gătorie dată în grijă. Atunci ca
unul din aceste drepturi și nu re este plata mea ? Aceasta es
v-am scris acestea cu gînd să te că, propovăduind, pun Evan
mi se facă și mie tot așa. Căci ar ghelia înaintea oamenilor, fă
fi de dorit, pentru mine, mai de ră plată, fără să mă folosesc de
grabă să mor decît să-mi ză dreptul meu din Evanghelie.
M A R T i
ÎN SĂPTĂMÎNA A OPTA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUII
(X, 5-12)
raților, cu cei mai mulți și trei de mii; nici să ispitim
dintre părinții noștri pe Domnul, precum L-au ispitit
nu a binevoit Dumne unii dintre ei, și au pierit muș-
zeu, căci au căzut în cați de șerpi; nici să cîrtiți, du
pustie. Acestea au fost pă cum au cîrtit unii din ei, și
pilde pentru noi, ca să nu pof au pierit prin pierzătorul. Toa
tim la cele rele, cum au poftit
aceia; nici să fiți slujitori ido te acestea li s-au întîmplat ace
lilor, ca unii dintre ei, precum lora ca pilde cu tîlc în viitor și
este scris : A șezut poporul să au fost scrise ca să luăm învă
mănînce și să bea și s-a sculat țătură noi, pe care ne-a ajuns
la joc ; nici să facem desfrîna- sfîrșitul veacurilor. Drept ace
re, cum au făcut unii dintre ei, ea, cel ce crede că stă bine să
și au căzut, într-o zi, douăzeci ia seama să nu cadă.
î\ SAPTAAHNA A VIII-A DUPĂ RUSALII 101
M I li R (' U R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A OPTA DUPĂ POC iORÎREA
SFÎNTULUI DIJII
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE CORINTEN1
A SFÎNTULUI APOSTOL PA VEL, CITIRE:
(X, 12—22)
raților, cel ce crede că Fiindcă o pîine, un trup sîntem
stă bine să ia seama cei mulți, căci toți ne împărtă
să nu cadă. Nu v-a cu șim dintr-o pîine. Priviți la Is
prins ispită care să fi rael după trup: cei care mă-
fost peste puterea o nîncă jertfele nu sînt ei, oare,
menească. Dumnezeu e credin părtași altarului ? Deci, ce spun
cios ! El nu va îngădui ca să fiți eu ? Că ce s-a jertfit pentru idol
încercați mai mult decît pu e ceva? Sau că idolul este ce
teți, ci, o dată cu ispita, va adu va? Nicidecum. Ci spun că ce
ce și scăparea din ea, ca să pu le ce jertfesc păgînii jertfesc
teți răbda. Drept aceea, iubiții demonilor și nu lui Dumnezeu,
mei, fugiți de slujirea idolilor. și nu voiesc ca voi să fiți păr
Vă vorbesc ca unor înțelepți. tași cu demonii. Nu puteți să
Judecați voi ce vă spun : Paha beți paharul Domnului și paha
rul binecuvîntării, pe care-1 rul demonilor; nu puteți să vă
binecuvîntăm, nu este, oare, împărtășiți din masa Domnului
împărtășirea cu s î n g e 1 e lui și din masa demonilor. Oare,
Hristos ? Plinea pe care o frîn- vrem să întărităm in î n i a lui
gem nu este, oare, împărtă Dumnezeu? Nu cumva sîntem
șirea cu trupul lui Hristos? mai tari ca El ?
J () I
ÎN SĂPTĂMÎNA A OPTA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI Dl II
(X, 28 - XI, 8)
raților, dacă vă spune nu al tău, ci al altuia. Și de ce
cineva: aceasta e car să dau prilej ca libertatea mea
ne care a fost jertfită să fie judecată de un cuget
idolilor, să nu mîncați, străin ? Dacă eu sînt părtaș ha
pentru cel c are v-a rului, de ce să fiu hulit pentru
spus și pentru cugetul vostru, ceea ce eu aduc mulțumire?
căci al Domnului este păinîn- De aceea, ori de mîncați, ori de
tul și plinirea Iui. Dar zic cuget, beți, ori altceva de faceți, toate
- A' . -A-.
102 APOS T O LU L
spre slava Iui Dumnezeu să le rocește, avînd capul acoperit,

faceți. Nu fiți piatră de poticni necinstește capul său. Iar orice
re nici iudeilor, nici elinilor, femeie care se roagă sau proo
nici Bisericii lui Dumnezeu, rocește cu capul neacoperit își
precum și eu, tuturor, în toate, necinstește capul, căci tot una
mă străduiesc să plac, căutînd este ca și cum ar fi rasă. Iar da
nu folosul meu, ci folosul celor că o femeie nu-și pune văl pe
mulți, ca să se mîntuiască. Fiți cap, atunci să se și tundă. Dacă
următori mie, precum și eu sînt
lui Hristos. Fraților, vă laud că însă pentru o femeie e rușine
în toate vă aduceți aminte de să se tundă ori să se radă, să-și
mine și țineți predaniile așa pună văl. Bărbatul nu trebuie
cum vi le-am dat. Dar voiesc ca să-și acopere capul, fiind chi
voi să știți că Hristos este capul pul și slava lui Dumnezeu, pe
oricărui bărbat, iar capul fe cînd femeia este mărirea băr
meii este bărbatul; iar capul batului. Căci n-a fost luat băr
lui Hristos: Dumnezeu. Orice batul din femeie, ci femeia din
bărbat care se roagă sau proo- bărbat.
V I N K R I
ÎN .SĂPI'AMÎNA A OPTA DUPĂ POGORÎREA
SEÎNTULUI DUH
(XL 8—23)
raților, n-a fost luat ie să se roage lui Dumnezeu cu
bărbatul din femeie, ci capul neacoperit? Nu vă înva
femeia din bărbat, și ță, oare, însăși firea, că bărba
nici n-a fost zidit băr tul, dacă își Iasă părul lung, e
batul pentru femeie, de ocară; pe cînd femeia, dacă
ci femeia pentru bărbat. Pentru poartă părul lung, este de cin
aceea, femeia trebuie, din pri ste? Căci părul i-a fost dat ca
cina îngerilor care sînt de față, acoperămînt. Iar dacă se pare
să aibă pe cap un semn de su cuiva că aici poate să ne gă
punere. Totuși, în Domnul, nici sească pricină, un astfel de o-
femeia nu este fără de bărbat, bicei noi nu avem, nici Biseri
nici bărbatul nu este fără de cile lui Dumnezeu. Și aceasta
femeie ; căci precum femeia es poruncindu-vă, nu vă laud, că
te din bărbat, așa și bărbatul vă adunați nu spre mai bine,
este prin femeie și toate sînt de ci spre mai rău. Căci mai întîi
la Dumnezeu. Judecați voi sin aud că, la adunările voastre
guri : cuviincios este ca o feme- din biserică, între voi sînt dez-
f
103
binări și în parte o și cred, pen tul este beat. N-aveți, oare, ca
tru că trebuie să fie între voi și se, ca să mîncați și să beți? Ori
eresuri, ca să iasă la lumină cei disprețuiți Biserica lui Dumne
lămuriți. Cînd vă adunați deci
laolaltă, nu e chip ca să mîn- zeu și vreți să rușinați pe cei
cați Cina Domnului; căci, șe- ce n-au? Ce să vă zic? Să vă
zînd la masă, fiecare se grăbeș laud? într-aceasta nu vă laud.
te să ia mîncarea sa, așa încît Căci eu am primit de la Dom
pe cînd unuia îi este foame, al nul ceea ce v-am dat și vouă.
A T
ÎN SĂPTĂMÎNA A OPTA DUPĂ POGORÎHKA
sfîntuuui duh
(XIII, 1-10)
raților, tot sufletul să puneți, nu numai de frica pe
se supună înaltelor depsei, dar și pentru cugetul
stăpîniri, căci nu este vostru. Că pentru aceasta plă
stăpînire decît de Ia tiți și dăjdii; căci dregătorii
Dumnezeu ; iar cele ce sînt slujitorii lui Dumnezeu,
sînt, de Dumnezeu sînt rîndui stăruind în slujba lor neînce
te. Pentru aceea, cel ce se îm tat. Dați tuturor cele ce sînteți
potrivește stăpînirii, se împo datori: celui cu dajdia, dajdie;
trivește rînduielii lui Dumne celui cu vama, vamă; celui cu
zeu, iar cei ce se împotrivesc teama, teamă; celui cu cinstea,
vor lua osîndă asupra lor. cinste. Nimănui cu nimic să nu
Dregătorii nu sînt spaimă pen fiți datori, fără numai să vă iu
tru fapta bună, ci pentru cea biți unii pe alții; că cel ce iu
rea. Voiești deci să nu-ți fie bește pe aproapele a împlinit
frică de stăpînire ? Fă binele și Legea. Pentru că poruncile: să
vei avea laudă de la ea. Căci nu săvîrșești adulter; să nu u-
dregătorul este slujitorul lui cîzi; să nu furi; să nu mărtu
Dumnezeu spre binele tău. Iar risești strîmb; să nu poftești...
dacă faci rău, teme-te; căci nu și orice altă poruncă ar mai fi,
în zadar poartă sabia, pentru se cuprind în acest cuvînt: Să
că este slujitorul Iui Dumnezeu iubești pe aproapele tău ca în
și răzbunătorul mîniei Lui, asu suți pe tine. Iubirea nu face
pra celui ce săvîrșește răul. rău aproapelui; drept aceea,
De aceea este nevoie să vă su iubirea este împlinirea Legii.
I) I c Λ
A OPTA DUPĂ SFÎNTULUI DUII
Voscreasna a 8-a.
Domnul tărie poporului Său va da, Domnul va binecuvînta pe poporul Său
cu pace.
Stih: Aduceți Domnului, fii ai lui Dumnezeu, aduceți Domnului slavă și cinste.

(L 10-17)
raților, vă îndemn, cumva s-a răstignit Pavel pen

pentru numele tru voi ? Sau ați fost botezați în
Domnului nostru Ii- numele lui Pavel? Mulțumesc
sus Hristos, ca toți lui Dumnezeu că pe nici unul
să grăiți la fel și să din voi n-am botezat, fără nu
nu fie dezbinări în mai pe Crisp și pe Gaiu, ca să
sinul vostru; ci să fiți cu totul nu zică nimeni că ați fost bote
uniți în același cuget și în ace
eași înțelegere. Căci, fraților, zați în numele meu. Am botezat
prin oameni de la Hloe din ca și casa lui Ștefana; afară de a-
să, mi-a venit știre că la voi ceștia nu știu să mai fi botezat
sînt certuri; adică vreau să pe altcineva. Căci Hristos nu
spun că fiecare dintre voi zice : m-a trimis ca să b o t e z, ci să
eu sînt al lui Pavel, iar eu sînt binevestesc, dar nu cu înțelep
al lui Apollo; și eu sînt al lui ciunea c u v î n t ă r i i, ca să nu
Chef a, iar eu sînt al lui Hristos! rămînă stearpă crucea lui
Oare, S-a împărțit Hristos ? Nu Hristos.
Bine este a lăuda pe Domnul și a cînta numelui Tău, Preaînalte.
Stih: A vesti dimineața mila Ta.
ï\ SAPTAMlNA A 1X-A DUPA RUSALII 105
LUN I
ÎN SĂPTĂMÎNA A NOUA DUPĂ PO( ÎORÎREA
SFÎNTULUI DU II
(XI, 31 - XII, 6)
raților, dacă ne-am fi erați păgîni, vă duceați la ido
judecat noi înșine, lii cei fără de glas, ca și cum
n-am mai fi judecați. ați fi fost minați. Pentru aceea,
Dar Domnul ne jude vă spun vouă că precum ni
că și ne pedepsește, ca meni, grăind în Duhul lui Dum
să fim osîndiți împreună cu lu nezeu, nu zice: anatema fie Ii-
mea. De aceea, frații mei, cînd
sus !, tot așa nimeni nu poate să
vă adunați ca să mîncați, aș-
teptați-vă unii pe alții. Iar dacă zică: Domn este Iisus, fără nu
îi este cuiva foame, să mănîn- mai întru Duhul Sfînt. Darurile
ce acasă, ca să nu vă adunați sînt felurite, dar Duhul este a-
spre osîndă. Celelalte pricini celași. Și felurite slujiri sînt,
le voi rîndui cînd voi veni. Iar dar e același Domn. Și lucrări
despre darurile duhovnicești, le sînt iarăși felurite, dar este
nu vreau, fraților, să fiți în ne- același Dumnezeu, Care lucrea
cunoștință. Știți că, pe cînd ză toate, în toți.

(XII, 12-26)
raților, precum trupul . trup, fie iudei, fie elini, fie robi,
unul este, deși are mă i fie liberi, și toți la un singur
dulare multe, iar toate i Duh ne-am adăpat. Dar și tru
mădularele trupului, pul nu este un singur mădular,
cu toată mulțimea lor, ci mai multe. Dacă piciorul ar
alcătuiesc un singur trup, așa I zice: fiindcă nu sînt mînă, nu
este și Hristos. Intr-adevăr, noi fac parte din trup, nu este el,
toți într-un singur Duh ne-am * cu t o a t e acestea, mădularul
botezat, ca să fim un singur trupului? Și urechea dacă ar
106 A I> O S T O L U L «
zice: fiindcă nu sînt ochi, nu

fac parte din trup, nu este ea,
cu toate acestea, mădularul
1
sînt mai trebuincioase. Părțile

trupului pe care le socotim mai
de necinste, pe acelea cu m a i
I
i
trupului ? Dacă tot trupul ar fi multă cinste le îmbrăcăm; și
ochi, unde ar fi auzul ? Dacă tot cele necuviincioase ale noastre EU;
ar fi auz, unde ar fi mirosul? au mai multă cuviință; pe cînd s
Astfel, Dumnezeu a pus în trup cele cuviincioase ale noastre
aceste mădulare, pe fiecare din n-au nevoie de ea. Dar Dumne
ele, cum a voit. Dacă toate ar zeu a întocmit astfel trupul,
fi un singur mădular, unde ar dînd mai multă cinste acolo un
fi trupul ? Dar acum sînt multe de ea lipsește, ca să nu fie dez
mădulare, însă un singur trup. binare în trup, ci mădularele să
Nu poate ochiul să zică mîinii: îngrijească deopotrivă unele
N-am trebuință de tine; sau, de altele. Căci dacă un mădular ►vi
iarăși, capul să zică picioare suferă, toate mădularele suferă $
lor : N-am trebuință de voi. Ci, împreună, iar dacă un mădular
cu mult mai vîrtos, mădularele este cinstit, toate mădularele
trupului socotite a fi mai slabe se bucură împreună. ivi
M I l< R (' l' R I

ÎN SĂPTĂMÎNA A NOUA DUPĂ POGORlKEA
i
$
SEÎNTUEUI DUH
(XIII, 4 XIV, 5)
raților, dragostea înde l
tru că în parte cunoaștem și în

lung rabdă; dragostea parte proorocim. Cînd însă va i
este plină de bunăta veni ceea ce este desăvîrșit, a-
te ; dragostea nu piz- tunci ceea ce este în parte se
muiește, nu se laudă, va desființa. Cînd eram copil,
nu se trufește. Dragostea nu se vorbeam ca un copil, simțeam ►'V<
poartă cu necuviință, nu caută ca un copil, judecam ca un co

ale sale, nu se aprinde de mî- pil ; cînd m-am făcut bărbat,
nie, nu pune la socoteală răul; am lepădat chipul copilăresc.
nu se bucură de nedreptate, ci Acum vedem ca prin oglindă,
se bucură de adevăr. Toate le în ghicitură, atunci însă față i
suferă, toate le crede, toate le către față ; acum cunosc în par
nădăjduiește, toate Ie rabdă. te, dar atunci voi cunoaște pe
Dragostea nu cade niciodată. deplin, precum am fost cunos ►V4
Cît despre proorocii, se vor cut și eu. Și acum rămîn aces

desființa; darul limbilor va în te trei: credința, nădejdea, dra
ceta ; știința se va sfîrși, pen- gostea. Iar mai mare dintre a-
2^WJ7aS JJZZSJi
'AVY/xWA^^ZÎYZlf XV/T
cestea este dragostea. Strădu- gîiere. Cel ce grăiește în limbi

iți-vă să aveți dragoste. Rîvnlți pe sine singur se zidește, pe
și celelalte daruri duhovnicești, cînd cel ce proorocește zidește
dar mai vîrtos ca să prooro Biserica. Eu doresc ca voi toți
ciți ; pentru că cel ce vorbește să grăiți în limbi, dar m a i cu
în limbă insuflată nu vorbește seamă să proorociți. Cel ce
oamenilor, ci lui Dumnezeu, proorocește este mai mare de-
căci nimeni nu-1 înțelege, ci el, cît cel ce grăiește în limbi, afa
în duh grăiește taine. Cel ce ră numai dacă tălmăcește ce
proorocește vorbește oameni spune, ca B i s e r i c a să se zi
lor, spre zidire, îndemn și mîn- dească.
.1 () l
ÎN SĂPTĂMÎNA A NOUA DUPĂ POGOKÎKEA
SEÎNTU1.UI DUII
(XIV, 6-19)
raților, dacă aș veni la pentru cel care vorbește, și cel

voi, grăind în limbi, de care vorbește iarăși străin pen
ce folos v-aș fi, dacă tru mine; așa și voi, de vreme
nu vă vorbesc sau în ce rîvniți după daruri duhov
descoperire, sau în cu nicești : căutați să prisosiți în
noștință, sau în proorocie, sau ele, spre zidirea Bisericii. Drept
în învățătură? Că, precum ce aceea, cel ce grăiește în limbi
le neînsuflețite care dau sunet, să se roage ca să aibă și darul
fie fluier, fie chitară, de nu vor să tălmăcească, fiindcă, dacă
da sunete deosebite, cum se va mă rog în limbi, duhul meu se
cunoaște ce este din fluier, ori roagă, dar mintea mea este ne
ce este din chitară! Și, dacă roditoare, Atunci ce voi face?
trîmbița va da un s u n e t nelă Mă voi ruga cu duhul, dar mă
murit, cine se va pregăti de voi ruga și cu mintea; voi cîn-
luptă? Așa și voi: dacă prin ta cu duhul, dar voi cînta și cu
limbi nu veți da cuvînt lesne de mintea. Altfel, dacă binecuvîn-
înțeles, cum se va cunoaște ce tezi cu duhul, cel ce ține locul
ați grăit? Veți fi niște oameni omului de rînd cum va zice:
care vorbesc în vînt. Sînt în lu Amin, după mulțumirea ta, ci
me cine știe cîte feluri de tă vreme el nu știe ce zici ? Ne
limbi, dar nici unul nu este fă greșit, cuvîntul tău de mulțu
ră de înțeles. Așadar, dacă nu mire e frumos, dar celălalt nu
știu rostul limbii, voi fi străin se zidește. Mulțumesc lui Dum-
9
108 A I’OSTOL U I
nezeu, că vorbesc în limbi mai cinci cuvinte cu înțeles, ca să

mult decît voi toți; clar în Bise învăț și pe alții, decît zece mii
rică vreau mai bine să rostesc de cuvinte în limbi.
V I N E R I
ÎN SĂPTÂMÎNA A NOUA DUPĂ POGORÎRKA
SFÎNTULUI J3U11
(XIV, 26-40)
raților, cînd vă adunați rocilor, pentru că Dumnezeu

împreună, unul are o nu este al neorînduielii, ci al
cîntare, unul o învăță păcii. Ca în toate Bisericile sfin
tură, unul o descoperi ților, femeile voastre să tacă în
re, altul de grăit în biserică, căci lor nu le este în
limbi, altul o tălmăcire: toate găduit să vorbească, ci să fie
să se facă spre zidirea tuturor. plecate, precum zice și Legea;
Dacă grăiește cineva în limbi, iar dacă voiesc să învețe ceva,
să fie cîte doi, sau cel mult trei, să întrebe acasă pe bărbații
și pe rînd să grăiască, și unul lor, căci este rușinos ca femeile
să tălmăcească; iar dacă nu e să vorbească în biserică. Au
tălmăcitor, să tacă în biserică cuvîntul lui Dumnezeu a ieșit
și numai sie să-și grăiască și lui de la voi? Sau ajuns-a numai
Dumnezeu. Iar proorocii să pînă la voi ? Dacă socotește ci
vorbească doi sau trei, iar cei neva că e prooroc sau om du
hovnicesc, să cunoască bine ce
lalți să judece. Dacă însă unul vă scriu, că sînt poruncile Dom
care șade are o descoperire, cel nului. Iar cine nu înțelege să nu
d i n t î i să tacă. Unul cîte unul înțeleagă. Așadar, frații mei,
puteți să vorbiți toți profetic, ea rîvniți să vorbiți ca proorocii
toți să primească învățătură și și graiul în limbi nu-1 opriți, dar
toți să se mîngîie. Iar duhu toate să se facă cu bunăcuviin-
rile proorocilor se supun proo ță și după rînduială.
I\' SAPTAAHNA A JX-A DUPĂ RUSALII 109
S ! \1 B Ă T A
ÎN SĂPTĂMÎNA A NOUA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUH

(XIV, 6-9)
raților, cel ce ține ziua, noi nu trăiește pentru sine și

o ține pentru Domnul; nimeni nu moare pentru sine;
și cel ce nu o ține, nu o că, dacă trăim, pentru Domnul
ține pentru Domnul; trăim și, dacă murim, pentru
cel ce mănîncă, pentru Domnul murim. Deci, fie că
Domnul mănîncă, căci mulțu- trăim, fie că murim, sîntem ai
mește lui Dumnezeu; și cel ce Domnului. Căci pentru aceasta
nu mănîncă, pentru Domnul nu a murit și a înviat Hristos, ca să
mănîncă, și mulțumește lui stăpînească și peste mor ți și
Dumnezeu. Căci nimeni dintre peste vii.
■ a a
»4 * r < 4 W 4 4
b a a a a a « v .a a
• · · « 4
a A A A4
tf r · 4
I) I
A NOI A Dl'PĂ POGORÎREA
Voscreasna a 9-a.
Faceți juruințe și le împliniți Domnului Dumnezeului vostru.

Stih: Cunoscut este în ludeea Dumnezeu, în Israel mare este numele Lui.
(in, 9 — 17)
raților, noi ai lui
Dumnezeu împreu
nă lucrători sîntem,
iar voi sînteți ogo
face cunoscut; îl va da pe față
ziua Domnului. Pentru că a-
ceastă zi se descoperă prin foc
și ce fel este lucrul fiecăruia,
f
rul lui Dumnezeu,
zidirea lui Dumne
zeu. După harul lui Dumnezeu,
cel dat mie, eu, ca un înțelept
focul însuși îl va lămuri. Dacă
lucrul lui, pe care l-a clădit, va
rămîne, va lua plată. Dacă lu
crul lui va arde, va fi păgubit
I
meșter, am pus temelia; altul de plată, dar el se va m î n t u i, ►X
clădește deasupra, dar fiecare așa însă ca prin foc. Nu știți, ►X
să ia seama cum clădește. Ni oare, că voi sînteți locașul lui

meni nu poate pune altă teme Dumnezeu și că Duhul lui Dum
nezeu sălășluiește în voi? De
lie, decît cea pusă, care e Iisus va strica cineva locașul lui
Hristos. Iar de zidește cineva pe Dumnezeu, strica-l-va Dumne ►X
această temelie : aur, argint,
8
zeu pe el, pentru că sfînt este
pietre scumpe, lemne, fîn ori locașul lui Dumnezeu, care sîn
trestie, lucrul fiecăruia se va teți voi.
Veniți să ne bucurăm de Domnul și să strigăm Iui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru.
>X
Stih: Să întîmpinăm fața Lui întru laudă și în psalmi să-I strigăm Lui.
r
£
ÎN SAPTA.MÎNA A X-A DUPĂ RUSALII 111
E
L LI N I E
E
ÎN SĂPTĂMÎNA A ZECEA DUPĂ POGOIUBEA E
SFÎNTULUI DCII
(XV, 12—19)
raților, de vreme ce lui Dumnezeu că a î n v i a t pe
se propovăduiește că Hristos, pe Care nu L-a înviat,
Hristos a înviat din dacă, cu adevărat, morții nu
morți, cum zic unii din înviază. Căci, dacă morții nu t
tre voi că nu este în înviază, nici Hristos n-a înviat,

viere a morților ? Dacă nu este iar dacă Hristos n-a înviat, za
înviere a morților, nici Hristos darnică este credința voastră.
n-a înviat. Și dacă Hrisos n-a Sînteți și acum în păcatele voas
înviat, zadarnică este atunci tre ; și atunci pierduți sînt și
propovăduirea noastră, zadar cei ce au adormit întru Hristos.
nică și credința voastră; ba Și, dacă nădejdea noastră în
încă ne dovedim și martori Hristos este numai pentru via
mincinoși față de Dumnezeu, ța aceasta, sîntem mai de plîns
căci am mărturisit împotriva decît toți oamenii.
M A R T I
POGORÎBI
SFÎNTULUI DUH

(XV, 29—38)
raților, ce vor face cei nostru. Dacă numai din încre
care se botează pentru dințare omenească m-am lup-
morți? Dacă morții nu ·»
tat în Efes cu fiarele sălbatice,

înviază nicidecum, care îmi este folosul ? Dacă
pentru ce se mai
botează pentru ei? De ce mai morții nu înviază, să bem și să
sîntem și noi în primejdie în mîncăm, căci mîine vom muri!
fiecare ceas? Zilnic îmi stă Nu vă lăsați înșelați: tovărășii
moartea în față! V-o spun, fra le rele strică obiceiurile bune.
ților, pe slava pe care o am pen Treziți-vă cum se cuvine și nu
tru voi în Hristos Iisus, Domnul păcătuiți. Căci sînt unii între
voi, care nu au cunoștință de semeni nu este trupul ce va să
Dumnezeu. O spun spre ruși fie, ci numai grăuntele gol, de
nea voastră. Dar va zice cine se întîmplă de grîu, sau de alt
va : Cum înviază morții ? Și cu ceva din celelalte. Iar Dumne-
ce trup au să vină? Nebun ce zeu îi dă un trup, după a Sa vo
ești! Ce semeni tu nu dă viață, ință, fiecărei semințe un trup
dacă nu va fi murit. Și ceea ce al ei.
M I E R C U R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A ZECEA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTUEUI DUH

(XVI, 5-12)
raților, voi veni la voi, ușă mare, spre lucru mult și

cînd voi trece prin Ma sînt mulți potrivnici. Cînd va
cedonia, fiindcă vreau veni Timotei, luați seama să fie
să trec prin Macedo la voi fără de teamă, căci lucrul
nia. La voi, poate că Domnului lucrează, ca și mine.
voi rămîne mai mult, sau voi și Nimeni deci să nu-1 disprețuias
ierna, ca să mă petreceți în că că ; ci să-l petreceți cu pace ca
lătoria ce voi face. Căci nu să vină la mine, că îl aștept îm
vreau să vă văd acum numai în preună cu frații. Cît despre fra
treacăt, ci am nădejde să rămîn tele Apollo, l-am îndemnat foar
la voi cîtăva vreme, dacă va în te mult să vină la voi, împreună
gădui Domnul. Voi rămîne însă cu frații, dar nicidecum nu i-a
în Efes pînă la Praznicul Cinci- fost voia să vină acum. Ci va ve
zecimii, căci mi s-a deschis o ni cînd va găsi prilej.
-J. · A x tXAKX/A
DIN EPISTOLA A DOUA CĂTRE CORINTENI

(L 1-7)
avei, Apostol al lui șine sîntem mîngîiați de Dum
Hristos Iisus, prin vo nezeu, pe cei care se află în ori
ința lui Dumnezeu, și ce suferință. Că, precum priso
Timotei, fratele: Bise sesc patimile lui Hristos întru
ricii lui Dumnezeu ce noi, așa, prin Hristos, prisoseș
lei din Corint, împreună cu toți te și mîngîierea noastră. Deci,
sfinții care sînt în toată Ahaia : ori de sîntem strîmtorați, este
liar vouă și pace de la Dumne pentru a voastră mîngîiere și
zeu Tatăl nostru și de la Dom mîntuire, ori de sîntem mîn
nul Iisus Hristos! Binecuvîntat gîiați, este pentru a voastră
este Dumnezeu și Tatăl Domnu mîngîiere care vă dă putere să
lui nostru Iisus Hristos, Părin îndurați cu răbdare aceleași
tele îndurărilor și Dumnezeul a suferințe pe care le suferim și
toată mîngîierea, Cel ce ne mîn- noi. Și nădejdea noastră este
gîie pe noi în tot necazul nos tare pentru voi, știind că pre
tru, ca să putem să mîngîiem și cum sînteți părtași suferințelor
noi, prin mîngîierea cu care în așa și mîngîierii.
V I N K R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A ZECEA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI Dl II
v'l ’·)
(I, 12—20)
rații or, lauda noastră ceva fără numai cele ce citiți și
I&
aceasta este: mărturia înțelegeți. Și am nădejde că pî-
cugetului nostru că nă la sfîrșit veți înțelege, după
ne-am purtat în lume, cum ne-ați și înțeles în parte:
și mai ales la voi, în că noi sîntem lauda voastră,
sfințenie și în curăția cea dum precum și voi lauda noastră, în
nezeiască, nu în înțelepciunea
trupească, ci în liarul lui Dum
nezeu. Nu vă scriem vouă alt
ziua Domnului nostru Iisus. Cu
această încredințare, aveam de
gînd să vin mai întîi la voi, ca ig
•r/7
ES
114 APOS T O L U L
©
să aveți îndoit har; să trec pe
la voi, să mă duc în Macedonia
tru către voi da și nu. Căci Fiul
lui Dumnezeu, IisusHristos, Cel
ip
și din Macedonia iarăși să propovăduit întru voi de mine, ' V //
vin la voi și să fiu petrecut de de Silvan și de Timotei, nu a

voi în Iudeea. Deci, cînd mi-am fost da și nu, ci a fost, întru El,
pus în minte acestea, m-am numai da. Căci ori cîte sînt fă
purtat, oare, cu ușurință? Sau
cele ce hotărăsc le hotărăsc găduințele lui Dumnezeu, în
trupește, ca să fie vorba mea și Iisus Hristos, sînt da; de aceea
da și nu ? Credincios este Dum tot prin El este Amin, rostit de
nezeu că n-a fost cuvîntul nos- noi lui Dumnezeu întru slavă.
S î M B
DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: i

(XV, 30—33)
raților, vă rog pe voi,

pentru Domnul nostru
cioșii din Iudeea și ca darul pe
care-1 duc la Ierusalim să fie -â
Iisus Hristos și pentru
iubirea Duhului Sfînt,
bineprimit de către sfinți, așa
încît, cu voia lui Dumnezeu, să
*iac
ca împreună cu mine sosesc la voi cu bucurie și
să luptați în rugăciunile voas să-mi găsesc liniștea împreună
tre către Dumnezeu pentru cu voi. Iar Dumnezeul păcii să
mine, ca să scap de necredin- fie cu voi toți. Amin.
$
&
*
KX
K♦ >
fe$
I
♦>>
r
POC.OKÎBKA SI-’ÎN rri.l'l
Voscreasna a 10-a.
Prochimen, glasul 1 :
Fie mila Ta, Doamne, spre noi, precum am nădăjduit și noi întru Tine.
Stih: Bucurați-vă, drepților; celor drepți li se cuvine laudă.

(IV. 9-16)
raților, socotesc că diin, muncind cu mîinile noas

Dumnezeu pe noi, tre. Ocăriți fiind, noi binecu-
Apostolii, ne-a ară vîntăm. Prigoniți, noi răbdăm.
tat ca pe cei din ur ț
Huliți, noi mîngîiem. Ca mătu-

mă oameni, ca pe rătura lumii ne-am făcut, ca gu
niște osîndiți la noiul tuturor, piuă astăzi! Nu
moarte, fiindcă ne-am făcut ca să vă rușinez vă scriu aces
priveliște lumii și îngerilor și tea, dar ca să vă dojenesc, ca
oamenilor. Noi sîntem nebuni
pentru Hristos; voi însă înțe pe niște copii ai mei iubiți. Căci
*
lepți întru Hristos. Noi sîntem zece mii de învățători de-ați a-
slabi; voi sînteți tari. Voi sîn- vea în Hristos, totuși nu aveți
teți plini de slavă, iar noi sîn mulți părinți, pentru că eu v-am
tem de necinste! Pînă în cea I născut pe voi întru Hristos Ii-
sul de acum îndurăm foame și sus, prin Evanghelie. Deci vă
unim bă
sete ; umblăm goi și primi rog să-mi fiți mie următori, pre
tăi; sîntem pribegi și ne tru cum și eu lui Hristos.
Âliluia, olasnl 1 :
Dumnezeule, Cel ce mi-ai dat răzbunare și mî-ai supus popoare,
: Cel ce mărești mîntuirea împăratului Tău și faci milă unsului Tău.
■i’W
A POSTOLU L
I. U N I
ÎN SĂPTĂMÎNA A UNSPREZECEA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTUEUI 1)UI1

(II, 3-15)
raților, bucuria mea te. Iar cui îi iertați ceva, îi iert

este și a voastră a tu și eu; pentru că și eu, dacă am
turor, căci, cu multă iertat ceva, am iertat pentru
mîhnire, și cu inima voi, în fața lui Hristos, ca să nu
strînsă de durere v-am dăm Satanei cîștig asupra noas
scris cu multe lacrimi, nu ca să tră, căci gîndurile lui nu ne sînt
vă întristați, ci ca să cunoașteți necunoscute. Cînd am ajuns la
dragostea pe care o am cu pri î Troia pentru Evanghelia lui
sosință către voi. Și dacă m-a Hristos, deși îmi era deschisă o
întristat ceva, nu pe mine m-a ușă întru Domnul, n-am avut o-
întristat, ci, în parte, ca să nu dihnă în duhul meu, fiindcă
spun prea mult, pe voi, pe toți. n-am găsit pe Tit, fratele meu,
Destul este, pentru unul ca a- ci, luîndu-mi ziua bună de la ei,
cesta, pedeapsa ce i s-a dat de am plecat în Macedonia. Mul-
către cei mai mulți. Așa încît ; țumire fie adusă deci lui Dum-
voi, dimpotrivă, mai bine să-1 i nezeu, Celui ce ne face pururea
iertați și să-1 mîngîiați, ca să nu ! biruitori în Hristos și, prin noi,
fie copleșit de prea multă mîh i răspîndește în tot locul mireas-
nire. Drept aceea, vă îndemn l ma cunoștinței Lui! Căci noi
să întăriți în el dragostea, căci î
I
sîntem lui Dumnezeu buna mi-
pentru aceasta am și scris, ca reasmă a lui Hristos și între cei
să cunosc credincioșia voastră, ce se mîntuiesc și între cei ce
dacă sînteți ascultători în toa- pier.
r
z
u' A
IX SAPTAMÎNA A XI-A DUPĂ RUSALII 117
M A R T I
SFÎNTUI.l I DUH
D1N EPISTOLA A DOUA CĂTRE CORINTENI
(IL 14 III, 3)
raților, mulțumire fie ca din curăția inimii, ca de la
adusă lui Dumnezeu, Dumnezeu, înaintea lui Dumne
Celui ce ne face puru zeu, în Hristos. începem, încă
rea biruitori în Hris- o dată, să spunem cine sîntem?
tos și, prin noi, răspîn- Sau nu cumva avem nevoie,
dește în tot locul mireasma cu cum au unii, de epistole de lau
noștinței Lui! Căci noi sîntem dă către voi sau de la voi ? Epis
lui Dumnezeu buna mireasmă
a lui Hristos și între cei ce se tola noastră sînteți voi, scrisă
mîntuiesc și între cei ce pier: în inimile noastre, cunoscută și
unora, adică, mireasmă a mor- citită de toți oamenii, dovedin-
ții spre moarte, iar altora, mi du-vă că sînteți e p i s t o 1 a lui
reasmă a vieții spre viață. Dar, Hristos, s 1 u j i t ă de către noi,
pentru aceasta, cine e destoi scrisă nu cu cerneală, ci cu Du
nic? Căci noi nu sîntem la fel hul Dumnezeului celui viu, nu
cu cei mulți, care amestecă cu- pe table de piatră, ci pe tablele
vîntul lui Dumnezeu, ci grăim de carne ale inimii.
M I E R C L R I
SFÎNTULUI DUH
(III, 4-11)
raților, încredere ca a- I tori ai Noului Testament, nu ai
ceasta avem noi prin literei, ci ai duhului; pentru că
Hristos către Dumne- litera ucide, iar duhul face viu.
zeu ; nu că, prin noi Iar dacă slujirea cea de moarte
înșine, sîntem vred- aducătoare, săpată în litere, pe
nici să cugetăm ceva, ca venind lespezi de piatră, s-a făcut în
de la noi, ci vrednicia noastră tru slavă, așa încît fiii lui Israel
este de la Dumnezeu, Cel ce nu puteau să privească fața lui
ne-a și învrednicit să fim sluji- ’ Moise, din pricina slavei celei
A·
118 l’OSTOI. IJ L
trecătoare a feței lui, cum nu va aceasta, ce-a fost slăvit odi

fi, mai vîrtos, slujirea Duhului nioară a fost fără de slavă, față
plină de slavă ? Căci, de a avut cu această slavă covîrșitoare.
parte de slavă slujirea care a- Iar dacă ce este trecător s-a să-
duce osînda, cu mult mai mult vîrșit cu slavă, cu atît mai vîr-
prisosește în slavă slujirea tos ce e netrecător va rămîne
dreptății. Ba încă, în privința în slavă.
O I
ÎN SĂPTĂMÎNA A I NSPRIîZLC KA Dl PA POGOIUREA
>EÎNTI’Ll'l DUH
(IV, 1—12)
raților, avînd această Iisus. Căci Dumnezeu care a
slujire, după mila cu zis: Să strălucească, din întu
care am fost miluiți, neric, lumina, El a luminat ini
nu ne pierdem nădej mile noastre, ca să străluceas
dea, ci, lepădîndu-ne că în noi cunoștința slavei lui
de cele ascunse și rușinoase, Dumnezeu, în fața lui Hristos.
nu umblăm întru viclenie, nici Avem însă comoara aceasta în
nu prefacem cuvîntul lui Dum vase de lut, ca să se învedereze
nezeu, dar, prin arătarea ade că puterea covîrșitoare este a
vărului, ne facem pe noi înșine lui Dumnezeu, și nu de la noi,
cunoscuți, în fața lui Dumne cei ce sîntem obijduiți din toa
zeu, cugetului tuturor oameni te părțile, dar nu striviți; în
lor. Iar dacă Evanghelia noas mare cumpănă, dar nu deznă-
tră este încă acoperită, este dăjduiți; prigoniți, dar nu pă
pentru fiii pierzării, în care, răsiți ; doborîți, dar nu nimi
dumnezeul veacului acestuia a ciți ; purtînd totdeauna în trup
orbit mințile necredincioșilor, moartea lui Iisus, ca și viața lui
ca să nu le lumineze lumina Iisus să se arate în trupurile
Evangheliei slavei lui Hristos, noastre. Căci pururea noi cei
Cel ce este chipul lui Dumne vii sîntem dați spre moarte pen
zeu. Căci nu ne propovăduim tru Iisus, ca și viața lui Iisus să
pe noi înșine, ci pe Hristos Ii- se arate în trupul nostru cel
sus, Domnul, iar noi înșine muritor, astfel că în noi lucrea
sîntem slujitorii voștri, pentru ză moartea, iar în voi viața.
------------------- — —
I

(IV, 13—18)
raților, avîncl același aceea, nu ne descurajăm și,

duh al credinței, pre chiar dacă omul nostru cel din
cum este scris: cre- afară s-ar strica, omul nostru
zut-am, pentru aceea cel dinăuntru se înnoiește din
am și grăit, și noi cre zi în zi; pentru că suferința
dem, pentru aceea și grăim, ști noastră, ușoară și de o clipă,
ind că Cel ce a înviat pe Dom- ; ne agonisește nouă, mai presus
nul Iisus ne va învia și pe noi de orice măsură, o cumpănă
cu Iisus și ne va înfățișa împre veșnică de slavă, ca unora ca
ună cu voi. Căci toate sînt spre re n-avem în vedere cele ce se
folosul vostru, ca harul, revăr- văd, ci cele ce nu se văd, fiind
sîndu-se cu belșug, să sporeas că cele ce se văd sînt vremelni
că prin cei mulți mulțumirea ce, pe cînd cele ce nu se văd
întru slava lui Dumnezeu. De sînt veșnice.

(L 3-9)
raților, har vouă și pa Hristos s-a adeverit întru voi;
ce de Ia Dumnezeu, Ta așa încît să nu vă lipsească
tăl nostru, și de la nici un fel de dar, acum cînd
Domnul Iisus Hristos. așteptați arătarea Domnului
Mulțumesc Dumneze nostru Iisus Hristos. El vă va și
ului meu, în privința voastră, întări pînă la urmă, ca să fiți
pururea, pentru harul lui Dum fără de vină în ziua Domnului
nezeu, pe care vi l-a dat în nostru Iisus Hristos. Credincios
Hristos Iisus; căci, prin El, este Dumnezeu, prin Care ați
v-ați îmbogățit deplin, în orice fost chemați Ia împărtășirea cu
învățătură și în orice cunoștin Fiul Său Iisus Hristos, Domnul
ță, precum mărturisirea lui nostru.
rv
x;
KNV. SX'
.’ ”* ^ * T · ? = \V ·.' *· ‘ Y · '* ▼
■ X ♦ '♦:♦ a. ♦ ♦ ♦ >’♦ji ♦ > ♦ <♦ ♦ ~.
V A . A A A ‘ V- V . jS\ A . * L· A
D U A
A UNSPREZECEA DUPĂ POGORÎREA SFÎNTUEUI DUII
Voscreasna a 11-a. Prochimen, glasul al 2-lea:
Stih: Certînd, m-a certat Domnul, dar morții nu m-a dat.
(IX, 2-12)
raților, voi sînteți nească? Nu le spune și Legea?

pecetea apostoliei Căci în Legea lui Moise este
mele în Domnul. A- scris: Să nu legi gura boului
părarea mea către care treieră. Oare, aici, de boi
cei ce mă iau la cer Ii este aminte lui Dumnezeu?
cetare aceasta este: Nu vorbește, într-adins, pentru
N-avem, oare, dreptul și noi să noi ? Că pentru noi s-a scris:
mîncăm și să bem ? N-avem, oa Cel ce ară trebuie să are cu nă
re, dreptul și noi să purtăm cu dejde și cel ce treieră, cu nădej
noi o femeie soră, ca și ceilalți dea că va avea parte de roade.
Apostoli, ca și frații Domnului, Dacă am semănat la voi cele du
ca și Chef a ? Sau numai eu și" hovnicești, mare lucru este să
Varnava nu avem dreptul să nu secerăm din ale voastre cele pă-
lucrăm? Cine slujește vreoda mîntești? Dacă alții se bucură
tă, în oaste, pe cheltuiala lui? de acest drept asupra voastră,
Cine sădește vie și nu mănîncă oare, nu cu atît mai mult noi ?
din roada ei ? Sau cine paște o Dar nu ne-am folosit de drep
turmă și nu mănîncă din lap tul acesta, ci toate le răbdăm ca
tele turmei? Spun, oare, aces să nu facem împiedicare Evan
tea numai după mintea ome gheliei lui Hristos.
Auză-te Domnul în ziua necazului.
Stih: Mîntuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta.
IN SAPTAAViNA A XII-A Dl 'PA Rl SMJI 121
L U N I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOI ĂSPREZEGEA
DIJPĂ POGORÎREA SFÎNTUEUI DUH
(V, 10-15)
raților, noi toți trebuie lej de laudă, pentru noi, ca să-l

să ne înfățișăm înain aveți către aceia care se laudă
tea scaunului de jude în față și nu în inimă. Căci, da
cată al lui Hristos, ca că ne-am ieșit din minte, cum
fiecare, după faptele zic ei, este pentru Dumnezeu,
sale cele săvîrșite în trup, să iar dacă sîntem cu mintea în
primească ori bine ori rău. treagă, este pentru voi. Că dra
Pentru aceea, cunoscînd frica gostea lui Hristos ne strînge cu
de Domnul, căutăm să înduple putere, ca pe unii care socotim
căm pe oameni. Lui Dumnezeu că unul a murit pentru toți; a-
li sîntem bine cunoscuți, dar șadar, toți au murit. Și Hristos
nădăjduiesc că și în cugetele a murit pentru toți, ca cei ce
voastre ne arătăm cum sîntem. viază să nu mai vieze loruși, ci
Căci nu vă spunem iarăși cine Aceluia Care, pentru ei, a mu
sîntem, ci voim să vă dăm pri- rit și a înviat.
M A R T I *
ÎN SĂPTĂMÎNA A IX) l A S P R EZ E(' li A

Dl PA POGORÎREA SEINI I IA I Dl II

(V, 15-21)
raților, Hristos a murit făptură nouă; cele vechi au tre

pentru toți, ca cei ce cut, iată toate s-au făcut noi. Și
viază să nu mai vieze toate sînt de la Dumnezeu, Ca
loruși, ci Aceluia Care, re ne-a împăcat cu Sine prin
pentru ei, a murit și a Hristos și Care ne-a dat nouă
înviat. De aceea noi nu mai slujirea împăcării; pentru că
știm de acum pe nimeni după
trup; chiar dacă am cunoscut Dumnezeu era în Hristos și a
pe Hristos după trup, acum împăcat lumea cu Sine, nemai-
nu-L mai cunoaștem. Deci, da-' ținînd în socoteală greșelile lor
că este cineva în Hristos, este și încredințîndu-ne nouă cuvin-
îtyz?
122 A I ’ O S T O L l' L
tul împăcării. Așadar, propovă- cu Dumnezeu ! Căci pe El, Care

duim în numele lui Hristos, ca n-a cunoscut păcatul, pentru
și cum Dumnezeu v-ar îndemna noi L-a făcut păcat, ca să do-
prin noi. Rugămu-vă deci în bîndim întru El dreptatea lui
numele lui Hristos, împăcați-vă Dumnezeu.
i\l I K R C L R i
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂSPREZECEA
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTULUI DUH
(VI. 11-16)
raților, gura noastră străin cu cei necredincioși, căci

s-a deschis către voi, ce însoțire are dreptatea cu
corintenilor, inima fărădelegea ? Sau ce împărtăși
noastră s-a lărgit. în re are lumina cu întunericul?
inima noastră nu sîn- Și ce învoire este între Hristos
teți la strîmtorare; dar strîm- și Veliar, sau ce parte are un
toare este pentru noi, în inimi credincios cu un necredincios?
le voastre. Plătiți-mă cu aceeași Ce legătură are Biserica lui
plată, vă vorbesc ca unor copii Dumnezeu cu idolii? Căci noi
ai mei, lărgiți și voi inimile sîntem Biserica Dumnezeului
voastre! Nu vă înjugați la jug celui viu, precum a zis Domnul.
J O I
(VII, 1-10)
raților, să ne curățim meni. Nu o spun ca să vă osîn-

pe noi de toată întina desc, căci v-am spus mai îna
rea trupului și a duhu inte că sînteți în inimile noas
lui, desăvîrșind sfin tre, ca împreună să murim și
țenia noastră în frica împreună să trăim. Multă îmi
lui Dumnezeu. Făceți-ne loc în este încrederea în voi! Multă
inimile voastre! N-am nedrep îmi este lauda pentru voi! Um-
tățit pe nimeni; n-am vătămat plutu-m-am de mîngîiere! Cu
pe nimeni, n-am înșelat pe ni toată întristarea mea, sînt co-
IN SAD: AMINA A XII-A DI. PA Rl.’SALil 123
vîrșit de bucurie! Căci, după mea, nu-mi pare rău ; și, măcar
ce am sosit în Macedonia, tru că mi-a părut rău, văd că epis
pul nostru n-a avut nici o odih tola aceea, fie și numai pentru
nă, necăjiți fiind în toate chipu un timp, v-a întristat; acum mă
rile : dinafară lupte ; dinăuntru bucur, nu pentru că ați fost în
temeri. Dar Dumnezeu cel ce tristați, ci pentru că întristarea
mîngîie pe cei s m e r i ț i, ne-a
mîngîiat pe noi cu venirea lui
voastră a fost spre pocăință.
Tit, și nu numai cu venirea lui, întristați ați fost după voia lui
ci și cu mîngîierea cu care el a Dumnezeu, ca să nu fiți întru
fost mîngîiat de către voi, spu- nimic păgubiți de către noi.
nîndu-ne nouă dorința voastră, Căci întristarea cea după Dum
plînsul vostru, rîvna voastră nezeu lucrează pocăință spre
pentru mine, încît eu foarte mîntuire, fără părere de rău;
m-am bucurat. Că, chiar dacă pe cînd întristarea lumii lu
v-am întristat prin epistola crează moarte.
\ I N K R I
ÎN SAPTĂM1NA A 1)01 ĂSPREZEC EA
Dl PĂ POGORÎREA SEÎNTUIAJI 1)1'11
(VII, 10-15)
raților, întristarea cea intea lui Dumnezeu, sîrguință

după Dumnezeu lu voastră cea pentru noi. De a-
crează pocăință spre ceea, ne-am mîngîiat; dar, pe
mîntuire, fără părere lîngă mîngîierea noastră, ne-am
de rău; pe cînd în bucurat peste măsură mai ales
tristarea lumii lucrează moar de bucuria lui Tit, căci duhul
te. Că, iată, cîtă sîrguință n-a lui s-a liniștit din partea voas
săvîrșit întru voi tocmai aceas tră a tuturor. Căci, dacă m-am
tă întristare după voia lui Dum
nezeu : ce dezvinovățire, ce lăudat întru cîtva cu voi, față
mîhnire, ce teamă, ce dorință, de el, n-am fost dat de rușine,
ce rîviiă, ce ispășire ! în tot chi ci, precum toate întru adevăr
pul ați dovedit că voi înșivă le-am grăit vouă, tot așa și lau
sînteți curați în această prici da noastră către Tit adevăr s-a
nă. Așadar, și dacă v-am scris, făcut. Și inima lui este cu atît
nu v-am scris pentru cel ce a mai mult plină de voi, cînd își
făcut strîmbătate, nici pentru aduce aminte de ascultarea
cel ce a suferit strîmbătate, ci voastră a tuturor, cum l-ați pri
ca să se dea pe față, la voi, îna mit cu temere și cu frică mare.
Z .T ·
♦ ♦ ♦
124 APOSTOLH L
S î M B Ă T Ă k
(I, 26-11, 5>
raților, uitați-vă la voi părare, pentru ca, după cum es

I
cei chemați, că nu te scris : Cine se laudă, în Dom-

I
mulți sînt înțelepți du . nul să se laude. Fraților, eu în

pă trup, nu mulți sînt sumi, cînd am venit la voi, și
puternici, nu mulți sînt v-am vestit taina lui Dumnezeu,
de bun neam ; ci Dumnezeu și-a n-am venit strălucind în cuvînt
ales pe cele nebune ale lumii, sau în înțelepciune. Căci am ju
ca să rușineze pe cei înțelepți; decat să nu știu între voi alt
Dumnezeu și-a ales pe cele sla ceva decît pe Iisus Hristos și
be ale lumii, ca să rușineze pe pe Acesta răstignit. Și întru
cele tari; Dumnezeu și-a ales slăbiciune și cu frică și cu cu
pe cele de neam de jos ale lu tremur mare am fost la voi. Iar
mii, pe cele nebăgate în seamă, k
pe cele ce nu sînt, ca să nimi cuvîntul meu și propovăduirea

cească pe cele ce sînt, așa încît mea nu stăteau în dovezile
nici un trup să nu se laude îna meșteșugite ale înțelepciunii
intea lui Dumnezeu. De la El, omenești, ci în dovedirea Du
dar, sînteți voi în Hristos Iisus, hului și a Puterii, așa încît cre
Care pentru noi S-a făcut înțe dința voastră să nu-și aibă te
lepciune de la Dumnezeu și ; meiul în înțelepciunea oameni
dreptate și sfințire și răscum- lor, ci în puterea lui Dumnezeu.
4
I) I \l I N I ( \
A DOUĂSPREZECEA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUl DU li
Voscreasna 1. Prochimen, glasul al 3-lea:
Stih. Toate popoarele bateți din palme, strigați lui Dumnezeu cu glas de bucurie.

A SFÎNTULUl APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(XV, 1-11)
rațiior, vă aduc a- care cei mai mulți trăiesc pînă
niinte de Evanghe astăzi, iar cîțiva au adormit;
lia pe care v-am bi- după aceea, S-a arătat Iui Iacov,
nevestit-o, pe care apoi tuturor Apostolilor; iar
ați primit-o, întru Ia urma tuturor, ca unui născut
care și stați, prin fără de vreme, mi S-a arătat și
care și sînteți mîntuiți; vă a- mie. Căci eu sînt cel mai mic
duc aminte cu ce cuvinte v-am dintre Apostoli, ca unul care nu
propovăduit-o, dacă o țineți cu sînt vrednic să mă numesc A-
tărie, afară numai dacă n-ați postol, pentru că am prigonit
crezut în zadar. Căci v-am dat, Biserica lui Dumnezeu. Dar
întîi de toate, să știți ceea ce
am primit și eu: că Hristos a prin harul lui Dumnezeu sînt
murit pentru păcatele noastre, ceea ce sînt; și harul Lui care
după Scripturi; și că a fost în este în mine n-a fost zadarnic;
gropat și a înviat a treia zi, du ci m-ain ostenit mai mult decît
pă Scripturi; și S-a arătat lui ei toți. Dar nu eu, ci harul lui
Chefa, apoi celor doisprezece; Dumnezeu care este cu mine.
în urmă, S-a arătat deodată Ia Deci ori eu, ori aceia, așa pro-
peste cinci sute de frați, dintre povăduim și voi așa ați crezut.
Spre Tine, Doamne, am nădăjduit, să nu mă rușinezi în veac.
Stih· Fii mie Dumnezeu apărător și loc întărit ca să mă mîntuiești.
1 » T V v 7? >y
126
A POST OL U L
POGORÎI

(VIII, 7—15)
raților, precum priso tuiți, dar mai întîi să voiți; du
siți întru toate cu cre ceți acum pînă la capăt și înde
dința, cu cuvîntul, cu plinirea ca, precum ați fost gata
cunoștința, cu toată să voiți, tot așa și să desăvîr-
sîrguința și cu dragos șiți, după puterile voastre. Căci,
tea voastră către noi, așa și în dacă e la mijloc bunăvoință, bi-
acest dar să prisosiți. Nu vă dau neprimit este darul, după cît
poruncă, spunîndu-vă aceasta, are fiecare, nu după cît nu are.
ci pun la încercare, prin pilda Nu doar ca altora să le fie ușu
rîvnei altora, și curăția iubirii rare, iar vouă să vă fie greu, ci
voastre. Căci cunoașteți harul ca să fiți deopotrivă. în ceasul
Domnului nostru Iisus Hristos, de acum, prisosința voastră să
că El, bogat fiind, pentru voi împlinească lipsa acelora. Ca
S-a făcut sărac, ca voi cu sără prisosința lor să împlinească
cia Lui să vă îmbogățiți. Și aici lipsa voastră, așa încît să fie
vă dau un sfat, spre folosul vos potrivire, precum este scris:
tru, care, încă de anul trecut, celui cu mult nu i-a prisosit și
ați început nu numai să făp- celui cu puțin nu i-a lipsit.
Al A R T I
în săpiAaiîna a treisprezecea di pa ORÎRI
SFÎNTULl'I DUH
(VIII, 16-IX, 5)
raților, mulțumim lui plecat către voi. Și am trimis
Dumnezeu, celui care împreună cu el și pe fratele a
a dat în inima lui Tit cărui laudă, întru Evanghelie,
aceeași r î v n ă pentru este răspîndită în toate Biseri
voi. Căci, pe de o par cile ; dar nu numai atît, ci este
te, a primit îndemnul nostru, și ales de Biserici ca să mă în
iar, pe soțească în călătorie, cu darul
și mai sîrguitor, de bunăvoie a acesta, slujit de noi, spre slava
CV,
127
Domnului și spre dovedirea o- de ajutoare pentru sfinți este

sîrdiei noastre. Prin aceasta, de prisos să vă mai scriu. Căci
ne ferim ca să nu ne defăimeze știu bunăvoința voastră, cu
cineva, în această îmbelșugată care, pentru voi, mă laud către
strîngere de daruri, slujită de macedoneni; că Ahaia s-a
către noi; pentru că ne îngri gătit din anul trecut; și rîvna
jim de cele bune, nu numai îna voastră a însuflețit pe foarte
intea Domnului, ci și înaintea mulți. Am trimis, dar, pe frați,
oamenilor. Trimis-am, împreu ca lauda noastră despre voi, în
nă cu ei, și pe fratele nostru, pe privința aceasta, să nu fie za
care l-au încercat de multe ori, I
darnică, ci să fiți gata, precum
întru multe dovedindu-se sîr- ziceam, ca nu cumva, cînd ma
guitor, iar acum este și mai sîr- cedonenii vor veni cu mine și
guitor, prin multa încredere ce vă vor găsi nepregătiți, noi, ca
are în voi. Astfel, dacă e vorba să nu zicem voi, să rămînem de
de Tit, el este tovarășul meu și
cu mine împreună-lucrător la rușine în privința aceasta a
voi; dacă e vorba despre frații laudei. Drept aceea, am socotit
noștri, ei sînt trimișii Biserici că e trebuincios să îndemn pe
lor și slava lui Hristos. Arătați frați să vină mai din vreme la
deci către ei, în fața Biserici voi și să pregătească darul vos
lor, dovada dragostei voastre tru, cel dinainte făgăduit, ca el
ca și a laudei noastre pentru să fie gata, dar așa ca un dar,
voi. Despre această strîngere nu ca o faptă de zgîrcenie.

(IX, 12 - X, 7)
raților, slujirea acestui îi împărtășiți pe ei și pe toți.

dar nu numai că împli Și se roagă pentru voi și vă
nește lipsurile sfinți poartă iubire, pentru harul lui
lor, dar revarsă și pri Dumnezeu care a prisosit întru
sos de mulțumiri în voi, mulțumind lui Dumnezeu
fața lui Dumnezeu; căci prin pentru darul Său cel negrăit,
mărturia acestei binefaceri ei însumi eu, Pavel, vă îndemn cu
preaslăvesc pe Dumnezeu, pen blîndețea și cu bunătatea lui
tru supunerea voastră la măr Hristos, eu care, fiind de față,
turisirea Evangheliei lui Hris sînt smerit între voi, dar, în
tos și pentru dărnicia cu care lipsă, îndrăznesc față de voi. Vă
r*
128 APOSTOLI1 L
rog, dar, să nu mă siliți, cînd Iui Dumnezeu, și tot gîndul îl

I
I
!
voi fi de față, să îndrăznesc cu robim, spre ascultarea lui Hris-

încrederea cu care gîndesc că tos, și gata sîntem să pedepsim
voi îndrăzni împotriva unora orice nesupunere, atunci cînd
care ne socotesc că umblăm
I
supunerea voastră va fi depli

după trup. Căci, deși umblăm nă. Judecați lucrurile așa cum
în trup, nu ne luptăm trupește. se arată; dacă cineva are în
Armele cu care ne luptăm nu
sînt trupești, ci puternice înain credere în sine că este al lui
tea lui Dumnezeu, ca să dărîme Hristos, să gîndească de la sine
întăriturile ; noi surpăm izvodi și aceasta că, precum este el al
rile minții și toată trufia care lui Hristos, tot așa și noi ai Iui
se ridică împotriva cunoașterii Hristos sîntem.
.1 o i
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREISPREZECEA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DIJII
(X, 7-18)
raților, dacă cineva a- în faptă, cînd stăm de față. Nu
re încredere în sine că cutezăm să ne numărăm sau să
este al lui Hristos, să ne asemănăm cu unii care se
I
gîndească de la sine și laudă singuri, că aceștia care

aceasta că, precum măsoară cu însăși măsura lor
este el al lui Hristos, tot așa și și se aseamănă pe ei cu ei în-
noi ai lui Hristos sîntem. Și ! șiși, se dovedesc nepricepuți.
î$
chiar de mă voi lăuda ceva mai Iar noi nu ne vom lăuda întru
mult cu puterea noastră, pe cele ce sînt peste măsură, ci
care ne-a dat-o Domnul spre zi după dreptarul a cărui măsură
direa iar nu spre dărîmarea J
ne-a împărțit-o nouă Dumne

s voastră, nu mă voi rușina, ca
să nu par că aș vrea să vă înfri zeu, ca să ajungem și pînă la
coșez cu scrisorile mele, căci voi. Nu ne întindem peste ho
& scrisorile lui, zic unii, sînt cu tarul nostru, ca și cum n-am fi
greutate și puternice, dar înfă ajuns la voi, căci și pînă la voi
țișarea trupului lui este slabă am ajuns cu Evanghelia lui
-
și cuvîntul lui e de nimic. Cel ce Hristos. Nu ne lăudă m întru

<'♦ - vorbește astfel să-și dea seama cele ce sînt peste măsură, adică
că, așa cum sîntem cu cuvîntul cu osteneala altora, ci avem nă
>>·"◄ în epistolele noastre, cînd ne dejde că, tot crescînd credința
găsim departe, tot așa sîntem și i voastră, ne vom mări în voi din
Fl^l ''iK?
îjj’■■i' ✓ îvzițv7i <. A A 't. A i 4 %’
ce în ce mai mult, dar în mar gata în rînduială străină. Iar
ginile hotărîte nouă, ca să pro- | cel ce se laudă, în Domnul să
povăduim și în ținuturile de se laude. Căci nu cel ce se lau
dincolo de voi, dar fără să ne dă singur este dovedit bun, ci
lăudăm cu lucrurile făcute de-a acela pe care Domnul îl laudă.
Dl PA POGORÎIUiA
I
n
!

(XI, 5-21)
raților, socotesc că în diți că sînt ca și noi. Căci unii

tru nimic n-am rămas ca aceștia sînt apostoli minci
mai prejos decît cei noși, lucrători vicleni, care iau
mai de frunte dintre chip de apostoli ai lui Hristos.
Apostoli; căci, deși în i
I Și nu este de mirare, deoarece
vorbire sînt lipsit de meșteșug, J
I
însuși Satana se preface în în
nu sînt lipsit de cunoștință, ci i
t
i
ger al luminii. Nu este, dar, lu
v-am dovedit-o întru toate, în I
I
I
I
cru mare dacă și slujitorii lui
fața tuturor. Sau am făcut păcat
i
i
I
iau chip de slujitori ai dreptă
că v-am propovăduit în dar E ții, al căror sfîrșit va fi după
vanghelia lui Dumnezeu, sme- faptele lor. Iarăși zic, să nu mă
rindu-mă pe mine însumi, pen socotească cineva că sînt fără
tru ca voi să vă înălțați? Alte minte, iar de nu, primiți-mă
Biserici am prădat, 1 u î n d de măcar ca pe un fără de minte,
cheltuială, ca să vă slujesc pe ca să mă laud și eu puțin. Ceea
voi și, fiind la voi și în lipsă a- ce spun în aceasă privință a
flîndu-mă, n-am fost sarcină ni laudei, nu o spun după Dom
mănui, pentru că frații veniți nul, ci ca întru neînțelepție; de
din Macedonia au împlinit lipsa vreme ce mulți se laudă după
mea. Și în toate m-am păzit și trup, mă voi lăuda și eu. Căci
mă voi păzi, să nu vă fiu pova I
voi, înțelepți fiind, îngăduiți
ră. Pe adevărul lui Hristos care I
bucuros pe cei neînțelepți. De

este în mine; lauda aceasta
nu-mi va fi tăgăduită în ținutu vă robește cineva, de vă mănîn-
rile Ahaei. Pentru ce? Pentru că bucata voastră, de vă ia ce
că nu vă iubesc? Dumnezeu i
I
e al vostru, de vă privește cu
știe! Dar ceea ce fac, voi face mîndrie, de vă lovește peste
și în viitor, ca să tai pricina ce I
l
obraz, voi răbdați. Spre ruși
lor ce poftesc pricină, așa încît nea mea, mărturisesc că noi,
în cele ce se laudă să fie dove- aici, ne-am arătat slabi.
130

(ii, (6-9)
raților, noi propovădu noastră, pe care nici unul din
im înțelepciunea la cei tre stăpînitorii acestui veac n-a
ce sînt desăvîrșiți, dar î cunoscut-o, căci, dacă ar fi cu-
nu înțelepciunea aces noscut-o, n-ar fi răstignit pe
tui veac, nici a stăpî- i Domnul slavei. Dar, precum es-
nitorilor acestui veac, porniți i te scris: Cele ce ochiul n-a vă-
să piară, ci propovăduim înțe 1
I
lepciunea lui Dumnezeu, cea zut și urechea n-a auzit și la

din taină și ascunsă, pe care • inima omului nu s-au suit, a-
Dumnezeu, mai înainte de toti cestea le-a gătit Dumnezeu
vecii, a rînduit-o spre mărirea pentru cei ce-L iubesc pe El.
jrfț
r
'Ji
//A' ·
. . . 4
-J /O %%
• * »-· * * .
* > · V A 4
* < t · ·
• * »»» . .
I) i; M I N I
A TREISPREZECEA Dl T A POGORÎREA
(
SEÎNTIJEI I Dl II
au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut.
Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul. Doamne, Dumnezeul meu,

(XVI, 13—24)
raților, priveghiați, duhul meu și al vostru. Cunoaș

fiți statornici în teți bine deci pe unii ca aceștia.
credință, îmbărbă- Vă îmbrățișează Bisericile Asi
tați-vă, întăriți-vă! ei. Vă îmbrățișează, în Domnul,
Toate ale voastre cu tărie, Acvila și Priscila, îm
întru dragoste să preună cu Biserica din casa lor.
fie. Vă rog însă fraților, știți ca Vă îmbrățișează frații toți. îm-
sa lui Ștefana, că este p î r g a brățișați-vă unii pe alții cu să
Ahaei și că spre slujirea sfinți
lor s-au rînduit pe ei înșiși, ca rutare sfîntă. îmbrățișarea mea
și voi să fiți supuși unora ca a- v-o scriu cu mina mea, eu, Pa-
ceștia și oricui lucrează împre vel. Cel ce nu iubește pe Dom
ună și se ostenește. Mă bucur nul să fie anatema. Maran Atlia!
de venirea lui Ștefana, a lui For (Domnul vine). Harul Domnu
tuna! și a lui Aliaic, pentru că lui fisus Hristos cu voi! Dra
aceștia au împlinit lipsa voas gostea mea cu voi cu toți, în
tră și au făcut să se odihnească Hristos Iisus! Amin.
Sporește și împărătește întru adevăr.
Stih: Iubit-aî dreptatea și ai urît fărădelegea.
ri A
its
132 A I’ ( > S T o I, 1 ;
L I N I
ÎN SĂPTAMÎNA A PAISPREZECEA Dl’PĂ POGORÎREA
SEÎNTII.EI Dl II

(XII, 10—19;
raților, mă bucur în ne ale voastre, ci pe voi; pentru
putințe, în defăimări, că nu copiii sînt datori să ago
în nevoi, în prigoniri, nisească pentru părinți, ci pă
în strîmtorări pentru rinții pentru copii. Deci eu
Hristos, căci cînd sînt foarte bucuros voi cheltui și
slab, atunci sînt tare. M-am lău mă voi jertfi pentru sufletele
dat ca unul fără minte: voi I
voastre, măcar că, iubindu-vă
m-ați silit! Căci se cuvenea ca cu prisosință, eu sînt iubit mai
lauda mea să vină de la voi, puțin. Ci fie ! Eu nu v-am împo
pentru că întru nimic n-am ră vărat, dar, fiind om iscusit,
mas mai prejos decît cei mai de v-am prins cu meșteșug; tra-
frunte dintre Apostoli, măcar s-am eu foloase de la voi, prin
că eu nu sînt nimic. Și dovezile vreunul din aceia pe care i-am
mele de Apostol s-au săvîrșit în trimis ? L-am rugat pe Tit și am
mijlocul vostru, în toată răb trimis, împreună cu el, pe celă
darea, prin semne, prin minuni lalt frate. V-a supărat Tit cu ce
și prin puteri. Prin ce lucru va? N-am umblat noi întru a-
fost-ați voi mai prejos decît ce celași duh ? N-am călcat noi pe
lelalte Biserici, decît numai aceleași urme? Voi socotiți
prin aceea că eu nu v-am fost mereu că ne apărăm înaintea
povară? Iertați-mă de neajun voastră, dar noi grăim întru
sul acesta. Iată, acum, a treia Hristos, în fața lui Dumnezeu.
oară gata sînt să vin la voi și Și toate acestea, iubiții mei,
nu voi fi povară, căci nu caut pentru zidirea voastră.
î\ SAI’TAWÎXA A \I\-A Dl PA PI SAl.II

(XII, 20 - XIII, 2)
raților, mă tem ca nu înainte și nu s-au pocăit de ne-
cumva, dacă voi veni, curăția, de desfrînarea și de
să nu vă găsesc pe voi necumpătarea pe care le-au
așa precum voiesc, iar făptuit. Vin acum, la voi, a tre
eu să fiu găsit de voi ia oară. Pe temeiul spuselor a
așa precum nu voiți; mă tem doi sau trei martori să se sta
adică de certuri, e pizmă, de
tornicească orice pricină. Am
întărîtări, de zavistii, de cleve
tiri, de șoapte la ureche, de în- spus mai dinainte atunci cînd
gîmiari, de tulburări; mă tem eram de față a doua oară, și a-
ca nu cumva iarăși, dacă voi cum, cînd sînt departe, o spun
veni la voi, să mă umilească mai dinainte celor ce au păcă
Dumnezeul meu înaintea tuit și tuturor celorlalți că, ve
voastră, și să nu plîng pe mulți nind încă o dată, voi fi necru
dintre cei ce au păcătuit in a i țător.

(XIII, 3—13)
raților, voi căutați do Dumnezeu, vii vom fi cu El în
vada lui Hristos, Care inimile voastre. Cercetați-vă pe
grăiește întru mine, voi înșivă, dacă sînteți în cre
Cel ce nu este nepu dință ; puneți-vă Ia încercare
tincios ci puternic în pe voi înșivă. Sau voi singuri
tru voi; căci, deși a fost răstig nu vă cunoașteți bine că Hris
nit din slăbiciune, prin puterea tos Iisus este întru voi? Afară
Iui Dumnezeu este însă viu. Așa numai dacă nu sînteți netreb
și noi, sîntem neputincioși în nici. Nădăjduiesc însă că veți
tru El, dar, prin puterea lui cunoaște, că noi nu sîntem ne-
y
T/
▲
134 A P OSTOI.II L
trebnici. Ne rugăm lui Dumne potrivit puterii pe care mi-a da-

zeu ca să nu săvîrșiți nici un t-o Domnul, nu spre dărîmare,
rău, nu ca să ne arătăm noi lă ci spre zidire. încolo, fraților,
muriți, ci pentru ca voi să faceți fiți sănătoși! Căutați clesăvîrși-
binele, iar noi să fim ca niște rea, mîngîiați-vă, fiți uniți în
netrebnici. Împotriva adevăru cuget, trăiți în pace și Dumne
lui n-avem nici o putere, ci pen
tru adevăr. Căci ne bucurăm zeul dragostei și al păcii va fi
cînd noi sîntem slabi, iar voi cu voi. mbrățișați-vă unii pe
sînteți puternici. Aceasta și ce alții cu sărutare sfîntă. Sfinții
rem în rugăciunea noastră : de- toți vă îmbrățișează. Harul
săvîrșirea voastră. Pentru a- Domnului nostru Iisus Hristos
ceea, vă scriu acestea, fiind de și dragostea lui Dumnezeu și
parte, ca atunci cînd voi fi de împărtășirea Sfîntului Duh, să
față, să nu lucrez cu asprime, fie cu voi cu toți.
J o I
PA ISPRI2ZEC KA DITA
SKÎNTILU Dl II
DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(I, 1-3, 20 - II, 5)
avei, Apostol nu de la Dumnezeu. Apoi, după paispre

oameni, nici prin om, zece ani, in-am suit iarăși la Ie
ci prin Iisus Hristos și rusalim împreună cu Varnava
prin Dumnezeu Tatăl, și am luat cu mine și pe Tit.
Care L-a înviat pe El M-am suit, potrivit unei desco
din morți, și toți frații care sînt periri, și am arătat Evanghelia
împreună cu mine, Bisericilor pe care o propovăduiesc între
Galatiei: har vouă și pace de la neamuri, și îndeosebi celor cu
Dumnezeu Tatăl și de la Dom vază, ca nu cumva să alerg sau
nul nostru Iisus Hristos. Despre să fi alergat în zadar. Dar nici
cele ce vă scriu, iată, spun îna Tit, care era cu mine și care era
intea lui Dumnezeu că nu vă elin, n-a fost silit să se taie îm
mint. Am venit, după aceea, în prejur. Aceasta din pricina fra
ținuturile Siriei și ale Ciliciei. ților mincinoși, care veniseră
Și, după față eram necunoscut pe furiș să iscodească liberta
Bsericilor Iudeii, celor întru tea noastră, ce avem întru Hris
Hristos, ci numai auziseră că tos Iisus, și să ne facă robii lor.
cel ce ne prigonea pe noi odi Acestora nici măcar un ceas hu
nioară, acum binevestește cre ne-am plecat cu supunere, pen
dința pe care altădată o nimi tru ca adevărul Evangheliei să
cea ; și, pentru mine, slăveau pe rămînă neclintit la voi.
I
135
$)
SiS V I N K R I
ÎN. SĂPTÂMÎNA A PAISPREZECEA Dl PA POGORÎREA
SFÎNTITUI Dl II
e»£
«ia DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
»â (II 6—10)
«•a
«â
raților, cu privire la cei l-a minat pe Petru la apostolia
«a
ce se socotesc a fi ce tăierii împrejur, m-a mînat și
«a
va, orice erau ei altă «
t
pe mine la apostolia către nea
gja dată, eu nu fac nici o muri ; și, cunoscînd harul ce
deosebire : Dumnezeu mi-a fost dat mie, Iacov și Che-
nu caută la fața omului, căci a- fa și Ioan, care sînt socotiți ca
«a cești binevăzuți n-au adăugat stîlpi ai Bisericii, mi-au dat mie
g»a nimic la Evanghelia mea, ci și lui Varnava mina dreaptă
dimpotrivă : văzînd că mie mi-a spre unire cu ei, ca noi să bi-
»a fost încredințată Evanghelia nevestim între neamuri, iar ei
pentru cei netăiați împrejur, între cei tăiați împrejur. Atît
e& după cum lui Petru i-a fost în numai că ne-au cerut să ne adu
credințată Evanghelia pentru cem aminte de săraci, ceea ce
cei tăiați împrejur, căci Cel ce mi-am și dat toată silința să fac.
»ia
&a
»â B A I Ă
«•a ÎN SĂPTÂMÎNA A PAISPREZECEA Dl’PĂ POGORÎREA
SEÎNTIIA'I Dl II
(IV 1-5)
T
raților, așa să ne so nu mă știu vinovat cu nimic, nu

cotească pe noi orice întru aceasta m-am îndreptat.
om: ca slujitori ai lui Cel care mă judecă pe mine este
Hristos și ca iconomi Dumnezeu. Drept aceea, nu ju
ai tainelor lui Dumne- decați nimic mai înainte de vre
zeu; la iconomi, mai ales se
i caută ca să fie cineva dovedit
credincios. Dar pentru mine es
me, adică pînă ce nu va veni
Domnul, Care va aduce la lumi
te lucrul cel mai mic ca să fiu nă cele ascunse în întuneric și
judecat de voi sau de vreo ju va da pe f a ț ă gîndurile inimi
8 decată omenească; ba nici eu
singur nu mă judec. Căci, deși
lor. Atunci fiecare va avea de
Ia Dumnezeu lauda cuvenită.
WWWWWWW^
1
fr a · · B < ♦
A™.
• +a a
cr
•AV»V,Z**
• ·
» * » * * ·
* 4 * *
Voscreasna a 3-a.
Tu, Doamne, ne vei păzi și ne vei feri de neamul acesta, în veac.
Stih: Mîntuiește-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios.

(I, 21 — 11, 4)
raților^Cel ce ne în așa, în mintea mea, să nu vin

tărește pe noi îm din nou la voi cu întristare;
preună cu voi, întru căci, dacă eu vă întristez, cine
Hristos, și Cel ce este cel care să mă înveseleas
ne-a uns pe noi este că, dacă nu cel întristat de mi
Dumnezeu, Care ne ? Și v-am scris vouă aceasta,\
ne-a și pecetluit pe noi și a dat ca nu cumva la venirea measă
arvuna Duhului în inimile noas am întristare de la aceia care
tre. Și eu chem pe Dumnezeu trebuie să mă bucure,\ fiind în
mărturie asupra sufletului meu, credințat despre voi toți că bu
că din cruțare pentru voi n-am curia mea este și a voastră a tu
mai venit pînă acum în Corint. turor. Căci, cu multă niîhnire,
Nu, doar, că avem stăpînire și cu inima strînsă de durere,
peste credința voastră, dar v-am scris cu multe lacrimi, nu
sîntem împreună-lucrători ai ca să vă întristați,\ci ca să cu
bucuriei voastre; căci în cre noașteți dragostea pe care o am
dință nu șovăiți. Am judecat )
i
cu prisosință către voi.
Milele Tale, Doamne, în veac le voi cînta.
Stih : în veac mila se va zidi, în ceruri se va întări adevărul Tău.
Cs A J
©3 Și
POGORÎREA

(II, 11-16)
raților, cînd Petru a ve lui Petru, înaintea tuturor: Da
nit în Antiohia, pe față că tu, care ești iudeu, trăiești
i-ain stat împotrivă, ca păgînii și nu ca iudeii, de ce
căci era vrednic de în silești pe păgîni să trăiască du
fruntare ; fiindcă îna pă datinile iudaice? Noi sîn-
inte de a veni unii trimiși de la- tem din fire iudei, iar nu păcă
cov, el mînca împreună cu pă- toși dintre păgîni. Dar, pentru
gînii; dar cînd au sosit, se ferea
și se osebea, temîndu-se de cei că știm că omul nu se îndreap
din tăierea împrejur. Și, împre tă din faptele Legii, ci numai
ună cu el, și-au schimbat pur prin credința în Hristos lisus,
tarea și ceilalți iudei, așa în- am crezut și noi în Hristos li
cît chiar Varnava a fost atras sus, ca să ne îndreptăm din cre
în fățărnicia lor. Cînd am văzut dința în Hristos, iar nu din fap
că ei nu calcă drept, potrivit cu tele Legii, căci din faptele Legii
adevărul Evangheliei, am zis nimeni nu se va îndrepta.
\1 A R T i
ÎN SĂPTĂMÎNA A ( 1NCISPREZECEA DfPĂ POGORÎREA
SEÎNTl LI I Dl II
(II, 21 - III, 7)
raților, nu lepăd harul minte sînteți? După ce ați în
Iui Dumnezeu; căci da ceput în Duh, căutați acum de-
că dreptatea vine prin săvîrșirea în trup ? în zadar ați
Lege, atunci Hristos a suferit voi atît de multe ? De ar
murit în zadar. O, gala- fi numai în zadar! Deci Cel ca
teni fără de minte, cine v-a ade- i re vă dă vouă Duhul și lucrea
menit pe voi să nu vă plecați a- ză între voi minuni le face, oa
devărului, pe voi, cărora lisus re, din faptele Legii sau din as
Hristos cel răstignit v-a fost în cultarea credinței? Precum și
fățișat ca și cum ar sta de față ? Avraam a crezut lui Dumnezeu
Numai aceasta voiesc să aflu de și i s-a socotit lui ca dreptate.
la voi: Din faptele Legii primi- Să știți, dar, că cei ce sînt din
t-ați voi Duhul, sau din asculta credință, aceștia sînt fiii Iui
rea credinței ? Atît de iară de i Avraam.
(III, 15—22·)
raților, ca un om gră dăruit lui Avraam moștenirea
iesc ; că și testamentul prin făgăduință. Atunci ce rost
întărit al unui om ni are Legea ? Ea a fost adăugată
meni nu-1 strică sau îi pentru călcările de lege, pînă
mai adaugă ceva. Fă cînd era să vină Urmașul, Că
găduințele au fost rostite lui ruia I s-a dat făgăduința, și a
Avraam și urmașului său. Nu fost rînduită prin îngeri, în mi
zice : și urmașilor, ca și cum ar na unui Mijlocitor; iar Mijlo
grăi de mai mulți, ci ca de unul citorul nu este al unuia singur,
singur: și urmașului tău, Care iar Dumnezeu este unul. Este
este Hristos. Iată, dar, ce zic: ’ deci Legea împotriva făgădu-
Legea, care vine după patru su ! ințelor lui Dumnezeu? Să nu
te și treizeci de ani, nu desfiin ; fie ! Căci dacă s-ar fi dat o lege
țează așezămîntul întărit mai j care să poată da viață, cu ade-
înainte de Dumnezeu în Hris ! vărat dreptatea ar veni din Le
tos, așa încît să desființeze fă ge. Dar Scriptura a închis toate
găduința. Căci dacă moștenirea sub păcat, pentru ca făgăduin-
este din Lege, nu mai este din j ța din credința în Iisus Hristos
făgăduință; dar Dumnezeu i-a i să se dea celor ce cred.

(III, 23 — IV. 2
raților, mai înainte de uză. Căci toți sînteți fii ai lui
venirea credinței, noi Dumnezeu, prin credința în li-
eram păziți sub Lege, sus Hristos. Cîți în Hristos v-ați
fiind închiși pentru botezat, în Hristos v-ați îmbră
credința care avea să cat. Nu mai este iudeu, nici elin;
se descopere. Pentru aceea Le nu mai este rob, nici slobod;
gea ne-a fost călăuză spre nu mai este parte bărbătească
Hristos, ca să ne îndreptăm din și parte femeiască, pentru că
credință. Iar dacă a venit cre voi toți una sînteți, în Hristos
dința, nu mai sîntem sub călă Iisus. Iar dacă voi sînteți ai lui
X X
'A 'A
X
'AW
X X X X
'A
X
'A o X
139
Hristos, sînteți deci urmașii lui ită de tatăl său. Tot așa și noi,
Avraam, moștenitori clupă fă cînd eram copii, eram robiți
găduință. Ce zic eu acum ? Atî- sub stihiile lumii, iar cînd a ve
ta vreme cît moștenitorul e co nit plinirea vremii, Dumnezeu
pil, nu se deosebește cu nimic a trimis pe Fiul Său, născut din
de rob, deși este stăpîn peste femeie, născut sub Lege, ca pe
toate, ci este sub epîtropi și în cei de sub Lege să-i răscumpe
grijitori, pînă la vremea rîndu- re, ca să dobîndim înfierea.
l
t

dV, 8—21)
raților, cînd nu cunoș- Dumnezeu, ca pe însuși Hris
teați p e Dumnezeu, tos Iisus. Care era deci ferici-
slujeați celor ce din fi rea voastră? Căci vă mărturi-
re nu sînt dumnezei. i sesc că, dacă ar fi fost cu pu-
Acum însă, după ce ați tință, ochii voștri i-ați fi scos și
cunoscut pe Dumnezeu, sau mi i-ați fi dat mie. M-am făcut,
mai degrabă d u p ă ce ați fost prin urmare, vrăjmașul vostru,
cunoscuți de Dumnezeu, cum fiindcă v-am spus adevărul?
vă întoarceți iarăși la stihiile ! Aceia umblă după iubirea voas-
cele slabe și sărace, cărora vo- i tră, dar nu în chip cinstit; ci
iți din nou să le slujiți ca îna vor să vă despartă de mine, ca
inte? Țineți zile și luni și răs ' să-i iubiți pe ei. Rîvna pentru
timpuri și ani ? Mă tem, în pri lucruri bune e bună totdeauna
vința voastră, să nu mă fi oste !
»
și nu numai atunci cînd sînt la
nit Ia voi în zadar. Fiți, vă rog, voi, de față. O, copiii mei, pen
fraților, precum sînt eu, că și eu I
tru care sufăr din nou durerile
am fost precum sînteți voi. Nu nașterii, pînă ce Hristos va
mi-ați făcut nici un rău. Dar • prinde chip în voi! Aș vrea a-
știți că eram bolnav cu trupul ; cum să mă găsesc la voi și gla
cînd v-am binevestit întîia oa sul să mi-1 schimb, căci mare e
ră, iar voi nu ați disprețuit su ! nedumerirea mea, în privința
ferința din trupul meu, nici nu | voastră! Spuneți-mi voi, care
m-ați alungat cu scîrbă, ci m-ați i vreți să fiți sub Lege, n-auziți
primit ca pe un înger al lui i Legea ?
A
140
f?.3
APOSTOLI) L
1
S î M B Ă T Ă
ÎN SĂPTĂMÎNA A CINCISPREZECEA Dl PĂ POGOIURKA
SEÎNTIJLIJI Dl II
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: i
(IV, 17—21 și V, i—5)
I>7<< ..
.*«
raților, pentru aceasta e desfrînare și o astfel de des
am trimis la voi pe Ti- frînare cum nici între păgîni ‘'♦o
►'X<
inotei, care este fiul nu s-a văzut, ca unul să trăias $

meu iubit și credincios că cu femeia tatălui său. Și voi
în Domnul. El vă va a- v-ați semețit, în loc, mai degra
duce aminte care sînt căile me bă, să fi plîns, ca să fie scos din
le în Hristos Iisus, cum învăț mijlocul vostru cel ce a săvîr- &
pretutindeni, în orice biserică. șit această faptă. Ci eu, deși de
Unii, crezînd că n-am să mai parte cu trupul, însă de față cu ►x<
vin la voi, s-au semețit. Dar voi duhul, am și judecat, ca și cum «♦>
veni la voi degrabă, dacă Dom aș fi de față, pe cel ce a făcut t
nul va voi, și voi cunoaște a- una ca aceasta: în numele
tunci nu cuvîntul acestor se Domnului nostru Iisus Hristos,
meți, ci puterea lor; căci împă adunîndu-vă voi și duhul meu,
răția lui Dumnezeu nu stă în cu- cu puterea Domnului nostru Ii-
vînt, ci în putere. Ce voiți ? Să sus Hristos, să dați pe unul ca
vin la voi cu toiagul, sau să vin acesta Satanei, spre p ie ir ea
cu dragoste și cu duhul blînde- trupului, ca sufletul să se mîn-
ții ? îndeobște, se aude că la voi tuiască în ziua Domnului Iisus.
►x<
Kt-·
kf
K
'
*
*<
>
fek <
Kt'
*
T' -
&<■
VI I N I (
C I NC ISPBEZECEA DUPĂ

Stih: Către Tine, Doamne, am strigat, Dumnezeul meu pomenește-mă.
DIN EPISTOLA A DOUA CĂTRE CORINTEN1
(ÎV, 6—15)
raților, Dumnezeu trupurile noastre. Căci pururea
care a zis: Să stră noi cei vii sîntem dați spre
lucească din întu I
moarte pentru Iisus, ca și viața
neric lumina!, El a lui Iisus să se arate în trupul
luminat inimile nostru cel muritor; astfel că în
noastre, ca să stră- noi lucrează moartea, iar în voi
lucească în noi cunoștința sla viața. Dar avînd același duh al
vei lui Dumnezeu, pe fața lui credinței, după cum este scris :
Hristos. Și avem comoara a- crezut-am, pentru aceea am și
ceasta în vase de lut, ca să se grăit; și noi credem, pentru a-
învedereze că puterea covîrși- ceea și grăim, știind că Cel ce
toare este a lui Dumnezeu, și a înviat pe Domnul Iisus ne va
nu de la noi, cei ce sîntem obij-
duiți din toate părțile, dar nu învia și pe noi cu Iisus și ne va
striviți; în mare cumpănă, dar înfățișa împreună cu voi. Căci
nu deznădăjduiți; prigoniți,
I
I
I toate sînt spre folosul vostru,
dar nu părăsiți; doborîți, dar I
ca harul, revărsîndu-se cu bel
I
nu nimiciți; purtând totdeauna șug, să sporească prin cei

în trup moartea lui Iisus, ca și mulți mulțumirea întru slava lui
viața lui Iisus să se arate în Dumnezeu.
Aliluia, glasul al 6-lea :
Cel ce locuiește în ajutorul Celui prea înalt.
Si iii: Va zice Domnului: Sprijinitorul meu ești și scăparea mea, Dumnezeul meu.
142 f ' ( > S T ■ ) I II
r r n f
ÎN SĂPTAMÎNA A ȘAISPREZECEA Dl PA PCC.ORÎREA
*
SFINȚIȚI I DI I !
(IV, 28 V, 10)
raților, noi sîntem fiii dator să împlinească toată Le
făgăduinței, după gea. Cei ce voiți să vă îndrep
Isaac. Și p r e c u m a- tați prin Lege v-ați îndepărtat
tunci cel ce se născu de Hristos, ați căzut din har;
se după trup prigonea iar noi așteptăm în Duh, prin
pe cel ce se născuse după duh, credință, nădejdea îndreptării.
tot așa și acu m. Dar ce zice Căci în Hristos Iisus nici tăie
Scriptura? Izgonește pe roabă rea împrejur nu poate ceva,
și pe fiul ei, căci nu va moșteni < nici netăierea împrejur, ci cre-
fiul roabei împreună cu fiul ce , dința, care este lucrătoare prin
lei libere. Drept aceea, fraților, iubire. Era bine cum alergați;
nu sîntem copiii roabei, ci co cine v-a oprit ca să nu vă su
piii celei libere. Stați deci tari puneți adevărului? Sfatul a-
în libertatea cu care Hristos I cesta nu este de la cel care v-a
ne-a făcut liberi și nu vă prin chemat pe voi. Puțin aluat dos-
deți iarăși în jugul robiei. Iată i pește toată frămîntătura. Eu
eu, Pavel, vă spun vouă că, de : am încredere în voi, întru Dom-
vă veți tăia împrejur, Hristos î nul, că nu veți cugeta într-alt-
nu vă va folosi la nimic. Și măr I fel; iar cel ce vă tulbură pe voi
turisesc încă o dată oricui pri ! își va purta osînda, oricine ar
mește tăierea împrejur că este fi el.
*
,\l \ ILȚ I
ÎN SAPTAMÎNA A ȘAISPREZECEA Dl PA POCORÎREA
SI-ÎNTI I CI Dl II
I

(V, 11—21)
raților, dacă propovă libertate; numai să nu vă folo
duiesc încă tăierea siți libertatea ca prilej de a
împrejur pentru ce sluji trupului, ci slujiți-vă, prin
mai sînt prigonit? iubire, unul pe altul. Căci toată
Deci sminteala crucii Legea se cuprinde într-un sin
a încetat! O, de s-ar tăia de tot gur cuvînt, în acesta: Iubește
cei ce vă răzvrătesc pe voi! Că pe aproapele tău ca pe tine în
voi, fraților, ați fost chemați la suți. Iar dacă vă mușcați și vă
I
<1 !\ s\l’T.\WlN \ \ .W'l-A [ D |<l’s\IM 143
4
mîncați unul pe altul, luați sea le ce sînt: adulter, desfrînare,
ma să nu vă nimiciți voi între necurăție, destrăbălare, închi
4 voi. Zic dar: Cu Duhul să um- nare la idoli, fermecătorie,
blați și să nu împliniți pofta vrajbe, certuri, zavistii, mînii,
*
trupului; fiindcă poftele trupu gîlcevi, dezbinări, eresuri, piz-
lui sînt potrivnice Duhului, și muiri, ucideri, beții, chefuri și
ale Duhului, potrivnice trupu cele asemenea acestora, despre
lui ; trup și Duh, sînt dușmani care vă spun dinainte, precum
a între sine, ca să nu faceți cele dinainte am și spus, că cei ce
ce ați voi. De vă purtați în Duh, fac unele ca acestea nu vor
nu sînteți sub lege. Iar faptele moșteni împărăția lui Dum
trupului sînt cunoscute, ca une nezeu.
3
l’OGORÎKEA
a
* \
DIN EPISTOLA CĂTRE OALATENI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:

(VI, 2—1(b
raților, purtați sarcini măgiți: Dumnezeu nu se lasă

le unii altora și veți batjocorit, căci ce va semăna
împlini astfel Legea omul, aceea va și secera. Cel ce
lui Hristos. Căci, de se
seamănă în trupul său, din
socotește vreunul că
este ceva, deși nu este nimic, trup va secera stricăciune, iar
se amăgește pe sine însuși. cel ce seamănă în Duhul, din
Să-și cerceteze fiecare faptele Duh va secera viață veșnică. Să
și atunci va avea cuvînt de lau facem mereu binele, fără să ne
dă, dar numai în inima sa și nu lenevim, căci, dacă nu ne lene
prin asemănare cu altul. Fieca vim, vom secera la timpul po
re își va purta sarcina sa. Cel trivit. Deci, dar, pînă c î n d a-
care primește cuvîntul învăță vem vreme, să facem binele că
turii să facă parte învățătorului tre toți, dar mai ales către cei
său din toate cîte are. Nu vă a- de o credință cu noi.
• r t1
.1 o I
ÎN SĂPTĂMÎNA A ȘAISPREZECEA DUPĂ POGORÎREA
SEÎNTULU1 DUII
DIN EPISTOLA CĂTRE EFESENI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(h 1-9)
I
avei, Apostol al lui Ii- i

înaintea Lui, mai înainte rîndu-
sus Hristos prin voința indu-ne, în a Sa iubire, să ne în
lui Dumnezeu, sfinților fieze, prin Iisus Hristos, după
care sînt în Efes și cre bunăvoința voii Sale, spre lau
dincioșilor întru Hris da slavei harului Său, cu care
tos Iisus: har vouă și pace de ne-a dăruit pe noi, prin Fiul
la Dumnezeu, Tatăl nostru, și I4
Său iubit. întru Care, prin sîn-
de la Domnul Iisus Hristos ! Bi- gele Lui, avem răscumpărarea
necuvîntat fie Dumnezeu și Ta și iertarea păcatelor, după bo
tăl Domnului nostru Iisus Hris găția harului Lui, pe care l-a
tos, Cel ce, întru Hristos, ne-a făcut să prisosească în noi, în
binecuvîntat pe noi, în cerești-
le locașuri, cu tot felul de bine- tru toată înțelepciunea și pri
cuvîntări duhovnicești; pre ceperea, făcîndu-ne cunoscu
cum, întru El ne-a și ales, mai tă taina voii Sale, după bu
înainte de întemeierea lumii, ca năvoința Sa, așa cum hotărîse
să fim sfinți și fără de prihană în Sine mai înainte.

(I, 7-17)
raților, în Iisus Hristos, plinirii vremilor, ca pe toate
prin sîngele Lui, avem cele din ceruri și cele de pe pă-
răscumpărarea și ier mînt să le unească iarăși în
tarea păcatelor, după Hristos, Care și moșteni ne-a
bogăția harului Lui, pe făcut, rînduiți fiind mai înain
care l-a făcut să prisosească în te, după rînduiala Celui ce toa
noi, întru toată înțelepciunea și te le lucrează, potrivit sfatului
priceperea, făcîndu-ne cunos voii Sale, ca să fim spre lauda
cută taina voii Sale, după bună slavei Sale, noi cei ce mai îna
voința Sa, așa cum hotărîse în inte am nădăjduit în Hristos.
Sine mai înainte, spre iconomia întru Hristos și voi, după ce ați
z
>4
*r
145
auzit cuvîntul adevărului, tră în Domnul Iisus și de dra

Evanghelia mîntuirii voastre, gostea cea către toți sfinții, nu
și ați crezut în El, ați fost pe- încetez a mulțumi pentru voi,
cetluiți cu Sfîntul Duh cel făgă pomenindu-vă în rugăciunile
duit, Care este arvuna moște mele, ca Dumnezeul Domnului
nirii noastre, spre răscumpăra nostru Iisus Hristos, Tatăl sla
rea celor dobîndiți de El și spre vei, să vă dea vouă duhul înțe
lauda slavei Sale. Drept aceea lepciunii și al descoperirii,
și eu, auzind de credința voas spre cunoștința Lui.
DIN EPISTOLA CĂTRE CORINTENI A SFÎNTULUl APOSTOL PAVEL, CITIRE:

(X. 23—28)
raților, toate îmi sînt necredincioși vă cheamă pe voi
îngăduite, dar nu toa la masă și voiți să vă duceți,
te îmi folosesc. Toate mîncați orice vă este pus îna
îmi sînt îngăduite, dar inte, fără să întrebați nimic
nu toate zidesc. Ni pentru cugetul vostru. Dar, de
meni să nu caute ale sale, ei vă spune cineva: Aceasta e car
fiecare pe ale aproapelui. Mîn ne care a fost jertfită idolilor,
cați tot ce se vinde în măcelă
rie, fără să întrebați nimic pen nu mîncați, pentru cel care v-a
tru cugetul vostru; căci al spus și pentru cugetul vostru,
Domnului este pămîntul și pli căci al Domnului este pămîntul
nirea lui. Dacă cineva dintre și plinirea lui.
5?
«a
♦>)
I
hs
♦N
&
I M I \ I (
s
Voscreasna a 5-a. Prochimen, «lașul al 7-lea:
Domnul, tărie poporului Său va da, Domnul va binecuvînta pe poporul Său cu pace. K*>7
«O
«O
(Vi, 1-10) cfc>
»<♦>)
raților, fiind împre- prin cunoștință, prin îndelungă
ună-Iucrători cu răbdare, prin bunătate, prin i
«•a Hristos, vă îndem Duhul Sfînt, prin dragoste ne
năm să nu primiți în fățarnică ; în cuvîntul adevăru i
I zadar harul lui

Dumnezeu, căci zi-
lui, în puterea lui Dumnezeu,
prin armele cele de-a dreapta *>)
k
ce: La vreme potrivită te-am și cele de-a stînga ale dreptății;
«•â
ascultat și în ziua mîntuirii prin mărire și înjosire, prin de
te-am ajutat. Iată acum este făimare și laudă; ca amăgitori,
1 vreme potrivită, iată acum este
ziua mîntuirii. Noi întru nimic
deși iubitori de adevăr; ca niș V? ț?
nu dăm nici o sminteală, ca să te necunoscuți, deși bine cunos- ► X5

♦V s*
nu fie slujirea noastră defăi cuți; ca fiind pe pragul morții, * »
K
mată, ci în toate ne facem cu- deși iată că trăim; ca niște pe
noscuți ca slujitorii lui depsiți, dar nu uciși; ca niște (<♦ ”'
Dumnezeu, în multă răbdare, în întristați, dar pururea bucurîn- kVs
necazuri, în nevoi, în strîmto- du-ne; ca niște săraci, dar pe

rări, în bătăi, în temnițe, în tul mulți îmbogățind; ca unii care Kl/J
A
burări, în osteneli, în prive n-au nimic, deși toate sînt m
1 gheri, în posturi; prin curăție, stăpînirea noastră. M, ’

$
►V4
I Bine este a lăuda pe Domnul și a cînta numelui Tău, Preaînalte.
•
Stih: A vesti, dimineața, mila Ta și adevărul Tău, toată noaptea.

I
K<5·
iCi mV/S
a a®5S'&kLd
(I, 22 — 11, 4)
raților, toate le-a supus hului, adică duhului care lu
Dumnezeu sub picioa crează acum în fiii neascultă
rele Fiului Său și, mai rii. Printre care și noi toți am
presus de toate, L-a petrecut odinioară, după pof
dat pe El cap Bisericii, tele trupului nostru, făcînd
Care este trupul Lui, plinirea voile trupului și ale simțurilor
Celui ce plinește toate întru î și, din fire, eram fiii mîniei ca și
toți. Iar pe voi v-a făcut vii, cei i ceilalți. Dar Dumnezeu, bogat
ce erați morți, prin greșelile și fiind în milă, pentru multa Sa
prin păcatele voastre, în care dragoste cu care ne-a iubit pe
ați umblat mai înainte, potrivit noi, pe cei ce eram morți prin
veacului lumii acesteia, potrivit păcatele noastre, ne-a înviat
stăpînitorului puterilor văzdu împreună în Hristos.
Dl PA POGORÎREA SFlNTUiri Dili

DIN EPISTOLA CĂTRE EFESENI A SFÎNTULIJI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(II, 19 — III, 7)
raților, de acum nu mai Pentru aceasta, eu, Pavel, sînt
sînteți străini și locui întemnițatul lui Iisus Hristos,
tori vremelnici, ci îm pentru voi păgînii, dacă în ade
preună cetățeni cu văr ați auzit de iconomia haru
shnții și casnici ai lui lui lui Dumnezeu, care mi-a fost
Dumnezeu, zidiți fiind pe teme-
dat mie pentru voi. Că prin des
Iia Apostolilor și a proorocilor,
piatra cea din capul unghiului coperire mi s-a dat în cunoș
fiind însuși Iisus Hristos. întru tință această taină, precum
El, orice zidire bine alcătuită v-am scris mai înainte pe scurt,
crește ca să ajungă un locaș de unde, citind, puteți să înțe
sfînt în Domnul; întru EI și voi legeți cunoștința mea în taina
împreună sînteți zidiți, spre a lui Hristos, care, în alte veacuri,
fi locaș al lui Dumnezeu în Duh. nu s-a făcut cunoscută fiilor
A k âxV/â
148 Al’i’S'l (H.IU
oamenilor, cum s-a descoperit ai făgăduinței, în Hristos lisus,

acum sfinților Săi Apostoli și prin Evanghelie, căreia slujitor
prooroci, prin Duhul; că păgî- m-am făcut, după dăruirea ha
nii sînt împreună moștenitori rului lui Dumnezeu, ce mi-a fost
cu iudeii și mădulare ale ace dat mie, prin lucrarea puterii
luiași trup și împreună părtași Sale.

(III, 8-21)
raților, mie celui mai tălui Domnului nostru lisus

mic decît toți sfinții, Hristos, din Care își trage nu
mi-a fost dat harul a- mele orice neam în cer și pe
II
cesta, ca să bineves- pămînt, ca să vă dăruiască,
tesc neamurilor bogă după bogăția slavei Sale, să fiți
ția lui Hristos cea nepătrunsă, puternic întăriți, prin Duhul
și să luminez pe toți care este Său, în omul dinlăuntru, și Hris
iconomia tainei celei din veci tos să Se sălășluiască prin cre
ascunsă în Dumnezeu, Ziditorul dință în inimile voastre ; așa în-
a toate, prin lisus Hristos, pen i
cît, înrădăcinați și întemeiați
tru ca înțelepciunea lui Dum fiind în iubire, să puteți să înțe
nezeu cea de multe feluri să se legeți împreună cu toți sfinții,
facă cunoscută acum, prin Bi care este lărgimea și lungimea
serică, domniilor și stăpîniilor, I
I
și adîncimea și înălțimea și să
în cereștile locașuri, după hotă-
rîrea cea din veci, pe care a de- cunoașteți iubirea lui Hristos,
săvîrșit-o în Hristos lisus, Dom cea mai presus de cunoștință,
nul nostru, întru Care avem, ca plini să fiți de toată plinăta
prin credința în El, îndrăzneală tea lui Dumnezeu. Iar Celui ce
să ne apropiem de Dumnezeu, poate să facă, cu mult mai pre
cu deplină încredere. De aceea, sus decît toate cîte cerem sau
vă rog să nu vă pierdeți cumpă pricepem, prin puterea cea lu
tul, din pricina suferințelor crătoare în noi, Aceluia fie sla
mele pentru voi; ele sînt mări va în Biserică și întru Hristos
rea voastră. Pentru aceasta, lisus, în toate neamurile și în
îmi plec genunchii înaintea Ta- veacul veacului. Amin.
I\ >\lrl \WI\ \ A Wll-A 1)1 |>\ Rl s \| j|
149

(IV, 14—17)
raților, să nu mai fim bine alcătuit și bine încheiat,

copii și jucăria valuri prin toate legăturile care îi dau
lor purtați încoace și tărie, își săvîrșește creșterea,
încolo de orice vînt de potrivit lucrării măsurate fiecă
învățătură, prin înșe ruia din mădulare, spre zidirea
lăciunea oamenilor, prin vicle lui întru dragoste. Așadar, a-
șugul lor, spre uneltirea rătăci ceasta vă spun și vă încredin
rii, ci, fiind credincioși adevă țez în Domnul, ca voi să nu mai
rului, prin iubire, să sporim în umblați de acum după cum um
tru toate, pentru EI, Care este blă p ă g î n i i, în deșertăciunea
capul, Hristos. Din Ei tot trupul minții lor.
DIN EPISTOLA CĂTRE EFESENI A SFÎNTULUI APOSTOL PA VEL, CITIRE:

(IV, 17-25)
raților, aceasta vă spun L-ați ascultat și ați primit învă

și vă î n c r e cl i n ț e z în țătura Lui, așa cum este adevă
Domnul, ca voi să nu rul întru lisus, să vă dezbră-
mai umblați de acum cați, față cu viețuirea voastră
după cum umblă păgî- de mai înainte, de omul cel
nii, în deșertăciunea minții lor, I vechi, care se strică prin
întunecați fiind la cuget, înstră- poftele amăgitoare, și să vă în-
inați fiind de viața lui Dumne- noiți în duhul cugetului vostru,
zeu, din pricina necunoștinței îmbrăcîndu-vă în omul cel nou,
care zace în ei și din pricina care este făcut după chipul lui
împietririi inimii lor. Aceștia Dumnezeu, în dreptatea și în
petrec în nesimțire, și s-au dat sfințenia adevărului. Pentru a-
pe ei desfrînării, săvîrșind cu ceea, lepădînd minciuna, grăiți
nesaț toate faptele necurăției. adevărul fiecare cu aproapele
Voi însă n-ați cunoscut așa pe său, căci unul altuia sîntein înă-
H r i s t o s ; dacă, într-adevăr, I dulare.
U
150
4
S I M B A T A
ÎN SĂPTĂMÎNA A 8APTESPBEZECEA
Dl'PĂ POGOBÎREA SF’ÎNTITI.l I Di li
w (XÎV, 20—25)
raților, nu fiți copii la s toată laolaltă și toți ar vorbi în
minte. Fiți copii cînd e ș 1 i m b i și ar intra înăuntru ne-
Fi vorba de răutate. La I știutori sau necredincioși, nu
minte însă fiți desăvîr- | vor zice, oare, că v-ați ieșit din
t șiți. în Lege este scris : I minți? Pe cînd, dacă toți ar
Grăi-voi către acest popor în prooroci și ar intra vreun ne
alte limbi și prin buzele altora; credincios sau vreun neștiutor,
și nici așa nu vor asculta de ar fi mustrat de toți și judecat
Mine, zice Domnul. Așadar, lim i de toți; cele ascunse ale inimii
bile sînt spre semn nu credin ' lui ar fi învederate și astfel, că-
cioșilor, ci necredincioșilor; iar zînd cu fața la pămînt, se va
vorbirea profetică, nu necre închina lui Dumnezeu și va
dincioșilor, ci credincioșilor. Ș mărturisi că, într-adevăr, Dum-
Deci, dacă s-ar aduna Biserica i nezeu este în mijlocul vostru.
Fi
Fi
Fi
Fi
Fi
Fi
Fi
I
e»
5
Vi '^^SKZÎViSVÎfcZÎ
«a
r.♦aî
rai
ra
$
ra
$
ra
ra
♦Si
I \1 I \ 1
%
(
A șAPTESPREZECEA Dl PA
SEÎNTl l.l'l Dl’ll
Voscreasna a 6-a.
Faceți juruințe și Ie împliniți Domnului Dumnezeului vostru.
Stih: Cunoscut este în ludeea Dumnezeu, în Israel mare este numele Lui.

(VI, 16 VII, 1)
raților, noi sîntem să nu vă atingeți și Eu vă voi

Biserica Dumneze primi pe voi; și voi fi vouă ta
ului celui viu, pre tă și voi îmi veți fi Mie fii și
cum Domnul a zis fiice, zice Domnul atotțiitorul.
că: Voi locui în ei și
voi umbla și voi fi Deci, avînd aceste făgăduințe,
Dumnezeul lor și ei vor fi po- iubiți lor, să ne curățim
porul Meu. De aceea ieșiți din pe noi de toată întinarea trupu
mijlocul lor și vă osebiți, zice lui și a duhului, desăvîrșind
Domnul, și de ce este necurat sfințenia în frica Iui Dumnezeu.
Veniti să ne bucurăm de Domnul și să strigăm lui Dumnezeu, Mîntuitorul
♦
nostru.
Stih: Să întîmpinăm fața Lui întru laudă, și în psalmi să strigăm Lui.
.¥

(IV, 25—32)
ratilor, lepădînd min- i ci numai cuvînt bun, care să zi
ciuna, grăiți adevărul ; dească unde e nevoie, și care
fiecare cu aproapele să dea har celor ce ascultă. Să
său, căci unul altuia nu întristați Duhul cel Sfînt al
sîntem mădulare. Mi- i lui Dumnezeu, întru Care ați
niați-vă, dar nu păcătuiți; soa- | fost pecetluiți pentru ziua răs
rele să nu apună peste mînîa cumpărării. Orice amărăciune
voastră, nici nu dați loc diavo și supărare și mînie și izbucni
lului. Cine a furat să nu mai fu re și defăimare să piară de la
re, ci mai vîrtos să se osteneas voi, împreună cu orice răutate.
că lucrînd cu mîinile sale, lucru Și să fiți buni între voi și milos
cinstit, ca să aibă să dea și ce tivi, iertînd unul altuia, precum
lui ce nu are. Din gura voastră și Dumnezeu v-a iertat vouă,
să nu iasă nici un cuvînt rău, întru Hristos.

(V, 20 -25)
raților, mulțumiți pu este cap femeii, precum și Hris
rurea pentru toate, în tos este capul Bisericii, trupul
tru numele Domnului Său, al cărui mîntuitor și este.
nostru Iisus Hristos, Ci, precum Biserica se supune
lui Dumnezeu și Tată lui Hristos, așa și femeile băr
lui, și supuneți-vă unul altuia, baților lor, întru toate. Bărba
întru frica lui Hristos. Femeile ților, iubiți femeile voastre, du
să se supună bărbaților lor ca pă cum și Hristos a iubit Bise
Domnului, pentru că bărbatul rica și S-a dat pe Sine pentru ea.
k
'4?
î\ SAPTAMî\A A WTI1-A Dl l’A PI SĂLII 153 I

g
M I K RCU R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A OPTSPREZECEA
DUPĂ POGORÎREA SEÎNTELUI Dl II
(V, 25—33)
=1 rații or, iubiți femeile Căci nimeni, vreodată, nu și-a
voastre, după cum și «
1
urît trupul său, ci fiecare îl hră
Hristos a iubit Biseri- I nește și îl încălzește, precum și
' ca și S-a dat pe Sine Hristos Biserica; pentru că sîn-
pentru ea, ca să o sfin tem mădulare ale trupului Lui,
țească, curățind-o cu baia apei din carnea Lui și din oasele Lui.
prin cuvînt, și ca s-o înfățișeze
Sieși, Biserică mărită, neavînd
Pentru aceea, va lăsa omul pe
tatăl său și pe mama sa și se va
eîâ
i
pată sau zbîrcitură, ori altceva i

alipi de femeia sa și vor fi amîn- O
de felul acesta, ci ca să fie sfîn- doi un trup. Taina aceasta ma O
tă și fără de prihană. Așadar, «
i
re este; iar eu zic în Hristos și
bărbații sînt datori să-și iu în Biserică. Deci, dar, și voi, fie M.T
bească femeile lor, ca pe înseși care așa să-și iubească femeia
trupurile lor. Cel ce-și iubește sa, ca pe sine însuși; iar femeia
femeia sa pe sine se iubește. să cinstească pe bărbat.
Jo I
DIPĂ POGORÎREA SEÎNTl’El I Dl II 1
fe
DIN EPISTOLA CĂTRE EFESENI A SFÎNTULU1 APOSTOL PAVEL, CITIRE:

(V, 33-VI, 9)
1
taților, fiecare din voi rinților, nu întărîtați la mînie

așa să-și iubească fe pe copiii voștri, ci creșteți-i în ~z ♦ s
meia sa ca pe sine în tru învățătura și certarea Dom
suși ; iar femeia să cin nului. Cei ce slujiți, ascultați pe
stească pe bărbat. Fii- conducătorii voștri după trup,
lor, ascultați pe părinții voștri, cu frică și cu cutremur, întru O
întru Domnul, căci aceasta este curăția inimii voastre, ca șî pe
cu dreptate. Cinstește pe tatăl Hristos, nu slujind numai în A 4Z‘)
tău și pe mama ta este porunca față, ca unii care caută să pla

cea dintîi care are făgăduința: că oamenilor, ci ca slugile lui
Ca să-ți fie ție bine și să trăiești Hristos, făcînd din suflet voia
ani mulți pe pămînt. Și voi, pă- lui Dumnezeu. Slujiți cu bună-
154
voință, ca și cum ați sluji Dom Domnul. Iar voi, conducători

nului și nu oamenilor, știind lor, faceți tot așa față de sluji
fiecare, fie cel ce slujește, fie tori, și încetați cu amenințarea,
cel de sine stăpîn, că faptele ca unii care știți că Domnul lor
bune pe care le va face, pe a- și al vostru este în ceruri și că
celea le va lua ca plată de la la El nu încape părtinire.
V I N E R I
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTUI.UI DUH

(VL 18—-24)
raților, faceți în toată ' vorbesc. Și ca să știți și voi de
vremea, întru Duhul, mine ce fac, Tihic, iubitul frate
tot felul de rugăciuni
f
și credinciosul slujitor întru

și cereri, și întru a- Domnul, vi le va aduce la cu-
ceasta priveghiați cu I
toată stăruința, rugîndu-vă pen ; noștință pe toate. L-am trimis

tru toți sfinții. Rugați-vă și : pe el la voi, pentru aceasta, ca
pentru mine, ca să mi se dea , să aflați cele despre noi și să
cuvînt, cînd voi deschide gura ! mîngîie inimile voastre. Pace,
mea să arăt cu îndrăzneală tai fraților, și dragoste, cu credință
na Evangheliei, al cărei sol, le de la Dumnezeu Tatăl și de la
gat în lanțuri, sînt, ca să vor Domnul Iisus Hristos. Harul fie
1
besc despre Evanghelie fără cu toți care iubesc pe Domnul

sfială, precum mi se cuvine să nostru Iisus Hristos în curăție.
4
a
rfyvw7kV/7\W7XWyw/
ÎN SĂPTA.WÎNA A XVIII-A Dl 'PA

155
B A
A

(XV, 39-45)
- raților, nu toate trupu- rea morților: se seamănă tru
trile sînt același trup, pul întru stricăciune, înviază
ci unul este trupul oa întru nestricăciune; se seamă
menilor și altul este nă întru necinste, înviază întru
4·____ - -1 trupul dobitoacelor și slavă; se seamănă întru slăbi
altul este tropul păsărilor și al ciune, înviază întru putere; se
tul este trupul peștilor. Sînt a- seamănă trup firesc, înviază
poi trupuri cerești și trupuri
pămîntești; dar alta este slava trup duhovnicesc. Că, dacă este
celor cerești, și alta a celor pă un trup firesc, este și un trup
mîntești ; alta este strălucirea duhovnicesc, precum și scris
soarelui și alta strălucirea lu este: Făcutu-s-a omul dintîi,
nii și alta strălucirea stelelor; Adam, cu suflet viu; iar Adam
iar stea de stea se deosebește cel de pe urmă, cu duh dătător
în strălucire. Așa este și învie- 1
de viață.
\V/
I) U iVl I (
A OPTSPREZECEA DlPĂ
Voscreasna a 7-a.
Prochimen, glasul 1:
Fie mila Ta, Doamne, spre noi, precum am nădăjduit și noi întru Tine.
Stih: Bucurațî-vă, drepților; celor drepți li se cuvine laudă.

(IX, 6-11)
raților, cel ce sea na toată îndestularea în toate,

mănă cu zgîrcenie, să prisosiți spre tot lucrul bun,
cu zgîrcenie va și precum este scris: Impărțit-a,
*
secera, iar cel ce dat-a săracilor; dreptatea lui

seamănă cu dărni rămîne în veac. Iar cel ce dă să-
cie, cu dărnicie va mînță semănătorului și pîine
și secera. Fiecare să dea pre spre mîncare vă va da și va în
cum s-a hotărît în inima sa, nu mulți sămînța voastră și va face
cu părere de rău sau de silă, să crească roadele dreptății
căci Dumnezeu iubește pe cel voastre, ca întru toate să vă îm
ce dă cu voie bună. Și Dumne I
bogățiți, spre toată dărnicia,

zeu poate să înmulțească tot »
I
care aduce, prin noi, mulțumire

harul la voi, ca, avînd totdeau- Iui Dumnezeu.
Aliluia, glasul 1:
Dumnezeule, Cel ce mi-ai dat răzbunare și mi-ai supus popoare.
Stih: Cel ce mărești mîntuirea împăratului Tău și faci milă unsului Tău.
IN SAPTAMÎN/A A XIX-A Dl PA RUSALII 157
U U N I
ÎN SĂPTĂMÎNA A NOUĂSPREZECEA
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTUEUl DUH
DIN EPISTOLA CĂTRE FILIPENI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(I. 1-7)
avei și Timotei, sluji pentru împărtășirea voastră în
tori ai lui Hristos Iisus, tru Evanghelie, din ziua dinții
tuturor sfinților întru pînă acum. Și sînt încredințat
Hristos Iisus, celor ce de aceasta că cel ce a început
sînt în Filipi, îinpreu- I
I
în voi lucrul cel bun, îl va duce
nă cu episcopii și diaconii: har la capăt, pînă în ziua lui Hristos
vouă și pace de Ia Dumnezeu Iisus, precum este cu dreptate
Tatăl nostru și de la Domnul Ii- să gîndesc astfel despre voi
sus Hristos. Mulțumesc Dumne toți; căci vă port în inima mea,
zeului meu, ori de cîte ori îmi atît în lanțurile mele, cît și în
amintesc de voi, pururea rugîn- apărarea și întărirea Evanghe
du-mă, în toate rugăciunile me I
I
liei, pe voi toți care părtași sîn-
le, pentru voi toți, cu bucurie, teți la același har cu mine.
M A R Ț I
DUPĂ POGORÎREA .SFÎNTUEUl DUH
DIN EPISTOLA CĂTRE FIL1PENI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:

(h 8-14)
raților, martor îmi este i da iui Dumnezeu. V o i e s c să

Dumnezeu că vă do știți, fraților, că cele petrecute
resc pe voi, pe toți, cu cu mine s-au întors mai vîrtos
dragostea lui Hristos spre sporirea Evangheliei, în
- Iisus. Și aceasta mă 1
așa fel că lanțurile mele, pe ca

rog, ca iubirea voastră să pri
sosească tot mai mult și mai re le port pentru Hristos, au a-
mult, întru cunoștință și întru juns I
cunoscute în tot pretoriul
orice pricepere, ca să puteți și tuturor celorlalți; și cei mai
prețui cele ce sînt mai de folos mulți dintre frații întru Dom
și ca să fiți curați și fără potic nul, îmbărbătați prin lanțurile
nire în ziua lui Hristos, plini de mele, au mai multă îndrăznea-
I
roadele dreptății, care sînt prin Iă să propovăduiască fără tea

Iisus Hristos, spre slava și Iau- mă cuvîntul Iui Dumnezeu.
T
158 A POST O L IJ L
,\1 1 l i R C l R I
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTUEUI DUH

(I, 12—19)
raților, voiesc să știți ne, știind că stau aici pentru
că cele petrecute cu apărarea Evangheliei; cei
mine s-au întors mai lalți însă din zavistie ves
vîrtos spre sporirea tesc pe Hristos, nu cu gîn-
4 Evangheliei, în așa fel duri curate, ci socotind să-mi
ca lanțurile mele, pe care le sporească suferința în lanțuri
port pentru Hristos, au ajuns le mele. Dar ce este? Nimic alt
cunoscute în tot pretoriul și tu ceva decît că, în tot chipul, fie
turor celorlalți; și cei mai mulți din cuvînt de fățărnicie, fie din
dintre frații întru Domnul, îm- i cuvînt de a d e v ă r, Hristos se
bărbătați prin lanțurile mele, propovăduiește și întru aceas
au mai multă îndrăzneală să ta mă bucur. Și mereu mă voi
propovăduiască fără teamă cu-
vîntul lui Dumnezeu. Unii, e bucura, pentru că știu că aceas
drept, vestesc pe Hristos din ta îmi va fi mie spre mîntuire,
pizmă și din duh de ceartă, prin rugăciunile voastre și cu
alții însă din bunăvoință. ajutorul Duhului lui Ii sus
Unii o fac din iubire către mi I Hristos.
J O I
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTUEUI DUH

(I, 20—27)
raților, potrivit cu aș căci, mie, a viețui este Hristos,

teptarea mea stărui și a muri, cîștig. Dacă însă a
toare și cu nădejdea viețui în trup înseamnă pentru
mea, că întru nimic nu mine să lucrez și să am roadă,
voi fi rușinat, ci, întru atunci nu știu să spun ce voi a-
toată îndrăzneala, precum tot lege. Mi-e inima prinsă din do
deauna, așa și acum, Hristos va uă părți: doresc să mă despart
fi preaslăvit în trupul meu, fie de trup și să fiu împreună cu
prin viață, fie prin moarte; Hristos și aceasta e cu mult mai
159
bine; de altă parte însă este ței, pentru ca lauda voastră să

mai de folos, pentru voi să ză prisosească în Hristos I i s u s
bovesc în trup. Și avînd aceas prin mine, atunci cînd voi veni
tă încredințare, știu că voi ră- iarăși între voi. In petrecerea
mîne și împreună voi petrece voastră în lume, purtați-vă nu
cu voi cu toți, spre sporirea mai în chip vrednic de Evan
voastră și spre bucuria credin ghelia lui Hristos.
V I N E R I
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTI IA I Dl II
(I, 27-11, 4)
raților, purtați-vă nu ceeași luptă pe care ați văzut-o
mai în chip vrednic de , altădată la mine și pe care ați
Evanghelia lui Hristos, auzit că o duc și acum. Deci cu
așa încît, fie că vin și
vă văd, fie că sînt de- orice îndemn care este în Hris-
parte și aud vești despre voi, i tos, cu orice mîngîiere a dra
să știu că sînteți statornici în gostei, cu orice împărtășire a
tr-un duh, împreună luptîndu- Duhului, cu orice milostivire și
vă într-un duh, pentru credința îndurare: împliniți bucuria
Evangheliei, fără să vă înfrico mea, ca să gîndiți la fel, avînd
șați întru nimic de cei potriv i aceeași iubire, un suflet, ace
nici, ceea ce pentru ei este un eași cugetare. Nu faceți nimic
semn de pierzare, iar pentru j din duh de ceartă, nici din mă
voi de mîntuire. Aceasta este rire deșartă ci, cu smerenie,
de la Dumnezeu; căci vouă vi fiecare să socotească pe altul
s-a dăruit, pentru Hristos, nu mai de cinste ca pe sine. Să nu
numai să credeți întru El, ci să caute nimeni numai de ale sa-
i
și pătimiți pentru El, ducînd a- le, ci fiecare, și de ale altuia.

rn
160 A POSTULUL
S î M B Ă T Ă f&r«
ÎN SĂPTÂMÎNA A NOUĂSPREZECEA
«
fc
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTUUUI DUH

i
(XV, 58 —XVI, 3) £/x\. v
raților, fiți tari, neclin și voi. In ziua intii a săptămînii (<v>

tiți, sporind în lucrul (adică Duminică), fiecare din Kl -
Domnului pururea, bi tre voi să-și pună deoparte,

ne știind că osteneala strîngînd cit poate, ca să nu se
voastră nu este zadar- facă strîngerile abia atunci
nică în Domnul. în privința cînd voi veni. Și cînd voi veni,
strîngerii de ajutoare pentru
sfinți, precum am poruncit Bi
pe care îi veți socoti, pe aceia
îi voi trimite cu scrisori, să du
i-> -
kr«
<♦ -
sericilor Galatiei, așa să faceți că darul vostru la Ierusalim. kt >
Kf >?
« «
»a
«a
t
ț
i
&
r f I ■ r
♦ ·<
« «
s
I
KkU
T
A NOI ĂSPREZEC EA Dl PĂ POGOHÎREA

SEÎNTULl'l Dl II »

Tăria mea și lauda mea este Domnul și mi-a îost mie spre mîntuire.

(XI, 31 33 și XII, 1—9)
raților, Dumnezeu fost afară din trup, nu știu,
și Tatăl Domnului Dumnezeu știe, că a fost răpit
nostru Iisus, Cel în rai și a auzit cuvinte de ne
ce este binecuvîntat spus, pe care nu se cuvine omu
în veci, știe că nu lui să le rostească. Pentru unul
mint! în Damasc, ca acesta mă voi lăuda; cit
dregătorul regelui Areta păzea pentru mine însumi nu mă voi
cetatea Damascului, ca să mă lăuda decît numai în neputin
prindă ; dar, printr-o fereastră, țele mele. Chiar de mi-ar fi voia
am fost lăsat în jos, peste zid, să mă laud, nu voi fi fără de
într-un coș și am scăpat din minte, pentru că voi spune ade
mîinile lui. însă a mă lăuda vărul ; dar mă feresc de aceas
nu-mi este de f o 1 o s. Căci voi ta, ca să nu mă socotească ni
veni Ia vedenii și Ia descoperiri meni mai presus decît mă vede
ale Domnului. Cunosc un om în sau decît aude de la mine. Și,
Hristos, care, acum paispreze pentru ca să nu mă trufesc cu
ce ani, a fost răpit pînă în al măreția acestor descoperiri,
treilea cer: dacă a fost cu tru datu-mi-s-a mie un ghimpe în
pul, nu știu; dacă a fost afară trup, un înger al Satanei, ca să
din trup, nu știu; Dumnezeu mă bată peste obraz și să nu
știe. Și știu despre acest om, mă trufesc. Pentru aceasta, de
dacă a fost cu trupul, dacă a trei ori am rugat pe Domnul,
X
162 A P O S T O L IJ L
ca să-l depărteze de la mine; Deci foarte bucuros mă voi

dar mi-a zis: Iți este deajuns ha lăuda mai ales în neputințele
rul Meu, pentru că puterea Mea mele, ca să locuiască întru mi
se desăvîrșește în neputință. ne puterea lui Hristos.
Auză-te, Domnul, în ziua necazului.
Stih: Doamne, mîntuiește pe împăratul Tău și ne auzi pe noi, în orice zi
Te vom chema.
L l N I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOL'ĂZECEA DUPĂ POGORÎREA
SEÎNTUI.UI DUH
DIN EPISTOLA CĂTRE FILIPEN1 A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(II, 12-16)
raților, precum totdea ță. Toate să le faceți fără de cîr-

una m-ați ascultat, nu tiri și fără de îndoială, ca să fiți
numai fiind eu de față, fără prihană și curați, fii ai lui
ci cu mult mai vîrtos Dumnezeu, neîntinați, în mijlo
acum cînd sînt depar cul unui neam îndărătnic și
te, cu frică și cu cutremur lu răzvrătit, întru care străluciți
crați la mîntuirea voastră; căci ca niște luminători în lume, ți-
Dumnezeu este cel ce lucrează nînd cu putere cuvîntul vieții,
întru voi și ca să voiți și ca să ca să mă pot lăuda, în ziua lui
săvîrșiți, după a Lui bunăvoin Hristos.
M A R Ț I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂZECEA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUI i
(II, 16-23)
raților, nu în deșert am dăjduiesc întru Domnul Iisus,
alergat, nici în deșert că voi trimite pe Timotei la voi,
m-am ostenit. Și chiar fără de zăbavă, ca și eu să fiu
dacă ar fi să vărs sîn- cu inima bună, aflînd vești des
gele meu peste jertfa
voastră, la slujba credinței pre voi. Căci nu am pe nimeni
voastre, mă bucur și vă fericesc altul, la un gînd cu mine și
pe voi, pe toți. Asemenea și voi, care să vă poarte grijă cu tot
bucurați-vă și fericiți-mă. Nă dinadinsul, fiindcă toți caută
ÎN SAPTĂMÎNA A XX-A DUPĂ RUSALII 163
ale lor, nu ale lui Iisus Hristos. întocmai ca un copil lingă tatăl
Dar dovezile rîvnei lui le cu său. Pe el deci nădăjduiesc să-1
noașteți, căci împreună cu mine trimit, îndată ce voi vedea cum
a slujit la sporul Evangheliei, merg ale mele.
M I E R C U R I
ÎN SAPTĂMÎNA A DOUĂZECEA DUPĂ POGORÎKEA
SFÎNTULUI DUH
(II, 24--30)
r
raților, sînt încredințat vut milă de el și nu numai de el,
în Domnul că eu în ci și de mine, ca să nu am întris
i sumi voi veni în curînd
I
tare peste întristare. Deci l-am
»
la voi. Am socotit de trimis mai degrabă, ca, văzîn-
11 grabnică nevoie să vă du-1, voi iarăși să vă bucurați,
trimit pe Epafrodit, fratele și » iar eu să fiu mai puțin mîhnit.
împreună lucrătorul și împreu Primiți-1, dar, întru Domnul, cu
nă luptătorul meu, cum și tri toată bucuria și pe unii ca a-
misul vostru și slujitorul nevoi ceștia întru cinste să-i aveți,
lor mele, pentru că avea mare căci pentru lucrul lui Hristos a
dor de voi toți și era mîlinit că trecut pe lîngă moarte, punîn-
ați auzit că a fost bolnav. într- du-și viața în primejdie, ca să
adevăr, bolnav a fost aproape împlinească lipsa voastră în
de moarte, dar Dumnezeu a a- slujirea mea.
J I o
ÎN SAPTĂMÎNA A DOUĂZECEA DITĂ POGORÎREA
SEÎNTELL’1 DUH
(HL 1-8)
raților, bucurați-vă în împrejur, noi cei ce slujim în
tru Domnul. Ca să vă Duhul lui Dumnezeu și ne lău
scriu aceleași lucruri, dăm întru Hristos lisus și nu ne
mie nu-mi este anevo bizuim pe trup, deși eu aș putea
ie, dar vouă vă este de să mă bizui și pe t r u p. Dacă
folos. Păziți-vă de cîini! Păzi- vreun altul socotește că se
ți-vă de lucrătorii cei răi! Păzi poate bizui pe trup, eu cu atît
ți-vă de cei cu tăierea împrejur, mai mult! La opt zile, am fost
pentru că noi sîntem tăierea tăiat împrejur; sînt din neamul
•-L
/✓a s
164 APOSTOLUL
lui Israel, din seminția lui Ve le-am socotit pentru Hristos pa
niamin, evreu din evrei; în ce gubă. Ci, mai vîrtos pe toate le ^♦z-
privește Legea, fariseu; în ce socotesc că sînt pagubă, față de ^♦z,
privește rîvna, prigonitor al Bi înălțimea cunoașterii lui Hris
sericii ; în ce privește drepta tos Iisus, Domnul meu, pentru
tea cea din Lege, fără de priha Care m-am păgubit de toate și
nă în viețuirea mea. Dar cele le privesc drept gunoaie, ca pe
ce îmi erau mie cîștig, acestea Hristos să dobîndesc.
&
v i \ i< r i kmS
♦ >-
ÎN 1)01 ÂZECEA Dl'PĂ POGORÎREA - ♦ -
SEÎN'Iri.l I Dl II Ki >·
►
• ♦ ■?
►,x
*
(III, 8-19)
I
raților, toate le soco nu socotesc să o fi cucerit; dar
tesc că sînt pagubă, una fac: uitînd cele ce sînt în ©
față de înălțimea cu l
urma mea, și tinzînd la cele ©
noașterii lui Hristos li- dinainte, alerg la țintă, la răs
sus, Domnul meu, pen plata dumnezeieștii chemări de MC?
w*
tru care m-am păgubit de toate t
sus, întru Hristos Iisus. Așadar,

și le privesc drept gunoaie, ca cîți sîntem desăvîrșiți, aceasta
F
'4
pe Hristos să dobîndesc, și să să gîndim; și dacă gîndiți ceva F ·
mă aflu întru El, nu avînd în într-altfel, Dumnezeu vă va des F
dreptarea mea, cea din Lege, ci coperi și aceea. Dar, de acolo
pe aceea care este prin credința unde am ajuns, să urmăm ace
lui Hristos, dreptatea cea de la lași dreptar, să gîndim la fel. 6
Dumnezeu, pe temeiul credin i
Fraților, faceți-vă următo
3 ței : ca să-L cunosc pe El și pu rii mei și uitați-vă la aceia
terea învierii Lui și să fiu pri care umblă astfel precum aveți
mit părtaș la patimile Lui, și a- pildă de Ia noi. Căci mulți, des
:◄ semenea să fiu cu El, în moar t
pre care v-am vorbit adeseori,
tea Lui, ca, doar-doar, să pot
t
>)
iar acum vă spun, și plîngînd,
ț4
■)
ajunge la învierea cea din se poartă ca dușmani ai crucii
morți. Nu că am și luat răsplata, lui Hristos. Sfîrșitul acestora
4 ori că sînt desăvîrșit; dar alerg 1
este pieirea. Pîntecele este £<<
după ea s-o cuceresc, întrucît dumnezeul lor, iar mărirea lor ►>=<
VJ cucerit am fost și eu de către este întru rușinea lor, ca unii KM .«

*
>4
Hristos Iisus. Fraților, eu încă care au în gînd cele pămîntești.
►X«
*
/
I
• ►>?<
(L «—11)
p raților, nu voim ca voi I

ce înviază pe cei rnorți, Care
I să nu știți de necazul ne-a izbăvit pe noi dintr-o
t
nostru, care ni s-a fă moarte ca aceasta și ne izbă

cut în Asia, că peste vește, și în Care nădăjduim că
II măsură, peste puteri, ne va mai izbăvi, ajutîndu-ne și
am fost îngreuiați, încît nu mai voi cu rugăciunea voastră pen
nădăjduiam să mai scăpăm cu tru noi, așa încît darul acesta
viață. Ci noi, în noi înșine, ne făcut nouă, prin rugăciunea
socoteam ca osîndiți la moar multora, să fie prilej de mulțu
te, ca să nu ne punem încrede mire, adusă de către m u 1 ț i,
rea în noi, ci în Dumnezeu, Cel pentru noi.
I) U M I N I C A
A DOUĂZECEA DUPĂ POGORÎREA SFÎNTULUI DUH
Voscreasna a 9-a.
Stih: Toate popoarele bateți din palme, strigați lui Dumnezeu, cu glas de bucurie.

(I, 11-19)
raților, vă fac cu Dumnezeu, Cel ce m-a ales din
noscut că Evanghe I
pîntecele maicii mele și m-a

lia cea binevestită chemat prin harul Său, a bine
de mine nu este du voit să descopere pe Fiul Său
pă om; pentru că întru mine, pentru ca să-L pro
nici eu n-am luat-o, povăduiesc între neamuri, în
nici n,-am învățat-o de la oa dată, fără să mă sfătuiesc cu
meni, ci prin descoperirea lui nici un om, nici să mă duc la
Iisus Hristos. Căci ați auzit de Ierusalim, la Apostolii cei mai
purtarea mea de altădată în iu înainte decît mine, m-am dus în
daism că, peste măsură, prigo Arabia și iarăși m-am întors în
I
neam Biserica lui Dumnezeu și Damasc. Apoi, după trei ani, am

o duceam la pieire, și spoream făcut un drum la Ierusalim, ca
în iudaism mai presus decît să-1 cercetez pe Cliefa și am
mulți din neamul meu, care rămas la el cincisprezece zile.
erau de vîrsta mea, și aveam Iar pe altul dintre Apostoli
fierbinte rîvnă pentru datinele ■
n-am văzut, fără numai pe la-
mele strămoșești. Dar, cînd cov, fratele Domnului.
Stih: Fii mie Dumnezeu apărător și loc întărit, ca să mă mîntuiești. Că întărirea
mea și scăparea mea ești Tu.
z
T/
Fil
jèjâ
ÎN SĂPTAMÎNA
A XXI-A DUPĂ RUSALII 167
L U N I
ÎN ȘĂPTĂMÎNA A DOUĂZECI Șl UNA n
i DUPĂ POGORÎBEA SFÎNTULUI DUII
(IV, 10—23)
g raților, m-am bucurat, t
dată și a doua oară, mi-ați tri
întru Domnul, cu bu mis ca să am cele trebuincioa
curie mare, că purta-
1
se ; nu pentru că umblu după

rea voastră de grija
- · ·
darul vostru, dar umblu după

pentru mine a dat a- I
dobînda care tot sporește la

cum floare încă o dată, La a- socoteala voastră cea din ce g§
ceasta vă și gîndeați, dar nu a-
à veați timp prielnic. N-o spun,
doar, ca unul ce e în lipsă,
ruri. Acum am de toate și am și
de prisos ; m-am îndestulat,
(?Jg
după ce am primit de la Epafro-
fiindcă eu m-am deprins să fiu dit cele ce mi-ați trimis, miros
eiâ îndestulat cu ce am; știu să fiu cu bună mireasmă, jertfă pri
I
și smerit, știu să am și de pri mită, bineplăcută lui Dumne
sos ; în orice și în toate, m-am zeu. Dumnezeul meu să împli
învățat să fiu și sătul și flămînd, nească toate de cîte aveți lipsă,
și în belșug și în nevoie. Toate după bogăția Sa, cu slavă, întru
le pot întru Hristos, Cel ce mă Hristos Iisus, iar lui Dumnezeu
îmbracă cu putere. Dar bine ați și Tatăl nostru, slavă în vecii
făcut că ați luat parte împreu
vecilor! Amin. îmbrățișeați în
nă cu mine la strîmtorareamea.
Doar și voi o știți, filipenilor, Hristos Iisus pe toți sfinții. Vă
îmbrățișează pe voi frații care
că, la începutul Evangheliei,
cînd am plecat din Macedonia,
nici o Biserică nu s-a unit cu
sînt împreună cu mine. Vă
îmbrățișează pe voi toți sfinții,
H
i mine, cînd era vorba de dat și dar mai ales cei din casa Ceza
de primit, decît voi singuri;
pentru că și în Tesalonic, o
rului. Harul Domnului Iisus
Hristos să fie cu Duhul vostru. ©
B
I
i
rîi
s 'A—* '
168 A P O STOL U L
4
,\l A R I I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOP A ZECI Șl INA
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTULUI Dl 11
DIN EPISTOLA CĂTRE COLOSENI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(I, 1-11)
avei, Apostol al lui ați auzit și ați cunoscut, cu a-
Hristos Iisus prin vo r devărat, harul lui Dumnezeu.
ința lui Dumnezeu, și Astfel ați primit învățătură de
ă Timotei, fratele nostru,
sfinților și credin
la Epafras, împreună slujitorul
nostru preaiubit, care este pen
cioșilor frați întru Hristos, care tru voi credincios slujitor al lui
I
,
S
A
-R
I
sînt în Colose: har vouă și pace
de la Dumnezeu Tatăl nostru
Hristos, și care ne-a dezvăluit
iubirea voastră cea întru Du
și de la Domnul Iisus Hristos. hul. Drept aceea și noi, din ziua
a Mulțumim lui Dumnezeu și Ta în care am aflat, nu încetăm să
tălui Domnului nostru Iisus ne rugăm pentru voi și să ce
A Hristos, și ne rugăm pururea rem să vă umpleți de cunoaște
pentru voi. Căci am auzit des rea voii Lui, întru toată înțelep
pre credința voastră în Hristos ciunea și priceperea duhovni
4
Iisus și despre dragostea ce a- cească, umblînd cu vrednicie
*
veți către toți sfinții, pentru nă înaintea Domnului, plăcuți Lui
dejdea cea gătită vouă în ce întru toate, aducînd roadă în
<(
ruri, pe care ați auzit-o mai îna I
orice lucru bun și sporind în
k %
inte în cuvîntul adevărului E- cunoștința lui Dumnezeu, și în

vangheliei, care, ajungînd la tăriți fiind, cu toată virtutea,
voi, precum și în toată lumea, prin puterea slavei Lui, spre
I aduce roadă și sporește întoc orice stăruință și îndelungă
«<
mai ca și la voi, din ziua în care răbdare cu bucurie.
>
I
â
*
iiî Si
z
>4
ÎN SADT.-.MÎNA 169
M I E R ( U R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂZECI ȘI UNA
£
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTULUI DUII

(L 18—23)
raților, Hristos este mintea voastră către lucrurile
capul trupului Biseri rele, de acum v-a împăcat, prin
cii, Cel ce este începu moartea Fiului Său în trupul
tul, întîiul-născut din ■ cărnii Lui, ca să vă pună înain
îl morți,, ca să fie, întru tea Sa: sfinți, fără de prihană
toate, El, Cel dintîi. Căci în El a și nevinovați, dacă, într-ade-
binevoit Dumnezeu să sălășlu- văr, rămîneți întemeiați în cre
iască toată plinătatea și prin-
tr-Insul toate cu Sine să le îm dință, întăriți și neclintiți de la
pace, fie cele de pe pămînt, fie nădejdea Evangheliei pe care
cele din ceruri, făcînd pace ați auzit-o, care a fost propo
printr-însul, prin sîngele crucii ■
văduită la toată făptura de sub

Sale. Dar pe voi, care oarecînd cer și căreia eu, Pavel, m-am
erați înstrăinați și vrăjmași cu făcut slujitor.
J o I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂZECI ȘI UNA
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTI 1.1 I duh
(I, 24-II, 1)
raților, mă bucur acum arate care este bogăția slavei
de suferințele mele acestei taine între neamuri, a-
pentru voi și împli dică Hristos cel dintru voi, nă
nesc, în trupul meu, dejdea slavei, pe Care noi îl
lipsurile necazurilor vestim, sfătuind și învățînd pe
lui Hristos, pentru trupul Lui, orice om, întru toată înțelep
care este Biserica, al cărei slu ciunea, ca să înfățișăm pe tot
jitor m-am făcut, potrivit icono-
niiei lui Dumnezeu, ce mi-a fost omul, desăvîrșit în Hristos
dată mie pentru voi, ca să aduc lisus. Spre aceasta mă și oste
la îndeplinire cuvîntul lui Dum nesc și mă lupt, potrivit lucrării
nezeu : taina cea ascunsă din Lui, care se săvîrșește, cu pute
veacuri și din neamuri, iar a- t
re în mine. Căci voiesc ca voi să
cum dată pe față sfinților Săi. l
știți cît de mare nevoință am
Acestora a voit Dumnezeu să le pentru voi.
vry 7i
4.
170

(Ii, 1-7)
raților, voiesc ca voi să ceasta, ca nimeni să nu vă în
știți cit de mare nevo- șele prin cuvinte amăgitoare;
ință am pentru voi și căci, deși cu trupul sînt depar
pentru cei din Laodi- te, cu duhul însă sînt împreună
ceia și pentru toți cîți cu voi, bucurîndu-mă și vâzînd
n-au văzut fața mea în trup, ca buna voastră rînduială și tăria
să se mîngîie inimile lor, să fie
strîns uniți în iubire și bogați credinței voastre în Hristos.
să fie în deplina încredințare a Deci, precum ați primit pe Hris
priceperii și a cunoștinței tai tos Iisus, Domnul, așa să um-
nei lui Dumnezeu, adică a lui blați întru El, înrădăcinați și
Hristos, întru Care sînt ascunse zidiți fiind într-însul, întăriți în
toate vistieriile înțelepciunii credință, după cum ați învățat,
și ale cunoștinței. Vă spun a și prisosind în ea cu mulțumire.

(III, 12-18)
raților, avînd nădejde Hristos ; pînă astăzi, cînd se ci
ca aceasta, noi lucrăm tește Moise, stă un văl pe inima
cu multă îndrăzneală, lor; iar cînd se vor întoarce că
și nu facem ca Moise, tre Domnul, vălul se va ridica.
care punea un văl pe Dar Domnul este Duh și, unde
fața sa, pentru ca fiii lui Israel este Duhul Domnului, acolo
să nu vadă sfîrșitul strălucirii este libertate. Iar noi toți, cu
celei trecătoare. Dar mințile fața descoperită, răsfrîngînd ca
lor s-au învîrtoșat, căci pînă o oglindă slava Domnului, ne
în ziua de azi, la citirea Vechiu prefacem întru același chip,
Iui Testament, dăinuiește ace trecînd din slavă în slavă, pre *
lași zăbranic, fără să fie ridicat, cum ni se dă de Duhul Dom

căci el se desființează prin nului.
x X X
7/
X X ILL··'-
AXA AXX J
ut
(A?
«rgraair
▼✓7
rai
rai
I
♦>)
A
P.\ I’OGORIRLA
Voscreasna a 10-a.
s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut.
Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul. Doamne, Dumnezeul meu,

(11, 16-20)
raților, știind că nu tos, slujitor al păcatului ? Să nu

se îndreptează o- fie! Căci dacă zidesc iarăși ce
mul din faptele Le ea ce am dărîmat, mă adeveresc
gii, ci numai prin pe mine însumi călcător de po
credința în Hristos runcă. Ci eu, prin Lege, am mu
lisus, am crezut și rit față de Lege, ca să trăiesc
noi în Hristos lisus, ca să ne în lui Dumnezeu. M-am răstignit
dreptăm din credința în Hris împreună cu Hristos și de acum
tos, iar nu din faptele Legii, nu mai trăiesc eu, ci Hristos
căci din faptele Legii nimeni nu I
trăiește în mine. Și viața mea
se va îndrepta. Iar dacă, în că de acum, în trup, o trăiesc în
utarea noastră să ne îndreptăm credința în Fiul lui Dumnezeu,
întru Hristos, ne aflăm și noi în Cel ce m-a iubit și S-a dat pe Si
șine păcătoși, este, oare, Hris- I ne însuși pentru mine.
Propășește și împărătește pentru adevăr.
Stih: lubit-ai dreptatea și ai urît fărădelegea.
ras
a postuij: i.
172
L U N 1
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂZECI Șl DOI \
DUPĂ POGOBÎREA SFÎNTULUl DUH
(II, 13-20)
raților, pe voi, care e- !
1
sîmbete, care sînt umbra celor
rați morți în fărăde viitoare, iar trupul este al lui
legile și în netăierea Hristos. Nimeni să nu vă smul
I împrejur a trupului gă cununa biruinței cu prefăcu
"vostru, Hristos v-a fă tă smerenie și cu slujiri de în
cut vii, împreună cu Sine, ier- geri, umblînd cu vedeniile lui
tîndu-vă toate greșelile. El a și jngîmfîndu-se zadarnic în
șters cu poruncile Evangheliei închipuirea lui trupească, în loc
zapisul ce era asupra noastră, să țină cu putere la capul de la
care era potrivnic nouă, și l-a care trupul tot, prin încheieturi
luat din mijloc, pironindu-1 pe și legături, îndestulîndu-se și
cruce. El a dezbrăcat domniile întocmindu-se, sporește în
și puterile și le-a dat pe față cu creșterea lui Dumnezeu. Deci,
hotărîre, biruind asupra lor dacă ați murit împreună cu
prin cruce. Nimeni deci să nu Hristos față de stihiile lumii,
vă judece pentru mîncare sau pentru ce atunci, ca și cum ați
băutură, sau cu privire la vreo fi viețuind în lume, primiți po
sărbătoare sau lună nouă sau runci ca acestea ?
M A R Ț I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂZECI SI DOUA
DUPĂ POGOBÎREA SFÎN î l LUI DUH
DIN EPISTOLA CĂTRE COLOSEN1 A SFÎNTULU1 APOSTOL PA VEL, CITIRE:
(II, 20 HI, 3)
raților, dacă ați murit țături omenești ? Toate acestea
împreună cu Hristos au oarecare înfățișare de înțe
față de stihiile lumii, lepciune, ca fiind cucernicie de
pentru ce atunci, ca și bunăvoie, smerenie și necruța-
cum ați fi viețuind în
lume, primiți porunci ca aces rea trupului, dar n-au nici un
tea : Nu te atinge ! nu gusta! nu preț și sînt tot spre măgulirea
pune mina!, lucruri menite toa t
omului păinîntesc. Așadar, da
te să piară prin întrebuințare,
I
f
că ați înviat împreună cu Hris
potrivit unor rînduieli și învă- tos, căutați cele de sus, unde se
IN SAP I AMINA A X.\H-A DUPĂ RUSALii gjiâ
173
află Hristos, șezînd de-a dreap Căci voi ați murit și viața voas 1
ta lui Dumnezeu; cugetați cele tră este ascunsă cu Hristos în
de sus, nu cele de pe pămînt. tru Dumnezeu.
KM
M I K R C l R I
|
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂZIAJ Ș! DOUA
DUPĂ POGORÎREA SF'NIUl.Ui DUH I

(III, 17 - IV, 2)
raților, orice faceți, cu numai în față, ca unii care cau
cuvîntul sau cu lucrul, tă să placă oamenilor, ci în cu
toate să le faceți în nu răția inimii, temîndu-vă de
mele Domnului Iisus și
prin El să mulțumiți Domnul. Orice lucrați, lucrați
lui Dumnezeu și Tatălui. Femei din toată inima, ca pentru Dom
lor, fiți supuse bărbaților voș nul și nu ca pentru oameni, bi
tri, precum se cuvine, în Dom ne știind că de la Domnul veți
nul. Bărbaților, iubiți pe femei primi răsplata moștenirii; căci »«
le voastre și nu fiți silnici față Domnului Hristos slujiți. Iar

de ele. Copiilor, ascultați pe pă
rinții voștri întru toate, căci a-
cel ce umblă cu strîmbătate își
va lua plata strîmbătății, întru- H
ceasta este bineplăcut Domnu cît nu este părtinire. Stăpînilor,
lui. Părinților, nu întărîtați pe dați celor ce vă slujesc ce este Sa
copiii voștri, ca să nu se deznă- drept și potrivit, căci știți că și
dăjduiască. Cei ce slujiți ascul voi aveți Stăpîn în ceruri. Stă-
tili
KM
tați întru toate pe stăpînii voș ruiți, în rugăciune; fiți treji în

tri cei trupești, nu slujindu-le ea și mulțumiți lui Dumnezeu.
Sa
Să
Sa
Sa
Sa
174 A 1’0 STOL U L
DLN EPISTOLA CĂTRE COLOSENI A SFÎNTULUI APOSTOL PA VEL, CITIRE:

(IV, 2-9)
raților, stăruiți în ru cum trebuie să răspundeți fie-
găciune ; fiți treji în ea i căruia. Despre toate cîte mă
și mulțumiți lui Dum ' privesc pe mine vă va lămuri
nezeu, rugîndu-vă tot Tihic, fratele meu preaiubit,
odată și pentru noi, ca i slujitorul credincios și tovară-
Dumnezeu să ne deschidă ușa J șui de muncă întru Domnul.
cuvîntului, spre a vesti taina L-am trimis pe el la voi tocmai
lui Hristos, pentru care mă gă pentru aceasta, ca să știți cum
sesc în lanțuri, și s-o fac deob- I ne aflăm și ca să mîngîie inimi-
ște cunoscută, grăind cum se
cuvine. Umblați cu înțelepciu I le voastre. L-am trimis împre
ne față de cei dinafară, răs- ună cu Onisim, credinciosul și
cumpărînd vremea. Vorbirea iubitul nostru frate, care este
voastră să fie totdeauna plăcu i dintre voi; ei vă vor spune toa
tă, cu sare dreasă, ca să ș t i ț i te cele de aici.
V I N |£ R I
ÎN SĂPTĂ.VIÎNA A DOUĂZECI Șl 1)01 A
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTUL.UI DUII
(IV, 10—18) 4
i| raților, vă îmbrățișea- j zeu; ei au fost cei ce mi-au a-

j ză Aristarh, tovarășul dus mîngîiere. Vă îmbrățișează
meu de închisoare, ' Epafras care este dintre voi,
i| cum și Marcu, nepotul i slujitor al lui Iisus Hristos, pu
J lui Varnava, în privin rurea luptînd pentru voi în ru-
ța căruia ați primit porunci; ' găciunile sale, ca să stați de-
cînd va veni la voi, cu bine să-1 săvîrșiți și să fiți deplin înte-
primiți; asemenea și Isus, cel meiați în tot ce voiește Dumne
ce se numește Iustus. Dintre cei zeu ; căci martor îi sînt că are
tăiați împrejur numai aceștia multă rîvnă pentru voi și pen
au lucrat împreună cu mine tru cei din Laodiceea, și pentru
pentru împărăția lui Dumne- cei din Ierapole. Vă îmbrăți-
v
șează Luca, doctorul preaiubit, ceea să o citiți și voi. Și spuneți

precum și Dima. îmbrățișați pe lui Arhip: Vezi de slujba pe care
frații din Laodiceea și pe Nim- ai primit-o întru Domnul, ca să
fan și Biserica din casa lor. Și o duci la bun liman. îmbrățișa
după ce scrisoarea aceasta se rea mea v-o scriu cu mîna mea,
va citi de către voi, orînduiți să eu, Pavel. Aduceți-vă aminte de «
se citească și în Biserica laodi- lanțurile mele. Harul să fie cu

cenilor, iar pe cea din Laodi voi! Amin.
s I M B A I \
ST SĂPTĂMÎNA A DOUĂZECI Șl 1)01 A
DIJPĂ POGORlREA SEÎNTUUUI Dl II
A SFÎNTULU1 APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(V, 1-10)
raților, știm că, dacă a- I
desăvirșit spre aceasta este

cest cort, locuința Dumnezeu, Care ne-a dat nouă
noastră pămîntească, I
J
1
I arvuna Duhului. îndrăznind
se va strica, avem în
«
i
I
1
deci pururea și știind că atîta
ceruri zidire de la I
tI
vreme cît sălășluim în trup sîn
Dumnezeu, casă veșnică, nefă tem departe de Domnul, căci
cută de mînă. Căci de aceea și azi umblăm prin credință, nu
suspinăm în acest trup, dorind prin vedere față către față, noi
să ne îmbrăcăm cu locuința i
avem bună încredere și sîntem
noastră cea din cer; numai da bucuroși mai bine să nu locuim
că vom fi găsiți îmbrăcați și nu în trup, ci să ne sălășluim la
ne vom afla goi. Că noi, cei ce
Domnul. Drept aceea, fie că pe
I
i
sîntem în cortul acesta, suspi i
năm ingreuiați, de vreme ce i trecem în trup, fie că ne des

dorim nu să scoatem haina
I
I
T
i
I
părțim de el, să ne străduim să
noastră, ci să ne îmbrăcăm cu fim bineplăcuți Domnului, pen
cealaltă, pe deasupra, așa în- tru că noi toți trebuie să ne în
cît ceea ce este muritor să fie fățișăm înaintea scaunului de
înghițit de viață. Iar Cel ce ne-a judecată al lui Hristos.
V
D U M 1 N
CI DOUA DUPĂ POGOR IR EA
D UII
Voscreasna a 11-a.
Tu, Doamne, ne vei păzi pe noi și ne vei feri de neamul acesta în veci.
4
DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI A SFÎNTULUI APOSTOL PA VEL, CITIRE:

(vi, 11-18)
raților, vedeți cu ce prin care lumea este răstignită
fel de 1 i t e r e v-am pentru mine și eu pentru lume!
scris, cu însăși mi Căci în Hristos Iisus nici tăie
na mea. Cîți vor să rea împrejur nu prețuiește ce
se fălească în trup, va, nici netăierea împrejur, ci
aceia vă silesc să făptura cea nouă. Și cîți vor um
vă tăiați împrejur, numai ca să
bla după dreptarul acesta, pace
nu pătimească prigoană pen
tru crucea lui Hristos. Pentru și milă asupra lor și asupra Is
că nici ei singuri, cei tăiați îm raelului lui Dumnezeu ! De aici
prejur, nu păzesc Legea, ci vo- înainte, nimeni să nu-mi mai fa
iesc ca voi să vă tăiați împre că supărare, căci port pe trupul
jur, ca să se laude ei în trupul meu semnele Domnului Iisus.
vostru. Iar mie, să nu-mi fie a Harul Domnului nostru Iisus
mă lăuda, fără numai în crucea Hristos să fie cu duhul vostru,
Domnului nostru Iisus Hristos, fraților! Amin.
Milele Tale, Doamne, în veac Ie voi cînta.
Stih: Că pe veci ai întemeiat mila și ai așezat în ceruri adevărul Tău.
OTAxT/ ; ții
ÎN SAPTAM1XA A XX1II-A Dl’PA Rl sAIJl 177
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE TESALONICENI

A SFÎNTULDI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(L 1-5)
raților, Pavel și Silvan credinței voastre și de ostenea
și Timotei, Bisericii la iubirii voastre și de stăruin
tesalonicenilor întru ța nădejdii voastre în Domnul
Dumnezeu Tatăl și nostru Iisus Hristos. Fraților de
Domnul Iisus Hristos: Dumnezeu preaiubiți, noi știm
har vouă și pace de la Dumne cum ați fost aleși, căci Evan
zeu, Tatăl nostru, și de la Dom ghelia noastră nu s-a vestit la
nul Iisus Hristos ! Mulțumim lui
Dumnezeu pururea pentru voi voi numai în cuvînt ci și întru
toți și vă pomenim în rugăciu putere și în Duhul Sfînt și în de
nile noastre, aducîndu-ne amin plină bună încredințare, pre
te neîncetat, înaintea lui Dum cum bine știți ce fel am fost în
nezeu și Tatăl nostru, de lucrul tre voi, pentru folosul vostru.

A SFÎNTULDI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(L 6-10)
raților, voi v-ați făcut nezeu a pătruns în tot locul,
următori ai noștri și ai astfel că nu e nevoie să mai
Domnului și ați primit spunem noi ceva. Căci toți po
cuvîntul cu bucuria vestesc despre noi cum am fost
Duhului Sfînt, măcar primiți la voi și cum v-ați în
că ați avut multe necazuri. Așa tors la Dumnezeu de la idoli, ca
încît v-ați făcut pildă tuturor să slujiți Dumnezeului celui viu
celor ce cred, din Macedonia și și adevărat și să așteptați pe
din Ahaia, pentru că, de la voi, Fiul Său din ceruri, pe Care L-a
cuvîntul Domnului a răsunat nu înviat din morți, pe Iisus, Cel ce
numai în Macedonia și în Alia- ne izbăvește de mînia cea
ia, ci credința voastră în Duin- viitoare.
178 A P O ST O L U L
DUII

(II, 1-8)
raților, voi înșivă știți zeu, Care ne încearcă inimile.

că ven irea noastră la Căci niciodată nu ne-am ară-
voi n-i i fost fără de I tat cu cuvinte de măgulire, du-
roadă, ci, după ce am ; pă cum bine știți, nici cu ascun
suferit și am fost, pre se porniri de lăcomie. Dumne
cum știți, ocăriți în Filipi, am zeu îmi este martor. Nici n-am
îndrăznit întru Dumnezeul I căutat mărire de Ia oameni,
nostru, să grăim în fața voas ‘ nici de la voi, nici de la alții,
tră, cu multă nevoință, Evan deși puteam să fim vouă cu
ghelia lui Dumnezeu. Pentru că greutate, ca Apostoli ai lui Hris-
îndemnarea noastră nu venea tos. Noi însă am fost blînzi, în
din rătăcire, nici din gînduri mijlocul vostru, așa precum o
necurate, nici din înșelăciune, doică îngrijește pe fiii săi; așa
ci, după cum am fost socotiți î plini de iubire pentru voi, eram
vrednici de Dumnezeu ca să ni bucuroși să vă dăm nu numai
se î n c r e d i n ț e z e Evanghelia, Evanghelia lui Dumnezeu, ci și
așa vorbim, nu căutînd să plă sufletele noastre, într-atît ne
cem oamenilor, ci lui Dumne- erați de dragi.
O I
DOUĂZECI Șl I RKI A
DUPĂ POGORÎREA SEIMULUI DUH
(II, 9-14)
raților, vă aduceți a- Dumnezeu. Voi sînteți martori
minte de osteneala și și Dumnezeu de asemenea, cît
de nevoință noastră; de sfînt și cît de drept și fără
căci lucrînd zi și noap de prihană ne-am purtat față
te, ca să nu fim povară de voi, cei ce ați crezut: ca un
nici unuia din voi, așa v-am părinte pe copiii săi, precum
propovăduit Evanghelia 1 u i știți, așa v-am îndemnat și v-am
• fe
ÎN SĂPTĂMÎNA A XXIII-A DUPĂ RUSALII £

179
povățuit pe fiecare dintre voi, este adevărat, cuvîntul lui Dum

și v-am rugat cu stăruință să nezeu, care și lucrează întru
umblați cum se cuvine înaintea voi cei ce credeți. Căci voi, fra
lui Dumnezeu, Celui ce vă chea ților, v-ați făcut următori ai Bi
mă la împărăția și la slava Sa. sericilor lui Dumnezeu care
Drept aceea și noi mulțumim lui sînt în Iudeea, întru Hristos
Dumnezeu neîncetat, că luînd Iisus, pentru că ați suferit și voi
voi cuvîntul ascultării de Dum aceleași, de la cei de un neam
nezeu de la noi, nu ați primit cu voi, după cum și ele de la
cuvînt omenesc, ci, precum iudei.

(II, 14-20)
raților, voi v-ați făcut lui Dumnezeu a ajuns asupra

următori ai Bisericilor lor. Iar noi, fraților, o bucată de
lui Dumnezeu care sînt vreme despărțiți fiind de voi,
în Iudeea, întru Hris cu fața nu cu inima, ne-am sîr-
tos Iisus, pentru că ați j guiț din răsputeri, cu mare dor,
suferit și voi aceleași, de la cei să vedem iarăși fața voastră.
de un neam cu voi, după cum Pentru aceea, am voit să venim
și ele de la iudei, care pe Dom la voi, îndeosebi eu Pavel, o
nul Iisus L-au omorît ca și pe dată și încă altădată, dar ne-a
prooroci; și pe noi ne-au pri împiedicat Satana. Căci care
gonit și sînt neplăcuți lui Dum este nădejdea noastră, bucuria
nezeu și tuturor oamenilor sînt noastră sau cununa laudei
potrivnici, fiindcă ne opresc să noastre, dacă nu voi, înaintea
propovăduim neamurilor ca să Domnului nostru Iisus, întru a
se mîntuiască; așa încît ei îm Lui venire ? Pentru că voi sîn-
plinesc pururea măsura păca teți mărirea noastră și bucu
telor lor. Și pînă la urmă, mînia ria noastră.
• - — — - —
180 A P O ST OU ·' L

(Vin, 1 -5)
raților, vă fac cunoscut rile lor, ba mărturisesc că și
harul lui Dumnezeu peste puteri, rugîndu-ne cu
dăruit Bisericilor Ma multă stăruință, să le dăruim și
cedoniei ; cum, adică, lor ca să fie părtași la strînge-
întru multă ispitire de rea de ajutoare ce este pentru
necazuri, prisosința bucuriei sfinți. Și au făcut nu după cum
lor și sărăcia lor cea adîncă au am nădăjduit, ci s-au dat pe ei
rodit cu prisos în bogăția dăr înșiși întîi Domnului, și apoi
niciei lor. Că au dat după pute- nouă, prin voia lui Dumnezeu.
4
kU
<♦/)
<♦>)
KM
K4
Kf
I I ( \
si
A POGORÎRKX
Voscreasna 1.
Stih: Către Tine, Doamne, am strigat: Tăria mea, nu mă lăsa fără răspuns.

(H, 4—10)
raților, Dumnezeu mare a harului Său, prin bună

bogat fiind în milă, tatea ce a avut către noi, întru
pentru multa Sa iu Hristos Iisus. Căci în har sînteți
bire cu care ne-a mîntuiți, prin credință, și aceas
iubit, pe noi cei ce ta nu de la voi: este darul lui
eram morți prin pă- Dumnezeu; nu din fapte, ca să
cățele noastre, ne-a făcut vii nu se laude cineva. Pentru că
împreună cu Hristos: prin har
sînteți mîntuiți! Și împreună cu a Lui făptură sîntem, zidiți în
El ne-a sculat și împreună ne-a Hristos Iisus spre fapte bune,
așezat întru cele cerești, în pe care Dumnezeu le-a gătit
Hristos Iisus, ca să arate, în mai înainte, ca să umblăm în
veacurile viitoare, bogăția cea tru ele.
Cel ce locuiește sub acoperămîntul Celui preaînalt.
Stih: Zi către Domnul: Tu ești scăparea mea, Tu ești apărătorul
și Dumnezeul meu.
182 A P OST OI. I ’ L
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE TESALONICEN1

(II, 20—III, 8)
raților, voi sînteți mă tru aceea și eu, fiind nerăbdă
rirea noastră și bucu tor, am trimis ca să cunosc cre
ria noastră. Drept a- dința voastră, ca nu cumva să
ceea, nemaiputînd vă fi ispitit ispititorul și în de
răbda, am hotărît să șert să fie osteneala noastră. A-
rămînem singuri la Atena. Și cum însă fiindcă Timotei a ve
am trimis pe Timotei, fratele nit la noi de la voi, și ne-a bine-
nostru și slujitorul lui Dumne vestit despre credința și dra
zeu și împreună lucrător cu gostea voastră și că aveți de noi
noi în Evanghelia lui Hristos,
ca să vă întărească și să vă în bună amintire pururea, dorind
demne în credința voastră, ca ca să ne vedeți, după cum și noi
nimeni să nu se clatine în ne pe voi, pentru acest cuvînt, fra
cazuri, căci singuri știți că spre ților, ne-am simțit mîngîiați de
aceasta sîntem puși. Pentru că voi, prin credința voastră, în
și cînd am fost la voi, v-am spus toată nevoia și strîmtorarea
de mai înainte că vom avea de noastră. Căci acum noi sîntem
suferit necazuri, precum s-a și vii, dacă voi stați neclintiți în
întîmplat și știți prea bine. Pen tru Domnul.

(III, 8—13)
raților, acum noi sîn curăm pentru voi, înaintea
tem vii, dacă voi stați Dumnezeului nostru? Noaptea
neclintiți întru Dom și ziua cu m uită stăruință ne
nul. Și ce mulțumire, rugăm, ca să ajungem să ve
pentru voi, putem să dem fața voastră și să împlinim
dăm în schimb lui Dumnezeu, lipsurile credinței voastre. Dar
în toată bucuria cu care ne bu însuși Dumnezeu și Tatăl nos-
UI'
ÎX SĂPTAMÎXA A XXIV-A Dl P \ RUSALII 183
tru și Domnul nostru Iisus ță de voi, spre întărirea inimi

Hristos să îndrepteze calea lor voastre, ca să fiți fără de
noastră către voi! Iar pe voi, prihană întru sfințenie, înain
Domnul să vă înmulțească și să tea lui Dumnezeu și Tatăl nos
vă facă să prisosiți în dragos tru, la venirea Domnului nostru
tea unuia către altul și către Iisus Hristos, cu toți sfinții Săi.
toți, precum prisosim și noi fa Amin.

(IV, 1-12)
rațiior, vă rugăm și vă mărturisit; pentru că Dumne
îndemnăm, în Domnul zeu nu ne-a chemat la necură-
Iisus, ca după cum ați ție, ci la sfințire. Drept aceea,
luat de la noi dreptar cel ce defăimează cuvîntul meu,
de cum se cuvine să nu defăimează un om, ci pe
umblați și să plăceți lui Dum Dumnezeu, Care v-a dat pe Du
nezeu, în care chip și umblați, hul Său cel Sfînt. Despre iubi
așa să sporiți tot mai mult. Știți rea frățească nu aveți trebuin
ce porunci v-am dat, de la ță să vă scriu, pentru că voi în
Domnul Iisus. Căci voia lui șivă sînteți învățați de Dumne
Dumnezeu aceasta este: sfinți zeu ca să vă iubiți unul pe altul.
rea voastră, ca să vă feriți de Aceasta o și faceți, față de toți
desfrînare, ca să știe fiecare frații din Macedonia. Dar vă în
dintre voi să-și stăpînească va demnăm, fraților, să sporiți și
sul său în sfințenie și cinste, nu mai mult și să vă puneți toată
în patima poftelor, cum fac pă-
gînii, care nu cunosc pe Dum
I
i
i
I
rîvna ca să trăiți în liniște, să
i
nezeu. In acest lucru, nimeni faceți fiecare cele ale sale și să

să nu nedreptățească și să nu lucrați cu inîinile voastre, pre
ia mai mult de la fratele său, cum am poruncit vouă, ca să
căci Domnul este răzbunător umblați cuviincios față de cei
pentru toate acestea, după cum dinafară și să nu aveți trebuin
v-am și spus mai înainte și v-am I
i
ță de nimeni.
t
184 A POST OIJJ L

(IV, 18 V, 10)
raților, mîngîiați-vă întunericului. Drept aceea, să
unii pe alții cu aceste nu dormim ca și ceilalți, ci să
cuvinte. Iar despre ani priveghem și să fim treji. Că
și despre vremi, frați cei ce dorm, noaptea dorm; și
lor, n-aveți trebuință cei ce se îmbată, noaptea se
să vă scriem, căci singuri știți îmbată. Dar noi, fiind ai zilei, să
prea bine, că ziua Domnului vi fim treji, îmbrăcîndu-ne în pla
ne așa, ca un fur, în puterea toșa credinței și a dragostei și
nopții. Atunci cîncl vor zice:
pace și liniște, atunci, fără de punînd coiful nădejdii de min
veste, va veni peste ei pieirea, tuire ; că Dumnezeu nu ne-a
ca și durerile peste cea însăr rînduit spre mînie, ci spre do-
cinată, și scăpare nu vor avea. bîndirea mîntuirii, prin Dom
Voi însă, fraților, nu sînteți în nul nostru Iisus Hristos, Cel ce
întuneric, ca să vă apuce ziua a murit pentru noi, pentru ca
aceea ca un fur. Căci voi toți <
t
noi, ori că veghem, ori că

sînteți fii ai luminii și fii ai zi dormim, cu El împreună să
lei ; nu sîntem ai nopții, nici ai viețuim.

(V, 9-13, 24—28)
raților, Dumnezeu nu dormim, cu El împreună să vie

ne-a rînduit spre mî țuim. De aceea îndemnați-vă și
nie, ci spre dobîndirea zidiți-vă unul pe altul, așa pre
mîntuirii, prin Domnul cum și faceți. Vă mai rugăm,
nostru Iisus Hristos, fraților, să aveți luare aminte
Cel ce a murit pentru noi, pen pentru cei ce se ostenesc între
tru ca noi, ori că veghem, ori că voi, pentru cei ce vă cîrinuiesc
rr.
ÎX ÂPTWIX’A A XXIV-A Dl PA Rl sALI! 185
întru Domnul și bine vă sfătu pentru noi. Îmbrățișați pe toți

iesc ; și, pentru munca lor, să-i frații, cu sărutare sfîntă. Vă în
socotiți pe ei vrednici de priso- demn stăruitor pe voi, întru
selnică dragoste. Trăiți între Domnul, ca să citiți epistola a-
voi în bună pace. Credincios ceasta tuturor sfinților frați.
este Cel care vă cheamă. El va Harul Domnului nostru Ii sus
și îndeplini. Fraților, rugați-vă Hristos să fie cu voi! Amin.
DIN EPISTOLA A DOUA CĂTRE COR1NTENI

(XL 1-6)
raților, de mi-ați îngă propovăduiască un alt Iisus de-
dui puțină neînțelep- cît Acela pe Care vi L-am pro
ție! Dar îmi și îngă povăduit noi, sau să luați un alt
duiți. Căci vă rîvnesc Duh decît Acela pe Care L-ați
pe voi cu rîva lui Dum luat, sau altă Evanghelie decît
nezeu, pentru că v-am logodit aceea pe care ați primit-o, voi
unui singur bărbat, ca să vă în l-ați îngădui foarte bine. Dar
fățișez lui Hristos, ca pe o eu socotesc că nu sînt întru ni
fecioară neprihănită. Dar mă
tem, ca nu cumva, precum șar mic mai prejos decît cei mai de
pele a amăgit pe Eva cu viclenia frunte dintre Apostoli. Căci,
lui, tot așa să nu se abată și cu deși în vorbire sînt lipsit de
getele voastre de la curăția și meșteșug, nu sînt însă lipsit de
nevinovăția cea întru Hristos. cunoștință, ci v-am dovedit-o
Căci dacă ar veni cineva să vă întru toate, în fața tuturor.
• 1 ’
»
I
> 4. ’ ·
4
» «
·
g&
KM
&
IM
K4
KM KM
Ki
&
&
ec ♦M
KM
i
kx
ko
HC I
KM
KM
kx
I)
A DOUĂZECI
I
Voscreana a 2-a.
kw
Ja Prochimen, glasul al 7-lea.
kw
Domnul dă tărie poporului Său. Domnul va binecuvînta pe poporul Său cu pace.
Stih: Dați Domnului, fiii lui Dumnezeu, dați Domnului slavă și cinste.
ei» DIN EPISTOLA CĂTRE EFESENI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(II, 14-22)
raților, Hristos este I de aproape; căci printr-însul
pacea noastră: Cel avem, și unii și alții, apropierea
«•â ce a făcut din cele
două lumi una, adi
către Tatăl, într-unul și același
Duh. Pentru aceea dar, nu mai
că a surpat peretele sînteți străini și locuitori vre
din mijloc al des- melnici, ci sînteți împreună ce
părțiturii, desființînd vrăjmă- tățeni cu sfinții și casnici ai lui
șia, în trupul Său, Legea porun Dumnezeu, zidiți fiind pe teme
s cilor și învățăturile ei, ca, întru
Sine, pe cei doi să-i zidească
lia Apostolilor și a proorocilor,
unde însuși Iisus Hristos este
B într-un singur om nou și să în
temeieze pacea. Și să-i împace
piatra cea din capul unghiului.
Intru El, orice zidire bine alcă
► ♦>>
cu Dumnezeu pe amîndoi, uniți tuită crește ca să ajungă un lo
într-un singur trup, prin cruce, caș sfînt în Domnul. întru El și
omorînd prin ea vrăjmășia. Și voi împreună sînteți zidiți, spre
a venit și pace a binevestit, locaș al lui Dumnezeu, in
^4
z7 V\
vouă celor de departe și celor Duhul.
0
(■'M
Bine este a lăuda pe Domnul și a cînta numele Tău, Preaînalte.
I Stih: A vesti dimineața mila Ta și adevărul Tău în toată noaptea.
i
OTSÎ
fi J /7ÎW/
a
ffj
'A
ÎN SAPTAMÎNA A XXV-A DUPĂ RUSALII

187
Sa
DIN EPISTOLA A DOUA CĂTRE TESALONICENI

(I. 1-10)
avei și Silvan și Timo- răția lui Dumnezeu, pentru care

tei, Bisericii Tesaloni- și pătimiți. De vreme ce drept
cenilor întru Dumne este înaintea lui Dumnezeu să si
zeu Tatăl nostru și în răsplătească cu necaz celor ce
tru Domnul lisus Hris- vă necăjesc pe voi, iar vouă ce
tos: Har vouă și pace, de la lor necăjiți, să vă dea odihnă,
Dumnezeu, Tatăl nostru și de la împreună cu noi, cînd Domnul
Domnul lisus Hristos. Fraților, lisus Se va arăta din cer, cu în
datori sîntem să mulțumim gerii puterii Sale, în văpaie de
pentru voi pururea lui Dumne &?
foc, și va osîndi pe cei ce nu cu ©
zeu, cum se cuvine, că mult <
nosc pe Dumnezeu și pe cei ce s

crește credința voastră și dra I
4
I
nu ascultă Evanghelia Domnu op

< ^£7
gostea fiecăruia din voi se în <
lui nostru lisus. Unii ca aceștia

mulțește față de fiecare; încît vor lua ca pedeapsă pi ei rea
noi înșine ne lăudăm cu voi, în veșnică de la fața Domnului și
Bisericile lui Dumnezeu, pentru de la slava puterii Lui, în ziua
statornicia și credința voastră, aceea, cînd va veni să Se prea-
în toate prigonirile voastre și slăvească întru sfinții Săi și să
în strîmtorările pe care le su- Se arate minunat întru toți cei
feriți, ca dovadă a dreptei ju ce au crezut, pentru că mărtu ►>«
decăți a lui Dumnezeu, spre ria noastră către voi a găsit «a
învrednicirea voastră de împă- crezămînt.
£>«§4
O
4
g««
o
i
i
7X
O
188 APOSTOLUL

A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: K
(I, 10—11, 2)
raților, mărturia noas Dumnezeului nostru și al Dom

tră către voi a găsit nului Iisus Hristos. în privința
crezămînt. Pentru a- venirii Domnului nostru iisus ►
ceasta, ne și rugăm pu Hristos și a adunării noastre
rurea pentru voi, ca împreună cu El, vă rugăm, fra t
Dumnezeul nostru să vă facă ților, să nu vă lăsați prea de

vrednici de chemarea Sa și să grabă zguduiți în cugetul vos
împlinească, cu putere, toată
bunăvoința voastră spre bună- tru, nici să vă spăimîntați, nici
tate și lucrul credinței voastre, I
de duh proorocesc, nici de vor
ca să se preaslăvească în voi
i
l
bă, nici de vreo scrisoare ca
numele Domnului nostru Iisus pornită de la noi, cum că ziua
i
I
și voi intr-în sul, prin harul i
Domnului a și sosit.

9
(II, 1-1*2)
raților, în privința ve Domnului nu va sosi pînă ce

nirii Domnului nostru mai întîi nu va veni lepădarea
Iisus Hristos și a adu de credință și nu se va arăta o-
nării noastre împreu mul nelegiuirii, fiul pierzării,
nă cu El, vă rugăm, să potrivnicul, care, înălțîndu-se
nu vă lăsați prea degrabă zgu mai presus de tot ce se numește
duiți în cugetul vostru, nici să Dumnezeu sau e făcut pentru
vă spăimîntați, nici de d u h închinare, să se așeze pe sine
proorocesc, nici de vorbă, nici I
ca dumnezeu în Biserica lui

de vreo scrisoare ca pornită de Dumnezeu și să se dea pe sine
la noi, cum că ziua Domnului a drept Dumnezeu. Nu vă aduceți
și sosit. Să nu vă amăgească ni aminte că, pe cînd eram încă la
meni, cu nici un chip. Căci ziua voi, vă spuneam acestea ? Și a-
4
189
cum știți bine ce-1 oprește, ca felul de puteri și de semne și de

să nu se arate decît la vremea minuni mincinoase, și de amă
lui. Căci taina fărădelegii se și giri nelegiuite, pentru fiii pier
lucrează, numai că este unul zării, fiindcă n-au primit iubi
care o ține acum pe Ioc, pînă ce rea adevărului, ca să se mîn-
va fi dat la o parte. Și atunci se tuiască. Pentru aceea, Dumne
va arăta cel fără de lege, pe ca
re Domnul lisus îl va ucide cu zeu le trimite lucrarea amăgirii,
suflarea gurii Sale și-1 va nimi ca să dea ei crezămînt minciu
ci cu strălucirea venirii Sale. i
nii și ca să cadă sub osîndă toți
Iar ivirea aceluia va fi prin lu cei ce n-au crezut adevărul, ci
crarea lui Satan, însoțită de tot Ie-a plăcut nedreptatea.

(II, 13 — 111, 5î
raților, datori sîntem bună nădejde, să mîngîie inimi

totdeauna să mul tu- *
le voastre și să vă întărească,
mim lui Dumnezeu în tot cuvîntul și fapta bună ! Pe
pentru voi, frați iubiți lîngă acestea, fraților, rugați-vă
de Domnul, că v-a a- pentru noi, ca cuvîntul Domnu
les Dumnezeu dintru început, lui să se răspîndească grabnic
spre mîntuire, întru sfințirea și să se preamărească, întocmai
Duhului și întru credința ade ca și Ia voi, și ca să ne izbăvim
vărului, Ia care v-a chemat prin de oamenii cei răi și vicleni.
I
I
Evanghelia noastră, spre do- Căci credința nu este a tuturor;

bîndirea slavei Domnului nos dar credincios este Domnul,
tru lisus Hristos. Drept aceea, care vă va întări și vă va păzi
fraților, stați neclintiți și țineți
predaniile pe care le-ați învă de cel viclean. Despre voi, în
țat, fie prin cuvînt, fie prin epis credințați sîntem în Domnul că
tola noastră. Iar însuși Domnul cele ce vă poruncim, le faceți
nostru lisus Hristos și Dumne și le veți face. Iar Domnul să
zeu, Tatăl nostru, Care ne-a îndrepteze inimile voastre spre
iubit pe noi și ne-a dat, prin dragostea lui Dumnezeu și
harul Său, veșnică mîngîiere și spre răbdarea lui Hristos!
»·'
T/7’ X
â
a 190 APOS T O L 11 L
â
«
a
s
y
a
* 1

4 (III, 6-18)
1
raților, vă poruncim în nu lucrează nimic, ci se ames

numele Domnului nos tecă în treburile altora; unora
tru Iisus Hristos, să vă ca acestora le poruncim și-i în
feriți de orice frate demnăm, în Domnul Iisus Hris-
care umblă fără de rîn- tos, ca să muncească în liniște
duială și nu după învățătura și să-și mănînce pîinea lor. Iar
primită de la noi, căci singuri voi, fraților, nu pregetați să fa
știți cum trebuie să urmați ceți ce este bine. Și dacă cineva
nouă, că noi n-am fost fără de nu ascultă de cuvîntul nostru
rînduială, cînd am fost la voi, din epistola aceasta, pe acela
nici n-am mîncat de la cineva să-1 însemnați și să nu vă înso
pîine în dar, ci cu muncă și cu t
țiți cu el, ca să se rușineze. Dar
trudă, am lucrat noaptea și să nu-1 socotiți ca pe un vrăj
ziua, ca să nu împovărăm pe ni I
maș, ci povățuiți-1 ca pe un fra 3

meni dintre voi. Nu doar că te. Și însuși Domnul păcii să vă 3
n-aveam puterea aceasta, ci ca dăruiască vouă pace totdeauna
să vă dăm o pildă cu noi înșine, și în tot chipul! Domnul fie cu
ca să faceți ca noi. Căci și cînd voi cu toți! îmbrățișarea mea
ne aflam la voi, v-am dat po cu mîna mea, a lui Pavel; aces
runca aceasta: cine nu vrea să ta este semnul meu în orice
lucreze, acela să nu mănînce. epistolă. Așa scriu. Harul Dom
Pentru că auzim că unii de la nului nostru Iisus Hristos cu
voi umblă fără nici o rînduială, voi cu toți! Amin.
«
9
\[.n 191
DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI

A SFÎNTLJLU1 APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(L 3—10)
raților, har vouă și tulbură pe voi și voiesc să
1
pace de la Dumnezeu schimbe Evanghelia lui Hris-
Tatăl și de la Domnul tos. Dar chiar dacă noi înșine
nostru Ii sus Hristos, sau un înger din cer ar vesti
Cel ce S-a dat pe Sine altă Evanghelie decît aceea pe
pentru păcatele noastre, ca să care v-am vestit-o, să fie anate
ne scoată pe noi din acest veac ma ! Precum v-am spus mai
viclean de acum, după voia lui înainte, și acum vă spun iarăși:
Dumnezeu și a Tatălui nostru, dacă vă propovăduiește cineva
Căruia să-I fie slava în vecii ve altfel decît ați primit, să fie a-
cilor. Amin! Mă mir că așa de natema! Umblu eu, acum, să
grabă vă întoarceți cu inima, de cîștig pe oameni, ori pe Dum
la cel ce v-a chemat pe voi, prin nezeu ? Sau caut eu să plac oa
harul lui Hristos, la altă Evan menilor? Căci dacă aș fi pe
ghelie ; nu d o a r că este altă placul oamenilor, n-aș mai fi
Evanghelie, ci sînt unii care vă :»
robul lui Hristos.
«
I) I c
DOUĂZEC I Dl’PĂ POGOIUIBEA
4 DUH
.Voscreasna a 3-a. Prochimen, glasul al 8-lea:
Faceți^^ttruințe) Domnului Dumnezeului vostru și le împliniți.
Stih: Cunoscut este în Iudeea Dumnezeu, în Israel mare este numele Lui.
(IV, 1-7)
taților, eu cel întem ra păcii. Este un singur trup și

nițat pentru Dom un singur Duh, precum și che
nul, vă rog pe voi să mați ați fost la o singură nădej
umblați cu vredni de a chemării voastre; un
I cie, după chemarea Domn, o credință, un Botez, un
cu care ați fost che 4
Dumnezeu și Tatăl tuturor,

mâți, cu toată smerenia și blîn- care este peste toate și prin
dețea, cu îndelungă răbdare, I
toate și întru noi toți. Iar fiecă

îngăduindu-vă unii pe alții, în ruia dintre noi, datu-i-s-a harul
iubire, silindu-vă să păziți uni după măsura darului lui
tatea Duhului, întru legătu Hristos.
Veniți să cîntăm cu veselie Domnului și să strigăm cu bucurie către Dumnezeu.
Stih: Să întîmpinăm fața Lui întru laudă și în psalmi să-I strigăm Lui.
A
1 /
ÎN SAPTĂ'ĂÎX \ A XXVI-Â ni’PA PI SĂLII 193
I. U NI 1
i SĂPTĂMÎVV A DOUĂZECI ȘI ȘASEA

DUPĂ POGORÎREA SEÎNTUI.UI DUH
D1N EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE TIMOTEI

(h 1-7)
avei, Apostol al lui Iisus înșirări de neamuri fără de

Hristos, după porunca i sfîrșit, care aduc mai degrabă
lui Dumnezeu Mîntui- i certuri, decît lucrarea mîntui-
torul nostru și a lui toare a lui Dumnezeu, cea întru
Iisus Hristos, nădejdea credință; iar ținta poruncii
noastră, lui Timotei, adevăratu Domnului este dragostea din
lui fiu în credință: har, milă,
inimă curată, din cuget bun și
pace, de la Dumnezeu Tatăl și
de la Hristos Iisus, Domnul nos din credință nefățarnică; de la
tru. Cînd am.plecat în Macedo i
care unii, rătăcind, s-au întors
nia, te-am rugat să râm îi în I spre deșartă vorbire. Ei vor să
Efes, ca să poruncești unora să : fie învățători ai Legii, dar nu
nu învețe învățături străine, înțeleg nici cele ce spun, nici
nici să ia aminte la basme și la l
t
cele pentru care dau adeverire.
4
R Ț I 4
DOUĂZECI SI ȘASEA r»
< i
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE TIMOTEI

A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: I
(I. 8-14)
raților, noi știm că Le tată și ucigașii de mamă, pen-

gea este bună, dacă se tru omorîtorii de oameni, pen-
folosește cineva de ea tru desfrînați, pentru sodomiți,
potrivit Legii; știind pentru vînzătorii de oameni,
aceasta, că Legea nu pentru mincinoși, pentru cei
este pusă pentru cel drept, ci care jură strîinb și pentru tot
pentru cei fără de lege și nesu ce stă împotriva învățăturii să
puși, pentru necredincioși Și nătoase, după Evanghelia sla
păcătoși, pentru necuvioși și vei fericitului Dumnezeu, care
spurcați, pentru ucigașii de mi-a fost încredințată mie. Mul
Y7
194 A POST CiJ i
țumesc Celui ce m-a întărit, lui am fost miluit, căci, în necre

Hristos Iisus, Domnul nostru, dința mea, am lucrat din nești
că m-a socotit credincios și ință. Și a prisosit cu bogăție
m-a pus să-I slujesc, pe mine, harul Domnului nostru, împre
care mai înainte huleam, prigo ună cu credința și cu dragos
neam și batjocoream. Totuși tea cea întru Hristos Iisus.
c r b i
DOĂZIA'I Șl ȘASEA

(L 18-20 si
1 II, 8—151
iule Timotei, această pletituri de păr și cu aur, sau

I
poruncă îți încredin cu mărgăritare, sau cu haine

țez ție, ca, potrivit scumpe; ci precum se cuvine
proorociilor făcute unor femei care se făgăduiesc
mai înainte asupra ta, temerii de Dumnezeu, făcîn-
să te lupți lupta cea bună, după du-și lor podoabă din fapte bu
cuvîntul lor, avînd credință și ne. Femeia să învețe în tăcere,
cuget bun, pe care unii, lepă- cu toată ascultarea. Nu îngădu-
dîndu-le, au căzut din credință; iesc femeii nici să învețe pe al
dintre aceștia sînt Imeneu și tul, nici să stăpînească pe băr
Alexandru, pe care i-am dat Sa bat, ci să stea liniștită. Că Adam
tanei, ca să se învețe să nu hu
lească. Vreau, așadar, ca băr s-a zidit întîi, apoi Eva. Și nu
bații să se roage în tot locul, Adam a fost amăgit, ci femeia
ridicînd mîini curate, fără de amăgită fiind, s-a făcut călcă
mînie și fără de gîlceavă. Ase toare de p o r u n c ă. Dar se va
menea și femeile să se poarte mîntui prin naștere de fii, dacă
cu îmbrăcăminte cuviincioasă, stăruiește, cu deplină înțelep
făcîndu-și lor podoabă din sfia ciune, în credință, în iubire și
lă și din cumințenie, nu cu îm- în sfințenie.
ÎN SAPTAAAÎNA A XXV1-A DUPĂ RUSALII 195
I
joi
«•a ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂZECI ȘI ȘASEA
DlJPĂ POGORÎREA SEÎN’I UEUI Dl i I
(HI, 1 13)
iule T i m o t e i, vrednic osînda diavolului. Mai trebuie
de credință este cuvîn să aibă mărturie bună de la cei
tul : de poftește cineva dinafară, ca să nu cadă în oca
episcopie, bun lucru ră și în cursa diavolului. De a-
dorește. Se cuvine însă semenea, diaconii să fie cucer
episcopului să fie : fără de pri nici, nu îndoielnici la cuvînt,
hană, bărbat al unei femei, nebăutori de vin mult, neagoni-
treaz, întreg la minte, cucernic, sitori de c î ș t i g urît, păstrînd
primitor de străini, destoinic taina credinței întru cuget cu
să învețe pe alții, nebețiv, nede- rat. Dar și aceștia să fie mai
prins să bată, neagonisitor de întîi puși la încercare, apoi,
cîștig urît, ci blînd, pașnic, ne dacă se dovedesc fără prihană,
iubitor de argint, bun chiverni- să se diaconească. Femeile lor
sitor în casa lui, avînd copii as să fie cucernice, neclevetitoare,
cultători, întru desăvîrșită bu- cumpătate, credincioase în toa
năcuviință. Căci dacă cineva nu I
te. Diaconii să fie bărbați ai

știe să-și rînduiască a sa casă, unei femei, să-și chivernisească
cum va purta grijă de Biserica bine casele și pe copiii lor· Că
lui Dumnezeu ? Episcopul să nu cei ce slujesc bine rang bun
fie de curînd botezat, ca nu dobîndesc și mult curaj în cre
cumva trufindu-se, să cadă în dința cea în Hristos Iisus.
\ I N l< R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂZECI Șl ȘASEA
Dl TĂ POGORÎREA SEÎN I I I.I I 1)1 II
(IV, 4-8, 16)
iule Timotei, toată făp ne. Acestea toate de le vei spu
tura lui Dumnezeu ne fraților, vei fi bun slujitor al
este bună și nimic nu lui Hristos Iisus, hrănit fiind cu
este de lepădat, dacă cuvintele credinței și ale bunei
se ia cu mulțumire,
’------------------------------- ia VU. *** u A u Iii * * vzj învățături căreia ai urmat. Iar
căci se sfințește prin cuvîntul de basmele cele lumești și bă
lui Dumnezeu și prin rugăciu- bești, ferește-te și deprinde-te
xTZXXT/
& u\
196 A POST OL I; I,
cu credința cea adevărată. Căci să vină. Păzește-te pe tine în

deprinderea trupească la puțin suți și învățătura; stăruiește în
folosește, dar evlavia spre toate ea, căci făcînd aceasta și pe ti
este de folos, avînd făgăduința ne te vei mîntui și pe cei care
vieții de acum și a celei ce va te ascultă.
8 î M
ÎN SĂPTĂMÎNA A
«

(HI, 8—12)
i raților, văzînd Scriptu Legii sub blestem sînt, că scris

ra dinainte, că Dumne este: Blestemat este tot cel ce
zeu îndreptează nea- nu stăruie întru toate cele scri
i murile din credință, se în cartea Legii, ca să le facă.
dinainte a binevestit Iar cum că, prin Lege, nu se în
lui Avraam: Binecuvînta-se-vor dreptează nimeni înaintea lui
întru tine toate neamurile. i Dumnezeu, este lucru învede-
Drept aceea, cei ce sînt din cre • rat, deoarece: dreptul din cre-
dință se binecuvîntează împre i dință va fi viu. Legea însă nu
ună cu credinciosul Avraam. este din credință, dar cel ce va
Căci toți cîți sînt din faptele face acestea, va fi viu prin ele.
- . <· .
♦
A *
D
A DOUĂZECI POGOR I REA
4 Voscreasna a 4-a.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit și noi întru Tine.
Stih: Bucurați-vă, drepților; celor drepți li se cuvine laudă.

(V, 8-19) .
V
raților, ca fiii lumi cel ce dormi și te scoală din

nii să umblați, pen morți și te va lumina Hristos.
tru că roada Duhu Drept aceea, socotiți cum um-
lui este în orice bu blați, nu ca niște neînțelepți, ci
nătate, dreptate și
adevăr. încercați ce ca cei înțelepți, răscumpărînd
este bineplăcut Domnului. Și vremea, căci zilele sînt rele.
nu fiți părtași la faptele cele Pentru aceea, nu fiți fără de
sterpe ale întunericului, ci mai minte, ci înțelegeți care este vo
degrabă osîndiți-le pe față. Căci ia Domnului. Și nu vă îmbătați
cele ce se fac întru ascuns de de vin, întru care este desfrî-
ei rușine este a le și grăi. Iar nare, ci vă umpleți de Duhul.
tot ce este osîndit pe față se în Vorbiți între voi în psalmi și în
vederează prin lumină, căci tot laude și în c î n t ă r i duhovni
ce se învederează e lumină. cești, lăudînd și cîntînd Dom
Pentru aceea zice : Deșteaptă-te nului, în inimile voastre.
Aliluia, glasul 1;
Dumnezeu este Cel ce mă răzbună, Care supune popoarele sub mine.
Stih: Cel ce mîntuiești în chip minunat pe împăratul și faci milă cu David.
Wî
T
198 P O S 1’ O L IJ L
DUPĂ POGOKÎREA SFÎNTULUI OUII

(V, 1-10)
iule Timotei, pe celbă- și ziua. Iar cea care trăiește în
trîn să nu-1 înfrunți, desfătări, deși vie, este moartă.
ci să-1 îndemni ca pe Și acestea poruncește, ca să fie
un părinte ; pe cei mai fără de prihană. Dacă însă ci
tineri, ca pe frați. Pe neva nu poartă de grijă de ai
femeile bă trine îndea nă-le săi și mai ales de ai casei sale,
ca pe niște mame, pe cele tine s-a lepădat de credință și este
re ca pe surori, în toată curăția. mai rău decît un necredincios.
Pe cele văduve cinstește-le, dar Văduva care are mai puțin de
pe cele cu adevărat văduve. Da șaizeci de ani, să nu fie înscri
că vreo văduvă are copii sau să între văduve, și numai dacă
nepoți, aceștia să se învețe să a fost femeia unui singur băr
cinstească mai întîi casa lor și bat : bine cunoscută pentru
să dea răsplătire părinților, faptele ei bune, dacă adică și-a
pentru că lucrul acesta este crescut copiii, dacă a fost pri
bun și primit înaintea lui Dum mitoare de străini, dacă a spă
nezeu. Cea cu adevărat văduvă lat picioarele sfinților, dacă a
și rămasă singură are nădejdea venit în ajutorul celor strîmto-
în Dumnezeu și stăruiește în rați, dacă s-a ținut stăruitor de
cereri și în rugăciuni, noaptea tot ce este lucru bun.

(V, 11-21)
iule Timotei, de vădu dintîi. Dar în același timp se în- £
vele cele tinere te fe vață să fie leneșe, umblînd din g
rește. Căci, atunci cînd casă în casă, și nu numai lene- |
poftesc împotriva lui șe, ci și guralive și iscoditoare, p
Hristos, vor să se mă- grăind cele ce nu se cuvine. |
rite. Și își agonisesc osîndă, Drept aceea, voiesc ca văduve- $
fiindcă și-au călcat legămîntul le tinere să se mărite, să aibă |
199
copii, să-și vadă de case, și să că Scriptura zice: Să nu legi

nu dea potrivnicului nici un gura boului care treieră, și:
prilej de ocară. Căci unele s-au Vrednic este lucrătorul de pla
și abătut, ca să se ducă după ta sa. Pîră împotriva preotului
Satana. Dacă vreun credincios să nu primești, fără numai din
sau vreo credincioasă are în gura a doi sau trei martori. Pe t
casă văduve, să aibă grija lor, cei ce păcătuiesc mustră-i de

ca Biserica să nu fie împovăra față cu toți, ca și ceilalți să aibă
tă, ci să poată ajuta pe cele cu teamă. Te îndemn stăruitor îna
adevărat văduve. Preoții, care intea lui Dumnezeu și a lui Iisus
își țin bine dregătoria, să se în Hristos și a îngerilor Lui celor
vrednicească de îndoită cinste, aleși, ca să păzești acestea, fă
mai ales cei ce se ostenesc în ră a lua o hotărîre dinainte, ne-
cuvînt și în învățătură. Pentru făcînd nimic cu părtinire.
•t»
M I K R ( l· R I
ÎN SÂPTĂMÎNA A DOUĂZECI Șl ȘAPTEA
Dl PĂ POGORÎREA SEÎNTll.ll Di li

(V, 22 VI, II .
iule Timotei, nu pune, nu-i disprețuiască, sub cuvînt
prea degrabă, mîinile că sînt frați în credință; ci și
peste nimeni, nici nu mai mult să-i slujească, tocmai
te face părtaș la păca fiindcă primitorii bunei lor slu
tele altora. Păstrează- jiri sînt credincioși și iubiți.
te curat. De acum nu bea nu Acestea să-i înveți și să le po
mai apă, ci folosește-te de puțin runcești. Iar de învață cineva
vin, pentru stomacul tău și pen într-alt chip și nu se ține de cu
tru desele tale slăbiciuni. Păca vintele cele sănătoase ale Dom
tele unor oameni sînt învedera nului nostru Iisus Hristos și de
te și merg de mai înainte la ju învățătura cea bună după cre
decată, ale altora însă se arată dință, acela e un îngîmfat, care
mai pe urmă. Tot așa și faptele nu știe nimic, suferind de boa
cele bune sînt învederate, și ce la discuțiilor și certurilor de
le ce sînt astfel nu se pot ascun cuvinte, din care pornesc:
de. Cei ce se găsesc sub jugul ceartă, pizmă, defăimări, bănu
robiei, să-și socotească pe stă- ieli nedrepte, gîlcevile ne
pînii lor vrednici de toată cin curmate ale oamenilor stricați
stea, ca să nu fie hulite numele la minte și lipsiți de adevăr,
și învățătura lui Dumnezeu. Iar care socotesc că evlavia este un
cei ce au stăpîni credincioși, să mijloc de cîștig. Depărtează-te
y
4 k
'S
•3
g
200
\ P'O S T O LI J L
h/7
«
£4
\ s
de unii ca aceștia. Și într-ade- <
le care cufundă pe oameni în
văr, evlavia este mare cîștig, pierzare și în osîndă. Căci iu
dar atunci cînd se îndestulea birea de argint este rădăcina
ză cu ce are. Pentru că noi n-am tuturor răutăților și cei ce au
adus nimic în lume, tot așa pre poftit-o cu înfocare au rătăcit
i cum nici nu putem să scoatem
ceva din ea afară. Ci avînd hra
de la credință și s-au pătruns
nă și îmbrăcăminte, cu acestea cu mulțime de dureri. Dar tu,
o, omule al lui Dumnezeu, fugi
! vom fi îndestulați. Cei ce vor să
se îmbogățească, cad în ispită de acestea și urmează drepta
și în cursă și în multe pofte ne tea, evlavia, credința, dragos
bunești și vătămătoare, ca une tea, răbdarea și blîndețea.
â
3
ft
O I
g
g
ÎN SĂPTĂMÎNA A IXX'ĂZECI Șl ȘAPTEA
g Dl.'PĂ POGORÎREA SFÎNTl’l.l I DII I

4
a (VL 17—21)
4 4 ·
%
iule Timotei, celor bo- darnici, să fie cu inimă largă,

< gați în veacul de acum agonisindu-și lor bună temelie
poruncește-le să nu-și în veacul viitor, ca să dobîn-
facă închipuiri trufașe, dească viața veșnică. O, Timo-
— Ji nici să-și pună nădej tei, păzește ceea ce ți s-a încre
a dea în bogăția cea nestatorni
că, ci în Dumnezeul cel viu, Ca
dințat, depărtîndu-te de vorbi
rile deșarte și lumești și de îm
re ne dă cu belșug toate, spre potrivirile științei mincinoase,
îndulcirea noastră. Porunceș pe care unii, mărturisind-o, au
te-le să facă ce e bine, să se îna i rătăcit de la credință. Harul fie
vuțească în fapte bune, să fie cu tine! Amin.
a
3 >
r ·
g
g 4
•'
« ✓ 9 1
»
/ *
A
t
i
I 9
·»
»
s
t
> t ·
J
4 >
*
9
i ·
9
L
4 I e. • ·
«·
>
« I
9 »·
• 9 » ·*
f 9
V
»
9
. .· A t A
«
) »
(
t
9 ·* * i
<
9 ✓
> >♦
»
r
·.< · i
a 9
t
»«t 'i·
3 4 * 9 A
'f * \ . .< a
l ?
f 5 · *
9 «I
V »
4 » Jl • ·
t
* «
k
*r / <
b
»
2
'.T
DIN EPISTOLA A DOUA CĂTRE TIMOTEI

(I, 1—2, 8-10)
avei. Apostol al lui vățător al neamurilor. Din a-

Hristos Iisus, prin vo ceastă pricină și pătimesc toa
ia lui Dumnezeu, ca să te acestea, dar nu mă rușinez,
vestesc făgăduința că știu cui am crezut și sînt în
vieții care este în Hris credințat că puternic este să
tos Iisus, lui Timotei, iubitului păzească ceea ce mi-a încre
fiu : har, milă, pace de la Dum »
dințat, pînă la ziua cea mare.

nezeu Tatăl și de la Hristos Ii- Ține dreptarul învățăturilor să
sus, Domnul nostru! Nu te ru nătoase pe care le-ai auzit de
șina de mărturisirea Domnului la mine, cu credința și cu iubi
nostru, nici de mine, care sînt rea ce este în Hristos Iisus. Lu
în temniță pentru El, ci, cu pu crul cel bun ce ți s-a încredin
terea lui Dumnezeu, fii părtaș țat, păzește-1, cu ajutorul Sfîn-
cu mine necazurilor Evanghe tului Duh, Care sălășluiește în
liei. El ne-a mîntuit și ne-a che tru noi. Știi că toți cei din Asia
mat cu chemare sfîntă, nu după s-au lepădat de mine, printre
faptele noastre, ci după a Sa care Fighel și Ermoghen. Dom
hotărîre și după harul ce ne-a î nul să aibă milă de casa lui Oni-
«
fost dat în Hristos Iisus, mai sifor, căci de multe ori mi-a în
înainte de începutul veacurilor, viorat sufletul și de lanțurile
iar acum s-a dat pe față prin a- mele nu s-a rușinat, ci, venind
rătarea Mîntuitorului nostru în Roma, cu multă osîrdie m-a
Hristos Iisus, Cel ce a stricat căutat și m-a găsit. Dăruiască-i
moartea și a adus la lumină via Domnul ca în ziua cea mare să
ța și nemurirea, prin Evanghe găsească milă de la Domnul. Iar
lia Sa. Spre aceasta am fost pus cîtă slujbă mi-a făcut el în Efes,
propovăduitor și Apostol și în tu știi mai bine ca oricine.
iVy7i
4
202
3 APO STOLl L
3
3
3 S î M B Ă T Ă
3
3
3 DITA POGORÎREA SEÎNTl'IA'l DOI
3
DIN EPISTOLA A DOUA CĂTRE GALATENI

(V, 22 - VI, 2)
raților, roada Duhului nu fim iubitori de mărire de
este: dragoste, bucu șartă, întărîtîndu-ne unii pe al
rie, pace, îndelungă- ții și pizmuindu-ne între noi.
răbdare, bunătate, fa Fraților, chiar de va cădea ci-
cere de bine, credință, i neva în vreo greșeală, voi cei
blîndețe, înfrînare, curăție; | duhovnicești îndreptați-1 pe
împotriva unora ca acestea nu unul ca acesta cu duhul blîn-
este lege. Iar cei ce sînt ai lui deții, luînd seama la tine în
Hristos Iisus și-au răstignit tru suți, ca să nu cazi și tu în ispi
pul împreună cu patimile și cu tă. Purtați-vă sarcinile unii al
poftele lui. Dacă trăim cu Du tora și așa veți plini legea lui
hul, cu Duhul să și umblăm. Să Hristos.
A A\V/r
KL*
<<
a
KW
â
S
♦>)
A IMMÂZEi I SI ȘAPTEA
SI· î VI I LEI
Voscreasna a 5-a.
F <7
Domnul este tăria și lauda mea, și mi-a fost mie spre mîntuire.

(VI, 10—17)
rațiior, întăriți-vă în teți sta împotrivă în ziua cea

Domnul și întru pu rea, și, toate biruindu-Ie, să ră-
terea tăriei Lui. îm- mîneți în picioare. Stați deci
brăcați-vă cu toate tari, încingîndu-vă mijlocul
armele lui Dumne vostru cu adevărul și îmbrăcîn-
zeu, ca să puteți sta du-vă cu platoșa dreptății, și în-
împotriva uneltirilor diavolu- călțîndu-vă picioarele voastre,
lui. Căci lupta noastră nu este
împotriva trupului și a sîngelui, ca să fiți gata pentru Evanghe
ci împotriva domniilor, împo lia păcii. Peste toate, luați pa
triva stăpîniilor, împotriva stă- văza credinței, cu care veți pu
pînitorilor întunericului aces t
tea să stingeți toate săgețile ce
tui veac, împotriva duhurilor le arzătoare ale vicleanului.
răutății, răspîndite în văzdu Luați și coiful mîntuirii și sa
huri. Pentru aceea, luați toate bia Duhului, care este cuvîntul
armele lui Dumnezeu, ca să pului Dumnezeu.
Stih: Doamne, mîntuiește pe împăratul și ne auzi pe noi, în orice zi,
Te vom chema.
^4
204 APO ST O LU L
I. U N I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂZECI ȘI OPTA

(II, 20-26)
iule Timotei, într-o ca parte de întrebările nebunești

să mare nu sînt numai și neînțelepte, bine știind că
vase de aur și de ar dau prilej de ceartă. Și unui
gint, ci și de lemn și de slujitor al Domnului nu i se ca
lut; și unele sînt spre de să se certe, ci să fie blînd față
cinste, iar altele spre necinste.
de toți, destoinic să dea învă
Deci, de se va curăți cineva pe
sine de acestea, va fi vas de țătură, răbdător la necazuri, să
cinste, sfințit, de bună treabă dojenească cu blîndețe pe cei
stăpînuluî, gătit spre orice lu ce stau împotrivă, ca doar le
cru bun. Iar, de poftele tinere va da Dumnezeu pocăință spre
ților fugi și urmează dreptatea, cunoașterea adevărului, și să
credința, dragostea, pacea cu se trezească din cursa diavo
toți cei ce cheamă pe Domnul lului, de care au fost prinși,
din inimă curată. Tine-te de pentru a face voia lui.
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂZECI SI OPTA


(III, 16—IV, 4)
iule Timotei, toată Dumnezeu să fie desăvîrșit, bi

Scriptura este insufla ne pregătit pentru orice lucru
tă de Dumnezeu și de bun. In fața iui Dumnezeu și a
folos spre învățătură,
spre mustrare, spre lui Hristos Iisus, Care va să Ju
îndreptare, spre înțelepțirea dece viii și morții, la arătarea
întru dreptate, ca omul lui Lui și în împărăția Lui, te în-
ÎN SĂPTAMÎNA A XXVIII-A DUPĂ RUSALII_______________________ 205
demn stăruitor: propovăduieș- primi învățătura sănătoasă, ci,

te cuvîntul, stăruiește cu timp dornici să-și gîdile auzul, își
și fără de timp, mustră, ceartă, vor aduna învățători după pof
îndeamnă, cu toată îndelungă- tele lor, și-și vor întoarce ure
răbdarea și învățătura. Căci va chile de la adevăr și se vor aba
veni o vreme cînd nu vor mai te către basme.
M I l< R (' l R I
ÎN SĂPTAMÎNA A DOUĂZECI SI OPTA
X,
Ă
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTULUl DUH

a A SFÎNTULUl APOSTOL PAVEL, CITIRE:
a (IV, 9-22)
3 iule Timotei, silește-te li se țină în socoteală! Dar

să vii curînd la mine. Domnul mi-a stat într-ajutor și
Căci D i m a s, iubind m-a întărit, pentru ca, prin mi
veacul de acum, m-a ne, Evanghelia să fie pe deplin
lăsat și s-a dus la Te- vestită și s-o audă toate neamu
salonic; Crescent în Galatia, rile ; și m-a izbăvit din gura
Tit în Dalmația. Numai Luca leului. Domnul mă va izbăvi
este cu mine. Ia pe Mar cu și de tot lucrul rău și mă va mîn-
adu-1 cu tine, căci îmi este de tui, în împărăția Sa cea cereas
mare folos în slujire. Pe Tihic că. Lui fie slava în vecii veci
i l-am trimis la Efes. Cînd vei ve lor ! Amin. îmbrățișează pe
ni, adu-mi felonul pe care l-am Prisca și pe Acvila și casa lui
<1 lăsat în Troada, la Carp, pre Onisifor. Erast a rămas în Co
2 cum și cărțile, mai ales cele de rint ; pe Trofim l-am lăsat în
pergament. Alexandru, arăma-
rul, mi-a făcut multe rele ; Dom Milet, fiind bolnav. Silește-te să
nul să-i răsplătească după fap vii mai înainte de începutul
tele lui. Păzește-te și tu de el, iernii. Te îmbrățișează Eubul și
căci s-a împotrivit foarte mult Pudențiu și Linos și Claudia și
cuvîntărilor noastre. La î n t î i a frații toți. Domnul Iisus Hristos
mea apărare, nimeni n *a fost cu să fie cu duhul tău! Harul să
mine, ci toți m-au părăsit. Să nu fie cu voi! Amin.
.1 O I
DU 11
DIN EPISTOLA CĂTRE TIT A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(I, 5-14)
iule Tit, pentru aceasta sănătoasă și să mustre pe cei

te-am lăsat în Creta, potrivnici. Pentru că sînt mulți
ca să îndreptezi cele nesupuși, grăitori în deșert și
ce mai lipsesc și să a- înșelători, mai ales cei din tă
șezi preoți prin cetăți, ierea împrejur, cărora trebuie
precum ți-am poruncit: de este să li se închidă gura, ca unora
cineva fără de prihană, bărbat care răzvrătesc case întregi,
al unei femei, avînd fii credin învățînd, pentru cîștig urît, cele
cioși, nu sub învinuire de des- ce nu se cuvine. Unul dintre ei,
frînare sau neascultători. Căci
se cuvine episcopului să fie fă chiar un prooroc al lor, a ros
ră de prihană, ca un iconom al tit : Cretanii sînt pururea min
lui Dumnezeu, neîngîmfat, nu cinoși, fiare rele, pîntece lene
grabnic la mînie, nu dat la bău șe. Mărturia aceasta este ade
tură, pașnic, nepoftitor de cîș- vărată ; pentru care pricină,
tig urît, ci primitor de străini, mustră-i cu asprime, ca să fie
iubitor de bine, treaz la minte, sănătoși în credință, și să nu
drept, cuvios, înfrînat, ținîndu- dea ascultare basmelor iudai-
se de cuvîntul cel credincios al cești și poruncilor unor oa
învățăturii, ca destoinic să fie meni, care își întorc fața de la
și să îndemne la învățătura cea adevăr.
DIN EPISTOLA CĂTRE TIT A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:

(I, 15 — 11, 10)
iule Tit, toate sînt cu Dumnezeu, dar cu faptele lor, îl
rate pentru cei curați; tăgăduiesc, fiind urîcioși, ne
iar pentru cei întinați supuși și la orice lucru bun, ne
și necredincioși nimic trebnici. Ci tu grăiește cele ce
nu este curat, ci li s-au se cuvine învățăturii sănătoa
întinat lor și mintea și cugetul. se. Bătrînii să fie treji, cinstiți,
Ei mărturisesc că îl cunosc pe întregi la m iute, sănătoși în
rx
j Z-z \ · r^/
ÎN SAl’TAWiNA A N.WHI-A DUI’X i<l \| II 207
credință, în dragoste, în răbda bune, dovedind în învățătură

re ; de asemenea bătrînele să neschimbare, cuviință, cuvînt
aibă în înfățișarea lor sfințită sănătos și fără prihană, pentru
cuviință, să nu fie clevetitoare, ca cel potrivnic să se rușineze,
să nu fie robite de vin prea neavînd de zis nimic rău des
mult, să învețe de bine, ca să în- pre noi. Cei ce slujesc să se su
țelepțească pe cele tinere să-și pună stăpînilor lor, să le fie
iubească bărbații și copiii, și să
fie cumpătate, curate, gospodi bineplăcuți întru toate, să nu
ne, cu inimă bună, plecate băr le întoarcă vorba, să nu fure ni
baților lor, ca să nu fie defăi mic, ci să le arate desăvîrșită
mat cuvîntiil lui Dumnezeu. Po- bună credință, ca să facă de
vățuiește, de asemenea pe cei cinste întru toate învă
tineri să fie cuminți. întru toate țătura Mîntuitorului nos
arată-te pe tine pildă de fapte tru Dumnezeu.
DOHĂZIX I Șl OPTA
DUPĂ DUH
(I, 16-23)
raților, nu încetez a noi cei ce credem. Puterea a-

mulțumi pentru voi, ceasta Dumnezeu a arătat-o în
pomenindu-vă în rugă Hristos, sculîndu-L pe El din
ciunile mele, ca Dum morți și așezîndu-L de-a dreap
nezeul Domnului nos ta Sa, întru cele cerești, mai
tru Iisus Hristos, Tatăl slavei, presus decît toată domnia Și
să vă dea vouă duhul înțelep stăpînia și puterea și dregăto-
ciunii și al descoperirii, întru ria, și decît tot numele ce se
cunoașterea Lui și să vă lumi
neze ochii inimii, ca să price numește, nu numai în veacul a-
peți care este nădejdea chemă cesta, ci și în cel viitor. Și toate
rii Lui, care este bogăția slavei le-a supus sub picioarele Lui și,
moștenirii Lui, întru sfinți, și mai presus de toate, L-a dat pe
care este covîrșitoarea mărime El cap Bisericii, care este tru
a puterii Lui, după lucra pul Lui, împlinirea Celui ce pli
rea tăriei virtuții Lui, pentru nește toate întru toți.
U A
A DOUĂZECI Șl OPTA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUH
Voscreasna a 6-a. Prochimen, glasul al 3-lea :
Cîntați Dumnezeului, nostru, cîntați; cîntați împăratului nostru, cîntați.
Stih: Toate popoarele bateți din palme, strigați lui Dumnezeu cu glas de bucurie.
DIN EPISTOLA CĂTRE COLOSENI A SFÎNTULU1 APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(I, 12-18)
raților, mulțumim decît toată făptura. Pentru că

cu bucurie Tatălui într-Insul au fost făcute toate,
K*
e*
celui ce ne-a în cele din ceruri și cele de pe pă-
Kl vrednicit pe noi să inînt, cele văzute și cele nevă
luăm parte la moș zute, fie tronuri, fie domnii, fie
tenirea sfinților, în- căpetenii, fie stăpîniri. Toate
tru lumină. El ne-a scos de sub s-au făcut prin El și pentru El.
puterea întunericului și ne-a
strămutat în împărăția Fiului El este mai înainte de toate, și
iubirii Sale, întru Care avem toate într-Insul sînt așezate; și
răscumpărarea prin sîngele El este capul trupului, adică al
Lui, adică iertarea păcatelor, și Bisericii, Cel ce este începutul,
Care este chipul lui Dumnezeu întîiul-născut din morți, ca să
celui nevăzut, mai întîi născut I fie întru toate cel dintîi.
Stih: FH mie Dumnezeu apărător și loc întărit, ca să mă mîntuiești.
A
SAPTAMÎNA A XXIX-A DUPĂ RUSALII 209
L U N I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂZECI SI NOUA
DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(III, 5-11, 17-19)
raților, Moi se a fost ce, și au văzut faptele Mele,
credincios în toată ca timp de patruzeci de ani. De a-
sa Iui Dumnezeu, ca o ceea M-am mîniat pe neamul
slugă, spre mărturia acesta și am zis: Pururea ei ră
celor ce erau să fie tăcesc cu inima și căile Mele nu
descoperite în viitor, iar Hris- le-au cunoscut. Că M-am jurat
tos, ca Fiu, a fost credincios în mînia Mea: Nu vor intra în
peste casa Sa. Și casa Lui sîn- tru odihna Mea! Și împotriva
tem noi, numai dacă ținem pînă cui a ținut mînia timp de patru
Ia sfîrșit, cu neclintire, îndrăz
neala mărturisirii și lauda nă zeci de ani? Au nu împotriva
dejdii noastre. Drept aceea, celor ce au păcătuit, ale căror
precum zice Duhul Sfînt: Dacă oase au căzut în pustie ? Și cui
veți auzi astăzi glasul Lui, nu S-a jurat că nu vor intra întru
vă învîrtoșați inimile voastre, odihna Sa, decît numai celor ce
ca la răzvrătire, în ziua ispiti n-au crezut? Vedem, dar, că
rii din pustie, unde M-au ispitit n-au putut să intre, din pricina
părinții voștri, ca să Mă încer necredinței lor.
M A R Ț I
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUĂZECI Șl NOUA
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTUUUl DUH
(IV, 1-13)
I raților, să ne temem ca
I credința celor ce l-au auzit. Pe
nu cumva, cîtă vreme
I
lI
cînd noi, fiindcă am crezut, in
ni se lasă făgăduința
Ii
I
l trăm în odihnă, după cuvîntul
să intrăm în o d i h n a
k
l|
J
i
grăit: M-am jurat întru mînia
Lui, să pară că a rămas
J
Mea : Nu vor intra întru odihna
pe urmă cineva dintre voi. Pen- Mea, măcar că lucrurile erau
tru că și nouă ni s-a binevestit săvîrșite de la întemeierea lu
ca și acelora, dar cuvîntul pro- mii. Căci undeva, despre ziua a
povăduirii nu le-a fost lor de șaptea, a zis astfel: Și S-a odih
folos, întrucît nu s-a unit cu nit Dumnezeu în ziua a șaptea
4
«•a
210 APOSToLTi
de toate lucrurile Sale. Iar aici, a intrat în odihna lui Dumne

încă o dată: Nu vor intra întru zeu, s-a odihnit și el de lucru
odihna Mea! Deci, de vreme ce rile lui, precum Dumnezeu de
rămîne ca unii să intre în odih ale Sale. Să ne sîrguim, dar, ca
nă, iar aceia cărora mai dinain să intrăm în acea odihnă, ca
«•a te li s-a binevestit, pentru nesu
punerea lor, n-au intrat, Dum
nimeni să nu cadă în aceeași
pildă a neascultării, căci cuvîn-
i nezeu hotărăște din nou o zi,
astăzi, rostind prin gura lui Da-
tul lui Dumnezeu e viu și lucră
tor și mai ascuțit decît orice
«•a vid, după atîta vreme, precum
s-a zis mai sus: Dacă veți auzi
sabie cu două tăișuri, și pătrun
de pînă la despărțitura sufle
astăzi glasul Lui, nu vă învîr- tului și Duhului, dintre încheie
«•a toșați inimile voastre. Căci da
că Iosua i-ar fi dus la odihnă,
turi și măduvă, și destoinic
este să judece simțirile și cuge
W Dumnezeu n-ar mai fi vorbit,
după acestea, de altă zi de o-
tările inimii, și nu este nici o
făptură ascunsă înaintea Lui, ci
dihnă. Drept aceea, s-a lăsat toate sînt goale și descoperite,
altă sărbătoare de odihnă po pentru ochii Celui în fața Că
I porului lui Dumnezeu. Că cine ruia vom da seamă.
8 M I E R (' r R I
ÎN SĂPTAMÎNA A DOl’ĂZLC! ȘI
«•«•aa DUPĂ POGORÎRKA SF’ÎNTl l.l 1
I»a (V, 11-VI, 8)
raților, despre Melchi este prunc. Iar hrana tare este

sedec avem mult de pentru cei desăvîrșiți care au,
I vorbit și lucruri grele prin obișnuiță, simțurile învă
«•«<aa de lămurit, de vreme
ce v-ați făcut neputin
cioși la pricepere. Căci voi, care
țate să deosebească binele și
răul. De aceea, lăsînd începutu
rile cuvîntului despre Hristos,
de multă vreme s-ar fi cuvenit să ne ridicăm spre cele desăvîr-
să fiți învățători, aveți iarăși șite, tară să mai punem din nou
trebuință ca cineva să vă înve temelia învățăturii despre po
țe cele dintîi începuturi ale cu căința de faptele moarte, și
I vintelor lui Dumnezeu și ați
ajuns să aveți nevoie nu de
despre credința în Dumnezeu,
a învățăturii despre botez, a
io hrană vîrtoasă, ci de lapte.
Pentru că oricine se hrănește
punerii mîinilor, a învierii mor-
ților și a judecății veșnice. Și
I cu lapte este nepriceput în cu-
vîntul dreptății, în vreme ce
aceasta o vom face de va voi
Dumnezeu. Căci pentru cei ce
I
211
s-au luminat odată și au gustat ră. Țarina, cînd soarbe ploaia

darul cel ceresc și părtași s-au ce se pogoară adeseori asupra
făcut Duhului Sfînt, și au gustat ei și rodește iarba folositoare
cuvîntul cel bun al lui Dumne celor pentru care a fost mun
zeu și puterile veacului viitor, cită, primește binecuvîntare de
este cu neputință, dacă au că la Dumnezeu. Dar dacă aduce
zut, să se înnoiască iarăși spre spini și pălămidă, se face ne
pocăință, fiindcă ei răstignesc trebnică și blestemul îi stă a-
loruși, a doua oară, pe Fiul lui proape, iar la urmă focul o
Dumnezeu și-L fac de batjocu așteaptă.
1)01 ĂZIX I Șl
Dl TĂ POGORÎRKA SKÎNTITI I
(VII, 1—6)
r aț i 1 o r, Melchisedec, lui lui Dumnezeu, el rămîne

regele Sal emu lui, preot pururea. Vedeți, dar, cît
preotul Dumnezeului de mare e acesta, căruia chiar
Celui preaînalt, cel ce patriarhul Avraam i-a dat ze
ia întîmpinat pe A- ciuială din prada de război. Cei
vraam, care se întorcea de la din fiii lui Levi, care primesc
înfrîngerea regilor, și l-a bine- preoția, au poruncă după Lege,
cuvîntat; căruia Avraam i-a ca să ia zeciuială de la popor,
dat zeciuială din toate, se tîl-
cuiește mai întîi: rege al drep adică de la frații lor, măcar că
tății, apoi el este rege al Sale- și aceștia au ieșit din coapsele
mului, adică împărat al păcii. lui Avraam. Iar Melchisedec,
Fără tată, fără mamă, fără spi care nu-și trage neamul din ei,
ță de neam, neavînd nici înce a luat zeciuială de la Avraam
put al zilelor, nici sfîrșit al vie și pe Avraam, cel ce avea făgă
ții, ci făcut fiind asemenea Fiu duințele, l-a binecuvîntat.
Trs A Â
V I N E R I
(VII, 18—25)
raților, porunca dată în veac, după rînduiala lui Mel
întîi se desființează, chisedec. Cu aceasta, Iisus S-a
pentru neputința și ne- făcut chezașul unui mai bun
folosul ei; căci Legea testament. Apoi acolo s-a ridi
n-a desăvîrșit nimic, ci cat un șir de preoți, fiindcă
ea este aducerea unei mai bune
V-/ ·
moartea îi împiedica să dăinu

nădejdi, prin care ne apropiem iască. Aci însă Iisus, prin aceea
de Dumnezeu. Ci încă a fost la că rămîne în veac, are preoție
mijloc și un jurămînt, căci pe care nu mai trece la altul. Pen
cînd aceia s-au făcut preoți tru aceasta și poate să mîntu-
fără de jurămînt, acesta s-a iască desăvîrșit pe cei ce se a-
făcut cu jurămîntul Celui ce i-a 4I
propie, printr-însul, de Dumne
grăit: Juratu-s-a Domnul și zeu, căci pururea e viu ca să
nu-i va părea rău : Tu ești preot mijlocească pentru ei.
S î M B A T A
(II, 11-13)
r a ț i 1 o r, aduceți-vă a- tățenia lui Israel și străini de
minte că odinioară, voi așezămintele făgăduinței, lip
păgînii cu trupul, nu siți de nădejde și fără de Dum
miți n e tă i e r e împre nezeu, în lume. Acum însă fiind
jur, de către cei numiți în Hristos Iisus, voi care altă
tăiere împrejur, făcută de mînă dată erați departe, aproape
în trup, erați, în vremea aceea, v-ați făcut, prin sîngele lui
fără de Hristos, osebiți de ce- Hristos.
—+
D U VI IN I
DOUĂZECI SI NOUA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUH
mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut.
Stih: Binecuvîntează, suflete al meu, pe Domnul. Doamne, Dumnezeul meu,
măiitu-Te-ai foarte.
(in, 4—11)
4
raților, cînd se va trăiați în ele. Acum deci lepă-

arăta Hristos, viața dați și voi toate acestea: mînia,
voastră, atunci și iuțimea, răutatea, defăimarea,
voi, împreună cu El, cu vin tul de rușine din gura
vă veți arăta întru voastră. Nu vă mințiți unul pe
mărire. Drept ace- altul, fiindcă v-ați dezbrăcat de
ea, omorîți mădularele voastre, I
omul cel vechi, dimpreună cu
ale omului pămîntesc : desfrîul, t faptele lui, și v-ați îmbrăcat în
necurăția, patima, pofta cea rea cel nouă, care se înnoiește, spre
și lăcomia, care este o închina deplină cunoștință, după chipul
re la idoli. Pentru unele ca a- Celui ce l-a zidit. Aici nu mai
cestea se pornește mînia Iui este elin și iudeu, tăiere împre
Dumnezeu peste fiii neascultă jur și ne tăiere împrejur, bar
rii. In asemenea păcate ați um bar, scit, rob sau liber, ci toate
blat și voi odinioară, pe cînd și întru toți este Hristos.
Aliluia, glasul al 4-lea
Propășește și împărățește, pentru adevăr, blîndețe și dreptate.
Stih: Iubit-ai dreptatea și ai urît fărădelegea
* * * *· vî'î
A î
214 A PO STOLU L
·«

(VIII, 7—13)
raților, dacă cel dintîi Iui Israel, după acele zile, zice
așezămînt era fără de Domnul: Pune-voi legile Mele
prihană, nu se mai în cugetul lor și în inima lor le
căuta loc pentru al voi scrie, și voi fi Dumnezeul
doilea; ci Dumnezeu, lor și ei vor fi poporul Meu. Și
mustrîndu-i, le zice: Iată vin nu va mai învăța fiecare pe ve
zile, zice Domnul, cînd voi face cinul său și fiecare pe fratele
cu casa lui Israel și cu casa lui său, zicînd: Cunoaște pe Dom
Iuda, testament nou, nu ca tes nul ! căci toți Mă vor cunoaște,
tamentul pe care l-am făcut cu de Ia cel mai mic pînă la cel mai
părinții lor, în ziua cînd i-am mare al lor; căci voi fi milostiv
apucat de mînă ca să-i scot din cu nedreptățile lor și păcatele
pămîntul Egiptului; căci ei n-au lor nu le voi mai pomeni. Și, zi
stăruit în testamentul Meu, de cînd un nou testament, Domnul
aceea și Eu i-am părăsit, zice a învechit pe cel dintîi. Iar ce se
Domnul. Că acesta e testamen învechește și îmbătrînește a-
tul pe care îl voi întocmi casei proape este de pieire.
M A R T I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECEA IM'PA POGORÎREA
SI-'ÎN riH.IT] 1)111
DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI A SFÎNTULUI APOSTOL PA VEL, CITIRE:
(IX, 8—23)
raților, prin aceasta, torului. Acestea sînt numai le
Duhul Sfînt ne lămu giuiri pămîntești: despre mîn-
rește că drumul către t
cări, despre băuturi, despre fe
Sfînta Sfintelor nu era lurite spălări, și sînt puse pînă
să fie arătat, cîtă vre la vremea îndreptării. Iar Hris-
me cortul întîi mai sta în pi tos, venind Arhiereu al bunătă
cioare, ca unul care era o pil ților celor viitoare, a trecut
dă pentru timpul de față și în prin cortul cel mai mare și mai
semna că darurile și jertfele ce desăvîrșit, nu făcut de mînă, a-
se aduceau n-aveau putere să dică nu din zidirea aceasta; El
desăvîrșească cugetul închină- a intrat o singură dată, în Sfîn-
>
SĂI’TA.WÎNA A XXIX-A DUP\ \l li 215
ta Sfintelor, nu cu sînge de țapi Testamentul ajunge temeinic

și de viței, ci cu însuși sîngele după moarte, fiindcă nu are
Său, și a dobîndit o veșnică răs nici o putere, cîtă vreme trăieș
cumpărare. Căci dacă sîngele te cel ce l-a făcut. De aceea, nici
țapilor și al taurilor și cenușa întîiul testament n-a fost în
junincii stropind pe cei spur cheiat fără sînge. Intr-adevăr,
cați, îi sfințește spre curăția Moise, după ce a rostit, față cu
trupului, cu cît mai mult sînge tot poporul, toate poruncile din
le lui Hristos, Care, prin Duhul Lege, luînd sîngele cel de viței
cel veșnic, S-a adus lui Dumne și de țapi, cu apă și cu lînă ro
zeu pe Sine jertfă fără de pri șie și cu isop, a stropit și cartea
hană, va curăți cugetul vostru și pe tot poporul, și a zis: Aces
de faptele cele moarte, ca să ta este sîngele testamentului pe
slujiți Dumnezeului celui viu? care l-a poruncit vouă Dumne
Și pentru aceasta El este Mij zeu. Și a stropit, la fel, cu sîn
locitorul unui nou testament, ge, cortul și toate vasele pentru
ca, prin moartea care s-a făcut slujba dumnezeiască. După
spre răscumpărarea greșelilor Lege, aproape toate se curățesc
de sub întîiul testament, cei cu sînge și fără vărsare de sîn
chemați să ia făgăduința moș ge nu se dă iertare. Trebuie,
tenirii veșnice. Căci acolo unde dar, ca chipurile celor din ce
este testament, trebuie neapă ruri să se curățească prin aces
rat să fie vorba despre moar tea, iar cele cerești înseși, cu
tea celui ce a făcut testamentul. mai bune jertfe decît acestea.
SÂNTULUI Dl II
(X, 1-18)
raților, Legea, avînd lor ? Dar prin ele, în fiecare an,
umbra bunătăților vii se face amintirea păcatelor. Că
toare, iar nu însuși este cu neputință ca sîngele de
chipul lucrurilor, nu tauri și de țapi să înlăture pă
poate niciodată, cu a catele. Drept aceea, intrînd în
celeași jertfe, aduse neîncetat lume, zice : Jertfă și prinos n-ai
în fiecare an, să facă desăvîr voit, dar mi-ai întocmit un trup.
șiți pe cei ce se apropie. Altfel, Arderi de tot și jertfe pentru
n-ar fi încetat, oare, jertfele a păcat nu ai binevoit; atunci am
duse, dacă cei ce le săvîrșesc, zis: Iată vin! în sulul cărții
fiind odată curățiți, n-ar mai scris este pentru mine, ca să fac
avea nici o conștiință a păcate voia Ta, Dumnezeule. Z i c î n d
▲
216 APOSTOLUL
mai sus că: jertfă și prinoase la dreapta lui Dumnezeu, și aș

și arderile de tot și jertfele pen teaptă pînă ce vrăjmașii Lui vor
tru păcat n-ai voit, nici nu Ți-au fi puși așternut picioarelor
plăcut, și acestea se aduc după Lui. Căci, printr-o singură jertfă
Lege, adaugă după aceea: Iată adusă, a adus la veșnică desă
vin ca să fac voia Ta, Dumne vârșire pe cei ce se sfințesc ; dar
zeule. Desființează deci rostul și Duhul cel Sfînt ne mărturi
întîi ca să statornicească rostul sește aceasta, fiindcă după ce
al doilea. Și întru această voin
ță sîntem sfințiți, prin jertfa a zis: Acesta este testamentul
trupului lui Iisus Hristos, odată pe care îl voi întocmi cu ei, du
pentru totdeauna. Intr-adevăr, pă acele zile, zice Domnul: Da-
pe cînd orice preot stă și slu voi legile Mele în inimile lor și
jește în fiecare zi și aceleași le voi scrie în cugetele lor, apoi
jertfe aduce de multe ori, ca adaugă: Iar păcatele lor și fă
unele care niciodată nu pot să rădelegile lor nu le voi mai po
înlăture păcatele, Acesta însă meni. Unde este, dar, iertarea
aducînd o singură jertfă pentru acestora, nu mai este jertfă
păcate, a șezut în vecii vecilor pentru păcate.
J o I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECEA
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTULU1 DUH
(X, 35—XI, 7)
raților, nu lepădați, celor nădăjduite, dovedirea lu
dar, încrederea voas crurilor celor nevăzute. Prin ea,
tră, care are mare răs cei din vechime au dat buna lor
plătire. Căci aveți tre mărturie. Prin credință price
buință de răbdare, ca, pem că s-au întemeiat veacuri
după ce ați făcut voia lui Dum le cu cuvîntul lui Dumnezeu, de
nezeu, să puteți dobîndi ce v-a s-au făcut din nimic cele ce se
fost făgăduit. Căci mai este pu văd. Prin credință, Abel a adus
țin timp, prea puțin, și Cel ce e lui Dumnezeu mai bună jertfă
să vină, va veni și nu va întîr- decît Cain, pentru care a luat
zia; iar dreptul din credință va mărturie că este drept, mărtu
fi viu; și de se va îndoi cineva, risind Dumnezeu despre daru
nu va binevoi sufletul Meu întru rile lui; și prin credință grăieș
dînsul. Noi nu sîntem fiii îndo te și azi, măcar că a murit. Prin
ielii ca să pierim, ci fiii credin credință, Enoh a fost luat de pe
ței ca să ne cîștigăm sufletul. pămînt ca să nu vadă moartea,
Iar credința este adeverirea
»
și nu s-a mai aflat, pentru că
/
'4
X '
·* I -
* TA
h 217
& Dumnezeu îl strămutase, ci mai caută. Prin credință, luînd Noe

<♦>>
înainte ca să-l strămute, el a înștiințare de la D u m n e z e u
<♦>
avut mărturie că a bineplăcut despre cele ce nu se vedeau în
lui Dumnezeu. Fără credință,
dar, nu este cu putință să fim că, a gătit, cu bună cucernicie,
plăcuți lui Dumnezeu, căci cine o corabie spre mîntuirea casei
se apropie de Dumnezeu trebu sale; prin credință el a osîndit
& ie să creadă că El este și că se
face răsplăititor celor care îl
lumea și îndreptării celei din
credință s-a făcut moștenitor.
îi V I N li R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECEA DUPĂ POGORÎREA
$
9 cx
SFÎNTUEUI DUH
s+S

$
<4 o
(XL 8-16)
i raților, prin credință,

Avraam, c î n d a fost
singur om, și acela ca și mort,
s-au născut atîția urmași, mulți
chemat, a ascultat de ca stelele cerului și ca nisipul
(?) a ieșit la locul pe care cel fără de număr de pe țărmul
(?) era să-1 ia spre moște mării. Toți aceștia au murit în
$ nire și a ieșit, neștiind unde
merge. Prin credință, a sălășlu
tru credință, fără să apuce fă
găduințele, ci văzîndu^le de de
i it vremelnic în pămîntul făgă
duinței, ca într-un pămînt stră
parte și iubindu-le cu dor și
mărturisind că pe pămînt ei
$ in, locuind în corturi cu Isaac
și cu Iacov, cei dimpreună moș
sînt străini și călători. Iar cei
ce grăiesc unele ca acestea a-
I tenitori ai aceleiași făgăduințe,
căci aștepta cetatea cu temelii
rată că ei își caută lor patrie,
într-adevăr, dacă ar fi avut în
puternice, al cărei meșter și lu minte pe aceea din care ieșise
crător este Dumnezeu. Prin ră, aveau vreme să se întoarcă.
s credință, însăși Sara a primit Dar acum ei doresc una mai bu
putere să zămislească fiu, mă nă, adică pe cea cerească. Pen
car că trecuse de vîrsta cuve tru aceea Dumnezeu nu se ru
nită, pentru că l-a socotit vred șinează de ei, ca să Se numeas
nic de credință pe Cel ce făgă că Dumnezeul lor, căci le-a gă
I duise. Pentru aceea, dintr-un tit lor cetate.
$ 5; ·
za·
'♦>)
*
TI
218 A P O S T O L U L_______________________________________________ _______
'■■ \ n > ·< ■ ' ’’■

*'â·J>
. ; S î. MB ĂTĂ;?:..................
* * f · r > A . « / *· ‘
« f * · ·♦ «t - ·. .· ~¥ XJ * + Sm *I
* t - :5 : • i * 4
...;ÎN SĂPTĂfVÎtfÎAA TREÎZECEA DUPX;POGQrIrEA^

m’ · ' r ’ - j. - 'F r ; . w 9. ’
4
5. f , «
9t» 4
,· : SFÎNTULUÎ DUH- ' *

/
«
. *1
?’· % · *
T · '
?»
4
9 7
<
> «i< . 4
♦ s ' 1 >
» — <· ?
f
»
t 4
1 44
I 4
»
.· • '4 A* * «·. A
* .· V
.·
*· K
♦
t I ·
» · · 4 < ♦ț «.> r ♦ ♦ ·>
I * /
: a .· .i «4
-- • · · 4
DIN EPISTOLA CĂTRE EFESENI A SFÎNTULUÎ APOSTOL PA VEL,' CITIRE:

:J ·■ ■ . .·■ ; > : -, ■ ’··■ ■’ < :.1 - • w·
*
; ·· ' *
' .. .(V, 1-8)'
n /« *
/·»
·♦ k ‘ l , 4 ' 'j ·■, > A,’ ' *
raților, fiți următori luiA ț ■.

"1 Ș t^·", l·
aceasta s-0· știți. bine că nici
Dumnezeu, ca niște fii desfrînat, sau necurat, sau la
iubiți, și umblați întru com, care este un închinător la
iubire, precum și Hris- idoli, nu are moștenire în îm
tos ne-a iubit pe noi și I
j
părăția lui Hristos și a lui Dum
S-a dat pe Sine pentru noi, pri nezeu. Nimeni să nu vă amă
nos și jertfă lui Dumnezeu, în gească cu cuvinte deșarte, căci
tru miros cu bună mireasmă.
Iar desfrînarea și orice necu-
I
i ·*
pentru acestea vine mînia lui
răție și lăcomia, nici să se po Dumnezeu peste fiii neascul
menească între voi, precum se tării. Deci să nu vă faceți păr
cuvine sfinților; nici vorbe de tași cu $i. Altădată erați întune
rușine, nici vorbe nebunești, ric, iar acum sînteți lumină în
nici glume care nu se cuvin, ci tru Domnul; umblați ca fii ai
mai degrabă mulțumire. Căci luminii ’.
r·.
t ·
·**
f *
/ » l
·«
4 1 . f .
/· »
<·
•
4·.
t
4 «
e
i
4
t *
9
%
i *
e
4 1 t V
4
«
/
)4 •f
l
▼zZXAT
C\V7
«a
««
«a · 7
kl>)
w
KJl
K4
Kf
K4
kf
M 1 N I c
A TREIZECEA DUPĂ POGORÎREA SFÎNTULUI
Voscreasna a 8-a. Prochimen, glasul al 5-lea.
Tu, Doamne, ne vei păzi și ne vei feri de neamul acesta, în veac.
Stih: Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este numele Tău
în tot pămîntul.

(in, 12-16)
*
I
raților, îmbrăcați- este legătura desăvîrșirii. Și

vă dar, ca aleși ai lui pacea lui Hristos, întru care ați
M/7 Dumnezeu, sfinți și fost chemați, ca să fiți un sin-
<<♦>!
preaiubiți, cu mi gur trup, să stăpînească în ini
lostivirile îndurării, mile voastre; și să fiți mulțu
cu b u n ă t a t e, cu mitori. Cuvîntul iui Hristos să
M/)
smerenie, cu blîndețe, cu înde locuiască întru voi cu bogăție,
0» lungă răbdare, îngăduindu-vă
unul pe altul și iertînd unul al învățați-vă și povățuiți-vă între
>X« tuia, dacă are cineva vreo plîn- voi, cu toată înțelepciunea. Cîn-
gere împotriva cuiva; precum tați în inimile voastre lui Dum
și Hristos a iertat vouă, așa și nezeu, mulțumindu-I, în psalmi,
voi. Iar peste toate acestea, îm- în laude și în c i h t ă r i du
$5 brăcați-vă întru dragoste, care hovnicești. 4 >

Să Milele Tale, Doamne, în veac le voi cînta.
V ▼/4 7
Stih: Că ai zis: în veac mila se va zidi; în ceruri se va întări adevărul Tău.
Î
rin
r 1'f‘VL·» Jj \ FZfS^ i
220 ÎN SĂPTAMÎNA A XXXI-A DUPĂ RUSALII
L U N I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI UNA
I
(XI, 17—31)
raților, prin credință, Moise, cînd s-a făcut mare, s-a
Avraam, cînd a fost lepădat a se numi fiu al fetei
încercat, a adus pe lui Faraon, ci a ales mai bine
Isaac. Cel ce primise să pătimească cu poporul lui
făgăduințele aducea Dumnezeu, decît să aibă desfă i
jertfă pe fiul său unul-născut, tarea păcatului cea trecătoare,
©
căci către el grăise Dumnezeu:
întru Isaac se va socoti sămîn-
socotind că batjocorirea pen
tru Hristos este mai mare bogă i
ța ta. Ci Avraam a socotit că ție decît comorile Egiptului, fi
Dumnezeu este puternic să-1 indcă se uita la răsplătire. Prin
în vieze și din morți; drept ace credință, a părăsit Egiptul, fără
ea l-a dobîndit înapoi ca un fel să se teamă de urgia regelui,
de pildă a învierii lui. Prin cre căci a rămas neclintit, ca unul
dința despre cele viitoare, a care a văzut pe nevăzutul îm
binecuvîntat Isaac pe Iacov și părat. Prin credință, a rînduit
pe Esau. Prin credință, Iacov, Paștile și stropirea cu sînge, ca
cînd a fost să moară, a binecu îngerul nimicitor să nu se atin
vîntat pe fiecare dintre fiii lui gă de întîii lor născuți. Prin
Iosif și s-a închinat, rezemîn- credință, au trecut israeliții
du-se pe vîrful toiagului său. Marea Roșie, ca pe uscat, pe
Prin credință, Iosif, la sfîrșitul cînd egiptenii, încercînd și ei
vieții, a pomenit despre ieșirea s-o treacă, s-au înecat. Prin
fiilor lui Israel și a dat porunci credință, zidurile Ierihonului
cu privire la oasele sale. Prin au căzut, după ce au fost în
&
credință, cînd s-a născut Moi conjurate șapte zile. Prin cre
se, a fost ascuns de părinții lui
trei luni, căci l-au văzut prunc
dință, Rahav, desfrînata, n-a
pierit împreună cu cei neascul
g
frumos și nu s-au temut de po tători, fiindcă primise cu pace
runca regelui. Prin credință, iscoadele. <♦ *7
C'S
s
FIJ5
»
1\ X'vZAW yA\w
£‘3
ÎN SAPTAMÎNA A XXXI-A DUPĂ RUSALII

221
gâ
I
M A R T I
ga
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI Șl ă
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTUELl
I
i
(XII, 25-29)
raților, luați seama să nu numai pămîntul ci și cerul,
nu nesocotiți pe Cel ce J
iar prin aceea că zice «încă o I
vorbește. Căci dacă a- dată», arată schimbarea celor
ceia n-au scăpat de pe clătinate, ca a unor lucruri fă
deapsă, nevoind să as
culte pe cel ce le grăia pe pă-
cute, ca să rămînă cele neclin
tite. Drept aceea, fiindcă pri
8
mînt, cu atît mai vîrtos noi, în- mim o împărăție neclintită, să
depărtîndu-ne de C e 1 ce ne fim mulțumitori, și așa să-i a-
grăiește din ceruri. Glasul Lui, ducem lui Dumnezeu închinare
odinioară, a cutremurat pămîn
tul, iar acum a făgăduit, ros
plăcută, cu bună cucernicie și
cu sfială. Căci Dumnezeul nos
g
tind : încă o dată clătina-voi tru este și foc mistuitor. «a
ga
ga
ga
►x«
țs ♦ ?<
ga
ga
ga
ga
8
g
7FTY
■L/k
......... *........... ..........

·♦·_ ····♦♦··♦·
•*
< ·4·
·♦·· · · ···«»··♦·
4.4 · ♦ ······«··»
*
*
•-•••y···:
·····/.·/····.·.·
••♦•••••SV··/··♦%·.·.% * * * · 4 ·• ·♦■·»44· 4 · · ·♦····*·· ·4β»
··.·
*.χ··
·..................... ·β«.
.··-···
***
*······»·
* •· 4···.· · » »
» · » ·· · ·«
4 4«·«··«
4····4«4·β
·* • .· · ■_· · · · · 4 · · 4 · ·
0 · « » · · » · «.
«« ··«·««
······«·
·*•4···«·«
444··· « » ■.«*·?.<··♦····*······
. ·'···'
·#··■»··
·· ♦ · 4 · ·
*
·· •
·. · · · • ’ ••••«•4«4
*
k ' · · · 4 · 4 · 4 · .»· · ·*
*
»■ »·>··
«· ··· » · « .··«··· · · ·»· ·
•···
«•••«««a
*
·«···«· •*········
· ··.··· *
·•••44
*
••444·····
444
».·
*
··
·♦·
······<
·#·♦···» ♦ · ·«··
. *‘ - · 4 * ♦ ·♦
·.· 4 · 4 · ··.
■···
«»·««.·.«
** * ·4·■»·
* 4 ·
---« .·£»«»4··4 <♦ ·
•AV.VAW··
·······«
4 · · · · 4 .·.·_♦.
4·····«».». - *
· · «···
• · · 4♦· · 4· · ·♦ · 4 »·4 4 4··
«»«
** · ·«·*···»
••••4·►_··♦.♦
4····4··4« • · · · ·· ····
*
··♦ · · · · · · 44 * 4··4 ♦ · · » > 4*
«•• ··.
*
«·« ♦ · · ♦ 4 »
-*
4 4 wv<l
4 4 · ···«.»« ν.ν.ΨΚ·
■■■ί
•«•♦4··.
*·»♦ ·4··«··4·4 -»«'··«
.·λ·λ·λ
4 · »44»444β·
4444444444· · 4 · 4 · 4 4 ·4 9 ·ι4· • ?**··♦%·
»
» - » · · ν·νζ?·ν
« » «
.<44
*
44.·
•.· 444···4* ·4
44··44·····«·
« ·
··· ■ ♦ 4 · • « ·· A·4AVAVAV,·
4*. λ
< ·»·.· 4· . ν·χ·χ.χ

*··
·.*_· · 4 ♦ · 4.·-*-·.*·.♦ · «.····
»»χ
*
χ·χ·ν<·· ·ν ·· .· ·· ······· .·.
· · ·ν.ν ·
··♦···· ♦ · ♦ 4 4 ·
•.•.♦.•-4.4 4 · ·.· 4·Α44···4· · · · 4 « ..»· 4 · *
· »···· «« .*4
*
*···4··4·· ··· ·
* 4·4·»··4 4 * 44
*
.·♦.··.·♦· · · · · · 4,4 · · · · 4 ··· ····.·
* ·*
*4<
·ν^>··>·%·
···/··»····ν?
Ϊ
>%·<%<<%····
*.· 44·4·4·4·4··4·· 4<*·· ·4Λ44·*4 44*4 4 4 ■ 4 ■ 4·*4
<··444·4·44444
•♦•444Φ444··· » ·· «4· * ·4·4 4 ·*··<
* 4 4 4 4 Λ ·4·4·4>4·4 · 4 · ♦ 4 4 4 4 · 4 a 4 4 4
*.· -
,
* .·.· ·.· ·4···4·4·· 444444···4 4 4 4*« 4· · 4· .·4·.*·Λ*· 444 4 » «’
4 4 « 4 4 4 4 4 4 · ·4«4444444444 · ·4· 4 •·’•••S
•4·4···444
44·4·44·4·4··4·4·4····44 ·"· · ·
• ♦ ♦ ·_·_4 4 4.· ·4······· 4 · 4 · ··’· ·44 · ·4· ·4<·4 ·* 4 ·*4 * 4*· 4·*· ·<· ·*·**· 4*«· -4
» ·
* »λ
*· 4·4.·.
•·. *
·♦»·.· 4 4.4 · 44444444
·.·.· · · 4 4 · φ · 4·>44··
·-·.■··<44·44·4444·
4·
444 4 ·4· · · 4·4*4 ·4 · ·
• ♦ 4 ··_·.·.· »_·.>.·
44·4
·*·%«
·»Χ*Χ*Χ*Χ·' ·ζ* ·’·*·*·*··4*4*·*♦’·*4*4*·’♦*·*4*·*♦*··4* »*4*4*·*·
■■■wr
·.♦ · 4 < · · « 4 4 4 · · ·*< 4 4 4* 4 4 ·*4 4*·
• <·· *.·· ·.·
···♦_· •••·4444··4·4· 4 ♦4 »44·4·»♦ 4* 44 · 4·4
♦ ·«« •·44··444··444
4 · · ·.· ·♦···· · · · 4 · · « ···<····««··
• ·* ♦
·*·· ' ·····«········
······
«.· · 4 4 ♦ · · · ♦ * · «········
»•4••<•«44····· ·· ·* ««······
*
••••4ν«4·· ·· · 4 ·
••••••4··β'····4· · · 4 ··4 ··4 ■ 4···»·· *·4 · 4· 44 · ■
44
•· ·· · -····· ····»· 4 4
♦ ·.· 4 ·44· ·· · . «··
· ··»·····«4······<·4·
·.*•Φ·······
«*
* ···4«4··«·4·44 4 « ·· 4 4 ··« 4 · 44 · I
···#· « · « · ♦*«%·*··* «iSVAM ♦ ·.· 4 · 4 · ······*··<· ·····
***
*·4
*
4* 4·« · * 4 4 ♦ 4 4 4 4· <4·4 · ··· 4>44 44· 4«·· ·. ♦
«•44
·4·4········4
· 4··44
*
44444···
·•·•·4·4<····
44
*
• ·4···4«·4······ ·4··4«4·β ·4 · ··· ·4· ·4··4·4 44
■ ·
«4····4····4·44··4·4··
« · ··<···· ·4··44·4·· *
·44
♦ 4···4···4·«···«444·4·
•••••••••«••••444
*
•• ·»·4····4Ι·······4·4
•••
« *· 4 4 ·.· · Ι·····
•4·44·4··4·
·•••4······«»·44·4·444·
*•4·4···
'••·4····4·4·4
44···444·44···
*
»······· '•■•<444·
*
· ·
·«.
*
»··
·
4···»··4 «·4·4··4··4·
·444········4···44····
*4······
4
*··44·········4·4·4·« ··· ' ······ ·
*··4<·4······444·4···
• 4» *
··
« •* 4 · · ·4····
4*4·· r····«····»·· * ···«··♦·♦·
•••·4·4
····4·4·4·4
• «44 •* · ··
*
·
*4····4»« ·4 ·♦·
44«444············»·
* 4
*·<
»·4
· ·«·4
**4** 4• ···0····4··44··4·«
·
* ···44···4
*
· * *« · · 94 99499 4 · · « 4 4 · · > 4 4444
:······«» *
4·4·····4>·4'
4444··
:·:·:·.............. .v.·.·.·.· • »4· 44 44· · ·4··
• ··»· »4···» * 4
··4·44··4··4·
··4··
•·:«··:·.·
44······« «<·4< *
··» *
········
· ····
·
«··4··········
· ·
4 4 4 »····
»···4··«4
········ •·4·» ·••»444·4··
«4<
*
**
·> *
•••«•••••••4»4444· ··
4···· «·
4 ••••4··
•••••««•••t •*· ·444····4·4···44·4·
···4·
4···4«·
·
•········♦♦ » 4 ·4· «4444·
»·······<·' *
» · •·4··4
··4«· 44444···
4 4 ··· 4 ·
•4• «••••·· » * 4·«4·4···4444 »· ·4·4·4«·4··44··44···
* 4·
•4·4·44···4·«
*
· *
····
· ·♦· · ······
••* ·•«•A·»·
4·*
4··^··· 4•4· 944449944 9 4·44···4····«·4··4
4•*
* <•••44····· »♦····
····44·
»·4·4···4·
·•·····
*
« · *··4 4*4 4 « » · < 4 ·4·
44···Ρ4····
·4···4444···4·····
*4·
····
* *
··4··44··44··4··«
··«·«·
4·4·4··4·
·9·
<·♦
* ···*·4·44
*····· a •4a····4· · · 4·4······4···4<·
«
··
* ·«
* ···44·4··
4····
* ·ν··4·4β····
•••4···«494· ·44·4· · · ’ 44·4 *·>4···4··4····
• ••4444··4·4·
*
44····44··44··
·
••·» 4« 44 « · 4
**4 4 4 4 · ♦ ♦♦·· · 4 «
«•·4···4·4··
•·· 4· • • 4444
·····» 44 ·♦····
•4• ·4··44 · 4· 4 ·· « *
4·4·4·
•··········♦··
··« ····
••4 ·· β · « ·••Ι···
* *
•|»···«4·4
·44······4·
*«••>·4
• *
· · ·44
4
•4·44>·4·· 4 4 · · · · 4 · » .-
•**
· a*
»4······< Σ’-.
4«4·4···4· ·μ λ*
»·····444·
····»♦··· ·.·.·♦ ******
■*.
•44······
• ·»·4·44 * * * **
• ····♦·····♦ 4* 4*· β" 4• »··»··<· 4 · · · *** ·
*
*···
B **
*
··
· 4 4 4 · ·♦· ···< 4*
••44·4···4··4··
* · 4*·« · · *· κ
4 · ·*.· ·.·
·«·.♦ ·44·
*
4·4· 4* ·*4*· 4* -•-♦***·Α*-*Α* 444····
♦ ··· ·4··«444
• · 4 · · ·.·4·44·«4·4
*-·-· -*·-·**♦-
♦-·.
· · * 4***
* · · ••·4444··«
· »
····♦.·-♦
♦_··.♦ «
* ♦ 4 4 * 4 « « *44 ·
4·4··4··44
•*« •· • ·44····4··4··· ··♦·»· *
··♦·
■····· »44·
••·%·.·4*··.%·.··%·····.\· •·♦♦ »·_·
·<^·-4 * **«“ •♦•♦♦♦4·
···
·····■
* · · 4 · · 4 44 44 ♦ · ·
4 • •••••■••••••••·
.*,·.·.«
· · ·4 · · 4 *··.··· 4*·
*···
· ·44
*
4*4♦*·*··
·«···444« ·*
4 · 4 · ·*·*·*·*·
4 · 4*4 ·
•••·4·»··«········
♦ » · •·4·β···ν··4·
•_·.·.♦ 4·4····444·4·
••••••••••••••••••·
· .· 4·»············
*
···♦········
· · ·1 ·«♦····
4«·····
* **
····♦··
·· ♦♦«•♦·44·4 4*·»
•-· ' ··· ·4·4··4·4·4···««
« ·•4··4·44·44···4
··»·.··«·«·
* • •«•«•4·4·4· 4·· * » · ·
· · 4
* · · · · 4 ♦ · 4 4 ♦ •• ·4·«·4···4<4···«
4 4 · ••·4·4··« ** ··
♦ 4 ·4 ·.· •♦•••••••••4·4·44«
··♦··· 44444444 · 4 · 4 · *
·*
4<·«······44« «· ·· 4 4·
··
*
4♦•4 44 ·«· * • · «·····«·»·■········ ··4··«4····
44
·4···4·44··4······4·
*
4 ·4··· ·'»4·4·4·
•4 · ■ ·· * '•••4·44·44«··4
·.« ····«
• •44 · · 4 4·44·4«
·4·4 « 4 44 ·· ♦· ·4
*
·* ·•4·4
*
•«4··
···«·4····
· · · · 4 · ·* ··4·♦·····■
♦ 4 ♦ 4 · · · 4» · «♦ ·
k4 . . •••••••4···
•• ·-·.« • *
44·····
··4
*
··<·····4··· *β * 4 ♦ 4
· ·.♦ ·4···4·44· »··4·4···4·4··44······
4·44·4·4· •·4··4··4··44
;··4-4’··<·- * **
····'··♦♦· 7.%%74%7·\νΛν • · 4·ν·····4·4·······4··
*···%%’.···.·· /.
* *·♦ 4*** *4XV • ••<♦♦••••••••♦•••4 4 4 ·· · · · * · · · 4 ·Μ· » ···♦·
♦ *_·
.·.
4 4 4 4 » · « ··■««·· 04 0 »4·*···*··
*··
· · β · · · · · 4 4 4 4 · · 4 4* * ·······
·4···«4···4
>»4«·44···»4·
···♦»····♦
·44····4·«·44··4·4·····
4*
* ·4········4·4·
•• 44·44·4·4···4···
· ···«··
·4
····
*
·444··
< ·· ·♦····
·4··
··· I
*.· ·-·-· *.· •••♦•••••·4··444 ·»·4 · ·4 4·*»··· 4·4 ■
···· »4»·•» ·· ·♦*444 *
4
· ·* · · 4 4 · 4····4···4···4···
·4·»··«
·4······4·4 · · ·4· 4
!
•♦•••••♦•••·4····4·4
· ♦ · « · · 4······ *
···4· *
4 4 4 444····
4··♦··« ·4 » · · · 4 · · 4·444··4···4·4
**
·
* ·4···4·»44· 4♦.·
* ···
>»• ·«Λ «*‘ « ''·»······ 44 ♦· ♦·4 ·4♦4 4 4 4 ·*4 4·♦ 4·♦·4*44·444
4
·4·· · 4 * 4
<»·444·
4·44·4·· 4 ·44···4
4 •••<·444····4···4····4
».·-· ·
«44 ·_ *· ·♦ ♦
·.· ··4«
• •••••••·
* ■ ·.· ·.· · · 4 · ♦ ··444444· 44444··4*· 44 44 4· 44
444·444··4·······444··<4·«··
4*
* ♦ « 44 4 · · « 4 · 4 4 4 4 · · ·.'.♦-·
· · ··_4
· *
·1·4···44··4
•«_····
< · · · 4 • 4 ·4*« · ······· ·4 ·♦ *· · ·4··♦·4·4♦··4··44· *
% ····4·«4«4
••·· · ··«■··· * * · · 4 · *· * 4 4 44····4·44««4·
·.·
*·444·44··· 4 4 4 4 4 4 4 444··· 4 4 4 4 ·4·*■« ·♦·· •·»4·········4···4 · · 4 4 ♦ ·.··.4
· · · 4
* ·4
· 4 »4·4·«4··
4-· 4 4 4 · « 4 · ·.·.·
•.·-♦ 4 ·4··4··4«·»444
» ■ ·····»« ···4·4·
* 4
4 4 4»·4 »·♦· 4 4 4 ·4···
* ·44
•-·-·_· · · ·.· · · ·4···· ••44«4·····4·
•••♦»44···4· * ·4·····44 4* • 4 · 4 ·4·····444·4···4·4···4···4
•«• ·4*44♦*·· ·444· »·4444 4· 4 · ·44·4·44 ·-· < 4 ·_·.· ♦
4♦44·44444········4·4··4··
••· ·♦· ·. *♦ ♦··« ■ 4 ♦· *
•«••·4 «4····44·4·4· · 4 ·«»44··44«*4·
*
·
44····4«
44
·*· 4··········
*
· •♦••••♦•♦•4 ·44* ·444 4 4 4 4 · · · ■ · · · ·
• » · •••••»·· ·44444 · · 4 4 « 4 4 44·4« 44 ·4··
* · 4* 4 · ·· 4 4<4 · ••••·4«4· ■•••••••••
*
· <44·4 ».♦ · ·
··♦·······♦
*
♦
-··.·-· ·♦· · » · 4 ··4♦«···· ·· * ί··
· ····
··•·44··44·4···
*
«• *·«
*·· ♦ *4♦ * »·«·*444 4*· · «4·4···44*4· ·4·4·44··4 4····
·
444»····
*
···
4444·
* ·.4·.· · 4 ···-·-·
· · ♦··
*.•
-·-
··-·
* ·.·-· · · ■ · ••••♦4444
··<44··4··4····44·444······4 *
4·4··4 · «
44 4···. ■ ♦ 4 .··» *
■ 4*· ·*·
· · λλλ
· · · ··
• ·····«♦♦
*
44·4·4«
• «•·4··
*
··· 44·· *
4 · ····
·······♦··
· 4 ·
*····
· * ·.·.· ♦
·.«♦·
.
*
** -♦
····♦♦♦·
·· · 4
4··4···4 < ••·44··44·4··4··4·4 4 · · ··* 4 · · * ·

• ·.·4 ' 4·· ·.♦ · ·4·4· 4 · «4 ** *· · 4 4 · · 4 4* 4 4 4 4 9 4 4 4 · 4 4 4 · 4 4 4·4* 4
4·4····444··4·······44 *4Ά ·♦4<44 *····♦···♦····
· ·«··· ·_·«· ·
•4· 444 4 4 4··4·«44·4··«4·· 44 · ♦• *4 ·*4 4• 4· ·4 4 44 44 44·4·44···4·
* 4••■••4·«···4·444444·4
* ·.·♦-·_··-♦-·-♦
4 4 4 4 · 4 · · 44· 4 ··-<-·.· ♦ ·4·
4 ·4 ··-·-♦«·« ··
·.· ·. .·♦.· ·_·
* 4 44·······44·······
4 4 · ·4444·>··4···444·· · · 4944·4*·449 ·4·4··4 « · · 4·4·4*··· *4• ··
•4 · · ·· ···4 ·» · 4·4·444·····4
*
· 4··········
• ·.· 444·4«·
*«444·»444···4··44·4 4 44994449444444 444 4·4·44 4444 4♦ 44 44 ·444 ·4·4··♦·444··444■94·9♦ 49
·4·····4444 4 · 4 4··· 4 4* 4* 4 4* 4444
· ♦ 4 4* · 444444·4· 4 Λ · «·.· ♦.·* ·.·
• ♦ ♦ 9 9 9 4 4 9» 49444444 4 4 4 4 * 444*4· 4 4 4 *·4444 ·»····
•4•4*·♦ ·•••••·44·
*
·»···44·4·4··4··44·
······< ♦·.·-· 4 · · · · ·
·.·
*
•••♦·444·44·····
·44·4<·
•.· · · * 4·444·4·· *···4·44·4 4 4 4 4 ■4 4 4 4444444 ·4·4*444444*<4*·44 *4· 44 ·· ··· 4 ·*4
* *«♦<-♦
··«4··
**
·
· ··4·4
·.· ··· *
•·4<···
·
4 44·44
·4·· * ·
* · ·* •4·ν ·· ·44· ··4····<44
·4 >· ·4····»
*···
·4β4»····44··4········ -· · · ·.· ♦.·.♦.·
· · 4 · *♦··-·«·-
.<·
•.·· · ··< · ·· · · · ·4· ■ · · ·4··4·4··
*
· 4 ·.· ••••
♦4β··44··4·4 *
«••44444· ·4 4 ···· 4 4 * 4 44 · 4
*
44 «*4 4 · 4 ·4« * # 4··«·4·4 *.« · 4*♦«·_4
·. « .· ·♦ · · ··_·.·
·♦♦
•44444·•* «
·4·
«• ··β444·4····· *
4··«·44
·
•· 4··«4 4 4·4·44444·44 44··4·*·»· ♦·4 4 4 **
* ·· *· · · 4*· 44 Λ·4·····4·····4··4·
4·4·44·4· *-·- Λ·
·-·-
.· · ·_“ · « · · 4 · ·4<4·444···4·4β44··4·ν
*4··«····4«4··4···· ·4·4····4· · 4 · ·*4* 4 ·4 »« 4 4 <
’•*4· · 4 · · 44·4·<·<4· ··· ♦ ·
•<»4···4·4··4·44444 4 · * 44·· ···· 94 ♦ 4 · ·* 4
• 4· ·.· 4 4» »44··4·4·44···44··4444·4
·«·····« 4·« ·4··« ·4·4·44·4·44·4···4··4« 4« · ·4 44·4 « W.WAVtWA* ·ν·ν·:.:·%ν4ν·ν
•·♦♦··»
· *
**
· · ·
* 4·
4·«0·4···4··44·4·
·4 4··44··44···4·4 4 4 444 4444 4 4 · ·4**4 4444
* *· 4 · 4
• «··
*
· ·» *
· ····4444 * 9 4 4 4 4 4
'Willi®
•4 * 4
·
•4······44····4····44·
···
·4 · * 4
**
·
····4···4·4·
•· ·
···444·· · 9* ·4 9
··• · «· 4· · 4·4··444·
· · · 4« ···· 444444 4 ··· *
*
•·444·4·β4···4··· · 44
· 4<44··4·
· 4·
* · 4 4·
«■····
• ·♦ « ·· •·4···44··44··4·4··4>
* ··· · ·· · * »· * 4** · « « ··· 9499 4 9494449 • 4 * 4 4 4 ♦ ········
•.·*··4«94 ·· ·4 · ·4* · * ·* ·
4
* »444··««·4·
4
*
·•·4
ν ··4·444
4
••·4·44·44··4·4·4··4·····«Ι44
*
• •
*
4 4 4· · · ··· · · *
4 *
»44·······444·
< ·4··4·
44· 4·444·4··4·4·4··· *
···
· ·· 44· 44·
•·
••··♦ »44·4 9· 4··
* ·4· ··«· · t······*
·
4 * 4
«
·»44
·»··
4«44··
···4
···
4
····4»·«·
·4·
« · 4·4444ν4······44
·
* · ······
*···
»··
*
·4 * ···«
• 4 · · · · ♦ · » · ' «
»
*
4»······4··«4··· 4 4 4 ♦ · · 4 * 4 4 9 4 4 4 · · · 4 · 4 44 44 4· 4·*4· ·
•• 4· · · ·♦· · 4 ♦ « *
·«· * ···· •«•••»4··44·44······44··4β· λ
•• ••·· - - . « - · 4*
-
4
· ··· 4
····«
4·4»····
·4··4
····4··4·
····
·44··4···4···4 *
··44·4··4···4···4···
•·4
4 4 · V >• ·· · ♦4 4 » ••·4···4···4·4·· ·*·4·4··
4
*
- · . -· · *
.4······4·4·4
4- ·4«444444···44»444·····
* ··ν · *
••4····4·44
·······4«4«
4 4 4
··
· «··
·4····
*** 4
■■■
···«
• *
**
·4
· ·44·4« ·
*
···
••••••••4·4···4····
··· ••«••••♦444
»4·
*
4
4»
** 4
*
·4·····«·4·
*
·•····44·····4<·4·········
444«444
**
4
»
*
4444 4 ·· *
4«4
*
•••44»
•* · •4
44·4«
*
·4··«···
4 ··4··4
··4
··4> · ·4·
4··4·4·4··
·44···4·····4
·4·4·····«
*
-
··· · *
·
«
••·444
·« 444444········ •«••••♦·4·
··ν······4·· 44
*
«•« ·«••4· * *
44·4···
44 *
···4···444····44·444
·
** «·· *
4 44···44·4«
4··
«•·4··4··
·
»• · β · *
*
··· •••4
*
···············4····· ·*
····
»·4····
4
*
** *4
**
· ■••••44
·······4
· ••••4·44··4·
·4·«·4·«··4
4·4·····β·4
4····44··44···4··4··«·4·· ··
»··
«*
*
·4
*
· ····4····44·44444·······4
···4··
4
•«•44 ·····
········
·••4·····4«····ν4·4·4·44«4«·4·4·4
4
* ·*
«
·
*
·····
4
4»4
···« ·
4
*
» 4··4·
·44···4
•••4 · «
**
· ·«·
•*··« •«•·4
*
4
· 4···· *
**
44·4······
·4··4·4······ *
9 4 ·♦♦····
···«·
**
*«··
····
4· *
4
·
••· 4····4·4
·· · ·♦ *
•••
·44«·4 4 4 4 · · · 4 * ···
*
· ··
••* ·«
»
»44
4* *
«
••••0V«
·····4···
*
4
444
«44« ·4 »
* ·4·4
·4····
»4 ·
44«4·4·4·44··4··
4 *
·····
■■Il
44»A
«
4«
*
·4 ··*
44
«444···········
••* »*
*
· «··4···4»··444··4 444·······
·4···4··»
«4«44«
••••••••444
4
*
44« *
**
·····
·
**
·· 4
*•·«
44·« 4»
····
»444········
4
••♦••4
* ·••4····«··«
*
· ·4····444444·····4···44··4
4···············
*
*·4
**
4··4
*
·
··· ·· · · 4· 4····· 44·····
·
· · **
••••••••••4
4444
· * ·
4 ·«·
···
4··4·4· * ·*.·4 4
*
·•··
··· 4 · * 4 · * »« ·
*
4 ·
··
* ·4
4·4··44·4··4· 4
·ν·4····
* 44«4··44444
4···· *
· ♦
·········♦· ·.· «4··»·4·44···
·•*
4»·
* ··
·
4 4 · « · · 4 · · 4*
····44
··
· 49·
«
4· 9 4 9 · 4 4 · 4 · ·4
*···
·«4
······4··4 *
*
4·4··4·····44
···· •••••••••4
4 4·
* * · · 4 ·.· 4 *
··
**
···
·
4«
»
*
**
4
······ «
44
»44444···
····· *
· ♦·····
·♦·········· *.· ■ · ·.· · ·
·
···
* *
······«·« * *
· ·
»44
*
44
**
4«·
· ·
44
··4···4
44····4·
4···· ·.· · · ♦·_· · · ·*» ·
••·444«««4««444««44··4·4444>···4·
·♦·······« · * 4 4··4
······ * «.· · 4 ♦ 4 9 ··.· · ··4·.4
·
»
*
4
•4·
« »
·
4«
4
* ·«ν
·»··
·4······4··4·
· ··························
4·
•
»«····
·*44» 4
•
<
·
*
** ··4·4·4·44
·4·
·4···········
•*
·
*
·4· ··
·
*
««444444444·······
* 4 4 · · 4 · · · 4 4 « · · 4 4 *4 ········
··«·4······4 ···»♦·· · · < · · ·* ·· ·* ··
**
• 4
• • 4.* < · · 9 9 49·44449449449444444944944 4 4 4 4 4 4 ·.· ■ » 4 ’44 · ··9499· ·4·
··
*
·4··· ·····4·
4 · » » · « · 4 4 ·*
*·
· *
*
·4··
·44··
··»· »··44···4··4«
······4····4·4· 44♦4 94 4·
*
·•4· ·
· ·
♦
*
· ·
·
4«··
4
* ·4
•«•••♦•♦••♦••••♦••♦♦ 4
··44
······· 4 *
4 9
·4···4··4······4·
4 9 *.· · 4 4 4 · 4 ■ ·· *··4·· >
9 4 9 9 4 4 9 9 9 4
4•···*44 · 9*4*9 · 9*44 9 4« 4 44 ·4 ··* 444··4········44·444··«
4 4 · 4 4 · 4 4 · 4 49·.♦.· · ♦ .· » ·
4
* 4 4·········
4 ··«·······«
• ••••••••••«••• 44 ····«····«44 .·4 4 « « 4· ·4 44 ··
·.·.♦·.·.·-
*
■■I
9♦4 4 9* 9 4 9 ·44···4
·
* 4 ·
· 4 4 4 444944944*
· ··············
········
·•··
* ·44
·· ·····
4 4·4·44«
·9«··
* »·4··44····· *
44····
·44··· 4· 44 4 4···· 4 4.».·♦·
4444 « · 4*_··.♦.4 *
·99·9λ
94*
4··4····»«····
4·
· *
4 ···
*
· ·
······ ·
* ···4···
49 · · · ♦ ·-· ♦ · ·-·-· ·- *-·_·
•444444 · ♦ « «44 4 9 ♦ · 4.4 · 4 4 « « * * *
4 4 4
4 · 4 ·4·444 9 9 4 4 9
·♦♦· 4
4 4 ·» 4 ·
* ··4··4·
·4«·· · 4 4····<·4·····4 · 4 · · <4 .
* ·
····
····· ··-·-♦.·
·
••·49 · 4 ·■ ·4»··········
···4· 4··4·····
* ·.· 4 9 · 44 ·4449 ··_·
* ••••■•••
*
<•4· *·4·♦♦♦···
· · 4 •♦.4. *
Ill·
<■■11
♦
J
.······*·*· ................ ......................

■ί··"· %%%·
ν·ν
•·%ν
%ν·
*
*·.· %ν··
♦
\POSTOL Ι.\Ο>Β ♦
SPÎNTl Ί
♦
♦
y ku
/
✓
• 4 4*.
0■AA
9\ «
///
’·aa ······
»·« » ···<
’»*'·«
»·»>!
<Z>
• · · ·.
>·**0
!«··!
,\l I
ȘI l ■ N A
Dl II
DIN EPISTOLA SOBORNICEASCĂ A SFÎNTULUI APOSTOL IACOV, CITIRE

0, 1—18)
acov, robul lui Dumne Iar fratele cel smerit să se Iau» g
zeu și al Domnului Ii- de întru înălțimea sa, pe cînd |
sus Hristos, celor do cel bogat, întru smerenia sa, K
uăsprezece seminții, pentru că va trece ca floarea |
care sînt în împrăștie- ierbii. Căci a răsărit soarele ar- a
re, salutare ! Drept mare bucu zător și a uscat iarba și floarea
rie să socotiți, fraților, feluritele ei a căzut și frumusețea feței ei |
ispite în care cădeți, știind că a pierit; așa se va veșteji și bo- $
încercarea credinței voastre gatul în alergăturile sale. Feri- |
lucrează răbdare ; iar răbdarea cit este bărbatul care rabdă is- |
să-și aibă lucrul ei desăvîrșit, pita, căci, lămurit făcîndu-se, |
ca să fiți desăvîrșiți și întregi, va lua cununa vieții, pe care a &
fără nici un fel de lipsă. Și de făgăduit-o Dumnezeu celor ce
este cineva din voi lipsit de în ÎI iubesc pe El. Nimeni să nu &
țelepciune, să ceară de la Dum zică atunci cînd este ispitit:
nezeu, Care dă tuturor din des De la Dumnezeu sînt ispitit,
tul și nu înfruntă; și se va da pentru că Dumnezeu nu poate
lui. Să ceară însă cu credință, să fie ispitit de rele și El însuși
fără să aibă nici o îndoială, nu ispitește pe nimeni. Ci fie—
pentru că cine se îndoiește este care este ispitit cînd este tras &
asemenea cu valul mării, miș și amăgit de însăși pofta sa.
cat de vînt, și aruncat încoace După aceea, pofta, zămislind, $
și încolo. Să nu gîndească omul naște păcatul, iar păcatul, odată Ș2
acela că va lua ceva de la Dum săvîrșit, aduce moarte. Nu vă
nezeu. Bărbatul îndoielnic este înșelați, frații mei preaiubiți:
nestatornic în toate căile sale. toată darea cea bună și tot da-
226 APOSTOLUL
rul desăvîrșit de sus este, pogo- astfel a fost voința Lui, El ne-a 9
rîndu-se de la Părintele lumini născut prin cuvîntul adevăru

lor, la Care nu este schimbare lui, ca să fim noi începătură a
sau umbră de mutare. Fiindcă făpturilor Lui.
J O I
DIN EPISTOLA SOBORNICEASCĂ A SFÎNTULUI APOSTOL IACOV, CITIRE:
(I, 19-27)
raților, orice om să fie i
sine și s-a dus și îndată a uitat
grabnic să asculte, ză- ce fel era. Cine s-a uitat însă
bavnic să vorbească, de-aproape în Legea cea desă-
zăbavnic la mînie, căci vîrșită a libertății și a stăruit
mînia omului nu lu în ea, făcîndu-se nu ascultător
crează dreptatea lui Dumne care uită, ci împlinitor al lucru
zeu. Pentru aceea, lepădînd lui, acela fericit va fi în faptele
toată întinăciunea și prisosin sale. Dacă cineva socotește că
ța răutății, primiți cu blîndețe e cucernic, dar nu își ține lim
cuvîntul sădit în voi, care poa
te să mîntuiască sufletele voas ba în frîu, ci își amăgește ini
tre. Faceți-vă împlinitori ai cu- ma, cucernicia acestuia este za
vîntului, nu numai ascultători darnică. Cucernicia curată și
ai lui, amăgindu^vă pe voi în neîntinată înaintea lui Dumne
șivă. Căci dacă cineva este as zeu și Tatăl, aceasta este: să
cultător al cuvîntului, iar nu cercetăm pe orfani și pe vădu
împlinitor, el se aseamănă cu ve în necazurile lor, și să ne pă
omul care privește în oglindă zim pe noi fără de pată din par
fața sa firească: s-a privit pe tea lumii.
V I N E R 1
(11, 1-13)
raților, să nu căutați la îmbrăcat în haină strălucită și
fața omului, odată ce va intra și un om sărac, în hai
aveți credință în Dom nă proastă, iar voi veți pune o-
nul Iisus Hristos, Dom chii pe cel care poartă haina
nul slavei. Căci, de va strălucită și-i veți zice : Tu șezi
intra în adunarea voastră un aici, în toată voia, pe cînd săra
om cu inele de aur în degete și cului îi veți zice : Tu stai acolo,
ÎN SAPTAMINA A XXXI-A DUPĂ RUSALII 227
în picioare, sau: Șezi jos, la pi să iubești pe aproapele tău ca

cioarele mele, n-ați făcut voi, pe tine însuți, bine faceți; iar
oare, în gîndul vostru, deose de vă uitați la fața omului, fa
bire între unul și altul și nu ceți păcat și Legea vă osîndește
I
v-ați făcut judecători cu soco ca pe niște călcători de Lege.
teli viclene ? Ascultați, frații Pentru că cine va păzi toată
mei preaiubiți: Au nu Dumne Legea, dar va greși într-o sin
zeu i-a ales pe cei ce sînt săraci gură poruncă, s-a făcut vino
în ochii lumii, ca să fie bogați vat față de toate poruncile. Că
în credință și moștenitori îm cel ce a zis: Să nu săvîrșești a-
părăției pe care a făgăduit-o
celor ce îl iubesc? Iar voi ați
dulter a zis și: Să nu ucizi. Și de
nu săvîrșești adulter, dar ucizi, ă
necinstit pe cel sărac! Oare,
nu bogății vă asupresc pe voi și
nu ei vă tîrăsc la judecăți? Nu
sînt ei cei ce hulesc numele cel
te-ai făcut călcător Legii. Așa
să grăiți și așa să lucrați, ca
unii care veți fi judecați prin
Legea libertății. Căci judecata
I
bun cu care vă chemați? Dacă, este fără milă pentru cel ce n-a
într'-adevăr, împliniți Legea îm dovedit milă. Și mila biruiește
I
părătească, potrivit Scripturii: în fața judecății.
K-/ O
S I M B A T A

H
(h 1-6)
avei, Apostol al lui voastră în Hristos Iisus și de i
Hristos Iisus, prin voia
lui Dumnezeu, și Ti-
motei, fratele nostru,
sfinților și credincioși
dragostea ce aveți către toți
sfinții, pentru nădejdea cea gă
tită vouă în ceruri, pe care ați
I
auzit-o mai înainte, în cuvîntul
lor frați întru Hristos, care sînt
în Colose: har vouă și pace de
Ia Dumnezeu Tatăl nostru și de
adevărului Evangheliei, care,
ajungînd la voi, precum și în i
toată lumea, aduce roadă și
la Domnul nostru Iisus Hristos.
Mulțumim lui Dumnezeu și Ta
tăl Domnului nostru Iisus Hris
sporește întocmai ca la voi, din
ziua în care ati auzit și ați cu
$i
tos, și ne rugăm pururea pentru noscut cu adevărat, h a r u 1 lui
Dumnezeu.
t
voi, căci am auzit de credința
kw
Kf
.1 (
A TREIZECI șl UNA DUPĂ
POGORÎREA SFÎNTULUI DUII
Voscreasna a 9-a. Prochimen, glasul al 6-lea.
Stih:Către Tine, Doamne, am strigat, Dumnezeul meu, ia aminte.
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE TIMOTEI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:

(L 15-17)
raților, vrednic de să arate mai întîi în mine, toată
credință și de toată îndelunga Sa răbdare, drept
primirea e cuvîntul pildă celor ce vor să creadă în-
că Iisus Hristos a tr-însul spre dobîndirea vieții
venit în lume ca să veșnice. Iar împăratului veacu
mîntuiască pe cei rilor, nemuritorului, nevăzutu
păcătoși, dintre care cel dintîi lui, singurul Dumnezeu : fie cin
sînt eu. Și tocmai pentru aceea ste și slavă în vecii vecilor!
am fost miluit, ca Iisus Hristos Amin.
Cel ce locuiește în ajutorul Celui preaînalt, întru acoperămîntul Dumnezeului
cerului se va sălășlui.
Stih: Va zice Domnului: sprijinitorul meu ești și scăparea mea; Dumnezeul
meu și voi nădăjdui spre Dînsul.
vx A
ÎN SAPTAMÎNA A XXXII-A DUPĂ RUSALII
LUNI
ÎN SĂI’ I ĂMÎNA A TREIZECI î?l DOUA
DIN EPISTOLA SOBORNICEASCĂ A SFÎNTULUI APOSTOL 1AC0V, CITIRE:
(II, 14—26)
q raților, ce folos, dacă ratic, că credința fără de fapte
i
J
; zice cineva că are cre-
I este moartă ? Avraam, părinte
' dința, iar fapte nu are ? le nostru, au nu din fapte a fost
i! Oare credința poate socotit drept, cînd a adus pe
_____ să-1 mîntuiască ? Dacă Isaac, fiul său, jertfă la altar?
un frate sau o soră sînt goi Vezi, credința lucra împreună
și lipsiți de hrana cea de toate cu faptele lui și din fapte cre
zilele, și cineva dintre voi le-ar dința s-a desăvîrșit. Și s-a îm
zice : mergeți în pace ! încălzi- plinit Scriptura care zice: Și a
ți-vă și vă săturați, dar fără să crezut Avraam lui Dumnezeu și
le dați cele trebuincioase tru i s-a socotit lui spre dreptate și
pului, care ar fi folosul ? Așa și prietenul lui Dumnezeu s-a
cu credința: dacă nu are fap chemat. Vedeți, dar, că din fap
te, este moartă în ea însăși. Dar te este îndreptat omul, iar nu
va zice cineva: Tu ai credință,: numai din credință. Asemenea
iar eu am fapte; arată-mi cre și Rahav, desfrînata, au nu din
dința ta fără fapte și eu îți voi fapte s-a îndreptat, cînd a pri
arăta, din faptele mele, credin mit pe iscoade și le-a scos afa
ța mea. Tu crezi că unul este ră, pe altă cale? Căci precum
Dumnezeu? Bine faci; și de trupul fără de suflet este mort,
monii cred și se cutremură. așa și credința fără de fapte
Vrei însă să înțelegi, omule ușu moartă este.
Al A R T I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI DOI A
DLPĂ POGORÎREA SFÎNTITl I DITI
(III, 1 — 10)
raților, nu vă faceți este bărbat desăvîrșit în stare
mulți învățători, știind să se î n f r î n e z e în întregime.
că noi învățătorii mai Iată, noi punem frîul în gura
mare osîndă vom lua, cailor, ca să ni-i supunem și du
pentru că toți greșim cem după noi și trupul lor în
în multe chipuri; dacă nu gre treg. Iată și corăbiile, deși sînt
șește cineva în c u v î n t, acela atît de mari și împinse de vîn-
4 1
230 APOSTOLUL
turi aprige, sînt totuși purtate toarelor și a vietăților din ma

de o cîrmă foarte mică încotro re, se domolește și s-a domolit
hotărăște vrerea cîrmaciului. de firea omenească, dar limba
Așa și limba : mic mădular este, nimeni dintre oameni nu poate
dar cu mari foloase se fălește! s-o domolească! Ea este rău fă
Iată, puțin foc și cît codru a- ră astîmpăr; ea este plină de ve
prinde ! Foc este și limba, lume nin aducător de moarte. Cu ea
a fărădelegii! Limba își are lo binecuvîntăm pe Domnul și Ta
cul ei între mădularele noastre, tăl, și cu ea blestemăm pe oa
dar spurcă tot trupul și aprinde meni, care sînt făcuți după ase
tot cursul vieții, dacă ea însăși mănarea lui Dumnezeu. Din a-
a fost aprinsă de flăcările ceeași gură ies binecuvîntarea
gheenei. Pentru că toată firea, și blestemul. Nu trebuie, frații
a fiarelor și a păsărilor, a tîrî- mei, să fie așa.
MIERCURI
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI Șl DOUA

(III, 11-18 și IV, 1-6)
raților, oare, izvorul a- sus, întîi este curată, apoi paș

runcă, din aceeași vî- nică, îngăduitoare, ascultătoa
nă, și apa dulce și pe re, plină de milă și de roade
cea amară? Au poate bune, neîndoielnică și nefățar
smochinul, fraților, să nică. Și roada dreptății este se
facă măsline, sau vița de vie să mănată întru pace celor ce lu
facă smochine? Tot așa, izvo crează pacea. De unde vin răz
rul sărat nu poate să dea apă boaiele și de unde certurile
dulce. Cine este, între voi, în dintre voi? Nu, oare, de aici:
țelept și priceput ? Să arate, din din poftele voastre care se lup
buna-i purtare, faptele lui, fă tă în mădularele voastre ? Pof
cute întru blîndețea înțelepciu tiți și nu aveți ce poftiți; uci-
a
nii. Iar dacă aveți rîvnire ama deți și pizmuiți și nu puteți să
3
ră și zavistie, în inimile voastre, dobîndiți ce doriți; vă sfădiți și
nu vă lăudați nici nu mințiți îm vă războiți, și nu aveți ce rîv-
potriva adevărului. înțelepciu niți, pentru că nu cereți. Cereți
nea aceasta nu vine de sus, ci și nu primiți, pentru că cereți
4 este pâmîntească, trupească, rău, cu gînd să risipiți pe plă
«4
diavolească. Pentru că unde cerile voastre. Desfrînaților și
este pizmă și zavistie, acolo desfrînatelor! Nu știți, oare, că
este neorînduială și orice lucru prietenia lumii este dușmănie
3 rău. Iar înțelepciunea cea de față de Dumnezeu? Așadar, cine
z7. ZAV\Z7iv\<7A\ 'ÎnVzÎV'VTÎvVVa

J·
IN SAPTĂMÎNA A XXXI1-A DUPĂ RUSALII 231
va voi să fie prieten cu lumea, tește spre zavistie? Nu, ci dă

se face vrăji lui Dumnezeu. mai mare dar. Pentru aceea zi
Sau, vi se pare că Scriptura ce : Dumnezeu celor mîndri le
grăiește în deșert ? Duhul, Care stă împotrivă, iar celor smeriți
sălășluiește întru noi, ne pof le dă har.
J O I
ÎN SAPTĂMÎNA A TREIZECI Șl DOUA
DIN EPISTOLA SOBORNICEASCĂ A SFÎNTULUI APOSTOL 1ACOV, CITIRE:

(IV, 7-V, 9)
raților, supuneți-vă lui care nu știți ce se va întîmpla
Dumnezeu. Stați împo mîine! Căci ce este viața voas
triva diavolului și el va tră ? Abur sînteți, care se arată
fugi de la voi. Apropia- o clipă și după aceea piere; în
ți-vă de Dumnezeu și loc ca voi să ziceți: Dacă Dom
Se va apropia și El de voi. Cu- nul voiește, vom trăi și vom
rățiți-vă mîinile, păcătoșilor, și
face aceasta sau aceea. Dar a-
sfințiți-vă inimile, voi cei îndo
cum vă lăudați în trufia voastră.
ielnici. Pătrundeți-vă de dure
re. Intristați-vă și vă jeliți. Rî- Orice laudă de felul acesta este
sul vostru întoarcă-se în plîns rea. Drept aceea, cine știe să
și bucuria voastră întru tîn- facă ce e bine și nu face păcat
guire. Smeriți-vă înaintea Dom
are. Veniți acum, voi, bogaților,
plîngeți și vă tînguiți de neca
nului și El vă va înălța. Nu vă
grăiți de rău unul pe altul, fra zurile care au să vină asupra
voastră. Bogăția voastră a pu
ților. Cel ce grăiește de rău pe
fratele său, ori judecă pe fra trezit și hainele voastre le-au
tele său, grăiește de rău Legea mîncat moliile. Aurul vostru și
și judecă Legea; iar dacă ju argintul au ruginit și rugina lor
deci Legea nu ești împlinitor al va fi mărturie asupra voastră
Legii, ci judecător. Unul este dă și vă va mînca trupurile, ca fo
tătorul Legii și Judecătorul: Cel cul. Strîns-ați comori în zilele
ce poate să mîntuiască și să cele de apoi! Iată, plata lucră
piardă. Iar tu, cine ești, care torilor care au secerat țarinile
judeci pe aproapele? Veniți a- voastre și care e oprită de voi,
cum cei care ziceți: Astăzi sau strigă; și strigătele secerători-
mîine, vom merge într-acel oraș lor au intrat în urechile Dom
și vom sta acolo un an și vom nului Savaot. Desfătatu-v-ați pe
face negoț și vom cîștiga: voi, p ă m î n t și v-ați dezmierdat;
/15
\/ Z
t*
232 A P O S T O L U L
4
hrănit-ați inimile voastre, ca în r ă b d î n d, pînă ce primește

ziua înjunghierii. Osîndit-ați, ploaia timpurie și tîrzie. Răb-
omorît-ați pe cel drept; el nu dați, dar, și voi; întăriți inimile
vi se împotrivește. Drept aceea, voastre, căci venirea Domnului
fiți îndelung răbdători, fraților, s-a apropiat. Nu vă p linge ți,
pînă la venirea Domnului. Iată, fraților, unul împotriva celui
plugarul așteaptă roada cea lalt, ca să nu fiți judecați; iată
scumpă a pămîntului, îndelung Judecătorul stă înaintea ușilor.
f
»«·«a
<\T/7
T Vf
KfS
Kl>)
Kf>)
««
K4& •XV·-·
* .···
<*
KX3 ·1
9
K$ ?/<7
if 4
V I N E R [
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI DOUA
DUPĂ POGORîREA SFÎNI’ULUI DUH
DIN EPISTOLA ÎNTÎI SOBORNICEASCĂ

A SFÎNTULUI APOSTOL PETRU, CITIRE:
(i, i-n, 10)
etru, Apostol al lui Ii- vremea de apoi. întru aceasta &

sus Hristos, către cei vă bucurați, măcar că ar trebui
ce trăiesc împrăștiați i să fiți triști, încercați fiind de g»
printre străini, în Pont, multe feluri de ispite, pentru ca
în Galatia, în Capado- încercarea credinței voastre,
cia, în Asia și în Bitinia, aleși cea cu mult mai scumpă decît
după cea mai dinainte știință a aurul cel pieritor, dar lămurit 8
Iui Dumnezeu-Tatăl, și sfințiți prin foc, să vă fie spre laudă,
de către Duhul, ca să asculte de spre mărire și spre cinste, Ia a- 8
credință și să fie părtași la rătarea lui Iisus Hristos. Pe El,
stropirea cu sîngele lui Iisus fără să-L fi văzut, îl iubiți; în g;«a
Hristos: Har vouă și pacea să tru El, deși acum nu-L vedeți,
I
se înmulțească! Binecuvîntat voi credeți și vă bucurați cu i

fie Dumnezeu și Tatăl Domnu bucurie negrăită și preamărită,
lui nostru Iisus Hristos, Care, căci dobîndiți prețul credinței
I
după mare mila Sa, prin învie voastre, adică mîntuirea sufle
rea lui Iisus Hristos din morți, telor voastre. Această niîntuire i
ne-a născut pe noi din nou, spre au căutat-o cu stăralnță și au B
nădejde vie, spre moștenire ne- cercetat-o cu de-amănuntul kin
stricăcioasă și neîntinată și ne proorocii, care au p r o o r o c i t 1
veștejită, păstrată în ceruri despre harul cel hotărît vouă,
pentru voi, cei ce sînteți păziți cercetînd vremea și împrejură
cu puterea lui Dumnezeu, prin rile arătate lor de Duhul Iui
credință, ca să dobîndiți mîn Hristos, lucrător întru ei, cînd 1
tuirea, gata să se dea pe față în le mărturisea de mai înainte
i
7
4?
236
APOSTOLUL
despre patimile lui Hristos și pe altul, din toată inima, cu

despre măririle cele de după toată stăruința, fiind născuți a
ele. Lor le-a fost descoperit că doua oară nu din sămînță
nu pentru ei înșiși, ci pentru stricăcioasă, ci nestricăcioasă,
voi slujeau ei aceste lucruri, prin cuvîntul cel viu și care ră-
care acum vi s-au vestit, prin mîne în veac al lui Dumnezeu.
cei ce, întru Duhul Sfînt trimis Pentru că toată făptura este ca
din cer, v-au propovăduit Evan iarba, și toată mărirea ei ca
ghelia, spre care și îngerii do floarea ierbii: uscatu-s-a iarba
resc să privească. Pentru a- și floarea a căzut, iar cuvîntul
ceea, încingînd mijloacele cu Domnului rămîne în veac. Și
getului vostru și trezindu-vă, «
acesta este cuvîntul, cel ce bine
nădăjduiți desăvîrșit în harul s-a vestit întru voi. Deci, lepă-
care se aduce vouă, la arătarea dînd toată răutatea și tot vicle
lui Iisus Hristos. Ca fii ai ascul
tării, nu vă potriviți poftelor de șugul și fățărniciile și pizmele
mai înainte, din timpul neștiin- și toate clevetirile, ca niște
ței voastre, ci, după Sfîntul care prunci de curînd născuți, să
v-a chemat pe voi, fiți și voi doriți laptele cel duhovnicesc
sfinți, întru toată petrecerea și neprefăcut, ca prin el să
vieții. Căci scris este: Fiți sfinți, creșteți spre mîntuire, de vre
pentru că Sfînt sînt Eu. Și dacă me ce ați gustat și ați văzut că
chemați Tată pe Cel ce judecă bun este Domnul. Apropiați-vă
cu nepărtinire, după lucrul fie de El, piatra cea vie, de oameni
căruia, petreceți în frică zilele într-adevăr neluată în seamă,
vremelniciei voastre, știind că dar la Dumnezeu aleasă și de
nu cu lucruri stricăcioase, cu preț; și voi înșivă clădiți-vă, ca
argint sau cu aur, ați fost răs- pietre vii, în casă duhovniceas
cumpărați din viața voastră de că, în preoție sfîntă, ca să adu
șartă, lăsată de la părinți, ci cu ceți jertfe duhovnicești, plăcute
scumpul Sînge al lui Hristos, ca lui Dumnezeu, prin Iisus Hris
al unui miel nevinovat și nepri tos ; pentru că scris este în
hănit, Care într-adevăr a fost Scriptură: Iată, pun în Sion
orînduit mai înainte de înteme 4
Piatra din capul unghiului, a-
ierea lumii, dar Care S-a arătat, leasă, de mare preț, și cel ce va
în anii cei mai de pe urmă, pen crede în ea nu se va r u ș i n a.
tru voi. Printr-lnsul, voi ați cre Pentru voi deci care credeți,
zut în Dumnezeu, Cel ce L-a în Piatra e de mare preț; pentru
viat pe El din morți, I-a dat Lui cei ce nu cred însă este : piatra
slavă, astfel ca credința voastră care n-au băgat-o în seamă zi
și nădejdea să vă fie în Dumne ditorii ; aceasta a ajuns să fie
zeu. De vreme ce, ascultînd de capul unghiului, și piatră de
adevăr, ați curățit sufletele poticnire și stîncă de smintea- .
voastre, ca să aveți nefățarnică lă. Ei se poticnesc de ea, fiind
iubire frățească, iublți-vă unul că n-au dat ascultare cuvîntu-
'A
ÎN SAPTAMINA A XXXII-A DUPĂ RUSALII
lui, spre care au și fost puși. Iar întuneric la lumina Sa cea mi
voi sînteți seminție aleasă, nunată, voi, care odinioară nu
preoție împărătească, neam erați popor ales, iar acum sîn
sfînt, popor agonisit de Dum teți poporul lui Dumnezeu; voi,
nezeu, ca să vestiți în lume bu care odinioară n-aveați parte
nătățile Celui ce v-a chemat din | de milă, iar acum sînteți miluiți.
S î M B Ă T Ă
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI DOUA
(V, 14—23)
raților, vă rugăm: Do căci aceasta este voia lui Dum
jeniți pe cei fără de nezeu, pentru voi, întru Hrls-
rînduială, îmbărbătați tos Iisus. Duhul să nu-1 stingeți.
pe cei slabi la suflet, Proorociile să nu le disprețuiți.
sprij i niți pe cei nepu- Toate puneți-le la încercare;
tincioși, fiți îndelung răbdători țineți ce este bine; feriți-vă de
față de toți. Luați seama să nu tot felul de lucru rău. Și însuși
răsplătească cineva cuiva răul Dumnezeul păcii să vă sfințeas
cu rău, ci pururea cele bune să că pe voi desăvîrșit și duhul
urmați, unul față cu altul și fa vostru și sufletul și trupul pă-
ță cu toată lumea. Bucurați-vă zească-se în întregime, fără de
pururea. Rugați-vă neîncetat. prihană, întru venirea Domnu
Dați mulțumire pentru toate, lui nostru Iisus Hristos.
«
Kl
’ ■?···;?
i
.•AVv·’·^
%··%·.
D u M I N I
A TREIZECI SI DOUA DUPĂ POGORÎREA
«
SFÎNTULUI DUH
Domnul dă tărie poporului Său, Domnul va binecuvînta pe poporul Său cu pace.

(«V, 9-15)
iule Timotei, vred te fă pildă credincioșilor cu eu-

nic de credință este vîntul, cu purtarea, cu dragos
acest cuvînt și vred tea, cu duhul, cu credința, cu
nic de toată primi curăția. Pînă la venirea mea, ia
rea. Fiindcă pentru aminte la citit, la îndemnat, la
aceasta ne și oste I învățătură. Nu fii nepăsător fa
nim și sîntem ocăriți, căci ne-am ță de harul ce este întru tine,
pus nădejdea în Dumnezeul cel
viu, Care este Mîntuitorul tutu care ți s-a dat prin proorocie,
ror oamenilor, și îndeosebi al cu punerea mîinilor preoției.
credincioșilor. Poruncește a- Cugetă la acestea, ține-te de a-
cestea și învață. Nimeni să nu cestea, ca propășirea ta să fie
disprețuiască tinerețile tale, ci i învederată pentru toți.
Bine este a lăuda pe Domnul și a cînta numele Tău, Preaînalte.
Stih: A vesti dimineața mila Ta și adevărul Tău în toată noaptea.
4
ÎN SAPTAMÎNA A XXXIII-A DUPĂ RUSALII 239
LUNI
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI Șl TREIA
4
i A SFÎNTULUI APOSTOL PETRU, CITIRE:
(II, 21—III, 9)
ubiților, Hristos a păti rea hainelor scumpe, ci să fie
mit pentru voi, lăsîn- omul cel tainic al inimii, întru
du-vă pildă, ca să pă nestricăcioasa podoabă a du
șiți pe urmele Lui, Ca hului blînd și liniștit, care este
re n-a săvîrșit nici un de mare preț înaintea lui Dum
păcat, nici s-a aflat vicleșug în nezeu. Pentru că așa se împo
gura Lui, și Care, ocărit fiind, dobeau, odinioară și sfintele
nu răspundea cu ocară; dat la femei, care n ă d ă j d u i a u în
chinuri, nu amenința, ci se lăsa Dumnezeu, supunîndu-se băr
în știrea Celui ce judecă cu baților lor, precum Sara ascul
dreptate. El a purtat păcatele ta de Avraam și-1 numea pe el
noastre, în trupul Său, pe lemn, domn. Voi sînteți fiicele ei, da
pentru ca noi, murind față de că faceți ce e bine și nu vă te
păcate, să viețuim dreptății. Cu meți de nimic. Voi, bărbaților,
rănile Lui v-ați vindecat, pen de asemenea, trăiți înțelepțește
tru că erați ca niște oi rătăcite, cu femeile voastre, ca fiind făp
dar v-ați întors la Păstorul și la turi mai slabe, și faceți-le par
Păzitorul sufletelor voastre. A- te de cinste, ca unora care, îm
semenea și voi, femeilor, supu- preună cu voi, sînt moștenitoa
i
neți-vă bărbaților voștri, așa în- re ale harului vieții, așa încît
cît, chiar dacă sînt unii care nu rugăciunile voastre să nu fie
se pleacă cuvîntului, să fie cîș- împiedicate. în sfîrșit, să fiți toți
tigați, fără propovăduire, prin într-un gînd, împreună pătimi-
purtarea femeilor lor, văzînd tori, iubitori de frați, milostivi,
de aproape viața voastră cura smeriți. Nu răsplătiți răul cu
tă și plină de sfială. Podoaba rău, sau ocara cu ocară, ci dim
e«
«•ă
voastră să fie nu cea dinafară:
cu împletirea părului, cu po
doabele de aur și cu îmbrăca-
potrivă binecuvîntați, căci spre
aceasta ați fost chemați, ca să
moșteniți binecuvîntarea.
Blâ
&
240 APOSTOLUL
\l A R Ț I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI TREIA
DUPĂ POGORî REA SFÎNTULUI DUH

(III, 10—22)
ubiților, cel ce voiește ne, dacă așa este voia lui Dum
să iubească viața și să nezeu, să pătimiți făcînd cele
vadă zile bune, să-și bune, decît făcînd cele rele.
oprească limba de la Pentru că și Hristos a suferit o-
rău și buzele sale să nu dată moartea pentru păcate, El
grăiască vicleșug; să se fereas cel drept pentru cei nedrepți,
că de rău și să facă bine; să ca să ne aducă pe noi la Dum
caute pacea și s-o urmeze; căci nezeu, omorit fiind cu trupul,
ochii Domnului sînt spre cei dar viu făcut cu duhul. Cu du
drepți și urechile Lui spre rugă hul El a purces și a propovă
ciunile lor, iar fața Domnului duit și duhurilor ținute în tem
este împotriva celor ce fac rele. niță, adică duhurilor neascul
Și cine vă va face vouă rău, da tătoare altă dată, cînd îndelun
că sînteți plini de rîvnă pentru ga răbdare a lui Dumnezeu tot
bine ? Dar de veți și pătimi pen aștepta, în zilele lui Noe, și se
tru dreptate, fericiți veți fi. Iar pregătea corabia în care puți
de frica lor să nu vă temeți, nici ne suflete, anume opt, s-au mîn-
să vă tulburați; ci pe Domnul, tuit prin apă. Iar această mîn-
pe Hristos, să-L sfințiți în ini
mile voastre și să fiți gata tot tuire prin apă închipuia bote
deauna să răspundeți oricui vă zul, care vă mîntuiește astăzi și
cere socoteală despre nădej pe voi, nu ca ștergere a necu-
dea voastră, însă cu blîndețe și răției trupului, ci ca deschide
cu cuviință și cu bună credin re a cugetului bun către Dum
ță, avînd cuget curat, ca, toc nezeu, prin învierea iui Iisus
mai în ceea ce sînteți clevetiți, Hristos, Care după ce S-a suit
să iasă de rușine cei ce grăiesc Ia cer, este de-a dreapta lui
de rău purtarea voastră cea bu Dumnezeu, și se supun Lui în
nă întru Hristos. Căci e mai bi- gerii și stăpînirile și puterile.
\f
ÎN SĂPTĂMÎNA A XXXIII-A DUPĂ RUSALII 241
\1 I E R C U R l
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI SI TREIA
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTUEU1 DUH
DIN EPISTOLA ÎNTÎ1 SOBORNICEASCĂ
(IV, 1-11)
ubiților, fiindcă Hris- trup, dar să aibă, după Dumne
tos a pătimit cu trupul, zeu, viață, cu duhul. Iar sfîrși-
înarmați-vă și voi cu tul tuturor s-a apropiat; fiți dar
gîndul acesta: că cine cu mintea întreagă și prive-
a suferit cu trupul a is gheați în rugăciuni. Dar mai
prăvit cu păcatul, ca să nu mai presus de toate, țineți din răs
viețuiască, timpul ce mai are puteri la dragostea dintre voi,
de trăit, în trup, după poftele pentru că dragostea acopere
oamenilor, ci după voia lui mulțime de păcate. Fiți, între
Dumnezeu. Destul este că, în voi, primitori de oaspeți, fără
vremurile trecute, ați făcut cu de cîrtire. După harul pe care
desăvîrșire voia păgînilor, um- l-a primit fiecare, slujiți-vă de
blînd în desfrînări, în pofte, în el spre folosul tuturor, ca niște
beții, în ospețe fără măsură, în buni iconomi ai harului celui
petreceri cu vin mult și în ne de multe feluri al lui Dumne
iertate slujiri idolești. De aceea zeu. Dacă vorbește cineva, cu
ei se miră că voi nu mai aler vintele lui să fie ca ale lui Dum
gați cu ei în aceeași revărsare nezeu; dacă slujește cineva,
a desfrîului și vă hulesc. Ei își slujba lui să fie ca din puterea
vor da seama înaintea Celui ce pe care o dă Dumnezeu, pen
este gata să judece viii și mor- tru ca întru toate Dumnezeu să
ții. Că spre aceasta s-a bineves- Se slăvească prin Iisus Hristos,
tit și morților, ca să fie judecați Căruia îi este slava și stăpîni-
la fel cu oamenii care sînt în rea în vecii vecilor! Amin.
* ·· > ▼/ ' ▼
♦ .♦· *
242 APOSTOLUL
J o I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI TREIA
(IV, 12—V, 5)
ubiților, nu vă mirați iește, ce va fi cu cel necredin

de focul aprins între cios și păcătos? Pentru aceea
voi, spre ispitire, ca și și cei ce sufăr după voia lui
cum vi s-ar întîmpla Dumnezeu să-și încredințeze
.. - ceva străin, ci, întrucît Lui, credinciosului Ziditor, su
sînteți părtași la suferințele lui fletele lor, lucrînd fapte bune.
Hristos, bucurați-vă, ca și la a- Pe preoții cei dintre voi îi rog,
ratarea slavei Lui să vă bucu ca unul ce sînt împreună preot
rați cu bucurie mare. De sînteți și martor al patimilor lui Hris-
ocăriți pentru numele lui Hris tos și părtaș al slavei celei ce
tos, fericiți sînteți, căci duhul va să se descopere: Păstoriți
slavei și al lui Dumnezeu se o- turma lui Dumnezeu, dată în
dihnește asupra voastră; de paza voastră, cercetînd-o nu cu
către aceia El se hulește, iar de silnicie, ci cu voie bună, după
voi se preaslăvește. Nimeni din Dumnezeu, nu pentru cîștig
tre voi să nu sufere ca ucigaș, urît, ci din dragoste, nu ca și
sau fur, sau făcător de rele, sau cum ați fi stăpîni peste Biserici,
ca un rîvnitor de lucruri străi ci pilde făcîndu-vă turmei. Iar
ne. Iar de suferă ca creștin, să
cînd se va arăta Mai-marele
nu se rușineze, ci să preaslă-
vească pe Dumnezeu, pentru păstorilor, veți lua cununa mă
numele acesta, căci vremea ririi cea neveștejită. Tot așa și
este ca să înceapă judecata de voi, fiilor duhovnicești, supune-
la casa lui Dumnezeu; și dacă ți-vă preoților; și toți, unii față
începe întîi de la noi, care va fi cu alții, îmbrăcați-vă întru
sfîrșitul celor care nu ascultă smerenie, pentru că Dumnezeu
de Evanghelia lui Dumnezeu? celor mîndri le stă împotrivă,
Și dacă dreptul abia se mîntu- iar celor smeriți le dă har.
IN SAPTAMÎNA A XXXIII-A DUPĂ RUSALII 243
VINERI
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI $1 TREIA
DIN EPISTOLA A DOUA SOBORNICEASCA
(i, 1- 10)
imon Petru, slujitor și 1
ceasta puneți și din partea
Apostol al lui Iisus I
i«
voastră toată sîrguința și adău
Hristos, celor ce, prin gați la credința voastră: fapta
dreptatea Dumnezeu bună, iar la fapta bună: cunoș
lui nostru și a Mîntui- tința, la cunoștință: înfrînarea,
torului Iisus Hristos, au dobîn- la înfrînare: răbdarea, la răb
dit o credință de același preț cu dare : evlavia, la evlavie: iubi
a noastră: Har vouă și pacea să rea frățească, iar la iubirea
se înmulțească, întru cunoștin frățească: dragostea. Căci
ța lui Dumnezeu și a lui Iisus, dacă aceste lucruri sînt în voi
Domnul nostru. Dumnezeiasca I
I
și tot sporesc, ele nu vă vor lăsa
Lui putere ne-a dăruit toate nici trîndavi, nici necunoscă
cele ce sînt spre viață și spre I tori în cunoașterea Domnului
bună cucernicie, făcîndu-ne să nostru Iisus Hristos. Iar cel ce
cunoaștem pe Cel ce ne-a che nu are acestea este cu vederea
mat prin slava Sa și prin pute micșorată și stinsă și a uitat
rea Sa. Cu aceasta. El ne-a hă de curățirea păcatelor lui de
răzit făgăduințe mari și de demult. Pentru aceea, fraților,
mare preț, ca prin ele să vă fa siliți-vă cu atît mai vîrtos să fa
ceți părtași dumnezeieștii firi ceți temeinică chemarea și ale
și să s c ă p a ț i de stricăciunea gerea voastră, căci, făcînd a-
poftei celei din lume. Pentru a- cestea, nu veți greși niciodată.
S I M B A T A
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI SI PREIA
DI PĂ POGORÎREA SFÎNTULL'I DLH
(II, 11-19)
iule Timotei, vrednic El; de-L vom tăgădui, și El ne
de credință este cuvîn- va tăgădui; dacă îi sîntem ne
tul: dacă am murit îm credincioși, EI rămîne credin
preună cu Hristos, vom cios, căci nu poate să Se tăgă
și învia împreună cu duiască pe Sine însuși. Aminteș-
El. Dacă stăruim în răbdare, te-Je de acestea șl îndeamnă-i
vom și împărăți împreună cu stăruitor înaintea lui Dumne-
*
4?
244 A P O S T O LU L
zeu să nu se certe pentru cu Dintre aceștia sînt Imeneu și

i
vinte, ceea ce nu folosește la Filet, care au rătăcit de la ade
nimic, fără numai la surparea I
tf
văr, zicînd că învierea s-a și pe
$
i
celor ce-i ascultă. Nevoiește-te Ii trecut, și răstoarnă credința

să te arăți pe tine însuți lămu unora. însă temelia pusă de
rit înaintea lui Dumnezeu, lu Dumnezeu stă neclintită, avînd
r .4 -
/ '·
crător cu față curată, drept în- pecetea aceasta: cunoscut-a
vățînd cuvîntul adevărului. Iar
de deșartele vorbiri lumești fe- Domnul pe cei ce sînt ai Săi; și
rește-te. Căci ele vor spori ne să se depărteze de la nedrepta
legiuirea tot mai mult, și cuvîn te oricine numește numele
tul lor va roade ca o cangrenă.
I
i
Domnului.
i
I&
►X<
p
sg
ORI
^4 ’
&
►><
►>r«
....... |
K4
K4
i\< i :i>i 11 i i iii< >i)i ij i

I) l VI I N I ( A
A TREIZECI Șl TREIA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUII
A VAMEȘULUI Șl A FARISEULUI
Voscreasna â 11-a. Prochimen, glasul al 8-lea:
Faceți juruințe Domnului Dumnezeului vostru și le împliniți.
Stih: Cunoscut este în Iudeea Dumnezeu; în Israel mare este numele Lui.

(HI, 10-15)
iule Timotei, tu ai Hristos Iisus vor fi prigoniți. Iar
urmat învățătura oamenii vicleni și amăgitori vor
mea, strădania mea, merge din rău în mai rău, rătă
năzuința mea, cre cind pe alții și rătăciți fiind ei
dința mea/ îndelun înșiși. Tu însă rămîi în cele ce
ga mea răbdare, ai învățat și de care ești încre
dragostea mea, îngăduința dințat, deoarece știi de la cine
mea; prigonirile și suferințele ai învățat; și fiindcă de mic co
care mi s-au făcut în Antiohia,
în Iconiu, în Listra; cîte prigo pil cunoști Sfintele Scripturi,
niri am răbdat! și din toate m-a care pot să te înțelepțească
izbăvit Domnul. Și toți care spre mîntuire, prin credința
voiesc să trăiască cucernic în ti cea întru Hristos Iisus.
p Aliluia, glasul al 8-lea:
t Veniți să ne bucurăm de Domnul și să strigăm lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru.

Stih: Să întîmpinăm fața Lui întru laude și în psalmi să-I strigăm Lui.
—
APOSTOLUL
L U N I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI PATRA
DIN EPISTOLA A DOUA SOBORNICEASCĂ
- 4 (I, 20-11, 9)
ubiților, mai înainte de Dumnezeu n-a cruțat pe îngerii

toate, trebuie să știți care au păcătuit, ci i-a aruncat
că nici o proorocie a în iad și i-a dat lanțurilor întu
Scripturii nu se tîlcu- nericului, ținîndu-i spre jude
iește după socotința cată ; și n-a cruțat lumea veche,
fiecăruia; pentru că niciodată ci a păstrat numai pe Noe, ca
proorocia nu s-a făcut din voia al optulea propovăduitor al
omului, ci oamenii cei sfinți ai dreptății, cînd a adus potopul
lui Dumnezeu au grăit, purtați peste cei fără de credință; și
fiind de Duhul Sfînt Dar au cetățile Sodomei și Gomorei,
fost în popor și prooroci minci I
osîndindu-le la nimicire, le-a
noși, după cum și între voi vor prefăcut în cenușă, ca o pildă
fi învățători mincinoși, care vor nelegiuiților din viitor, iar pe
strecura eresuri pierzătoare și, dreptul Lot, chinuit de petrece
făgăduind chiar pe Stăpînul, rea desfrînată a celor nelegiui-
Cel ce iâ răscumpărat, își vor ți, l-a izbăvit, pentru că dreptul
aduce lor o grabnică pieire. acesta, locuind între ei, prin ce
Mulți vor urma învățăturile lor vedea și auzea zi de zi din fap
rătăcite și, din pricina lor calea tele lor fără de lege, chinuia su
adevărului va fi hulită. Din pof fletul său cel drept. Aceasta ne
tă de avere și cu cuvinte amă învață că Dumnezeu știe să
gitoare, ei vă vor momi pe voi. scape din ispite pe cei binecre-
Dar osînda ’lor, de mult pregă dincioși, iar pe cei nedrepți
tită, nu zăbovește și pierzarea să-i păstreze, ca să fie pedep
lor nu dormitează. Căci, dacă siți în ziua judecății.
fin
ÎN SAPTĂMÎNA A XXXIV-A DUPĂ RUSALII 247 f-

L
î
<
M A R Ț 1 I
li
ÎN SAPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI PATRA 4
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTULUI DU II f

(II, 9-22)
ubiților, Dumnezeu știe dreptății, dar a primit mustra
să scape din ispite pe re pentru călcarea lui de lege;
cei binecredincioși, căci dobitocul fără de grai, pe
iar pe cei nedrepți să-i care era călare, grăind cu glas
păstreze, ca să fie pe- omenesc, a oprit nebunia proo
depsiți în ziua judecății; și mai rocului. Aceștia sînt izvoare
vîrtos pe cei ce se lasă, după fără de apă și nori purtați de
îmboldirile trupului, întru pof furtună, cărora li se păstrează
te spurcate și disprețuiesc întunericul cel nepătruns în
domnia cerească. Cutezători, veac, pentru că spunînd vorbe
îngîmfați, ei nu se cutremură să trufașe și deșarte, ei amăgesc
hulească măririle îngerești din întru poftele trupului și întru
cer; pe cînd îngerii, deși sînt desfrînări, pe cei care de-abia
mai mari în tărie și în putere, au scăpat de cei ce viețuiesc
nu aduc în fața Domnului jude în rătăcire. Ei le făgăduiesc li
cată defăimătoare împotriva bertate, fiind ei înșiși robii stri
lor. Aceștia însă, ca niște dobi căciunii, fiindcă ceea ce te bi-
toace fără minte, din fire făcute ruiește, aceea te și stăpînește.
să fie prinse și nimicite, hulind Dacă ei, după ce au scăpat de
cele ce nu cunosc, vor pieri în întinăciunile lumii, prin cu
tru stricăciunea lor, și vor lua noașterea Domnului și Mîntui-
astfel plata nedreptății. Ei so torului nostru Iisus Hristos, ia
cotesc drept fericire să se îm- răși se încurcă în acestea și
buibeze în fiecare zi; sînt pete sînt învinși, li s-au făcut cele
și ocară, iar cînd ospătează cu de pe urmă mai rele decît cele
voi, ei se dezmiardă întru înșe dintîi. Căci mai bine era pentru
lăciunile lor. Ochii lor sînt plini ei să nu fi cunoscut calea drep
de desfrînare și nesățioși de tății, decît, după ce au cunos
păcat; ei amăgesc sufletele ce cut-o, să se întoarcă de la sfînta
le nestatornice; inima lor e poruncă încredințată lor. Cu ei
deprinsă la lăcomie și sînt fiii s-a întâmplat adevărul din zi
blestemului. Părăsind calea cală : Clinele se întoarce la văr
cea dreaptă, au rătăcit și au a- sătura Iui; și porcul scăldat
pucat calea lui Balaam, fiul lui vine să se tăvălească în
Bosor, care a iubit plata ne- mocirlă.
r
J
248 APOSTOLUL
M I E R C U R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI PATRA

<4 (III, 1-18)
ubiților, aceasta este Domnului, este ca o mie de

acum a doua epistolă ani și o mie de ani, ca o singu
pe care v-o scriu; în ră zi. Domnul nu întîrzie cu
amîndouă caut să tre făgăduința Sa, după cum so
zesc, în amintirea
voastră, dreapta voastră jude cotesc unii că e întîrziere, ci în
cată, ca să vă aduceți aminte de delung rabdă pentru voi, ne-
cuvintele cele mai înainte gră vrînd să piară cineva, ci ca toți
ite de sfinții prooroci și de po să vină la pocăință. Iar ziua
runca Domnului și Mîntuitoru- Domnului va veni ca un fur: a-
lui, dată prin apostolii voștri. tunci cerurile vor pieri cu vuiet
Intîi trebuie să știți că, în zilele mare; stihiile, arzind, se vor
cele de apoi, veni-vor cu bat desface, și pămîntul și lucruri
jocură, batjocoritori care vor le de pe el vor arde cu totul.
umbla după poftele lor și vor Deci, dacă toate acestea se vor
zice: Unde este făgăduința ve desființa, cit de mult vi se cu
nirii Lui ? Că de cînd au ador vine vouă să umblați întru
mit părinții, toate așa rămîn, viață sfîntă și în cucernicie, aș-
ca de la începutul făpturii. teptînd și grăbind venirea zilei
Căci ei în chip voit ascund fap Domnului, din pricina căreia
tul că cerurile erau de demult cerurile, luînd foc, se vor nimi
și că pămîntul s-a închegat, la ci, iar stihiile, aprinse, se vor
cuvîntul Domnului, din apă și topi. Că noi așteptăm, potrivit
prin apă, și că prin apă lumea făgăduințelor Lui, ceruri noi și
de atunci a pierit înecată; iar pămînt nou, în care locuiește
cerurile de acum și pămîntul dreptatea. Pentru aceea, iubiți-
sînt ținute prin același cuvînt lor, așteptînd acestea, sîrguiți-
și păstrate pentru focul din ziua vă să fiți aflați de El în pace,
judecății și a pieirii oamenilor fără prihană și fără vină. Și în
necredincioși. Și aceasta una delunga răbdare a Domnului
să nu vă rămînă ascunsă, iubi- nostru socotiți-o drept mîntui-
ților, că o singură zi, înaintea re, precum v-a scris și iubitul
r .*
1 *··-·-
T
ÎN SAPTAM1NA A XXXIV-A DUPĂ RUSALII 249
nostru frate Pavel, după înțe noscînd acestea de mai înainte,

lepciunea dată lui, cum face în păziți-vă, ca nu cumva, lăsîndu-
toate epistolele lui, unde vă vă tîrîți de rătăcirea celor fără
vorbește despre acestea. în ele de lege, să cădeți din întărirea
sînt unele lucruri cu anevoie de voastră. Și creșteți întru harul
înțeles, pe care cei neștiutori și și cunoștința Domnului nostru
neîntăriți le răstălmăcesc, ca și și Mîntuitorului Iisus Hristos. A
pe celelalte Scripturi, spre a lor Lui este slava, acum și în ziua
pierzare. Deci voi, iubiților, cu- veacului! Amin.
▲
Μ ’/>
■Μ"
•V»%v®v»v®v«%%v®%v»v®v®v®v®·.
1♦♦ ·♦···♦·♦···
• · ·«®· ·
·♦···♦· · · ΦΦΦΦΦ φφφφφφφ®

· · φ · φφφ φ a······
■ ι
9999 99999 999 9999999
ΦΦΦ·Φ·ΦΦΦΦφφφφ »
λ*
·
♦χ<·χ·χ·Κν:·χ
• • ••••♦ΦΦΦ····
•••♦♦••♦Φ® ♦♦♦·♦·
···♦♦ ·4·®φφφ
♦·♦········
·-·-·.♦.·.·.·.· ········♦ ♦ · φ · ··φφφ· ♦· ·
• ••ΦΦ······®···®····®·
♦•••Φ ·-· Φ··®·····
··········♦·· ♦·······♦♦ · ·φ·φ
••♦♦•••••••♦Φ········
99999999999 9 9 9 9 9 9 9·····
99 ®ΦΦ·Φ···Φφφφφφφ··φ·
9ΦΦΦΦΦΦφφφ·®····® ······♦
9φ9·9· 9
••♦♦••♦ΦΦ··
ΦΦΦΦΦ··®·® ΦΦΦΦΦΦΦΦ··®®
φ φ · ···φφΦφφφφφ999· φ φ·®·® 4
*·· ··Φ·Φ·Φ···ΦΦ·«·ΦΦ'
· 9 99999999
· ·Φ·Φ· φφ®·φφφφ·φφ
•9·······♦·· ·ΦΦΦΦ·Φ·
Φ·Φ····Φ··φφ®φφ··<~
• · Φ · ···♦· * ·Φ··ΦΦ·
••Φ·····ΦΦ·®Φ···4
ΦΦΦ····ΦΦΦΦΦφ·φφ
·Φ·Φ·ΦΦΦΦ·Φ·φφ·φ
• ••••®·Φ·Φ··ΦΦ·· • w ·:·ν.:·χ.χ.χ.%ν.·.ν.ν
••••ΦΦ·····Φ·ΦΦ· ·χ·χ·χ·χ·χ·> *
······.·.·.·.♦.
•♦••••«•ΦΦΦΦΦ····ΦΦΦΦΦ®·φ··
♦ · · · ·®···®···ΦΦ 9 9 99 9 9 9 ΦΦΦ···® ·®4 ·
9 9 9 999999 999Λ999999999 999
λ9λ9
• •·♦··
·®Φ·ΦΦ···Φ·φ··
••φφφφ®·φφφ··· Φ··ΦΦ·®·
♦··♦·· ·®® ® ·«·
φ®
•••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ·· 9-9.99999
• ·.·_·
· ·.····♦ φφφ®φ··®
Φ·ΦΦ·φ···
•••••♦•♦•♦ΦΦΦ·
••• ♦•Φ®ΦΦ®ΦΦ··Φ·· · ♦ ΦΦΦΦΦΦΦΦ··®'
••••ΦΦΦΦΦΦΦ · φ
ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ®
• •••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ® • ··9♦9♦9·φφφφφ·φ·®·«
♦-· ΦΦΦ····· ·*♦
•• ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ··® • · · Φ··Φ·Φ·······
•«♦ΦΦ
*
···®···
»··ΦΦ·ΦΦΦ·Φ··Φ ·-·.··♦ ΦΦΦΦΦΦΦ···
·®Φ·Φ····4·ΦΦ«
·ΦΦΦΦΦ······ΦΦ ■••99·9♦····φΦ·Φ·Φ·φφ·
Φφ·φ·φ®·®·®·®
·Φ·Φ··φ
φ
•••Φ·····ΦΦ®··Φ·
•♦Φ®········
·®·Φ·Φ····®φ.
·Φ®·ΦΦΦ··Φ··®·
9 9 9 9 9 9 · 9 Φ ·9φ9· 9φ
•••ΦΦΦΦΦΦΦ®
9ΦΦ·Φ·ΦΦ·ΦΦ·®Φ
»·
*
·ΦΦ·Φ··Φ···Φ·Φ·
ΦΦΦ·ΦΦ···Φ
•Φ •♦••••••••Φ®
ΦΦ·····4··Φ··
•••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦ® φ · · ♦ ♦ Φ Φ 9 9 9 9 9 9··
•••••••ΦΦΦΦΦΦΦΦ·
Φ··ΦΦΦΦΦ®····
•• ••♦••••ΦΦΦΦΦ
ΦΦ •••ΦΦΦ·®····
®··Φ·····φφ·
• ·ΦΦΦΦ·Φ®·ΦΦΦ· ••ΦΦΦΦΦΦΦ···
••·Φ··Φ®·ΦΦ·ΦΦΦ
••••••♦•φφφ®»
••••••4··Φ···
• •···♦··········«
·Φ·····Φ·Φ·ΦΦΦ ••Φ··φ···φφφφφ®
••••Φ·Φ··4·Φ
••••••ΦΦΦΦ··Φ
• •·®Φ·ΦΦΦ······· •Φ·Φ ΦΦ··Φφ®Φ···
•••Φ···®·®···
•••ΦΦΦΦΦ · · · 9 ·
••♦ΦΦΦΦΦ······
·····♦····· *Φ · ®· • •Φ·······®··®®
·ΦΦ·Φ···«··Φ·Φ· •
············♦
••••·®φ·_··ΦΦ·Φ
·
•••••••••φφ®»······
Φ···Φ·Φ·ΦΦ®®···
••♦♦••Φ»··® · 4 φ φφ· » • ΦΦΦ ···♦········
·Φ···ΦΦ··Φ··®·
Φ··Φ···Φ···Φ·®Φ·
••ΦΦΦ··Φ···4φφ·
•®·····Φ®····«φφ φ® . • ·Φ······Φ···Φ
• ·Φ·Φ·ΦΦΦ··®φΦ·Φ φ
·Φ·Φ·····Φ·®Φ···φ
• ΦΦΦ·ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ·Φ ^••••••Φ·ΦΦ···φΦ
•·ΦΦ··Φ®···Φ·ΦΦ®Φ
••·Φ····Φ··Φ·φ·®
·♦♦··· •••♦♦♦♦♦♦φφφ®
ΦΦΦΦ·Φ·Φ·«ΦΦΦΦΦΦΦΦ4 ••Φ·ΦΦ··ΦΦ···Φ®·ΦΦ
ΦΦΦΦΦΦΦΦφφφφφφφφφφφφ •®ΦΦ····Φ· ·φφφΦ
Φ·Φ·®·ΦΦ·Φ·Φ··Φ·Φ
•ΦΦ·······«4Φ®···Φ·®·
♦•••••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ···· • ΦΦΦ·Φ·····Φ®φφΦ
ΦΦΦΦΦΦ···®·Φ·ΦΦΦ·
*•♦•••••••••••Φ®®· φφφ «
••♦••••••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ®·
♦•••••••••Φφ®········ ••·®·Φ·Φ····Φ·Φ·Φ·
Φ®·Φ·Φ···Φ·φφφΦ
Φ···········®···
*Φ• ΦΦΦΦΦΦΦ·Φ·ΦΦΦΦΦ·Φ·4
ΦΦΦ •♦•••φφφφφφφφ®·®· φ · φ φ φ φ • •••••••••♦♦•♦•ΦΦ
ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ4·Φ·ΦΦΦΦΦ«· • Φ·········®···®·
Φ•ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ
· · · ΦΦ·······®··®··®
· ΦΦΦΦΦΦ·«···Φ··ΦΦ·ΦΦ· ΦΦ φφφ ·φφΦΦΦφφφ • ·Φ·Φ·ΦΦ·4®ΦΦ·Φ·Φ·
·®·ΦΦ·····Φ®ΦΦ«·
Φ··Φ®Φ·φ®ΦΦφΦ·φ·Φ
»·ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ
• ••♦•••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ®Φ·Φ·Φ Φ φ φ φφ · φ · φ φ ••• •••••♦♦•••♦•••••Φ
••••••••ΦΦΦΦ·®Φ·
ΦΦΦΦφφΦφφφφφφφ φ% φ φ φ φ φ φ φ φ φ φ φ’φ ••♦••♦•••••♦•Φ·®
ΦΦΦΦΦ·®····®·®···®
ΦΦ·ΦΦΦΦΦΦ··®ΦΦΦΦΦΦΦ····Φ···Φ
ΦΦΦΦΦΦΦφφφφφφφφφφφφφφφφφ
· ·ΦΦΦ ΦΦΦΦΦΦΦφφφφφφφφφφφφφφφφφ •♦·Φ®··Φ··ΦΦΦ»··Φ··
·Φ··®·φ··Φ·φ·φφΦφ
••Φ··ΦΦ···ΦΦΦ·ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ
ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ Φ · 4 φ’ ΦΦ··®®·······
·••·®ΦΦ····®·®4ΦΦ
* ···
*®·Φ···Φ·Φ·ΦΦ·ΦΦΦ·· ···
ΦΦΦ ΦΦφΦφΦΦΦΦΦΦφφφφφφΦΦφφφφφφ
®ΦΦΦΦΦΦΦΦφΦΦ·φφφφ • ••••♦♦••♦•••♦Φ····
••φΦΦΦΦΦφφφ®φφφφφφφφΦΦαΦΦ«φφΦ
♦•••ΦΦΦΦΦ
Φ·ΦΦΦΦΦΦ·ΦΦ®·®ΦΦ®®ΦΦΦ·Φ φφ φ4 «••••ΦΦΦΦΦ···®·····
«·®Φ···ΦΦ·ΦΦ·φ®·ΦΦΦ
••♦•••♦♦•ΦΦΦΦΦ®·®···
·®ΦΦ®·ΦΦ·φ·φΦφ·ΦΦφφ· ·Φ
Φ·ΦΦΦ·ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ·
*
ΦΦφφφ®ΦΦΦΦΦ
ΦΦ φφ·φφφφφφφφφ • •
••Φ··Φ···®Φ ··♦····♦··♦ ·Φ
φ
• ••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ
φ·φφφφφφφφφφφφφφφφφφφφφφ φφφ «
φ •♦♦·ΦΦΦ··ΦΦΦ···ΦΦ···Φ··Φ·Φ·ΦΦΦ®ΦΦ
♦♦♦•••••••♦••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ···
*
· · · ♦ · ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ ΦΦ ΦΦΦ φ
·ΦΦ···ΦΦΦΦ·ΦΦ·ΦΦΦΦ·Φ φ ® φφ φ
••ΦΦΦ * · · · · · · Φ Φ · · · « 9 9 9 ΦΦΦ Φ · · Φ Φ φ Φ φ·Φ
ΦΦ·Φ··Φ···Φ·ΦΦ·Φ·_
·ΦΦΦΦΦ··»···
•••••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ
φ φ φ
φφφ φφφ φφφ
••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ ΦΦΦΦΦ·Φ·······φΦΦ
*
·ΦΦΦ·ΦΦ·····ΦΦΦΦΦΦΦΦ·Φ····ΦΦ·· ΦΦ ΦΦΦ···®ΦΦ®Φ · ·
ΦΦΦ4ΦΦΦ··Φ··ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ
• ••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ «ΦΦΦΦΦΦΦ·Φ···ΦΦΦΦ®ΦΦΦΦ······ΦΦ
ΦΦΦ··········ΦΦΦΦΦΦΦΦ·Φ··ΦΦΦ«··_ ·Φ
•
···®
ΦΦΦΦΦ®·®···
*
φφφφφφφφφφφφφ · φ · · ·······
φ Φ ····♦··♦ ·ΦΦ··ΦΦ··»····ΦΦΦΦΦ·ΦΦ·Φ®·ΦΦΦ·
ΦΦΦ·ΦΦ··®Φ··ΦΦΦΦΦΦΦΦ····ΦΦΦΦΦ·Φ. Φ.Φ
ΦΦΦ·Φ·ΦΦ··Φ··ΦΦΦΦΦΦ····ΦΦΦΦ φφφ
•ΦΦΦ···Φ®··Φ····ΦΦ
ΦΦΦΦΦΦ·®®·®Φ··ΦΦΦΦ··Φ·ΦΦΦΦΦΦ· *
··♦··♦♦♦··
· «.Φ
ΦΦ·····®······®··®··®··®··· • ••♦•••••••ΦΦΦΦΦ ·<Φ
•·ΦΦΦ·········ΦΦΦΦΦ®·····Φ®····· · φφ··φ··φφφ· Φ^Φ
•ΦΦΦΦ·Φ··ΦΦΦΦΦΦ··ΦΦ·ΦΦΦ·Φ·Φ·
ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ φφφφφφφφφφφφ
•••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ
ΦΦ#®·®··®®®·········®····· φφφφφφφφ® ·Φ·ΦΦ···ΦΦ«ΦΦΦΦΦ·ΦΦΦΦ····®ΦΦ··
ΦΦ··Φ···Φ·ΦΦΦΦΦΦΦΦ··Φ·····Φ·· 9·_·
9
ΦΦ······ ΦΦ® ΦΦΦ···®ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ·ΦΦ··ΦΦ·ΦΦ ·_♦.·
ΦΦΦΦΦ·®ΦΦ·ΦΦΦΦΦΦΦ···Φ···®Φ·Φ· · ·Φ
••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ®··® φ® φ ·
Φ·®4·Φφφφφφφφφφφ
••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ
•••••••ΦΦ®·®#®·®··®··®®®®®
φ
'♦•♦•♦••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ··
•·Φ·Φ·ΦΦΦ·»Φ·Φ®φφφ·Φ·«··Φ··Φ® ··
*
· ·· Φ Φ
·.·
ΦΦΦΦΦΦΦΦ·······®··········· • Φ
* ®···ΦΦΦ
••••••••ΦφΦΦΦΦΦ·
••••••••·Φ·ΦΦ··ΦΦΦ«4®«4·ΦΦΦ·Φ · · *
•ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ·®·
••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ ®·Φ··Φ···Φ·ΦΦ®··ΦΦΦ··Φ·ΦΦΦΦ···.·
·4Φ·ΦΦ··ΦΦΦ··ΦΦ···ΦΦ··®®ΦΦΦ·· ·♦.·
*
ΦΦΦΦΦΦΦΦΦ··Φ···ΦΦ·ΦΦΦΦΦΦΦ4Φ
ΦΦΦΦΦΦΦΦφφ· ·Φ®Φ®Φ·ΦφΦΦΦφ·φ·
••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ ······♦·.· 9 ·····♦♦·······♦··· ·♦9 ·

• φ ® φ φ 9 9 9 9 9·♦······♦♦···♦♦♦···
••Φ··ΦΦ·ΦΦΦΦΦΦΦΦ·Φ·ΦΦΦΦΦ·Φ·Φ·
·ΦΦΦΦΦΦΦΦ·φ®··ΦΦ·φφφφ·®Φ·Φ ν ····φφφφ·φ·Φ···®Φ«Φ·®·ΦΦΦΦΦ·ΦΦ
♦ ••♦•••ΦΦ · · ······♦···♦·♦· 99 9· _♦99·
ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ···®····®·····®·® •9• φ9•·®·Φ····ΦΦ··Φ··®ΦΦ·Φ··®·
« 9·· ·4 4 ·φ··®Φ··Φ·····4·Φ·ΦΦΦΦ·Φ
··········♦·····♦ · Φ ΦΦΦ
· · · ··♦·· ·
•·Φ·Φ···Φ··Φ·
•·ΦΦΦΦΦ·ΦΦΦ®
ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ··®·®·®···®®'
* ··®ΦΦ··®ΦΦΦ·Φ ··········♦···»
Φ·Φ··Φ···Φ·®ΦΦ·······Φ·····Φ·
Φ·Φβ··4Φ··4Φ·Φ·φΦΦ··ΦΦ·Φ4·Φ ·9Φ
* • φ φ4Φ····φ····ΦΦΦΦ···Φ··ΦΦΦΦ
•Φ·Φ®ΦΦ···Φ···Φ··Φ·····Φ·Φ ♦·
· ·-·-
Φ····Φφ·····ΦΦ········φ··φ
4·ΦΦ·Φ·Φ··Φ·ΦφΦΦΦΦΦΦΦφΦφφφ·
• ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ® ·*• 9•••••«ΦΦΦΦΦ·····®®··®
·ΦΦ·ΦΦ·ΦΦ··Φ·ΦΦΦΦΦ···Φ·Φ·Φ
·♦♦··············♦···«· 999·ΦΦΦ99*
.
··'
ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ·®® 99
·Φ·ΦΦ····Φ·Φ·Φ·Φ4···ΦΦ····
·ΦΦΦΦ··Φ···Φ®·Φ·ΦΦΦ·ΦΦΦΦΦΦ· ΦΦΦ φ φ99 φ«®ΦΦΦ·φφ··Φ·····ΦΦ·Φ···Φ
·99 Φ99 ·®ΦΦ··Φ···Φ
ΦΦ··Φ··Φ···Φ·ΦΦ··ΦΦ ··♦·♦··♦« 9·9*9♦•♦ ♦ 9Α·.9
ΦΦΦΦΦ® ·Φ··®ΦΦ··Φ··ΦΦ ΦΦΦ·®® 999
ΦΦΦΦΦΦ4ΦΦ·········ΦΦΦΦΦ·ΦΦ·
*·
ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ •ΦΦΦΦΦφφφφφ ·ΦΦ·Φ·Φφφ·Φ®Φ·Φ·Φ····ΦΦ
•••••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ··
φ φφφ·····Φ··ΦΦΦ®·········Φ· 9^ 9 999
·ΦΦ···ΦΦΦ····Φ···Φ·ΦΦΦΦΦΦ·®
ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ®® •φ•*·•••••••••••••ΦΦΦΦΦ·········
φ··ΦΦ®ΦΦ®····Φ®·ΦΦ·Φ·ΦΦ®Φ· 999
·®ΦΦΦ®Φ·ΦΦ·Φ··φ·Φ··ΦΦΦ·Φ ■·· 9 9· 9
•·ΦΦΦ·Φ·Φ··Φ····ΦΦ··ΦΦΦ·Φ·Φ
•••••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ®· ······
Φ·Φ··ΦΦ·Φ···Φ·····ΦΦΦΦΦΦ·Φ ·•’9··9φ·’· ·· φ·φφφφ·®····ΦΦΦΦ····ΦΦΦ·
Φ ®ΦΦ· ®»·ΦΦ·ΦΦΦ· Φ.· · · 9.9 9999
····· «4 ·Φ·ΦΦ······® «Φ······
Φ·······®®····®····®·®···· •9♦9Φ99·99·*φ9Φ··Φ··ΦΦ··Φ·®Φ·ΦΦ······Φ
· φ·®®·······®·····®··
9 ·®·®·Φ·Φ··ΦΦ·Φ··Φ·· ·9·
·9 9·99»
9·· 9
Φ·ΦΦ··ΦΦΦ···ΦΦΦΦΦ·Φ4·Φ···4·
Φ·ΦΦΦ·Φ®ΦΦΦ···®Φ···Φ·ΦΦΦΦ· •9999999999999999
• ••Φ··Φ •••••♦♦♦ΦΦ· 9.9 ♦999
♦ · ♦ 9 ·9999 9Φ 9 9999 999 ·
ΦΦ·ΦΦ···Φ·®··®Φ·ΦΦ·ΦΦΦΦΦΦ4
•Φ··ΦΦ···Φ·ΦΦΦ···Φ··Φ·ΦΦΦΦΦ
ΦΦΦΦΦ·ΦΦ·······ΦΦ··ΦΦΦΦ·Φ·«
••Φ··®®··
· · φφφ®φφ··4Φ·ΦΦΦ
® φφ·®·ΦΦ·Φ·ΦΦ·ΦΦΦΦ· ·· •••♦♦ΦΦ® · ·99^99 9 9999999 999999999
ΦΦΦ ··
9 · 9·9··'♦,·9·9 ·9·.·-·
• ••••••♦••••••••••φφφφφφφφ
•·ΦΦ·ΦΦΦΦΦ··Φ··ΦΦ·ΦΦ·ΦΦΦΦ·Φ
•••••♦••••••••••«•••••♦••I 9•9·9·φφ®···ΦΦ·Φ·ΦΦΦΦ·Φ·
· · Φ«β·····®®®·®·®
· Φ···Φ··ΦΦΦΦΦ··Φ·Φ·· 9 99
•••••••••••••••♦•ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ· ®
* ······
·ΦΦ·Φ··Φ·ΦΦΦ··ΦΦ···ΦΦ·Φ·Φ
·ΦΦΦΦ··Φ®ΦΦ··ΦΦΦ·····Φ·Φ··»
• •••••••••••••••••••♦••••Φ
Φ·Φ·Φ···Φ·ΦΦ··Φ·ΦΦ·····ΦΦΦ
••••••••••♦♦••••Φφφφφφφφ®
••Φ······Φ·ΦΦ···Φ·Φ··Φ···Φ«Φ
••••••♦••♦♦♦••••♦♦•••♦♦•Φ
·······♦·········♦···♦♦♦··
·················♦········
♦♦•♦••••••♦♦••♦••♦♦•♦♦•Φ·
•Φ···ΦΦΦ·®·······Φ··Φ···Φ·Φ
••••♦♦•••••••••••♦•♦•♦♦♦•♦Φ
♦♦♦•♦••♦•••♦•••••••♦♦♦♦•Φ
• •••♦♦•♦•••♦•••■•♦♦♦•♦♦♦Φ®
•ΦΦ···Φ·ΦΦ·®Φ·Φ··4·Φ··ΦΦΦΦ·
Jll··
*♦•♦♦♦♦♦♦••••••••♦♦••♦·φ·Φ
·ΦΦ
·Φ·ΦΦ··Φ····Φ···Φ·ΦΦφΦ
····♦···♦ Φ··Φ4® ·♦♦··♦♦·♦♦♦
• ·ΦΦ·ΦΦΦΦ··Φ·Φ·Φ·ΦΦ··Φ··Φ·
♦••••••••••••••••♦•••♦•♦♦Φ
• φ ♦ ··♦··♦·♦♦♦····♦··♦·····
«•••«••♦•••♦♦••••♦♦♦••♦♦•Φ
Φ···Φ·Φ4 ···♦··«··········■
■ΦΦ··ΦΦΦ··ΦΦ···
® •••••••••••••••••ΦΦΦΦΦΦΦΦ
·········»
•* ·ΦΦ·ΦΦφΦ·Φ··ΦΦΦΦΦ·Φ··Φ···
«••♦••♦♦♦•♦•••♦•♦♦♦•♦ΦΦ···
«••♦••••••••♦S·········®··
• ♦•♦•••••••♦•♦•••••♦♦•φ··
*
·♦♦♦····»··
•♦♦•••••Φ® ·······♦·♦♦···♦
*
••·ΦΦΦ·ΦΦΦ·Φ4Φ®Φ·Φ·Φ·ΦΦΦΦ·Φ
••♦•••♦••Φ ♦ ····♦····♦····
·····♦♦··♦·♦··
•·♦♦♦·♦♦···♦··♦····♦♦♦♦♦♦♦
♦♦♦•••••••••••«♦ΦΦΦ·····®
••ΦΦΦΦΦ ·♦·♦··♦··♦♦·♦·♦♦♦♦♦·
•••••••••♦♦♦••♦•♦♦•♦••♦Φ
«•••••♦••♦•••••♦♦••«•♦♦♦♦Φ
• ••••••••Φ····®··········
• ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ·······
·····♦·♦··♦·····»·♦····♦·
···«♦«
Φ ···♦♦·· 4 ·♦····♦····♦
« ΦΦ®········®···········
•ΦΦΦΦΦΦΦ····®·············
••♦•♦•♦♦♦♦•••♦••••♦♦♦♦•Φ®
Φ®Φ·Φ·ΦΦΦ···Φ·«·ΦΦ······Φ·
• ••••♦•♦••♦♦•••♦♦•♦♦Φ··®·
Φ······®®·®···············
•••••••••••♦••♦•••Φ·····
Φ······· · ♦ · · ·Α99 · · ® · » ® ® ®· φ · · · ♦
•••♦•••••••••••••ΦΦΦΦΦ······
♦•♦♦♦••♦•♦•••♦•♦•••••♦Φ®
ΦΦΦΦΦ··· »················· ••‘*
»
··
••.•••♦•••••«««««•I·.·.·.·.·.···.·····
«•••♦Φ·· *-»·_·
·-.·-·-
* Λ
*
®···
• •••••••••••••••••••ΦΦΦΦΦ
.<♦
λ ·«♦·♦·· 9·9λ
ΦΦ··Φ··Φ®··ΦΦΦΦΦΦ·ΦΦΦΦ·ΦΦ4
• •••Φ··®®®®··············
»·Φ····Φ··Φ®ΦΦΦΦΦΦ··ΦΦ··Φ
*• •••••••••••••••ΦΦΦΦΦ····
••·ΦΦ·®·ΦΦΦ··Φ·Φ«ΦΦΦΦΦΦΦ···
• Φ•♦•••••♦•••ΦΦΦΦΦΦΦΦΦΦ···
· · ♦ · · · · · · · ♦ ♦♦·♦♦♦♦♦·♦··' .«·.·.··········
’·············<·»»’*·%·
·· ·»ΐ
••Φ·ΦΦ·Φ·······Φ·ΦΦ
♦••••••••••••••••••♦•ΦΦ··
Φ ·····♦· ♦·· · · · 9 9·♦♦♦·♦♦··· · ♦·♦· ·
·Φ.Φ
*
'♦················
·• ·•••••••••••••••••••ΦΦΦΦΦ .ν.^ν^.ν<.χ.χ·ΧνΧ·Χν.ν··.·.·.ν.·.ν.·.
•••••♦Φ·®··®···®·®······®®
•«·ΦΦΦΦφ·ΦΦ··Φ······ΦΦ®Φ
•Φ··Φ··φ·Φ··Φ······®φΦΦΦΦ·
••••••♦••••••♦•••••••ΦΦΦ
Φ·®·®··············®·····^
• ••••••••••••••••••••♦•ΦΦ :·:ν:<%<<<<χ:::χΧ:·κ
••♦••♦•••••••••ΦΦΦ···· ···
•Φ····®··®···®············
•••••••••♦•••••••♦•ΦΦΦ··
®···Φ··Φ®···ΦΦΦ··Φ·······
«Φ®··Φ··Φ·ΦΦ··Φ··Φ····ΦΦ·
••••••••••••♦♦••♦••••ΦΦΦ
••••·Φ··Φ4Φ··ΦΦ········ΦφΦ·
•••••••••ΦΦΦΦΦ··· φ·®····
«•••••••••••Φ········· ···
•••·•••••••••••••••ΦΦΦ······
* φ · ·······♦♦·········· · ♦
•••••••••♦ΦΦ···········
φ · · φ · · ··
••ΦΦΦΦΦ·· ·······♦♦····♦·
ΦΦΦΦΦ···®······· .ν.\ν^.χ»χ.χ.χ·Χ·Χ·Χν.·.·.·.ν.·.χ·χ·
»·······
φ •······ ·············♦····
· ·ΦΦΦ···ΦΦΦΦ®Φ··
··«···· · ·ΦΦ Φ®··········
·••••♦•♦•Φ
· Φ · ♦ · ♦ · Φ ♦····♦·······♦··♦·
••·····♦··♦··♦♦
«•••••••••••••••••♦•••♦•Φ· ♦ · ♦ · ·Λ· · · ♦ ·
···♦♦♦♦···♦♦ ►>3
.■■■■
••♦•♦•♦Φ······
» · · · · · ·····♦··♦ ·.· ♦ ·♦····
· 99·»99^·· ·.
·.·Λ·.· .•.•.\·.·.\·.·.χ.%χΛχ·Χ··<·.·.ν.ν.·.·«·Χ%·
·*••••••••••ΦΦ········
Φ · · ··········♦······♦· Λ·.·_·_·_
’ ♦ · · ·Φ··Φ···Φ··Φ· ·Λ1·_·»· * ·.·.·Λ*,
•Φ••••ΦΦ··············®·····®
Φ·ΦΦ·«·····Φ··Φ· ♦.♦ ♦
• ♦••♦♦•♦φ·········
··
*
•Φ········ *Λ9 ♦9.9 99· · 9999·
►>3
•XvXvl·.·.·.·.·.·.·.·. ·.·/.%·.'»
4 ΦΦΦ ΦΦΦ ® Φ · · · ·····♦·♦··
11 ►><<
■II ’ ....ii.ii
- ♦*
. ♦·
ÎK<
■■■■■ SFÎNTI
·■<· ® φ*®
·
M’OSTOI. și ΙΆΆΧΟΙ IEI.IST I<>AX

··
.%Χ·
♦ nj
Xl·; KLi
»444«<*444a«4»4»4 »····«
·· ■ața
■ aa·*• ··* ··a
··*>«4 «
·»·····■
·<«···««
a •âa4aa4a
• <«•4
«44«<a
• 4*4« ··**««»♦«
»*4444*«*«*44 >»«*···«■
*·•••a«4444f«4·<
•■..■«•«a 4a
*·84■«4·♦···«
•444444444<·····»
*•»444444
»Maaaa»»»»aH«
*»«4···· ’
*·»»»·»···«»
.·»«·
9 . *
• x::
a a a a tt
::::
t.a 4 a
•<····
».iaa««a.ii >«.«aaaa
4**wvvvvw.
(<4>)
f4il0t(M«Ma«M
•444«4*»44ew4444«
•h ••««aa»»*····»
.....
•4a«4
444··44444·
U
Hrt··*···»»
m
■•ia..4..a
va**v
a■a444»44»4«
.» aaaav
·· W V.■·
aaaa.
■.va aa I ····*·
aa aaa■
X ' P J
J o I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI Șf PATRA
A SFÎNTULUI APOSTOL IOAN, CITIRE:
raților, dacă zicem că tre, dar nu numai pentru ale

K4
păcat nu avem, ne a- noastre, ci și pentru ale lumii
K* măgim pe noi înșine și întregi. Și întru aceasta știm că
K4 adevărul nu este întru L-am cunoscut, dacă păzim po
noi. Dacă mărturisim runcile Lui. Cel ce zice: L-am
1
i
păcatele noastre, El este cre
i
cunoscut, dar poruncile Lui nu

dincios și drept, ca să ne ierte
le păzește, mincinos este și în
& păcatele și să ne curățească pe
noi de toată nedreptatea. Dacă tru el nu se află adevărul. Iar
zicem că n->am păcătuit, 11 facem cine păzește cuvîntul Lui, întru
mincinos și cuvîntul Lui nu este acela, cu adevărat, dragostea
întru noi. Fiii mei, acestea vi le lui Dumnezeu este desăvîrșită.
scriu, ca să nu păcătuiți. Și dacă După aceasta cunoaștem că sîn-
a păcătuit cineva, avem mijlo tem întru El. Cine zice că pe
citor către Tatăl, pe Iisus Hris- trece întru El dator este, pre
tos cel drept. El este jertfa de I
i
cum Acela a umblat, și el așa să
ispășire pentru păcatele noas- umble.
&£><<
«•S
i
\V/ <T/ »·'

o
CT/K\T/
A
V I N E R I
N SĂPTĂMÎNA A TREIZECI SI PATRA

(ii- 7—17)
raților, nu vă scriu po Lui. Vă scriu vouă părinților,

runcă nouă, ci o po pentru că ați cunoscut pe Cel
runcă veche pe care o ce este de la început. Vă scriu
aveați de la început; vouă, tinerilor, fiindcă ați biru
porunca cea veche it pe cel viclean. Scrisu-v-am,
este cuvîntul pe care l-ați auzit fiilor, pentru că ați cunoscut pe
Ci totuși vă scriu poruncă nouă, Tatăl. Scris-am vouă, părinți
ceea ce este adevărat întru El lor, fiindcă ați cunoscut pe Cel
și întru voi, pentru că întuneri ce este de la început. Scris-am
cul se duce și lumina cea ade vouă, tinerilor, căci sînteți tari
vărată începe să răsară. Cine și cuvîntul lui Dumnezeu rămî
zice că este în lumină și pe fra ne întru voi și ați biruit pe cel
tele său îl urăște, acela este în viclean. Nu iubiți lumea, nici
întuneric pînă acum. Cine iu cele ce sînt în lume. Dacă iu
bește pe fratele său rămîne în bește cineva lumea, iubirea Ta
lumină și sminteală nu se află tălui nu este întru el; pentru
în el. Iar cel ce urăște pe fratele că tot ce este în lume, adică
său este în întuneric și umblă pofta trupului și pofta ochilor
în întuneric și nu știe încotro « și trufia vieții, nu sînt de la Ta
se duce, pentru că întunericul I
tăl, ci sînt din lume. Iar lumea
a orbit ochii lui. Vă scriu vouă, trece și pofta ei, dar cel ce face
fiilor, pentru că iertate v-au I
voia lui Dumnezeu rămîne în
fost păcatele, pentru numele veac.
ÎN SAPTĂMÎNA A XXX1V-A DUPĂ RUSALII 255
S î iM B Ă T Ă
ÎN SĂPJ'ĂMÎNA A TREIZECI SI PATRA
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTULUI DUP
(III, 1-9)
iule Timotei, aceasta ceștia. Căci dintre aceștia sînt
să știi că, în zilele din cei ce se vîră prin case și ro
urmă, vor veni vremuri besc femeiuște împovărate de
cumplite. Că vor fi oa păcate și purtate de multe fe
meni iubitori de sine, luri de pofte, pururea învățînd
iubitori de argint, lăudăroși, și neputînd niciodată să ajungă
trufași, hulitori, neascultători la deplina cunoștință a adevă
de părinți, nemulțumitori, fără I
cucernicie, lipsiți de dragoste, rului. Și după cum Iannes și

neînduplecați, clevetitori, neîn- Iambres s-au împotrivit lui
frînați, cruzi, neiubitori de bine, Moise, așa și aceștia stau împo
trădători, necuviincioși, îngîm- triva adevărului, oameni stri
fați, iubitori de desfătări mai cați la minte și netrebnici pen
mult decît iubitori de Dumne tru credință. Dar nu vor merge
zeu, avînd înfățișarea adevăra mai departe, pentru că nebunia
tei credințe, dar făgăduind pu lor va fi vădită tuturor, precum
terea ei. Depărtează-te și de a- a fost și a acelora.
Ffl
•*·J
•1»■
■··4
D M I A
A TREIZECI SI PATRA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUH
A FIULUI RISIPITOR
Voscreasna 1
Prochimen, glasul 1:
Fie Doamne, mila Ta spre noi, cum am nădăjduit și noi întru Tine.
Stih: Bucurați-vă drepților; celor drepți li se cuvine laudă.

i (VI, 12-20)
raților, toate inii

A ·
Hristos? Lua-voi deci mădula

sînt îngăduite, dar rele lui Hristos și voi face din
nu toate îmi sînt de ele mădulare de desfrînată ? Să
folos. Toate îmi sînt nu fie! Nu știți, apoi, că cine se
îngăduite, d a r nu alipește de desfrînată este un
mă voi lăsa biruit singur trup cu ea ? Căci vor fi,
de nimic. Bucatele sînt pentru zice Scriptura, amîndoi un sin
pîntece și pîntecele pentru bu gur trup. Pe c î n d cel ce se
cate și Dumnezeu va nimici și unește cu Domnul este un sin
pe unul și pe celelalte. Trupul gur Duh cu E1. Fugiți de desfrî-
însă nu e pentru desfrînare, ci nare! Orice păcat, pe care-1 va
pentru Domnul și Domnul este săvîrși omul, este în afară de
pentru trup. Iar Dumnezeu, trup. Cine se dedă însă desfrî-
Care a înviat pe Domnul, și pe nării păcătuiește în însuși tru
noi ne va învia, prin puterea pul său. Sau nu știți că trupul
Sa. Au nu știți că trupurile vostru este locașul Duhului
voastre sînt mădularele lui Sfînt, Care locuiește întru voi și
t£/\AȚ<Aav
1
Kîsy^S ÎiYÎ^RiJîKxziS
l
ÎN SÂPTAMÎNA A XXXV-a după rusalii 257
pe Care-1 aveți de la Dum slăviți, dar, pe Dumnezeu

nezeu și că voi nu s î n t e ț i ai în trupul vostru și în duhul
voștri ? Căci răscumpărați vostru, ca unele care sînt ale
ați fost cu preț mare! Prea- lui Dumnezeu.
Aliluia, glasul 1:
Dumnezeule, Cel ce mi-ai dat îzbîndire și mi-ai supus popoarele; Izbăvitorul
meu de vrăjmașii mei cei furioși.
Stih: Cel ce mîntuiești în chip minunat pe împăratul și faci milă cu David,
unsul Tău și cu urmașii lui pînă în veac.
1. I N I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI C1NCEA

(II, 18-III, 8)
iilor, este ceasul de auzit de la început în voi să ră-

pe urmă și, precum ați mînă; de va rămînea în voi ce
auzit că vine antihrist, ea ce ați auzit de Ia început,
iar acum mulți anti- veți rămînea și voi în Fiul și în
hriști s-au arătat, de Tatăl. Și aceasta este făgădu
aici cunoaștem că este ceasul ința pe care EI ne-a făgăduit-o:
de pe urmă. Dintre noi au ieșit, viața veșnică. Acestea v-am
dar nu erau dintre ai noștri, scris vouă despre cei ce vă a-
căci de-ar fi fost dintre ai noș rnăgesc. Cît despre voi, unge
tri, ar fi rămas cu noi, ci ca să rea pe care ați luat-o de la El
se arate că nu sînt toți dintre rămîne întru voi și n-aveți tre
ai noștri, de aceea au ieșit. Iar buință ca să vă învețe cineva,
voi, ungere aveți de la Cel sfînt ci precum ungerea Lui vă în
și știți toate. V-am scris vouă, vață despre toate și învățătura
nu pentru că nu știți adevărul, aceasta adevărată este și nu
ci pentru că îl știți și știți că este minciună, rămîneți întru
nici o minciună nu vine din a El, așa cum v-a învățat. Deci
devăr. Cine este mincinosul, fă acum, fiilor, rămîneți întru
ră numai cel ce tăgăduiește că EI, ca să avem îndrăzneală
Iisus este Hristos ? Acesta este cînd se va arăta și să nu ne
antihrist, care tăgăduiește pe rușinăm de EI, la venirea Lui.
Tatăl și pe Piui. Oricine tăgădu Dacă știți că este drept, cu
iește pe Fiul nu are nici pe Ta noașteți că oricine face drepta
tăl; cine mărturisește pe Fiul te este născut din El. Vedeți ce
are și pe Tatăl. Deci ceea ce ați fel de iubire ne-a dăruit nouă
»
258 APOSTOLUL
Tatăl, ca să ne numim fii ai lui catul este călcarea Legii. Și voi

Dumnezeu; și așa sîntem. Pen știți că El S-a arătat ca să ridice
tru aceea, lumea nu ne cunoaș păcatele și păcat întru El nu
te, fiindcă nu L-a cunoscut nici este. Oricine rămîne întru El
pe EL Iubiților, acum sîntem nu păcătuiește; oricine păcă
fii ai Iui Dumnezeu și ce vom fi tuiește nu L-a văzut, nici nu L-a
nu s-a arătat pînă a c u m. Ci cunoscut. Fiilor, nimeni să nu
știm că atunci cînd El Se va a- vă amăgească. Cel ce face drep
răta, vom fi asemenea Lui, fi tatea este drept, precum Acela
indcă 11 vom vedea cum este. Si * este drept. Cine săvîrșește pă
oricine și-a pus în El nădejdea catul este de la diavolul, pen
aceasta se curătește pe s i n e, tru că de la început diavolul
așa cum Acela este curat. Ori păcătuiește. Pentru aceasta S-a
cine făptuiește păcatul săvîr- arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să
șește și călcarea Legii, căci pă~ strice lucrurile diavolului.
M A R Ț I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI SI C1NCEA

(III, 9-22)
ubiților, oricine este telui său erau drepte. Nu vă mi
născut din Dumnezeu rați, fraților, dacă lumea vă
nu săvîrșește păcat, urăște. Noi știm că am trecut
pentru că sămînța lui din moarte la viață, pentru că
Dumnezeu rămîne în- iubim pe frați; cine nu iubește
tr-însul; și nu poate să păcătu- pe fratele său rămîne în moar
iască, fiindcă este născut din te. Oricine urăște pe fratele său
Dumnezeu. Intru aceasta cu este omorîtor de oameni și știți
noaștem pe fiii lui Dumnezeu și că orice omorîtor de oameni nu
pe fiii diavolului; oricine nu are viață veșnică, dăinuitoare
face dreptate nu este din Dum în El. într-aceasta am cunoscut
nezeu, nici cel ce nu iubește pe iubirea, că El și-a pus sufletul
fratele său. Pentru că aceasta
este vestirea pe care ați auzit-o Său pentru noi; și noi datori
de la început, ca să ne iubim sîntem să ne punem sufletele
unul pe altul. Nu precum Cain, I
pentru frați. Iar cine are bogă
care era de la cel viclean și a ția lumii acesteia și se uită la
ucis pe fratele său. Și pentru fratele său care este în nevoie
care pricină l-a ucis? Fiindcă și își închide inima față de el,
faptele lui erau rele, iar ale fra- I
cum rămîne în acela dragostea
v/X\T/7 V
•
ÎN SÂPTÂMÎNA A XXXV-A DUPĂ RUSALII 259
&
lui Dumnezeu? Fiii mei, să nu nezeu este mai mare decît ini
iubim cu vorba, numai din gu ma noastră și știe toate. Iubiți-
ră, ci cu fapta și cu adevărul, lor, dacă inima noastră nu ne
într-aceasta vom cunoaște că osîndește, avem îndrăznire că
sîntem din adevăr și în fața lui tre Dumnezeu. Și orice cerem,
Dumnezeu vom afla odihnă ini primim de la El, pentru că pă
milor noastre, fiindcă, dacă ne zim poruncile Lui și cele plăcu
osîndește inima noastră, Dum te înaintea Lui le facem.
M I E R C U R I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI SI CINCEA
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTULU1 DUH

(HI, 21—IV, 11)
1
=1 ubiților, dacă inima te pe Iisus, nu este de la Dum t1
ga noastră nu ne osîndeș- nezeu, ci este duhul Iui anti

SJ te, avem îndrăznire că- hrist, despre care ați auzit că
I
Smji tre Dumnezeu. Și ori- vine și acum este chiar în lu
j ce cerem, primim de la me. Voi, fiilor, sînteți din Dum
El, pentru că păzim poruncile nezeu și l-ați biruit pe el, căci
Lui și cele plăcute înaintea Lui mai mare este Cel ce e în voi,
le facem. Și aceasta este porun decît cel ce este în lume. Aceia
ca Lui, ca să credem întru nu sînt din lume, de aceea grăiesc
mele lui Iisus Hristos, Fiul Său, ca din lume și lumea îi ascultă.
și să ne iubim unul pe altul, Noi sîntem din Dumnezeu; cine
precum ne-a dat poruncă. Cel cunoaște pe Dumnezeu ascultă
ce păzește poruncile Lui rămî- de noi; cine nu este din Du ne-
ne în Dumnezeu și Dumnezeu în zeu nu ascultă de noi. Din a
el; și din aceasta cunoaștem că ceasta cunoaștem duhul adevă
rămîne în noi Duhul pe Care ni rului și duhul rătăcirii. Iubiți-
L-a dat. lubiților, nu dați creza lor, să ne iubim unul pe altul, ►
re oricărui duh, ci ispitiți duhu
rile de sînt de la Dumnezeu, pentru că dragostea este de la
fiindcă mulți prooroci minci Dumnezeu și oricine iubește
noși au ieșit în 1 u m e. Intr-a- este născut din Dumnezeu și
ceasta să cunoașteți duhul lui I
t
cunoaște pe Dumnezeu. Cel ce
Dumnezeu ; orice duh care măr I nu iubește n-a cunoscut pe *
turisește pe Iisus Hristos, venit Dumnezeu, căci Dumnezeu este ft
în trup, este de la Dumnezeu. Și iubire. întru aceasta s-a arătat ft
orice duh care nu mărturiseș dragostea lui Dumnezeu către

ft
► J* u?
1
260
APOSTOLII L
noi, că pe Fiul Său cel Unul- l

z
noi și a trimis pe Fiul Său jertfă
Născut L-a trimis Dumnezeu în de ispășire pentru păcatele f
lume, ca prin El viață să avem, noastre. Iubiților, dacă Dumne

în aceasta este dragostea, nu zeu astfel ne-a iubit pe noi și
fiindcă noi am iubit pe Dumne noi datori sîntem să ne iubim
zeu, ci fiindcă El ne-a iubit pe unul pe altul.
.1 o I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI Șl CINCEA
(III, 20-21 și V, 1—21)
ubiților, dacă cineva i
«
este Fiul lui Dumnezeu ? Acesta
zice: Iubesc pe Dumne este Cel care a venit prin apă și
zeu, iar pe fratele său prin sînge: Iisus Hristos; nu
îl urăște: mincinos numai prin apă, ci prin apă și
este! Pentru că cel ce prin sînge ; și Duhul este Cel ce
nu iubește pe fratele său, pe mărturisește, că Duhul este a-
care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe devărul. Căci trei sînt Care
care nu L-a văzut, nu poate să-L mărturisesc în cer: Tatăl și Cu-
iubească. Și această poruncă a- vîntul și Sfîntul Duh și Acești
vem de la El: cine iubește pe trei Una sînt. Și trei sînt care
Dumnezeu să iubească și pe mărturisesc pe pămînt: Duhul
fratele său. Oricine crede că și apa și sîngele și acești trei
Iisus este Hristos este născut mărturisesc la fel. Dacă primim
din Dumnezeu, și oricine iubeș mărturia oamenilor, mărturia
te pe Cel care a născut iubește lui Dumnezeu este mai mare,
și pe Cel ce S-a născut dintr-în- căci aceasta este mărturia lui
sul. Din aceasta cunoaștem că Dumnezeu: că a mărturisit
iubim pe fiii lui Dumnezeu, da pentru Fiul Său. Cine crede în
că iubim pe Dumnezeu și împli Fiul lui Dumnezeu are această
nim poruncile Lui. Căci dragos mărturie în el însuși. Cine nu
tea de Dumnezeu aceasta este : dă crezare lui Dumnezeu, L-a
să păzim poruncile Lui; și po făcut mincinos, pentru că n-a
runcile Lui nu sînt grele. Pen crezut în mărturia pe care a
tru că oricine este născut din mărturisit-o Dumnezeu pentru
Dumnezeu biruiește lumea, și Fiul Său. Iar mărturia e aceas
aceasta este biruința care a bi ta : că Dumnezeu ne-a dat via
ruit lumea: credința noastră. ță veșnică și această viață este
Cine este cel ce biruiește lumea întru F i u 1 Său. Cel ce are pe
dacă nu cel ce crede că I i s u s Fiul, are Viața ; cel ce nu are pe
ÎN SÂPTÂMÎNA A XXXV-A DUPĂ RUSALII 261
Fiul lui Dumnezeu, nu are Via cat, dar este și păcat care nu e $
ța. Acestea am scris vouă, care de moarte. Știm că oricine e
credeți în numele Fiului lui născut din Dumnezeu nu păcă- ®
Dumnezeu, ca să știți că aveți tuiește; ci Cel ce S-a născut din
viață veșnică, și aceasta este Dumnezeu îl păzește, și cel vi- $
încrederea ce avem către El că, clean nu se atinge de el. Știm . g
dacă cerem ceva după voința că sîntem din Dumnezeu și lu- S
Lui, El ne ascultă. Și dacă știm mea întreagă zace sub puterea |
că El ne ascultă orice Ii cerem, celui viclean. Știm, iarăși, că |
atunci știm că dobîndim cereri Fiul lui Dumnezeu a v e n i t și |
le pe care I le-am cerut. Dacă
vede cineva pe fratele său pă- I
ne-a dat nouă pricepere, ca să |
cătuind păcat nu de moarte, să cunoaștem pe Dumnezeul cel a- I
se roage și Dumnezeu va da devărat; și noi sîntem în Dum- g
viață acelui frate, anume celor nezeul cel adevărat, adică în |
ce nu păcătuiesc de moarte. Fiul Său Iisus Hristos. Acesta |
De este însă păcat de moarte, l
este adevăratul Dumnezeu și t
nu zic să se roage pentru așa viața cea de veci. Fiilor, păziți- t
păcat. Orice nedreptate este pă vă de idoli. i
V I 1N E R I 5
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI Șl CINCEA
f
4
·
* ·
- *
DUPĂ POGORÎREA SFÎNTULUI DUII K

<·.
,·
In

(I, 1-13)
ătrînul, către aleasa și cum ți-aș scrie poruncă nouă,
Doamnă și către fiii ei, ci pe aceea pe care o aveam de
pe care eu îi iubesc în- la început, ca să ne iubim unul
tru adevăr, și nu numai pe altul. Și aceasta este iubirea,
eu, ci și toți care au cu ca să umblăm după poruncile
>
noscut adevărul; pentru ade Lui și aceasta este porunca,
vărul ce rămîne întru noi și va *
precum ați auzit dintru început,
fi cu noi în veac: Har, milă*, i V ca să umblați întru iubire. Pen
pace fie cu voi, de la Dumnezeu'
Tatăl și de la Iisus Hristos, Fiul tru că mulți amăgitori au ieșit
Tatălui, întru adevăr și întru * în lume, care nu mărturisesc
iubire! Bucuratu-m-am foarte, că Iisus Hristos a venit în trup.
căci am aflat pe unii din fiii tăi Acesta este amăgitorul și anti
umblînd întru adevăr, precum hristul. Păziți-vă pe voi înșivă,
am primit poruncă de la Tatăl. ca să nu pierdeți ceea ce ați lu
Și acum te rog, Doamnă, nu ca crat, ci să primiți plată deplină.
262 APOSTOLUL
Oricine apucă înainte și nu ră- Bun venit!, se face părtaș cu

mîne în învățătura lui H r i s t o s faptele lui cele rele. Multe a-
nu are pe Dumnezeu ; cel ce ră- vînd a vă scrie, n-am voit să le
mîne în învățătura Lui, acela scriu pe hîrtie și cu cerneală, ci
are și pe Tatăl și pe Fiul. Dacă nădăjduiesc să vin la voi și să
cineva vine la voi și nu aduce grăiesc gură către gură, ca bu
învățătura aceasta, să nu-1 pri curia noastră să fie deplină. Te
miți în casă și să nu-i ziceți: îmbrățișează fiii surorei tale
Bun venit! Căci cel ce-i zice : celei alese.
S î M B Ă T Ă
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI CINCEA

raților, toate îmi sînt vreunul dintre necredincioși vă

îngăduite, dar nu toate cheamă pe voi la masă și voiți
îmi folosesc. Toate îmi să vă duceți, mîncați orice vă
sînt îngăduite, dar nu este pus înainte, fără să între-
toate zidesc. Nimeni să I bați nimic pentru cugetul vos
nu caute ale sale, ci fiecare pe tru. Dar de vă spune cineva: A-
ale aproapelui. Mîncați orice se ceasta e carne care a fost jert-
vinde în măcelărie, fără să în ' fită idolilor, să nu mîncați, per>
trebați nimic pentru cugetul tru cel care v-a spus și pentru
vostru. Căci al Domnului este cugetul vostru, căci al Domnu-
pămîntul și plinirea lui. Dacă I lui este pămîntul și plinirea lui.
I'
■ C13
►JK
V
U M I N I C A
A TREIZECI Șl CINCEA DUPĂ POGORÎREA
SFÎNTULUI DUH
p
K4S-
A LĂSATULUI SEC DE CARNE


i
(VIII, 8—IX, 2)
%
raților, mîncarea nu tău cel slab, pentru care a mu

ne face mai primiți rit Hristos! Și astfel păcătuind
în fața lui Dumne împotriva fraților și lovind în
zeu. Că nici dacă cugetul lor cel slab, păcătuiți
mîncăm n-avem cîș- împotriva lui Hristos. Drept a-
tig, nici dacă nu ceea, dacă o mîncare smintește
mîncăm, n-avem pagubă. Bă pe fratele meu, nu voi mînca în
gați de seamă însă ca nu cum veac carne, ca să nu aduc smin
va această libertate a voastră
să ajungă poticnire pentru cei
slabi. într-adevăr, dacă pe tine,
cel ce ai cunoștință, te va vedea
teală fratelui meu. Oare, nu sînt
eu liber? Nu sînt eu Apostol?
N-am văzut eu pe Iisus, Domnul
nostru? Nu sînteți voi lucrul
s*pt
cineva șezînd la masă în tem »
<
plul idolilor, oare cugetul lui, meu întru Domnul ? Dacă altora
om slab fiind el, nu se va simți nu le sînt Apostol, vouă, negre
îmbărbătat să mănînce din jert- șit, vă sînt. Căci voi sînteți pe
feleidolești ? Iar pentru cunoș cetea apos toi iei mele întru
tința ta se va prăpădi fratele Domnul.
Auză-te Domnul, în ziua necazului, scutească-te numele Dumnezeului lui Iacov.
Stih: Doamne, mîntuiește-ne și ne auzi pe noi, în orice zi Te vom chema.
£<·
264 APOSTOLUL
•o
L U N I
ÎN SÂPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI ȘASEA
DUPĂ POGOR!REA SFÎNTULUI DUI!
DIN EPISTOLA A TREIA SOBORNICEASCĂ

(I, 1-15)
f
ătrînul, către Gaiu cel scris ceva Bisericii, dar Dio-

iubit, pe care îl iubesc tref, care ține să fie cel dinții în
întru adevăr. Iubitule, tre ei, nu ne primește. Pentru a-
mă rog să ai spor în ceea, cînd voi veni, îi voi po
toate lucrurile și să meni de faptele pe care le face,
mergi bine cu sănătatea, pre înșirînd despre noi vorbe urîte;
cum și cu sufletul sporești. și nemulțumit fiind cu acestea,
M-am bucurat foarte cînd au nici el nu primește pe frați, nici
venit frații și au mărturisit des pe cei care voiesc să primească
pre adevărul tău, așa cum um nu-i lasă și-i dă afară din bise
bli tu întru adevăr. Mai mare rică. Iubitule, nu urma răul, ci
bucurie decît aceasta nu am: fă binele. Cel ce face bine din
ca să aud că fiii mei umblă în Dumnezeu este ; cel ce face rău
tru adevăr. Iubitule, cu credin n-a văzut pe Dumnezeu. Lui Dl-
ță faci oricîte lucrezi pentru mitrie datu-i-s-a mărturie de
frați și anume pentru frații către toți și de către adevărul
străini, care, în fața Bisericii,
însuși; mărturie îi dăm și noi
au dat mărturie despre dragos
tea ta. Bine vei face să-i ajuți în și știi că mărturia noastră este
călătoria lor, după cum se cu adevărată. Multe lucruri aveam
vine înaintea lui Dumnezeu. să-ți scriu; dar nu voiesc să ți
Căci pentru numele lui Hristos le scriu cu cerneală și condei, ci
pornit-au ei la drum, fără să ia nădăjduiesc să te văd în cu-
nimic de la păgîni. Noi deci da rînd, și atunci vom grăi gură
tori sîntem să sprijinim pe unii către gură. Pace ție! Prietenii
ca aceștia, ca să fim împreună te îmbrățișează. îmbrățișează
lucrători pentru adevăr. Am pe prieteni, pe fiecare în parte.
— irzn\ zttv-s ztTvx

v -’ r
.. A A.
-
-. ♦ >
-
►>.« ■
■ ♦ -
► ♦«
-■ ♦ -
DUPĂ POGORÎREA. SFÎNTULU1 DUH

DIN EPISTOLA SOBORNICEASCĂ A SFÎNTULUI APOSTOL IUDA, CITIRE:
(I, 1 — 10)
uda, slujitor al lui Iisus I
după aceea, pe cei ce n-au cre

Hristos și frate al lui zut. Iar pe îngerii care nu și-au
Iacov, celor ce sînt păzit vrednicia ci au părăsit lo
1
chemați, iubiți întru cașul lor, i-a pus la păstrare
i
Dumnezeu Tatăl și
l
sub întuneric, în lanțuri veșni
păstrați pentru Iisus Hristos: ce, spre judecata zilei celei
Milă vouă și pace și iubirea să mari. Tot așa, Sodoma și Gomo-
se înmulțească ! Iubiților, fiind ra și cetățile dimprejurul lor,
că am ținut cu tot dinadinsul să care, în același chip ca acestea,
vă scriu despre mîntuirea noas i s-au dat la desfrînare și au um
tră cea de obște, simțit-am ne blat după trup străin, suferind
voie să vă scriu și să vă îndemn pedeapsa focului celui veșnic,
ca să luptați pentru credință, stau înainte ca pildă. Asemenea
așa cum a fost dată ea sfinților, deci și aceștia visînd, pîngăresc
o singură dată. Căci s-au stre trupul, leapădă stăpînirea și
curat printre voi unii oameni hulesc măririle cerești. Dar Mi-
fără frica lui Dumnezeu, de de hail Arhanghelul, cînd se împo
mult hotărîți spre această osîn- trivea diavolului și se certa cu
dă, care schimbă harul Dumne el pentru trupul Iui Moise, n-a
zeului nostru în desfrînare și tă îndrăznit să aducă judecată de
găduiesc pe singurul nostru hulă, ci a zis: Certe-te pe tine
Stăpîn și Domn, pe Iisus Hris
tos. Voiesc, dar, să vă aduc a- Domnul! Aceștia însă defaimă
minte, întrucît voi ați știut cele ce nu cunosc, iar în cele
odată toate acestea, că Domnul, ce, ca dobitoacele necuvîntă-
după ce a izbăvit pe popor din toare, cunosc din fire, într-a-
pămîntul Egiptului, a pierdut, cestea își găsesc pieirea.
KUL*l*r* 1 * * * ·*?♦' ♦ ♦ * Î *1*1 *1 *1TI*2* 1*1 *1*111T Î * 1*5*1 *1*1^1x111^1·
•>
268 APOSTOLUL
J o I
ÎN SĂPTĂMÎNA A TREIZECI ȘI ȘASEA
DIN EPISTOLA SOBORNICEASCĂ A SFÎNTULUI APOSTOL IUDA, CITIRE:
(I, 11 25)
raților, vai de cei ne fașe, deși, pentru folos, dau
credincioși ! că au um unor fețe mare cinste. Voi însă
blat în calea lui Cain iubiților, aduceți-vă aminte de
și, pentru plată, s-au cuvintele zise mai dinainte de
dat cu totul în rătăci- către Apostolii Domnului nos
rea Iui Balaam și au pierit ca tru Iisus Hristos, că ei vă spu
în răzvrătirea lui Core. Aceștia neau : în vremea de pe urmă
sînt petele de necurăție de la vor fi batjocoritori, umblînd
mesele voastre obștești, ospă- potrivit cu poftele lor de nele
tînd fără sfială împreună cu giuiri. Aceștia sînt cei ce fac
voi, îmbuibîndu-se pe ei înșiși, dezbinări, oameni firești care
nori fără de apă, purtați de vîn- nu au Duhul. Dar voi, iubiților,
turi, pomi tomnatici fără rod, zidiți-vă pe voi înșivă, întru a
de două ori uscați și dezrădă voastră preasfîntă credință,
cinați, valuri sălbatice ale mă rugîndu-vă în Duhul Sfînt. Pă-
rii, care își spumegă a lor ruși ziți-vă întru dragostea lui Dum
ne, stele rătăcitoare, cărora ne nezeu și așteptați mila Domnu
gura întunericului li se păstrea lui nostru Iisus Hristos, spre
ză în veșnicie. Dar și Enoh, al viața cea veșnică. Și pe unii,
șaptelea de la Adam, a prooro șovăitori, mustrați-i; pe alții,
cit despre aceștia, zicînd: Iată, smulgîndu-i, din foc, mîntuițî-i;
a venit Domnul în zecile de mii de alții însă fie-vă milă cu frică,
de sfinți ai Lui, ca să facă jude urînd și cămașa spurcată de pe
cată împotriva tuturor și să trupul lor. Iar Celui ce poate să
mustre pe toți nelegiuiții de vă păzească pe voi de orice
toate faptele păgînătății lor, în cădere și să vă pună înaintea
tru care au făcut fărădelege și slavei Lui, neprihăniți, cu bu
de toate cuvintele de ocară, pe curie mare, singurului înțelep
care ei, păcătoși, netemători de tului Dumnezeu, Mîntuitorul
Dumnezeu, le-au rostit împo nostru, prin Iisus Hristos, Dom
triva Lui. Aceștia sînt cîrtitori, nul nostru, slavă și preaslăvire,
nemulțumiți cu starea lor, um- putere și stăpînire, mai înainte
blînd cum îi poartă poftele, iar de tot veacul și acum și întru
gura lor grăiește lucruri tru- toți vecii! Amin.
>
,· r
♦ .· ♦ .♦ -X * /Tv
* * ta * * /î A'· îl·. 7a' > Ă \ îl··
ÎN SÂPTĂMÎNA BRÎNZEI 269
S î M B Ă T Ă
ÎN SĂPTĂMÎNA BRÎNZEI
Se vor lăuda cuvioșii întru slavă și se vor bucura în așternuturile lor.
Stih:Laudele Domnului în gura lor și săbii cu două tăișuri în mîinile lor.
(XIV, 19-23 și XVI, 25-27)
raților, sa urmărim îndoială e osîndit dacă va mîn
faptele păcii și ale în ca, fiindcă n-a fost din credin
tăririi dintre noi. Nu ță. Și tot ce nu vine din credin
strica, pentru mîncare, ță, e păcat. Iar Celui ce poate
lucrul lui Dumnezeu. să vă întărească, potrivit cu
Toate sînt curate, dar este rău Evanghelia mea și cu propovă-
pentru omul, care, mîncînd, dă duirea despre Iisus Hristos, po
altuia prilej de poticnire. Bine trivit cu dezvăluirea tainei ce
este să nu mănînci carne, nici lei ascunse din timpuri veșnice,
să bei vin, nici să faci ceva de iar acum arătată prin Scriptu
care fratele tău se poticnește, se rile proorocilor, după porunca
smintește, ori slăbește în cre lui Dumnezeu și cunoscută la
dință. Credința pe care o ai, s~o toate neamurile spre asculta-
A
ai pentru tine însuți, în fața lui rea credinței, Unuia înțeleptu

Dumnezeu. Fericit este cel ce lui Dumnezeu, prin Iisus Hris
nu se judecă singur, în ceea ce tos, Lui fie slava în vecii veci
încuviințează ! Dar cel ce stă la lor. Amin.
Se zice și al Cuvioșilor:
DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE
(V, 22-VI, 2)
raților, roada Duhului fim iubitori de mărire deșartă,
este: dragoste,bucurie, întărîtîndu-ne unii pe alții și
pace, îndelungă-răb- pizmuindu-ne între noi. Frați
dare, bunătate, facere lor, chiar de va cădea cineva în
de bine, credință, blîn- vreo greșeală, voi cei duhovni
dețe, înfrînare, curăție; împo cești îndreptați-1 pe unul ca a-
triva unora ca acestea nu este cesta cu duhul blîndeții, luînd
lege. Iar cei ce sînt ai lui Hris
tos Iisus și-au răstignit trupul seama la tine însuți, ca să nu
împreună cu patimile și cu pof cazi și tu în ispită. Purtați-vă
tele lui. Dacă trăim cu Duhul, sarcinile unii altora și așa veți
cu Duhul să și umblăm. Să nu plini legea lui Hristos.
>
r
'A
T · ▼
A A A * .'A ■ A -A .
r£-
■ :♦.·
' A
D U M I N 1 c
LĂSATULUI SEC DE BRÎNZĂ
Cîntați Dumnezeului nostru, cîntați; cîntați împăratului nostru cîntați.
Stih: Toate popoarele bateți din palme. Strigați lui Dumnezeu cu glas de bucurie.

(XIII, 11-14 și XV, 1-4)
raților, acum mîn- deșteptați poftele. Primiți-1 cu

tuirea este mai a- bine pe cel slab în credință, fă
proape de noi decît ră să stați să cerneți gîndurile
atunci cînd am pri lui. Unul crede că poate să mă-
mit credința. Noap nînce de toate; cel slab însă
tea e p e sfîrșite ; mănîncă legume. Cel ce mănîn
ziua este aproape. Să lepădăm I
că să nu defăimeze pe cel ce nu
dar lucrurile întunericului și să
ne îmbrăcăm cu armele luminii. mănîncă; iar cel ce nu mănîn-
Să umblăm cuviincios, ca la lu că să nu osîndească pe cel ce
mina zilei: nu în ospețe și în be mănîncă; fiindcă Dumnezeu l-a
ții, nu în desfrînări și destrăbă primit pe dînsul. Cine ești tu, ca
lare, nu în ceartă și în pizmă. să judeci pe sluga altuia? Pen
Ci îmbrăcați-vă în Domnul li- tru stăpînul său stă drept sau
sus Hristos și nu pur tați atîta cade. Dar va sta, căci Domnul
grijă de trupul vostru, încît să-i are putere ca să-1 facă să stea.
Spre Tine, Doamne, am nădăjduit să nu mă rușinezi în veac.
Stih: Fii mie Dumnezeu apărător și loc întărit, ca să mă mîntuiești; că întărirea
și scăparea mea ești Tu.
r *
• 4
-
IN SÂPTÂMÎNA I A MARELUI POST 271
S î M BATĂ
ÎN SĂPTĂMÎNA ÎNTÎI A MARELUI POST
Veseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei
drepți la inimă.
Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă rog Ție.
(I, 1-12)
raților, după ce Dum cînd aduce în lume pe Cel întîi-
nezeu odinioară, în născut, El zice: Și să se închine
multe rînduri și în Lui toți îngerii lui Dumnezeu.
multe chipuri, a vorbit Și de îngeri zice : Cel ce face pe
părinților noștri prin îngerii Săi duhuri și pe slugile
prooroci, în zilele acestea mai Sale pară de foc ; iar către Fiul:
de pe urmă, ne-a grăit nouă Scaunul Tău, Dumnezeule, în
prin Fiul, pe Care L-a pus moș veacul veacului; toiagul drep
tenitor a toate și prin care a fă tății este toiagul împărăției Ta
cut și veacurile. Acesta fiind le. Iubit-ai dreptatea și ai urît
strălucirea slavei și chipul fiin fărădelegea; pentru aceea Te-a
ței lui Dumnezeu, și ținînd toate uns pe Tine, Dumnezeule, Dum
cu cuvîntul puterii Sale, după nezeul Tău, cu untdelemnul bu
ce a săvîrșit curățirea păcate curiei, mai mult decît pe păr
lor noastre, a șezut de-a dreap tașii Tăi. Și apoi: întru început
ta slavei, întru cele preaînalte, Tu, Doamne, pămîntul l-ai în
făcîndu-se cu atît mai presus
de îngeri, cu cît a moștenit nu temeiat și cerurile sînt lucrul
me mai deosebit decît ei. Căci mîinilor Tale; ele vor pieri, dar
căruia dintre îngeri i-a zis Tu rămîi, și toate ca o haină se
Dumnezeu vreodată: Fiul Meu vor învechi; ca pe un veșmînt
ești Tu, Eu astăzi Te-am născut; le vei strînge și ca o haină vor
și iarăși: Eu îi voi fi Lui Tată și fi schimbate. Dar Tu Același
El îmi va fi Mie Fiu ? Și iarăși, ești și anii Tăi nu se vor sfîrși.
Se zice și al Sfîntului:
(H, 1-10)
iule Timotei, întărește- destoinici să învețe și pe alții.
te în harul care e în Tu, dar, pătimește, ca un bun
Hristos Iisus. Și cele ce ostaș al lui Hristos Iisus. Nici
ai auzit de la mine, cu un ostaș, cînd intră în oștire,
mulți martori de față, nu se încurcă cu treburile vie
acestea Ie încredințează la oa ții, tocmai ca să fie pe plac ce
meni credincioși, care vor fi I
lui care strînge oaste. Iar cînd
A I A Axf r A
272
APOSTOLUL__________________________________________
se luptă cineva la jocuri, nu ia după Evanghelia mea. Pentru

cununa, dacă nu s-a luptat du această Evanghelie sufăr pînă
pă legile jocului. Cuvine-se ca acolo, că sînt ținut în lanțuri,
plugarul ce se ostenește să mă- ca un făcător de rele. Dar cu-
nînce mai întîi din roade. înțe vîntul lui Dumnezeu nu se lea
lege cele ce-ți grăiesc. Căci gă. De aceea toate le rabd, pen
Domnul îți va da pricepere în tru cei aleși, ca și ei să aibă
toate. Adu-ți aminte de lisus parte de mîntuirea care este
Hristos, Care a înviat din morți întru Hristos lisus și de mări
și este din neamul lui David, rea veșnică.
Se zice și al morților:
(IV, 13—17)
raților, despre cei ce Domnului, nu vom lua înainte
au adormit, nu voim să celor adonniți, pentru că în
fiți în neștiință, ca să suși Domnul, întru poruncă, la
nu vă întristați ca cei glasul arhanghelului și întru
lalți care nu au nădej trîmbița lui Dumnezeu, Se va
de. Pentru că de credem că li pogorî din cer, și cei morți în
sus a murit și a înviat, tot așa
tru Hristos vor învia întîi. Du
credem că Dumnezeu, pe cei a-
dormiți întru lisus, aduce-i-va pă aceea, noi cei vii, care vom
împreună cu El. Căci aceasta fi rămas, vom fi răpiți, împreu
vă spunem, după cuvîntul nă cu ei, în nori, ca să întîmpi-
Domnului, că noi cei vii, care năm pe Domnul, în văzduh, și
vom fi rămas pînă la venirea așa pururea cu Domnul vom fi.
Aliluia, glasul al 4-lea: '
Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul din Lîban se va înălța.
Stih: Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile Dumnezeului nostru vor înflori.
\y· ’ r * · t \ •< ▼ • r r 1 ,r \ .▼ t
, _. T.. t .·,▼.> ▼ « v · v ·▼·▼,· -x· ' ♦ > ♦X♦ < > « ♦ ♦
► *? *
?
·?** *i î A A A À i \ A . ▲ * V A à
»·
»*·.
to « 4 a a
• > 0 te » J Si
_· r* · » ·
kv 4* *ê · ft
a *
D I €
ti POST
(<♦>)
Bine ești cuvîntat, Doamne, Dumnezeul părinților noștri.
drept ești întru toate cîte ai făcut nouă și toate lucrurile Tale sînt
adevărate.
DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI A SFÎNTULU1 APOSTOL PAVEL, CITIRE:

(XI, 24—26, 32-40) i
B·»
raților, prin credin rea focului, au scăpat de ascu Bl»
ță, Moise, cînd s-a țișul săbiei, s-au împuternicit,
făcut mare, n-a voit din slabi ce erau s-au fă o
să fie numit fiul fii cut tari în război, au întors ta-
cei lui Faraon, ci a berile vrăjmașilor în fugă. Prin
ales mai bine să pă-
timească cu poporul lui Dum
ei, unele femei și-au luat pe
morții lor înviați. Unii au fost 'i
nezeu, decît să aibă dulceața
păcatului cea trecătoare, soco
chinuiți, neprimind izbăvirea,
ca să dobîndească mai bună în
Ià»
tind că batjocorirea’lui Hristos viere ; alții au suferit batjocură
este mai mare bogăție decît co
morile Egiptului, fiindcă se uita
și bici, ba chiar lanțuri și în
chisoare. Au fost uciși cu pie
1
la răsplătire. Și ce voi mai zice? «
tre, au fost puși la cazne, au i
Căci timpul nu-mi va ajunge, ca
să vorbesc de Ghedeon, de Ba-
rac, de Samson, de Ieftae, de
fost tăiați cu fierăstrăul, au
murit uciși cu sabia, au pribe
git în piei de oaie și în piei de
|
David, de SamuiI și de prooroci, capră, lipsiți, strîmtorați, rău
care, prin credință, au biruit
împărății, au făcut dreptate, au
dobîndit făgăduințele, au astu
primiți. Ei, de care lumea nu
era vrednică, au rătăcit în pus s
tii și în munți și în peșteri și în b&
pat gurile leilor, au stins pute- crăpăturile pămîntului. Și toți B«
'S
4
A'
274 APOSTOLUL
aceștia, care, pentru credința pentru că Dumnezeu rînduise

lor, au fost de pomenire, n-au pentru noi ceva mai bun, ca să
primit ce le fusese făgăduit, nu ia fără de noi desăvîrșirea.
Aliluia,glasul al 4-lea:
Moise și Aaron dintre preoții Lui, și Samuil dintre cei ce cheamă numele Lui.
Stih: Chemat-au pe Domnul și El i-a auzit pe ei.
S î M B Ă T Ă
ÎN SĂPTĂMÎNA A DOUA A MARELUI POST’
Prochimen, glasul al 6-lea: Bucurati-vă în Domnul și vă veseliți, drepților.
Stih: Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele.
(HI, 12-16)
raților, luați seama să părtași ai lui Hristos, numai da
nu fie, cumva, în vreu că vom păstra temeinic, pînă la
nul din voi o inimă vi urmă, începutul stării noastre
cleană a necredinței, întru El, de vreme ce se zice:
ca să vă depărteze de Dacă veți auzi astăzi glasul Lui,
la Dumnezeul cel viu. Ci în-
demnați-vă unii pe alții, în fie nu învîrtoșați inimile voastre,
care zi, pînă ce putem să zicem: ca la răzvrătire. Cine deci a fă
astăzi!, ca nimeni dintre voi să cut răzvrătirea, măcar că a au
nu se învîrtoșeze cu înșelăciu zit? Oare, nu toți care au ieșit
nea păcatului. Căci ne-am făcut din Egipt, cu povața lui Moise ?
(IV, 13—17)
raților, despre cei ce au lui, nu vom lua înainte celor a-
adormit, nu v o i m să dormiți, pentru că însuși Dom
fiți în neștiință, ca să nul, întru poruncă, la glasul ar
nu vă întristați ca cei hanghelului și întru trîmbița
lalți care nu au nădej lui Dumnezeu, Se va pogorî din
de. Pentru că de credem că Ii- i cer, și cei morți întru Hristos
sus a murit și a înviat, tot așa vor învia întîi. După aceea, noi
credem că Dumnezeu, pe cei a- cei vii, care vom fi rămas, vom
dormiți întru Iisus, aduce-i-va
împreună cu El. Căci aceasta vă fi r ă p i ț i, împreună cu ei, în
spunem, după cuvîntul Domnu j nori, ca să întîmpinăin pe Dom-
lui, că noi cei vii, care vom fi !
I
nul, în văzduh, și așa pururea
rămas pînă la venirea Domnu ! cu Domnul vom fi.
Sufletele lor întru bunătăți se vor sălășlui și seminția lor va moșteni pămîntul.
Stih: Fericiți cei pe care i-ai ales și i-ai primit; locui-vor în curțile Tale.
A
lkM 'A
j‘/,Z /
SsyzRyzî
v\V/)
»«·
«a
Kl
Kl
►y*
«c
K4)
D LI M 1 N I
DOUA A MARELUI
Tu, Doamne, ne vei păzi și ne vei feri de neamul acesta în veac.
Stih: Mîntuiește-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios.
(I, 10—II, 3)
ntru început Tu, trimiși ca să slujească, pentru
Doamne, pămîntul cei ce vor fi moștenitorii mîntu-
l-ai întemeiat și ce irii ? Pentru aceea se cuvine ca
rurile sînt lucrul noi să ascultăm cu atît mai
mîinilor Tale; ele mult de cele auzite, ca nu cum
vor pieri, dar Tu va să alunecăm pe alături. Căci
rămîi, și toate ca o haină se vor dacă s-a adeverit cuvîntul grăit
învechi; ca pe un veșmînt Ie
vei strînge și ca o haină vor fi prin îngeri și orice călcare de
schimbate. Dar Tu Același ești poruncă și orice neascultare
și anii Tăi nu se vor sfîrși. Și și-a primit dreapta răsplătire,
căruia dintre îngeri a zis Dum cum vom scăpa noi, dacă vom
nezeu vreodată: Șezi de-a fi nepăsători la o astfel de mîn-
dreapta Mea pînă cînd voi pu tuire, care, luînd început din
ne pe vrăjmașii Tăi așternut pi propovăduirea Domnului, ne-a
cioarelor Tale? îngerii, oare, fost adeverită de cei ce au as
nu sînt toți duhuri slujitoare, cultat-o.
Aliluia, glasul al 5-lea: I

Stih: ca pe veci ai întemeiat mila.
f r
276 A PO STOLUL
Se zice și al Sfîntului:
(VII, 26—VIII, 2)
raților, un astfel de Ar ne ca arhierei oameni care au
hiereu se cuvenea să a- slăbiciuni, pe cînd cuvîntul ju-
vem : s f î n t, fără de rămîntului, venit în urma Legii,
răutate, fără de pată, pune pe Fiul, desăvîrșit în vea
osebit de cei păcătoși, cul veacului. Lucrul de căpe
și mai presus decît cerurile. El tenie din cele spuse este că a-
nu mai are, în fiecare zi, nevoie, vem astfel de Arhiereu, Care S-a
ca acei arhierei, să aducă jertfe, așezat de-a dreapta tronului
întîi pentru păcatele Sale, apoi slavei în ceruri, slujitor altaru
pentru ale poporului, căci a fă lui și cortului celui adevărat, pe
cut aceasta odată, aducîndu-Se care l-a înfipt Dumnezeu și nu
jertfă pe Sine însuși. Legea pu omul.
Aliluia, glasul 1:
Gura dreptului grăiește înțelepciune.
Stih-.Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor.
S î M B Ă T A
ÎN SĂPTĂMlNA A TREIA A MARELUI POST
Bucurați-vă în Domnul și vă veseliți, drepților.
Stih :Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele.

(X, 32-38)
raților, aduceți-vă a- bucurie, bine știind că voi aveți

minte de zilele mai de o mai bună și statornică avere.
demult, în care, după Nu lepădați, dar, încrederea
ce ați fost luminați, ați voastră, care are mare răsplă
răbdat grea luptă de tire. Voi aveți nevoie de răb
suferințe, parte făcîndu-vă de dare, ca, după ce ați făcut voia
priveliște cu ocările și cu neca lui Dumnezeu, să puteți dobîn-
zurile îndurate, parte suferind di ce v-a fost făgăduit. Căci mai
împreună cu cei ce treceau prin este puțin timp, prea puțin, și
unele ca acestea, căci ați avut Cel ce o să vină va veni și nu
milă de cei închiși, iar răpirea va întîrzia ; iar dreptul din cre
averilor voastre ați primit-o cu dință va fi viu.
t
ÎN SĂPTÂMÎNA A III-A A MARELUI POST 277
Se zice și al morțior:

(IV, 13-17)
adormit, nu voim să dormiți, pentru că însuși Dom
nu vă întristați ca cei hanghelului și întru trîmbița lui
lalți care nu au nădej Dumnezeu, Se va pogorî din cer,
de. Pentru că de credem că Ii- și cei morți întru Hristos vor
sus a murit și a înviat, tot așa
credem că Dumnezeu, pe cei a- învia întîi. După aceea, noi cei
dormiți întru Iisus, aduce-i-va vii, care vom fi rămas, vom fi
împreună cu El. Căci aceasta vă răpiți, împreună cu ei, în nori,
spunem, după cuvîntul Domnu ca să întîmpinăm pe Domnul, în
lui, că noi cei vii, care vom fi văzduh, și așa pururea cu Dom
rămas pînă la venirea Domnu nul vom fi.
S ei le Ioî* intru bunătăți se vor sălășlui și seminția lor va moșteni pămîntul.
D U VI I N 1 C A
A TREIA A MARELUI POST
Stih: Către Tine, Doamne, am strigat; Dumnezeul meu ia aminte.

(IV, 14-V, 6)
raților, avînd Arhie și jertfe pentru păcate; el poa

reu mare, Care a te să fie îngăduitor cu cei nești
străbătut cerurile, utori și rătăciți, de vreme ce și
pe I i s u s, Fiul lui el este cuprins de slăbiciune.
Dumnezeu, să ținem Din această pricină dator este,
cu tărie mărturisi precum pentru popor, așa și
rea. Că nu avem Arhiereu care pentru sine, să jertfească pen
să nu poată suferi cu noi în ne tru păcate. Și nimeni nu-și ia
putințele noastre, ci ispitit în singur cinstea aceasta, ci cel
tru toate după asemănarea chemat de Dumnezeu, ca și Aa-
noastră, afară de păcat. Să ne
ron. Așa și Hristos nu S-a prea-
apropiem deci cu încredere de
tronul harului, ca să luăm milă slăvit pe Sine însuși, ca să Se
și să aflăm har, spre ajutor, la facă Arhiereu, ci Cel ce a grăit
vreme potrivită. Intr-adevăr, către El: Fiul Meu ești Tu, Eu
orice arhiereu, fiind luat dintre astăzi Te-am născut. Precum
oameni, este pus pentru oa zice și în alt loc: Tu ești Preot
meni, spre cele ce privesc pe în veac, după r î n d u i a 1 a lui
Dumnezeu, ca să aducă daruri Melchisedec.
Adu-Ți aminte de Biserica Ta, pe care ai cîștigat-o de la început.
Stih: Dumnezeu, împăratul nostru, înainte de veac a făcut mîntuire
în mijlocul pămîntului.
f
ÎN SÀPTÀMÎNA A IV-A A MAREL1 1 POST 279
S î M B Ă T Ă
ÎN SĂPTĂMÎNA A PATRA A MARELUI POST
Ochii mei pururea spre Domnul, că El va scoate din laț picioarele mele.
Stih: Către Tine, Doamne, am strigat: Dumnezeul meu, ia aminte!
(VI, 9—12)
raților, despre voi, slujind altă dată și slujind Și
chiar dacă vorbim ast astăzi sfinților. Dorim dar, ca
fel, sîntem încredin fiecare dintre voi să arate ace
țați de lucruri mai bu eași rîvnă, spre adeverirea nă
ne și aducătoare de dejdii, pînă la sfîrșit, ca să nu
mîntuire. Căci Dumnezeu nu fiți leneși, ci următori ai celor
este nedrept, ca să uite lucrul ce, prin credință și îndelungă
vostru și dragostea pe care ați răbdare, s-au făcut moștenitori
arătat-o pentru numele Lui, făgăduințelor.
*
Se zice și al mortilor:
$
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE TESALONICENI »

K<
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: »
k<
(VI, 13—17) »
k<
»
raților, despre cei ce lui, nu vom lua înainte celor a-
au adormit, nu voim să dormiți, pentru că însuși Dom (A
e
is<
nu vă întristați ca cei hanghelului și întru trîmbița lui ►:<
K<
lalți care nu au nădej- Dumnezeu, Se va pogorî din cer. »
de. Pentru că de credem că Ii- și cei morți întru Hristos vor în 2?
sus a murit și a înviat, tot așa via întîi. După aceea, noi cei
K#
credem că Dumnezeu, pe cei a- vii, care vom fi rămas, vom fi

dormiți întru Iisus, aduce-i-va
împreună cu El. Căci aceasta vă răpiți, împreună cu ei, în nori,
I
spunem, după cuvîntul Domnu ij ca să întâmpinăm pe Domnul, în

văzduh, și așa pururea cu Dom-
£
lui, că noi cei vii, care vom fi
rămas pînă la venirea Domnu- i nul vom fi.
Aliluia, glasul al 6-lea: EX
•
i
& ·:%
······//· «
V ··« c~
•VV*· A . . . .'.'A’
%k··%··*a «t·>V«
• Ca. •»*·«
k<··* «
•••.V
D II M I N 1 c
A PATRA A MARELUI
Domnul ^Îărîe poporului Său va da/”,*"'. n " t. - .
I
oJceri'voz" <?
p
I
&
Stih .-Aduceți Domnului, fii ai lui Dumnezeu, aduceți Domnului slavă și cinste.
KM
gg
(VI, 13—20)
raților, Dumnezeu, tenitorilor făgăduinței, ne-
ll
cînd a dat făgădu schimbarea hotărîrii Sale, a I
ință lui Avraam, de pus la mijloc jurămîntul: ca
vreme ce n-avea pe prin două fapte nestrămutate,
nimeni mai mare, făgăduința și jurămîntul, în ca
pe care să se jure, re e cu neputință ca Dumnezeu ga
S-a jurat pe Sine însuși, zicînd: să fi mințit, noi, cei ce căutăm i
cu adevărat, binecuvîntînd te scăpare, să avem îndemn pu
voi binecuvînta, și înmulțind te ternic ca să ținem nădejdea pu ga
voi înmulți. Și așa, a v î n d să înainte. Nădejdea aceasta ga
Avraam îndelungă-răbdare, a este pentru noi ca o ancoră a
dobîndit făgăduința. Pentru că sufletului, neclintită și tare, pă- gb
oamenii se jură pe cel ce e mai trunzînd pînă dincolo de cata
mare și jurămîntul e la ei o che
zășie și sfîrșitul oricărei neîn
peteasmă, unde Iisus a intrat
pentru noi ca Inaintemergător,
£·;gM
K
* ?
țelegeri. In aceasta, Dumnezeu fiind făcut Arhiereu în veac,
voind să arate și mai mult moș- după rînduiala lui Melchisedec. I

Bine este a lăuda pe Domnul. «ÎS
Stih: A vesti dimineața mila Ta. B
gS
©
I
5SkQ
IN SAPTAMÎNA A V-A A MARELUI POST 281
Se zice și al Cuviosului:
DIN EPISTOLA CĂTRE EFESENI A SFÎNTULU1 APOSTOL, PAVEL, CITIRE:
(V, 8-19)
raților, ca fii ai luminii scoală din morți și te va lumina
să umblați, pentru că Hristos. Deci luați seama cu
roada Duhului e în ori grijă cum umblați, nu ca niște
ce bunătate, dreptate neînțelepți, ci ca cei înțelepți,
și adevăr. Cercați ce răscumpărînd vremea, căci zi
este bineplăcut Domnului, și nu lele rele sînt. Drept aceea, nu
vă amestecați în faptele cele fiți fără de minte, ci înțelegeți
fără de roadă ale întunericului,
ci mai vîrtos să le osîndiți pe care este voia Domnului. Și nu
față. Căci cele ce se fac întru vă îmbătați de vin, întru care
ascuns de ei, rușine este a le și este desfrînare, ci vă umpleți
grăi. Toate cele ce se osîndesc de Duhul. Vorbiți între voi în
pe față se învederează prin lu psalmi și în laude și în cintări
mină, căci tot ce se învederea duhovnicești, lăudînd și cîn-
ză e lumină. Pentru aceea zice: tînd Domnului, în inimile
Deșteaptă-te cel ce dormi și te voastre.
Preoții Tăi, Doamne, se vor îmbrăca cu dreptate și cuvioșii Tăi se vor bucura.
Stih: Lumină răsare EI pentru cei drepți.
S î M B Ă T Ă
ÎN SĂPTĂMÎNA A CINCEA A MARELUI POST
SI A ACATISTULUI
Mărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu,
Mîntuitorul meu.
Stih :Că a căutat spre smerenia roabei sale. Că, iată, de acum, mă vor ferici
toate neamurile.

(IX, 24-28)
raților, Hristos n-a in Și nu ca să Se aducă pe Sine în
trat într-o S f î n t ă a suși jertfă de mai multe ori, ca
Sfintelor făcută de arhiereul care intră în Sfînta
mîini, închipuire a ce
lei adevărate, ci chiar Sfintelor cu sînge străin, în fie
în cer, ca să Se înfățișeze, pen care an. Altfel, ar fi trebuit să
tru noi, înaintea lui Dumnezeu. pătimească de mai multe ori, de
\
>
282 APOSTOLUL
la întemeierea lumii; ci! acum, judecata, tot așa și Hristos, du

la sfîrșitul veacurilor, S-a ară- pă ce a fost adus o dată jertfă,
tat o dată, spre ștergerea păca ca să se ridice păcatele multo
tului, prin jertfa Sa. Și precum ra, a doua oară fără de păcat
este rînduit oamenilor, o dată I
Se va arăta celor ce cu stăruin- *-.♦ -
să moară, iar ță îl așteaptă, spre mîntuire.
Scoală-Te, Doamne, întru odihna Ta, Tu și chivotul sfințirii Tale.
Stih: Ascultă fiică și vezi și pleacă urechea ta, și uită pe poporul tău și casa
părintelui tău.
Și al Născătoarei de Dumnezeu:

(IX, 1-7)
raților, adevărat este iagul lui Aaron ce odrăslise și
că și V e c li i u 1 Testa tablele Legii. Deasupra chivo
ment avea orînduiri tului erau heruvimii măririi,
pentru slujba dumne
zeiască și un altar pă- care umbreau tronul împăcării,
mîntesc, căci s-a pregătit cor dar despre acestea nu putem
tul mărturiei. în el se aflau, acum să vorbim cu de-amănun-
mai î n t î i, sfeșnicul și masa și tul. Astfel fiind întocmite aces
pîinile punerii înainte ; partea te încăperi, preoții intrau tot
aceasta se zicea Sfînta. Apoi, deauna în cortul cel dintîi, să-
după catapeteasma a doua, era vîrșind slujbele dumnezeiești;
locul numit Sfînta Sfintelor, a- în cel de al doilea însă numai
vînd altarul tămîierii de aur și arhiereul, o dată pe an, și nu
chivotul Legii ferecat peste tot fără de sînge, pe care îl aducea
cu aur. în chivot era năstrapa pentru sine însuși și pentru
de aur, care avea mana, era to greșelile poporului.
Ascultă fiică și vezi și pleacă urechea ta și uită pe poporul tău și casa
părintelui tău.
Stih: Mai-marii poporului se vor pleca înaintea ta.
IN SAPTAMÎNA A V-A A MARELUI POST
(iv, 13-17)
raților, despre cei ce au vom lua înainte celor adormiți,
adormit, nu voim să fiți pentru că însuși Domnul, întru
în neștiință, ca să nu poruncă, la glasul arhanghelu-
vă întristați ca ceilalți lui și întru trîmbița lui Dumne
care nu au nădejde.
Pentru că de credem că Iisus a zeu, Se va pogorî din cer, și cei
murit și a înviat, tot așa credem morți întru Hristos vor învia în-
că Dumnezeu, pe cei adormiți tîi. După aceea, noi cei vii, care
întru Iisus, aduce-i-va împreu vom fi rămas, vom fi răpiți, îm
nă cu El. Căci aceasta vă spu preună cu ei, în nori, ca să în-
nem, după cuvîntul Domnului, I
tîmpinăm pe Domnul în văz
că noi cei vii, care vom fi rămas duh, și așa pururea cu Domnul
pînă la venirea Domnului, nu vom fi.
►
•·
' A-u A <3'· .A . A . A V A \ 'X . A Y A t ? z -7^; î ££
«··9
awa%\
• a··»··
■ ··:<■
9 » » · ·_« «
&
cr
%w,w
•VAV. ./V» ·*
···«&$·'·
V · » · » » ··
A M« AA
V<W
D U M I N I c A
A CINCEA A MARELUI post 0 ,
Prochimen, glasul al 8-lea nx* MCSX QjL \ ja
r> Vi
,n<: rv<b . gg
Faceți juruințe și le împliniți Domnului Dumnezeului vostru.
Stih:Cunoscut este în Iudeea Dumnezeu, în Israel mare este numele Lui.
(IX, 11-14)
raților, Hristos, ve cumpărare. Căci dacă sîngele
nind Arhiereu ai țapilor și al taurilor și cenușa
bunătăților celor junincii, stropind pe cei spur
viitoare, a trecut cați, îi sfințește spre curățirea
prin cortul cel mai trupului, cu cît mai mult sîn-
mare și mai desă- gele lui Hristos, Care, prin Du
vîrșit, nu făcut de mînă, adică hul cel veșnic, S-a adus lui
nu din zidirea aceasta; El a in Dumnezeu pe Sine jertfă fără
trat o singură dată în Sfînta de prihană, va curăți cugetul
Sfintelor, nu cu sînge de țapi și vostru de faptele cele moarte,
de viței, ci cu însuși sîngele ca să slujiți Dumnezeului celui
Său, și a dobîndit o veșnică răs- viu?
Se zice și al Cuvioasei:
(III, 23—29)
raților, mai înainte de credință. Iar dacă a venit cre
venirea credinței, noi dința, nu mai sîntem sub călău
eram păziți sub Lege, ză. Căci toți sînteți fii ai lui
fiind închiși pentru
credința care avea să Dumnezeu, prin credința în Ii-
se descopere. Pentru aceea Le sus H r i s t o s. Cîți în Hristos
gea ne-a fost călăuză spre v-ați botezat, în Hristos v-ați
Hristos, ca să ne îndreptăm din îmbrăcat. Nu mai este iudeu,
______________________________________ IN sîmbăta LUI LAZÂR____________ ' '_______________ 285
nici elin, nu mai este rob nici întru Hristos Iisus. Iar dacă sîn
slobod; nu mai este parte băr teți ai lui Hristos, atunci sînteți
bătească și parte f emeiască, sămînța lui Avraam și moște
pentru că voi toți una sînteți nitori după făgăduință.
Veniți să ne bucurăm de Domnul.
Stih: Să întîmpinăm fața Lui întru laude.
S I M B Ă T A
SFÎNTULUI SI DREPTULUI I.AZĂR
Domnul este luminarea mea și Mîntuitorul meu, de cine mă voi teme?
Stih:Domnul este apărătorul vieții mele, de cine mă voi înfricoșa?
DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI A SFÎNTULUI APOSTOL^PAVEL, CITIRE:

(XII, 28 și XIII, 1-8)
raților, fiindcă primim frînați și pe preadesfrînați îi va

o împărăție neclintită, judeca Dumnezeu. Feriți-vă de
să fim mulțumitori, și iubirea de argint și vă îndestu
așa să-I aducem lui lați cu cele ce aveți, căci însuși
Dumnezeu închina Dumnezeu a zis : Nu te voi lăsa
re plăcută, cu bună cucernicie nici nu te voi părăsi. Pentru a-
și cu sfială. Rămîneți întru dra ceea, avînd bună îndrăzneală,
goste frățească. Primirea de să zicem : Domnul este mie aju
oaspeți să n-o uitați, căci prin tor, și nu mă voi teme! Ce-mi va
aceasta unii, fără ca să știe, au face mie omul? Aduceți-vă a-
primit oaspeți pe îngeri. Aduce- minte de mai-marii voștri, care
ți-vă aminte de cei închiși, ca și v-au grăit vouă cuvîntul lui
cum ați fi închiși cu ei; aduce Dumnezeu; priviți cu luare a-
ți-vă aminte de cei necăjiți, în- ininte cum și-au încheiat viața
trucît și voi sînteți în trup. și le urmați credința. Iisus Hris
Cinstită să fie nunta întru toate tos, ieri și azi și în veci, este
și patul neîntinat. Iar pe des- Același.
Domnul a împărății, întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru
putere și S-a încins.
Stih: Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti.
v ? y · »' v ? sV / ▼ ’ T ■ v
r » A A 4 A JiZi 1 A A *4 A I vi/. J? V'A? JC Î A . A ·.A A .j ‘A
* ··Â 4
• ’ ·:<··:
>x·:· ····
»-·t
»* A · ·
DUMINICA STÎLPĂR1LOR
Binecuvîntat este cel ce vine întru numele Domnului.
Stih: Lăudați pe Domnul că.este bun, că în veac este mila Lui.
DIN EPISTOLA CĂTRE HBUfteiiA SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(iv,
raților, bucurați-vă orice minte, va păzi inimile
pururea întru Dom ■voastre și cugetele voastre, în
nul. Și iarăși zic: tru Hristos Iisus. Mai departe,
Bucurați-vă! Blîn- fraților, cîte sînt adevărate, cîte
dețile voastre să se sînt de cinste, cîte sînt drepte,
facă știute tuturor cîte sînt curate, cîte sînt de iu
oamenilor. Domnul este aproa
pe. Nu vă împovărați cu nici o bit, cîte sînt de laudă, orice fap
grijă. Ci întru toate, prin închi tă bună și orice laudă, acestea
năciune și prin rugă cu mulțu să gindiți. Cele ce ați învățat și
mire, cererile voastre să fie a- ați luat și ați auzit și ați văzut
rătate lui Dumnezeu. Și pacea la mine, acestea să le faceți și
lui Dumnezeu, care covîrșește Dumnezeul păcii va fi cu voi.
Aliluia, glasul 1:
*
Cîntați Domnului cîntare nouă.
Stih: Strigați lui Dumnezeu, tot pămîntul.
►*«
•# ·
ÎN SI ÎN TA Șl MAREA JOI
Ridicatu-s-au împărații pămîntului, și căpeteniile s-au adunat împreună,
împotriva Domnului și a Unsului Său.
Stih: Pentru ce s-au întărîtat popoarele și neamurile cugetă deșertăciuni?
DIN EPITOLA ÎNTÎI CĂTRE COR1NTENI

(XI, 23—32)
raților, eu am primit fel, oricine va mînca pîinea a-
de la Domnul ceea ce ceasta sau va bea paharul Dom
v-am dat și vouă: că nului cu nevrednicie vinovat va
Domnul Iisus, în noap fi fată de trupul și de sîngele
tea în care a fost vîn- Domnului. Să se cerceteze deci
dut, a luat pîine și, mulțumind, omul pe sine și numai așa să
a frînt și a zis: Luați, mîncați, a- mănînce din această pîine și să
cesta este trupul Meu, care se bea din acest pahar. Căci cel ce
frînge pentru voi. Aceasta să mănîncă și bea cu nevrednicie,
faceți spre pomenirea Mea. A- osîndă își mănîncă și bea, neso
semenea și paharul, după cină, cotind trupul Domnului; de a-
zicînd: Acest pahar este Legea ceea mulți dintre voi sînt nepu
cea nouă întru sîngele Meu. A-
ceasta să faceți, ori de cîte ori tincioși și bolnavi și multi au
veți bea, spre pomenirea Mea. murit. Că de ne-am fi judecat
Pentru că, de cîte ori veți mîn noi înșine, n-am mai fi judecați.
ca această pîine și veți bea a- Dar Domnul ne judecă și ne pe
cest pahar, moartea Domnului depsește, ca să nu fim osîndiți
vestiți, pînă la venirea Lui. Ast I
i împreună cu lumea.
Fericit cel care caută Ia sărac.
Stih: Chiar omul cu care eram în pace, în care am nădăjduit, care a mîncat
pîinea mea, a ridicat împotriva mea călcîiul.
TA
1 -JV ...
288 APOSTOLUL
Se zice și al mortilor:
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE TESALON1CENI
(IV, 13—17)
adormit, nu voim să dormiți, pentru că însuși Dom
nu vă întristați ca cei hanghelului și întru trîmbița
lalți care nu au nădej lui Dumnezeu, Se va pogorî din
de. Pentru că de credem că cer, și cei morți întru Hristos
Iisus a murit și a înviat, tot așa vor învia întîi. După aceea, noi
credem că Dumnezeu, pe cei a-
dormiți întru Iisus, aduce-i-va cei vii, care vom fi rămas, vom
împreună cu El. Căci aceasta vă fi răpiți, împreună cu ei, în
spunem, după cuvîntul Domnu nori, ca să întîmpinăm pe Dom
lui, că noi cei vii, care vom fi nul, în văzduh, și așa pururea
rămas pînă la venirea Domnu- cu Domnul vom fi.
Stih :Fericiți cei cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele.
4
·:·><···
■
■ A * fl c*
to * * 4 aA■
■ »4
9t â9i
■>A·AAJ
•O9A■1
ȘI MAREA VINERI
LA CEASUL ÎNTÎ1
A
Și, Tu, Doamne, Ți le vei ține și ne vei scăpa de neamul acesta in veci.

(VI, 14—18)
raților, mie să nu-mi Și cîți vor umbla după drepta

fie a mă lăuda, fără nu rul acesta, pace și milă asupra
mai în crucea Domnu lor și asupra Israelului lui
lui nostru Iisus Hris- Dumnezeu! De aici înainte, ni
tos, prin care lumea meni să nu-mi mai facă supă
este răstignită pentru mine, și rare, căci port pe trupul meu
eu pentru lume. Căci în Hristos
w ·
semnele Domnului Iisus. Harul
Iisus nici tăierea împrejur nu Domnului nostru Iisus Hristos
prețuiește ceva, nici netăierea să fie cu duhul vostru, fraților!
împrejur, ci făptura cea nouă. Amin.
Milele Tale, Doamne, în veac le voi lăuda
Stih: Că pe veci ai întemeiat mila și ai așezat în ceruri adevărul Tău.
\V/
290 APOSTOLUL
LA CEASUL AL TREILEA
Domnul este tăria și lauda mea, făcutu-S-a El mîntuitorul meu.
Stih: De certat m-a certat Domnul, dar morții nu m-a dat.

(V, 6-10)
| raților, Hristos, încă cînd noi eram încă păcătoși.
fiind noi neputincioși, Cu atît mai vîrtos, prin urmare,
la timpul hotărît a mu fiind acum îndreptați prin sîn-
rit pentru cei necre
gele Lui, ne vom izbăvi prin El
dincioși. Căci pentru
un drept cu greu va muri cine de mînie. Căci dacă, pe cînd
va, dar pentru cel bun poate se eram vrăjmași, ne-am împăcat
hotărăște cineva să moară. Dar cu Dumnezeu prin moartea
Dumnezeu învederează dra Fiului Său, cu atît mai mult, îm-
gostea Lui către noL prin aceea păcați fiindj ne vom m î n t u i
că, pentru noi, Hristos a murit, prin viața Lui.
"Aliluia, glasul al 2-lea:
Să te audă Domnul în vreme de necaz.
Stih: Mîntuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta.
« ·
• ’· .·<·;’ * ** . /»· . ’* c
LA CEASUL AL .ȘASELEA
*

O, Doamne, eu sînt robul Tău și fiul roabei Tale; rupt-ai legăturile mele.
Stih: Ție-Ți voi aduce jertfă de laudă și numele Domnului voi chema.

(III, 11-18)
raților, cel ce sfințește t
vreme ce pruncii s-au făcut
și cei ce sînt Sfințiți, părtași sîngelui și trupului, în
dintr-unul sînt toți; de același fel și El a împărtășit
aceea nu se rușinează acestea, ca să surpe, prin moar
să-i numească pe ei tea Sa, pe cel ce are stăpînirea
frați, atunci cînd zice: Spune- morții, adică pe diavolul, și ca
voi fraților mei numele Tău. In să izbăvească pe aceia pe care
mijlocul bisericii Te voi lăuda.
Și iarăși: într-însul îmi voi frica morții îi ținea în robie
pune nădejdea mea; și încă o toată viața. Căci, nu a luat nici
dată : Iată eu și pruncii pe care cum fire de îngeri, ci sămînța
mi i-a dat Dumnezeu. Deci, de lui Avraam a luat. Pentru
291
aceea, dator era întru toate să ispășirea păcatelor poporului.

se asemene fraților, ca să fie Căci prin ceea ce a pătimit, El
milostiv și credincios arhiereu însuși fiind ispitit, poate și ce
în cele către Dumnezeu, pentru lor ce se ispitesc să le ajute.
Făgăduințele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporului Lui.
Stih: In curțile casei Domnului, în mijlocul tău, Ierusalime.
LA CEASUL AL NOUĂLEA
Cuprinsu-m-au durerile morții, primejdiile iadului m-au găsit; necaz și durere
am aflat.
Stih: Și numele Domnului am chemat: O, Doamne, izbăvește sufletul meu.
(X, 19-31)
raților, avînd, întru sîn pie ziua aceea. Căci, dacă pă
gele lui Iisus, îndrăz cătuim de voia noastră, după
neala să intrăm în Sfîn- ce am luat cunoștință despre a-
ta Sfintelor, pe calea devăr, nu mai rămîne, pentru
cea nouă și vie pe ca păcate, nici o jertfă, ci o înfri
re pentru noi a înnoit-o, prin coșată așteptare a judecății și
catapeteasmă, adică prin tru iuțimea focului care va mistui
pul Său, și avînd mare preot pe cei potrivnici. Cine a călcat
peste casa lui Dumnezeu, să ne Legea lui Moise e ucis fără de
apropiem cu inimă curată, în milă, pe cuvîntul a doi sau trei
tru deplinătatea credinței, cu- martori. Gîndiți-vă: cu cît mai
rățindu-ne prin stropire inimile aspră va fi pedeapsa cuvenită
de orice cuget rău, și spălîn- celui ce a călcat în picioare pe
du-ne trupul în apă curată; să Fiul lui Dumnezeu și sîngele
ținem mărturisirea nădejdii cu testamentului cu care s-a sfințit
neclintire, pentru că credin
l-a necinstit și duhul harului l-a
I
cios este Cel ce a făgăduit. Și să

ne cunoaștem unul pe altul ca făcut de ocară. Căci cunoaștem
să ne îmbărbătăm la dragoste pe Cel ce a zis: A Mea este răz
și la fapte bune, fără să pără bunarea ; Eu voi răsplăti. Și ia
sim Biserica noastră, precum le răși : Domnul va judeca pe po
este obiceiul unora, ci îndem- porul Său. înfricoșat lucru este
nători, făcîndu-ne, cu atît mai să cădem în mîinile Dumnezeu
mult, cu cît vedeți că se apro- lui celui viu.
Că a scos sufletul meu din moarte, ochii mei din lacrimi și picioarele mele
de la cădere.
Stih: Bine voi plăcea înaintea Domnului, în pămîntul celor vii.
292 APOSTOLUL
ÎN SFÎNTA ȘI MAREA VINERI SEARA f

Pusu-m-au în groapa cea de mai jos, întru cele întunecate și în umbra morții.
Stih:Doamne, Dumnezeul mîntuirii mele, ziua am strigat și noaptea înaintea Ta.
(I, 18-24 și II, 1-2)
raților, cuvîntul crucii, cei credincioși prin nebu
pentru cei ce pier, este nia propovăduirii. Iudeii cer
nebunie, pentru noi în minuni, iar elinii caută înțelep
să, cei ce ne mîntuim, ciune. Ci noi propovăduim pe
este puterea lui Dum Hristos cel răstignit: pentru iu
nezeu. Căci scris este: Pierde- dei, sminteală, pentru păgîni,
voi înțelepciunea înțelepților nebunie. Dar pentru cei che
și știința celor învățați o voi le mați, fie iudei, fie elini, pe Hris
păda. Unde e înțeleptul? Unde tos : puterea lui Dumnezeu și
e cărturarul? Unde e cercetă
torul veacului acestuia ? Au n-a înțelepciunea 1 u i Dumnezeu.
dovedit Dumnezeu nebună în Fraților, eu însumi, cînd am ve
țelepciunea lumii acesteia? Că nit la voi și v-am vestit taina
de vreme ce lumea, prin înțe lui Dumnezeu, n-am venit ca
lepciunea ei, n-a cunoscut pe meșter cuvîntător, ori ca înțe
Dumnezeu, întru înțelepciunea lept. Căci am judecat să nu știu
lui Dumnezeu, a binevoit între voi altceva, decît pe Iisus
Domnul să mîntuiascăpe Hristos și pe Acesta răstignit.
Mîntuiește-mă, Dumnezeule, că au intrat ape pînă la sufletul meu.
Stih:Zdrobit a fost sufletul meu de ocări și necaz.
ÎN SFÎNTA ȘI MAREA S1MBATA
LA UTRENIE
Scoală-Te Doamne, Dumnezeul meu, înalță-se mina Ta.
Stih: Lăuda-Te-voi, Doamne, din toată inima mea, spune-voi minunile Tale.
©
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE CORINTENI ȘI DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI

(I Cor. V, 6-8; Gal. III, 13—14) op
raților, oare, nu știți că și viclenie, ci cu azimile cură- HG

puțin aluat dospește ției și ale adevărului. Hristos w
toată frămîntătura ? ne-a răscumpărat din blestemul «a
Curățiți altuatul cel Legii, făcîndu-Se, pentru noi,

vechi, ca să fiți fră- blestem; pentru că scris este:
mîntătură nouă, precum și sîn- Blestemat este cel spînzurat pe
teți fără aluat; căci Hristos, lemn. Ca, prin Hristos Iisus, să
mielul nostru de P a ș t i, a fost vină peste neamuri binecuvîn-
înjunghiat. Drept aceea, să fa tarea lui Avraam și să primim,
cem praznicul nu cu aluat prin credință, făgăduința Du «ta
vechi, nici cu aluat de răutate hului.

Să se scoale Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să fugă de la fața
Lui cei ce-L urăsc pe Dînsul. km
Stih: Precum se stinge fumul, să se stingă, cum se topește ceara de fața @7

focului, așa să piară păcătoșii de la fața lui Dumnezeu, iar drepții să se bucure.
♦
fcVS
K4>)
K4>)
ki>)
294 APOS!'OLUL
ÎN SFÎNTA ȘI MAREA SÎMBĂTĂ

LA LITURGHIE
Tot pămîntul să se închine Ție și să cînte Ție, să cînte numele Tău.
Stih: Strigați lui Dumnezeu, tot pămîntul. Cîntați numele Lui.
DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI A SFÎNTULIJI APOSTOL PAVEL, CITIRE:

(VI, 3-11)
Ăl raților, au nu știți că trupul păcatului, pentru ca să
toți cîți în Hristos Ii- nu mai fim robi păcatului. Că
sus ne-am botezat, în- cel ce a murit este liber de pă
| tru moartea Lui ne-am cat. Și dacă am murit împreună
botezat? Deci ne-am cu Hristos, credem că vom și
îngropat cu El, în moarte, prin viețui împreună cu El, știind că
botez; ca precum Hristos a în
Hristos, Care a înviat din morți,
viat din morți, prin slava Tată
lui, așa și noi să umblăm întru nu mai moare. Că moartea nu-L
a înnoirea vieții; căci dacă am mai stăpînește. Că ce a murit, a
murit împreună cu El prin ase murit păcatului o dată pentru
r-
gg mănarea morții Lui, atunci vom totdeauna, iar ce viază, viază

■ fi părtași și ai învierii Lui. lui Dumnezeu. Așa și voi, soco-
Aceasta știind, că omul nostru tiți-vă morți păcatului, dar vii
cel vechi a fost răstignit împre pentru Dumnezeu, în Hristos
ună cu El, ca să se nimicească Iisus, Domnul nostru.
Aliluia, nu se cîntă, ci îndată începe stihul pe glasul al 7-lea:
gig Scoală, Dumnezeule, judecă pămîntul, că toate neamurile sînt ale Tale.
Se cîntă la amîndouă stranele tot acesta, iar citețul zice:
Stih: Stătut-a Dumnezeu în adunarea puternicilor și în mijloc pe puternici va
judeca.
i Pînă cînd veți judeca cu nedreptate și la fețele păcătoșilor veți căuta?
gig Dar ei nu vor să știe, nici să priceapă, ci umblă prin întuneric.
g«â Și iarăși:
g^ Scoală, Doamne, judecă pămîntul, că toate popoarele sînt ale Tale.
Chinonicul, glasul al 4-lea:
gig Sculatu-S-a ca din? somn Domnul și a înviat, ca să ne mîntuiască pe noi.
-'V
' / A >4
V/
i ·■
ÎNSEMNA RE
pentru rîncliiiala citirii Apostolelor
Se cuvine să se știe că la rînduiala citirii Apostolelor din tot cursul
anului se respectă aceleași reguli ca și pentru citirea Sfintelor Evanghelii.
Anume, începînd din „Duminica Pogorîrii Sfîntului Duh“ și pînă la „Du
minica înaintea înălțării Sfintei Cruci“, Apostolele din duminici și din zilele de
peste săptămînă se citesc la rînd.
Duminica ce urmează „Duminicii după înălțarea Sfintei Cruci“ este „Du
minica a optsprezecea după Pogorîrea Sfîntului Duh“. De aici înainte Apostolele
din'duminici se citesc după rînduiala din Calendarul bisericesc de perete al fie
cărui an. Iar Apostolele din zilele de peste săptămînă se citesc la rîndul lor,
continuînd pe cele la care s-a rămas în săptămînă dinaintea înălțării Sfintei Cruci.
/ A'
r '♦
\ L
Kt
\_z
vpostoeueui
O IN CELE DOUĂSPREZEC E LUNI
A
ALE ANULUI
EXPLICAREA SEMNELOR PUSE ÎNAINTEA ZILELOR ANULUI
PENTRU ARĂTAREA PRAZNICELOR ÎMPĂRĂTEȘTI,
ALE NĂSCĂTOARE! DE DUMNEZEU ȘI ALE SFINȚILOR
Praznicele sînt împărțite în : Praznice mari, de mijloc și mici,

r
(t) arată praznicele mari închinate: Sfintei Treimi, Mântui
torului, Sfîntului Duh, Născătoarei de Dumnezeu;
7-7^rs’
w sărbătorile în cinstea înaintemergătorului: Nașterea și
I Tăierea Capului, și a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, la
care se face priveghere mare;
t) arată praznicele de mijloc ale sfinților, la care se face
03
priveghere;
K4>} .
03
f arată praznicele de mijloc, la care nu se face priveghere,
03
ci se cîntă numai polieleu; 4
03
03
X) arată praznicele mici, care au doxologie mare;
^«3
X arată praznicele mici, care au slujba pe șase. I
* i a
4
t
LUNA SEPTEMBRIE «
]. v începutul indiciului, adică al anului adevăr grăiesc, în Hristos, și nu

nou bisericesc. Pomenirea Cuviosului Pă mint, învățător neamurilor, în
rinte Simeon Stîlpnicul și a maicii sale. î
Maria. Soborul Preasfintei Născătoarei tru credință și adevăr.

de Dumnezeu, cel de la Measine. Și al Cuviosului :
Prochimen, glasul al 3-lea :
Fraților, îmbrăcați-vă, dar, ca
Mare este Domnul nostru și mare este tăria Lui
și priceperea Lui nu are hotar.
aleși ai lui Dumnezeu...
Stih :Lăudați pe Domnul, că bine este a cînta ; (Vezi : Duminica a treizecea după Pogorirea
Dumnezeului nostru plăcută îi este cîntarea. Sfîntului Duh, pag. 219).
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: Ție se cuvine laudă, Dumnezeule, în Sion.
(II, 1-7) S t i h-.Bineciivintează cununa anului bunătății

Tale.
iule Timotei, vă în

demn, înainte de toate, 2. Pomenirea Sfîntiilui Mucenic Mamant și
să faceți cereri, rugă cel între sfinți Părintele nostru Ioan Pos
ciuni, mijlociri, mulțu titorul. patriarhul Constantinopolului.
miri, pentru toți oame Prochimen, glasul al 7-lea:
nii, pentru conducători și pen Drepții se vor bucura și vor nădăjdui în
tru toți care sînt în înalte dre Domnul.
gătorii, ca să petrecem viață Stih :Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
rog Ție.
pașnică și liniștită, întru toată
cuvioșia și buna-cuviință. Că a- DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI
cesta este lucru bun și primit A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
înaintea lui Dumnezeu, Mîntui- (VIII, 28—39)
torul nostru, Care voiește ca toți raților, știm că Dum
oamenii să se mîntuiască și la nezeu toate le lucrează
cunoștința adevărului să vină. spre binele celor ce-L
Căci unul este Dumnezeu, unul iubesc, celor care sînt
este și Mijlocitorul între Dum chemați după voia Lui;
nezeu și oameni: omul Hristos căci pe cei pe care i-a cunoscut
Iisus, Care S-a dat pe Sine preț mai înainte, pe aceia mai înain
de răscumpărare pentru toți, te i-a și hotărît să fie asemenea
precum s-a dovedit la timpul chipului Fiului Său, ca El să fie .
cuvenit. Spre aceasta pus am I
I
I întîi-născut între mulți frați.
fost propovăduitor și Apostol, I
Iar pe care i-a hotărît mai îna-
V · r . .VA
LUNA SEPTE.’ARRIii 299
inte, pe aceia i-a și chemat; și Aliluia, glasul al 4-lea :

pe care i-a chemat, pe aceia i-a Dreptul ca finicul va înflori.
și îndreptat, iar pe care i-a în Stih :Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile
Dumnezeului nostru vor înflori.
dreptat, pe aceia i-a și mărit. Ce
vom zice deci la acestea ? Dacă
Dumnezeu e pentru noi, cine .3. Sfîntul Sfințitul Mucenic Antim. epis
este împotriva noastră? Cînd copul Nicomidiei și Cuviosul PâriiAc
El pe însuși Fiul Său nu L-a Teoctist.
cruțat, ci D-a dat morții pentru I
noi toți, cum nu ne va da, oare, Scumpă este înaintea Domnului moartea curio
șilor Lui.
toate împreună cu El ? Cine va
ridica pîră împotriva aleșilor Stih .· Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate
cîte mi-a dat mie ?
lui Dumnezeu ? Dumnezeu este
cel ce îndreptează; cine va o- DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI
sîndi ? Oare, Hristos ? Dar Hris- A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
tos, Cel ce a murit și mai ales (MII, 7-16)
Cel ce a înviat, Care și este de-a raților, aduceți-vă a-
dreapta lui Dumnezeu, El mij minte de m a i - m a r i i
locește pentru noi. Cine ne va voștri, care v-au grăit
despărți pe noi de iubirea lui vouă cuvîntul lui Dum
Hristos? Oare necazul? Ori nezeu ; și privind la să-
strîmtorarea, ori prigoana, ori vîrșirea vieții lor, să le urmați
foametea, ori goliciunea, ori credința. Iisus Hristos, ieri și
primejdia, ori sabia? Căci, pre azi și în veci, este același. Nu vă
cum este scris: Pentru Tine lăsați furați de învățăturile
sîntem omorîți toată ziua; so- străine cele de multe feluri;
cotitu-ne-am ca niște oi de în căci bine este să vă întăriți prin
har inimile voastre, nu cu mîn-
junghiere. Ci în toate acestea cări de la care n-au avut nici un
sîntem mai mult decît biruitori folos cei ce au umblat cu ele.
prin Acela care ne-a iubit. Pen Avem altar dintru care nu au
tru că sînt încredințat că nici dreptul să mănînce cei ce slu
moartea, nici viața, nici îngerii, jesc cortului. Intr-adevăr, tru
nici stăpîniile, nici ce este a- purile dobitoacelor, al căror
cum, nici ce va să fie, nici pute sînge e adus de arhiereu, pen
rile, nici înălțimea, nici puterile tru împăcare, în Sfînta Sfinte
adîncului și nici o altă făptură lor, sînt arse afară din tabără.
nu va putea să ne despartă pe Pentru aceea și Iisus, ca să sfin
noi de dragostea lui Dumnezeu, țească poporul cu sîngele Său,
cea întru Iisus Hristos, Domnul a pătimit afară din poartă. Deci,
nostru. dar, să ieșim Ia El, afară din ta
bără, luînd asupra noastră oca
$i al Ierarhului :
ra Lui. Căci nu avem aici ce
Fraților, un astfel de Arhiereu tate stătătoare, ci o căutăm pe
se cuvenea să avem... t
,
•
. (
«
* * ' . ·. · - ·
aceea ce va să fie. Așadar, prin-
(\ezi 13 noiembrie, pag. 321) tr-Insul să aducem pururea lui
• ▼
► <
A'
300 APOSTOLUL
Dumnezeu jertfă de laudă, adi ajutorul Sfîntului Duh, Care să

că roada buzelor, care preaslă- lășluiește intru noi. Știți că toți
vesc numele Lui. Iar facerea de cei din Asia s-au lepădat de
bine și dărnicia să nu le uitați, mine, între care: Figel și Ermo-
căci la jertfe ca acestea Dum gen. Domnul să aibă milă de
nezeu privește cu plăcere. casa lui Onislfor, căci de multe
ori mi-a înviorat sufletul și de
Preoții Tăi, Doamne, cu dreptatea se vor îmbrăca.
lanțurile mele nu s-a rușinat,
Stih Fericit e bărbatul care se teme de Domnul.
ci, sosind în Roma, cu multă
osîrdie m-a căutat și m-a găsit.
Și al Cuviosului :
Dăruiască-i Domnul, ca în ziua
(II Timotei I, 8—18)
cea mare, milă să găsească de
la Domnul, iar cită slujbă mi-a
iule Timotei, nu te ru făcut el în Efes, tu știi mai bine
șina de mărturisirea ca oricine.
Domnului nostru, niciA
de mine, care sint m
temniță pentru El, ci, 4. Sfîntul sfințitul Mucenic Vavila, epis
cu puterea lui Dumnezeu, fii copul Antiohiei și Sfîntul Prooroc Moise.
părtaș cu mine necazurilor E- văzătorul de Dumnezeu.
vangheliei. El ne-a mîntuit Și Prochimen, glasul al 4-lea :
ne-a chemat cu chemare sfintă,
Prin sfinții care sînt pe pămîntiil Lui, minunată
nu după faptele noastre, ci a făcut Domnul toată voia întru ei.
după a Sa hotărîre și du
Stih :Văzut-am mai înainte pe Domnul, înain
pă harul ce ne-a fost dat în tea mea pururea, că de-a dreapta mea este, ca
Hrlstos Iisus, mai înainte de în să nu mă clatin.
ceputul veacurilor, iar acum s-a Fraților, proorocii, prin cre
dat pe față prin arătarea Mîn- dință au biruit împărății...
tuitorului nostru Hristos Iisus, (Vezi
Cel ce a nimicit moartea și a
adus Ia lumină viața și nemuri Aliluia, glasul al 4-lea:
rea, prin Evanghelia Sa. Spre Cînd strigă drepții, Domnul îi aude și-i izbăvește
aceasta am fost pus propovă din toate necazurile lor.
duitor și Apostol și învățător al Stih ;Multe sînt necazurile, și din toate îi va
izbăvi Domnul.
neamurilor. Din această pricină
și sufăr toate acestea, dar nu
mă rușinez, că știu cui am cre 5. X Sfîntul Prooroc Zaharia. tatăl înain-
zut și sînt încredințat că puter teinergătorului și Cuvioasa Elisabeta.
nic este să păzească ceea ce Prochimen, glasul al 7-lea :
mi-a încredințat, pină la ziua Veseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăj
cea mare. Ține dreptarul învă dui în El.
țăturilor sănătoase pe care Stih ;Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
le-ai auzit de la mine, cu cre rog Ție.
dința și cu iubirea ce este în Fraților, Dumnezeu, cînd a
Hristos Iisus. Lucrul cel bun ce dat făgăduința lui Avraam...
ți s-a încredințat, păzește-1 cu 1 (\ ezi: Duminica a patra a Alarelui Post, p. 2b(l).
V 7 r .r T r-i y ' V. A
► ‘V + ' k
. 1
* >: y -'«A A A A * A
▲ -f ▲ k î
y<r .▼ -v SNV .· ▼ « ▼· v < v ■ ▼ ; sv i r .‘•.T
<r' TT. v/j
Tz J v *·
»4 ·
·· ·■>.♦ »: ♦ *· > >: ♦ ’♦ .♦ >, . «
i .. ± ’•■.iL •· A ’ /Zà’.î 'A î-A t A t A » A ·-.’ A ‘/--A *.♦·.· A · .’ A iA «JCz A
LUNA SEPTEMBRIE 301
Aliluia, glasul 1 : lucrurile mîinilor Tale. Toate

Preoții Tăi, Doamne, cu dreptatea se vor îmbră
ca, și credincioșii Tăi vor scoate strigăte de
le-ai supus sub picioarele lui.
bucurie. Dar prin aceea că a supus lui
Stih Lumină răsare El pentru cei drepți și bu toate, înțelegem că nimic n-a
curie pentru cei cu inimă dreaptă. lăsat nesupus. Acum însă încă
y?V.\YAy.\Y.Vi^V.V1^WAYA¥AYAyAYA’i,A’fAYJ/PAT.h’1¥i· nu vedem cum că toate i-au fost
(L X Pomenirea minimii ce s-a făcut în supuse. Iar mai micșorat cu pu
Colose. adică în Hones, de Arhanghelul țin față de îngeri vedem pe
Mihail. Iisus, încununat cu slavă și cu
Prochimen, glasul al 4-lea : cinste, din pricina m o r ț i i pe
Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile care a suferit-o, astfel că, prin
Tale pară de foc.
harul lui Dumnezeu, El a gustat
Stih Binecuvintează, suflete al meu, pe Dom
nul. Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai
moartea pentru fiecare om.
foarte. Căci, ducînd pe mulți fii la mă
rire, I se cădea Aceluia, pentru
DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI Care sînt toate și prin Care sînt
(II, 2-10)
toate, să desăvîrșească prin su
ferință pe începătorul mîntui-
raților, dacă s-a adeve rii lor.
rit cuvîntul grăit prin
îngeri și orice călcare
de poruncă și orice ne
ascultare și-a primit Lăudați pe Domnul cel din ceruri. Lăudați-L pe
El· întru cele înalte.
f
%
7
»
dreapta răsplătire, cum vom
•j
scăpa noi, dacă vom fi nepăsă- Stih: Lăudați-L toți îngerii Lui.
tori la o astfel de mîntuire
care, luînd început din propo-
văduirea Domnului, ne-a fost 7. înainteprăznuirea Nașterii Preasfintei
de Dumnezeu Născătoarei și Sfîntul Mu
adeverită de cei ce au ascul cenic Sozont.
* Xs tat-o, pe cînd Dumnezeu întă
r« rea mărturia lor, cu semne și Fraților, scăpați fiind din ro
cu minuni și cu multe feluri de bia păcatului, v-ați făcut robi
puteri și cu darurile Duhului dreptății...
Sfînt, împărțite după a Sa voin (Vezi : Duminica a patra după Pogorirea
Sîintuhii Duh, pag. <SI).
ță? Pentru că nu îngerilor a
supus Dumnezeu lumea viitoa HY.YAWAVAYAYAVAYAVAYAYAYAYAYAYAYAyAYAYAZ
I
re, despre care vorbim. Iar 8. (t) A ași crea
PrcasÎinlei. Slci/nnei noas
3i oarecine a mărturisit undeva, tre de Dumnezeii Xăscaloarei și Furnica
4 zicînd: Ce este omul, că-1 po Fecioarei Mur ia.
menești pe el, sau fiul omului, Prochimen, glasul al 3-lea ■.
că-1 cercetezi pe el? Micșoratu-
Mărește sufletul meu pe Domnul, și s-a bucurat
1-ai pe dînsul cu puțin față de duhu| meu de Dumnezeu, Mîntuitorul meu.
ngeri, cu mărire și cu cinste S t i h Că a căutat spre smerenia roabei Sale.
l-ai încununat și l-ai pus peste Că iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
f T ▼ ▼ V 1 ▼ ··▼·■ ▼
*♦. ♦ > ♦' A A ♦ ♦ ♦ ♦ >
♦ ·» ♦ ♦ A . A x A
A l a A I
302 A POSTOLU L
DIN EPISTOLA CĂTRE FIL1PENI Aliluia, glasul al 4-lea:

A SFINTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE : Cînd strigă drepții, Domnul îi aude.
Stih :Mîntuirea drepților vine de la Domnul.
(II, 5-11)
raților, cugetați în voi

Ia fel ca și Hristos 10. închinarea cinstitei Cruci și Sfintele
Iisus, Care, in chipul Mucenițe Minodora, Mitroclora și Nim-
fodora.
lui Dumnezeu fiind, nu
răpire a socotit a fi El /
t
Se citește Apostolul din Sîmbăta sau Duminica
dinaintea înălțării cinstitei Cruci.
întocmai cu Dumnezeu, ci S-a
deșertat pe Sine, chip de rob
luînd, făcîndu-Se oamenilor a- 11. închinarea cinstitei Cruci. Cuvioasa
semenea, și Ia înfățișare aflîn- maica Teodora cea din Alexandria și Cu
viosul Eufrosin.
du-Se ca un om, S-a smerit pe
Se citește Apostolul din sîmbăta sau duminica
Sine, ascultător făcîndu-Se pînă dinaintea înălțării cinstitei Cruci.
la moarte, și încă moarte pe
cruce. Pentru aceea, și Dumne
12. închinarea cinstitei Cruci și Sfîntul
zeu L-a preaînălțat și I-a dăruit Mucenic Autonom.
Lui numele care este mai pre I
Slujba lui se cîntă în ziua de 11 septembrie,

sus de orice nume: ca, întru pentru că în această zi se odovăiește praznicul
Nașterii Născătoarei de Dumnezeu.
numele lui Iisus, tot genunchiul
să se plece, al celor cerești și al
' celor pămîntești și al celor de 13. X) înch inarea cinstitei Cruci, pome
nirea înnoirii învierii lui Hristos. Dum
dedesubt. Și să mărturisească nezeul.. nostru, Sfîntul sfințitul mucenic
toată limba că Domn este Iisus Cornelie sutașul si înainteprăznuirea înăl
Hristos, întru slava Iui Dumne țării cinstitei și de viață făcătoarei Cruci.
• ·>. ‘
zeu Tatăl. Prochimen, glasul al 4-lea:

Legea Ta, Doamne, este nestrămutată și casa
Aliluia, glasul al 6-lea : Ta sfîntă, pentru toate timpurile.
Ascultă fiică și vezi. Stih ;Domnul împărățește și e îmbrăcat cu
• · ► “
slavă.
4
Ș t i h :Mai-marii poporului se vor pleca înain t

I
tea ta. DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI

4
(III, 1—4)·
9. X Pomenirea sfinților și drepților Dum 1
nezeiești Părinți Ioachim și z\na și Sfîntul raților sfinți, care sîn-

Mucenic Scverian. teți părtași chemării
celei cerești, îndrep
Prochimen, glasul al 4-lea : tați privirea voastră la
înfricoșător este Dumnezeu în locașul Său cel
sfînt.
trimisul și Arhiereul
mărturisirii noastre, la Iisus
Stih -in adunări, binecuvântați pe Dumnezeu.
f | ♦ 9 *· ·I*
Hristos, Care credincios a fost
Fraților, Avraam a avut doi Celui ce L-a rînduit, precum și
fii··· , ' Moise în toat& casa Domnului.
'■ (\ ezi 23 septembrie, pag. ·
*
k
Pentru că Iisus S-a învrednicit
T/T * ' ▼
uj>. -*· - --<■
'fv'
·■;.▼ 'T ,r · .▼ TzJC
*#<►
À XÏ A --X. A • *
ÙXV
LUXA SEPTEMBRIE 303

4
<4
<4
de mai multă slavă decît Moise, DUMINICĂ
:◄
«
după cum are mai multă cinste înaintea înălțării Cinstitei
:4
decît casa cel ce a clădit-o. Căci Cruci
•j
orice casă e zidită de către ci Prochimen, glasul al 6-lea ·.
• »
<4 neva, iar ziditorul a toate este
Mîntuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvin-
’>
Dumnezeu. tează moștenirea Ta.
’·
4 Aliluia, glasul 1 :
x)
Stih : Către Tine, Doamne, am strigat, Dumne
◄ /
4
Temeliile Sionului pe munții cei sfinți. zeul meu, ia aminte.
S t i h-Lucruri slăvite s-au grăit despre tine, ce
*
>
tatea lui Dumnezeu.
-■i DIN EPISTOLA CĂTRE GALATEN1
4
.<
«t
S îM BĂT Ă (VI, 11 — 18)
'■i
a
X înaintea înălțării Cinstitei
4
\
*
Cruci f
raților, vedeți cu ce fel
*4
Prochimen, glasul al 3-lea : de litere v-am scris cu l
◄
Cîntați lui Dumnezeu, cîntați. Cîntați împărații- l însăși mîna mea. Cîți
lui nostru, cîntați. vor să se fălească în
• <
4 St i li :Toate popoarele bateți din palme. înălțațî trup, aceia vă silesc să

>
lui Dumnezeu strigăte de bucurie.

*4
X vă tăiați împrejur, numai ca să

nu pătimească prigoană pentru
*
I
i? DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE CORINTEN1 i

A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: crucea lui Hristos. Pentru că
(II, 6-9) nici ei singuri, cei tăiați împre iI
z
raților, propovăduim și jur, nu păzesc Legea, ci voiesc *
noi o înțelepciune ce ca voi să vă tăiați împrejur, ca

lor ce sînt desăvîrșiți, să se laude ei în trupul vostru.
>
4
dar nu înțelepciunea Iar mie, să nu-mi fie a mă lău
4
acestui veac, nici a stă- da, fără numai în crucea Dom
pînitorilor acestui veac, care
sînt pieritori, ci propovăduim nului nostru Iisus Hristos, prin
înțelepciunea lui Dumnezeu, care lumea este răstignită pen
cea din taină și ascunsă, pe tru mine și eu pentru lume!
care Dumnezeu, mai înainte de Căci în Hristos Iisus nici tăie
veci, a rînduit-o spre mărirea rea împrejur nu prețuiește ce
4 noastră, și pe care nici unul din va, nici netăierea împrejur, ci
? stăpînitorii acestui veac n-a făptura cea nouă. Și cîți vor
cunoscut-o, căci, dacă ar fi cu- i
noscut-o, n-ar fi răstignit pe umbla după dreptarul acesta,
Domnul slavei. Dar, precum pace și milă asupra lor și asu
3
. X
este scris: Cele ce ochiul n-a pra Israelului Iui Dumnezeu!
34
văzut și urechea n-a auzit și la De aici înainte, nimeni să nu-mi
34
inima omului nu s-au suit, aces mai facă supărare, căci port pe
a
tea le-a gătit Dumnezeu celor
ce-L iubesc pe El. trupul meu seninele Domnului
4
Aliluia, glasul al 5-lea : Iisus. Harul Domnului nostru
Milele Tale, Doamne, în veac le voi cînta ; din ; Iisus Hristos să fie cu duhul
neam în neam voi vesti adevărul Tău cu gura
mea. vostru, fraților! Amin.
t
r
' r .· t · . ■ v Z
♦
/ J l
4 A . A . A A . ’ Zfc? . *
*. · 4 t a , X i X' 'AW/A-'î 4
Aliluia, glasul 1 : S î M B Ă r Ă
Am înălțat pe Cel ales din poporul Meu.
Stih .Pentru că mîna Mea îl va ajuta și brațul
după înălțarea Cinstitei Cruci
Meu îl va întări. Prochimen, glasul al 7-lea :
Bucurați-vă și vă veseliți, drepților.
Stih :Fericiți cei cărora s-au iertat fărădelegile
14. f) Cea a toată lumea înălțare a cinsti și cărora li s-au acoperit păcatele.
tei și de viață făcătoarei Cruci.
înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă în
(L 26 - II, 2)
chinați la așternutul picioarelor Lui, că sfînt este.
Stih Domnul împărățește. Să tremure popoarele.
O
raților, uitați-vă la
voi cei chemați, că nu
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: mulți sînt înțelepți o-
(I, 18-24) menește, nu mulți sînt
puternici, nu mulți sînt
raților, cuvîntul crucii, de bun neam; ci Dumnezeu și-a
pentru cei ce pier, este ales pe cele nebune ale lumii,
nebunie, iar pentru ca să rușineze pe cei înțelepți;
noi, cei ce ne mîntuim, Dumnezeu și-a ales pe cele sla
este puterea lui Dum be ale lumii ca să rușineze pe
nezeu. Căci scris este : Pierde- cele tari; Dumnezeu și-a ales
voi înțelepciunea înțelepților și pe cele de neam prost ale lumii,
știința celor învățați o voi lepă
da. Unde e înțeleptul? Unde e pe cele nebăgate în seamă, pe
cărturarul? Unde e cercetăto cele ce nu sînt, ca să dea jos pe
rul veacului acestuia? Au n-a cele ce sînt. Așa încît nici un
dovedit Dumnezeu nebună în trup să nu se laude în fața lui
țelepciunea lumii acesteia? Că Dumnezeu. Din El, dar, sînteți
de vreme ce lumea, prin înțe voi în Hristos Iisus, Care pen r%
lepciunea ei, n-a cunoscut pe tru noi S-a făcut înțelepciune de

Dumnezeu, intru înțelepciunea
lui Dumnezeu a binevoit Dom la Dumnezeu, și dreptate și
nul să mîntuiască pe cei ce sfințire și răscumpărare, pen
cred, prin nebunia propovădui- tru ca, după cum este scris : Cel
rii. Iudeii cer minuni, iar elinii ce se laudă, in Domnul să se
caută înțelepciune. Ci noi pro- laude. Fraților, eu însumi, cînd
povăduim pe Hristos cel răstig am venit la voi, și v-am vestit
nit : pentru iudei, sminteală; taina Iui Dumnezeu, n-am venit
pentru păgîni, nebunie. Dar
pentru cei chemați, fie iudei, fie ca meșter cuvîntător, ori ca în
elini, pe Hristos: puterea lui țelept. Căci am judecat să nu
Dumnezeu și înțelepciunea lui știu între voi altceva, decît pe
Dumnezeu. Iisus Hristos, și pe Acesta răs
Aliluia, glasul 1 :
Adu-Ți aminte de Biserica Ta, pe care ai cîști-
tignit.
gat-o de la început. /Aliluia,glasul al 7-lea :
Stih Dumnezeule, Împăratul nostru de vea Stih :Fericiți cei pe care i-ai ales și i-ai primit,
curi, ne lucrezi mîntuire în mijlocul pămîntului. Doamne.
X
* \ 1 Y V * V ▼ Y
V I V ■ » r ▼,*▼·▼
- . -- i. â 4 + « ♦ > ♦ ♦ ♦ > ♦ >: ♦ ,>· ♦ ♦♦ « ♦ ♦· ♦ 4 *
4 A v \ a a a a. A t AVA Sxizii
305
D U M I N 1 C Ă 15. t Sfîntul Mucenic Nichita Romanul și

pomenirea Părintelui Visarion. Arhiepis
după înălțarea Cinstitei Cruci copul Larisei.
și pomenirea Știutului Simeon, t) Sfvihd Ierarh losif de la Parloș.
ruda după trup a Domnului Apostolul Sfîntului Mucenic:
Prochimen, glasul a! 7-lea : Prochimen, glasul al 7-lea :
Iar drepții se vor bucura și vor nădăjdui în
Scumpă este înaintea Domnului moartea
Domnul.
cuvioșilor Lui.
Stih : Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
Stih .Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate rog fie.
Fraților, mă bucur acum de
DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI suferințele mele pentru voi...
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: (Vezi: Joi în săptămîna a douăzeci și una după
(II, 16—20) Pogorirea Simțului Duh, pag. 169).
Al Sfîntului Ierarh losiî de la Partoș ·.
raților, știind că nu se
îndreptează omul din DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI
faptele Legii ci numai
(VII, 26 — VIII, 2)
prin credința în Hris-
tos Iisus, am crezut și raUlor’un astfel de Ar-
noi în Hristos Iisus, ca să ne KN gM hiereu se cuvenea să
îndreptăm din credința în Hris Kg avem: sfînt, fără de
tos, iar nu din faptele Legii, 19 răutate, fără de pată,
căci din faptele Legii ni osebit de cei păcătoși,
meni nu se va îndrepta. Dacă și mai presus decît cerurile. El
însă, căutînd să ne îndreptăm nu mai are, în fiecare zi, nevoie,
în Hristos, ne aflăm iși noi în ca acei arhierei, să aducă jert
șine păcătoși, este, oare, Hris fe, întîi pentru păcatele Sale,
tos, slujitor al păcatului ? Să nu apoi pentru ale poporului, căci
a făcut aceasta odată, aducîn-
fie! Căci dacă zidesc iarăși ce du-Se jertfă pe Sine însuși. Le
ea ce am dărîmat, mă adeve- gea pune ca arhierei oameni
resc e mine însumi călcător care au slăbiciuni, pe cînd cu
de poruncă. Ci eu, prin Lege, vin tul jurămîntului, venit în ur
am murit față de Lege, ca să ma Legii, pune pe Fiul, desăvîr-
trăiesc lui Dumnezeu. M-am șit în veacul veacului. Lucrul
răstignit împreună cu Hristos de căpetenie din cele spuse este
și de acum nu mai trăiesc eu, ci că avem astfel de Arhiereu,
Hristos trăiește în mine. Și via care S-a așezat de-a dreapta
ța mea de acum, în trup, o tră tronului slavei în ceruri, sluji
tor altarului și cortului celui a-
iesc în credința în Fiul lui Dum devărat, pe care l-a înfipt Dum
nezeu, Cel ce m-a iubit și S-a nezeu și nu omul.
dat pe Sine însuși pentru mine. Aliluia,glasul al 2-lea :
Dreptul ca finictil va înflori și ca cedrul cel din
Liban se va înălța.
Preoții Tăi, Doamne, cu dreptatea se vor îmbrăca.
Stih : Răsădiți fiind în casa Domnului, în curii
Stih: Gura mea va rosti înțelepciune. le Dumnezeului nostru vor înflori.
306
APOSTUL UL
16. X Pomenirea Sfintei Marii Mu cenițe Stih :Văzut-am mai înainte pe Domnul, înain
Eufimia. tea mea pururea, că de-a dreapta mea este, ca
să nu mă clatin.
Fraților, întăriți-vă în Domnul
înfricoșător este Dumnezeu în locașul Său
cel sfînt. și intru puterea tăriei Lui...
(Vezi : Duminica a douăzeci și șaptea după Po
Stih în adunări, binecuvîntați pe Dumnezeu. gorîrea Sîîntului Duh, pag.203).
Fraților, fiind împreună4u- Aliluia, glasul al 4-lea :

crători cu Hristos, vă îndem Cînd strigă drepții, Domnul îi aude și îi
izbăvește.
năm...
Stih :Multe sînt necazurile drepților și din toate
(Vezi: Duminica a șaisprezecea după Pogorîrea
îi va izbăvi Domnul.
Sîîntiilui Du i, pag. 146).
Aliluia, glasul 1 :
Așteptînd, am așteptat pe Domnul și S-a plecat 21. Sfîrșitul Praznicului înălțării Cinstitei
spre mine. Cruci : Sfîntul Apostol Codrat și Sfîntul
S t i h Și a pus pe piatră picioarele mele și a prooroc Tona.
îndreptat pașii mei. t Pomenirea celui întru sfinți Părintele
nostru Dimitrie. mitropolitul Rostovului
Al Apostolului :
17. Sfînta Muceniță Sofia și cele trei fiice
ale ei : Pistis, Agapis și Elpis.
<
I Pavel, întemnițatul lui Iisus
Hristos, și fratele Timotei....
Fraților, mai înainte de veni (Vezi : 22 noiembrie 323).
rea credinței, noi eram păziți Al Proorocului:
sub Lege...
(Vezi: Joi în săptămîna a cincisprezecea după
Fraților, încredere ca aceasta
Pogorîrea Sîîntului Duh, pag. 138). avem noi prin Hristos către
Dumnezeu...
(Vezi : Miercuri în săptămîna a unsprezecea
18. Cuviosul părintele Eumcnie, episcopul după Pogorîrea Sfintului Duh, pag. 117).
Cortinei, făcătorul de minuni. Al Ierarhului :
Fraților, un astfel de Arhiereu Fraților, un astfel de Arhiereu

se cuvenea să avem... se cuvenea să avem...
(Vezi : 15 septembrie, pag. 305).
22. Sfîntul sfințitul Mucenic Foca.

19. Sfinții Mucenici Trofim. Savatie și
Dorimedont. Fiule Timotei, tu ai urmat în
Fraților, avînd împrejurul vățătura mea...
(Vezi : Duminica a treizeci și treia după Pogo-
nostru atîta nor de mărturii... rirea Sîîntului Duh, pag. 245).
(Vezi: 9 martie, pag. 349—35(1).
23. X) Zămislirea cinstitului, măritului

Prooroc înaintemergătorului și Botezăto-
20. X Sfîntul Mare Mucenic Eustatic și rului loan.
soția sa CI eopista cu cei doi fii ai lor : Aga-
Prochîmen, glasul al 7-lea ·.
pic și Teopist. I
Iar drepții se vor bucura și vor nădăjdui în

Prochimen, glasul al 4-lea : Domnul.
Prin sfinții care sînt pe pămîntul Lui, minunată Stih:Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
a făcut Domnul toată voia întru ei. rog Ție.
T/; T/
ar/ y r/
XV XxYzXxYZX X
LUNA SEPTEMBRIE 307
DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI S t i h :Și a pus pe piatră picioarele mele și a

A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: îndreptat pașii mei.
(IV, 22—27)
raților, Avraam a avut 25. Cuvioasa maica noastră Eufrosina.

doi fii: unul din femeia Pavel, Apostol al lui Iisus
roabă și altul din fe Hristos, prin voința lui Dumne
meia liberă. Dar cel zeu...
din femeia roabă s-a (Vezi : Marți în săptămîna a douăzeci și una
născut după trup, pe c î n d cel după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 168).
din femeia liberă s-a născut
prin făgăduință. Unele ca aces
tea au altă înțelegere decît ara 26. t) Mutarea Sfîntului, întru tot lăuda
tului Apostol și Evanghelist loan. de Dum
tă vorba, căci aceste femei sînt nezeu cuvîntătorul.
două testamente: unul de la Prochimen, glasul al 8-lea :
Muntele Sinai, care naște spre în tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la margi
robie, este Agar; căci Agar este nile lumii răsună cuvintele lor.
numele Muntelui Sinai, în Ara S t i h ; Cerurile spun slava lui Dumnezeu și fa
cerea mîinilor Lui o vestește tăria.
bia și stă în același rînd cu
cetatea Ierusalii ului de acum, DIN EPISTOLA ÎNTÎI SOBORNICEASCA
care zace în robie, împreună A SFÎNTULUI APOSTOL IOAN, CITIRE:
cu copiii ei; iar cea liberă este (IV, 12—19)
Ierusalimul cel de sus, care este raților, pe Dumnezeu

mama noastră. Căci scris este: nimeni nu L-a văzut
Veselește-te, tu, cea stearpă, vreodată, dar de ne iu
care n-ai născut! Izbucnește de bim unul pe altul, Dum
bucurie și strigă tare, tu care I
f nezeu rămîne întru noi

nu știai de durerile facerii, căci și dragostea Lui în noi este de-
mulți sînt copiii celei părăsite, săvîrșită. Din aceasta cunoaș
mai mulți decît ai celei care are 1I
tem că rămînem într-însul și El
bărbat. i întru noi, fiindcă ne-a dat din
Aliluia, glasul al 4-lea .· i Duhul Său. Și noi am văzut cu
Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul din Li I
ochii noștri și mărturisim că

ban se va înălța.
Tatăl a trimis pe Fiul, Mîntui-
Stih :Răsădiți fiind în casa Domnului, în curți
le Dumnezeului nostru vor înflori.
tor al lumii. Cine mărturisește
că Iisus este Fiul lui Dumnezeu,
Dumnezeu rămîne întru el și el
24. X Sfintu întîia Miu enită și întocmai cu în Dumnezeu. Și noi am cunos
Apostolii. Tecla. cut și am crezut iubirea, pe ca
re Dumnezeu o are către noi.
Dați slavă lui Dumnezeu în locașul cel sfînt.
Stih ;în adunări, binecuvîntați pe Dumnezeu.
Dumnezeu este iubire și cel ce
rămîne în iubire rămîne în
Fiule Timotei, tu ai urmat în Dumnezeu și Dumnezeu rămî
vățătura mea... ne întru el. într-aceasta e de-
(Vezi : Duminica a treizeci și treia după Pogo-
rîrea Sfîntului Duh, pag. 245). săvîrșită la noi iubirea, ca să
• Aliluia, glasul 1 :
avem îndrăznire în ziua judecă
Așteptînd am așteptat pe Domnul și S-a plecat ții, fiindcă, precum este Acela,
-spre mine. așa sîntem și noi, în lumea a-
~> * · X ·. a . a . a . a . a . x . a . * . . - a-y a ,.: x :.-a î.a^X'VXA X Vâ
308 A P O STOLUL

ceasta. In iubire nu este frică,
Fericit bărbatul care se teme de Domnul. i
ci iubirea desăvîrșită alungă

frica, pentru că frica merge a-
lături cu pedeapsa, iar cel ce se 29. X Cuviosul părinte Chiriac Sihastrul.
teme nu este desăvîrșit în iu Prochimen, glasul al 7-lea :
bire. Noi iubim pe Dumnezeu, Drepții să se bucure de izbînda lor.
fiindcă El ne-a iubit cel dintîi. Stih Cîntați Domnului cîntare nouă, lauda Lui
în biserica celor cuvioși.
Aliluia, glasul 1 :
Fraților, roada duhului este:
Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
dragoste, bucurie, pace...
Stih :Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
(Vezi : Sîmbătă în săptămîna a douăzeci și șap
tea după Pogorîrea Sfîntiilui Duh, pag. 20^).
27. Sfîntul Mucenic Calistrcit și cei împre Fericit bărbatul care se teme de Domnul.
ună cu el patruzeci și nouă de Mucenici. Stih -.Bogăție și slavă în casa lui.
Fraților, întăriți-vă în Domnul
și întru puterea tăriei Lui... 30. X Sfintui sfințitul Mucenic Grigorie.
(Vezi : Duminica a douăzeci și șaptea după Po
gorîrea Sfîntiilui Duh, pag. 203). episcopul Armeniei celei mari.
Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvio-
șilor Lui.
28. f Cuviosul părinte Hariton mărturisi
S t i h :Ce voi răsplăti Domnului pentru toate
torul. cîte mi-a dat mie ?
Prochimen, glasul al 7-lea : Fraților, priveghiați, fiți sta
Drepții să se bucure de izbînda lor. tornici în credință, îmbărbăta-
Stih Cîntați Domnului cîntare nouă, lauda Lui ți-vă...
(Vezi : Duminica a treisprezecea după Pogorî-
Fraților, Dumnezeu, C a r e a rea Sfîntiilui Duh, pag. 131).
Aliluia, glasul al 2-lea.
zis: Să strălucească din întu Preoții Tăi, Doamne, cu dreptatea se vor îm
neric lumina... brăca, și cuvioșii Tăi se vor bucura.
Vezi : Duminica a cincisprezecea după Stih Căci Domnul a ales Sionul, și I-a ales ca
Pogorîrea Sfîntiilui Duh, pag. 141). locuință Lui.
LUNA OCTOMBRIE
I. (Jf)
Acoperămînhd Prcasf iniei, Slă/rinei zeci, și a Cuviosului Părinte Roman, făcă
noastre. de Dumnezeu Născut oarei $i pu torul de cîntări.
rurea Fecioarei Măria. Apostolul Maicii Domnului :
Tot în această zi prăznuim pomenirea Si m Fraților, cugetați în voi la fel
țului Apostol Anania, unul clin cei șapte- ca și Hristos Iisus...
W. -/ ▼ T . r
·}
?V
LUNA OCTOMBRIE 309
(Vezi: 8 septembrie, pag. 301) pe ochii lui ca niște solzi; și

AI Apostolului : iarăși a văzut și sculîndu-se, a
fost botezat. Apoi, luînd de
în tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la margi
nile lumii cuvintele lor.
mîncare, s-a întărit. Și a stat cu
S t i h : Cerurile spun slava lui Dumnezeu și fa ucenicii din Damasc cîteva
cerea mîinilor Lui o vestește tăria. zile.
DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
CITIRE : Stih : Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
(LX, 10—19)
n zilele acelea, în Da 2. X Pomenirea Sfîntului sfințitului Muce

masc era un ucenic, nic C’iprian și Sfînta Muceniță Justina
anume A n a n i a, și fecioara.
Domnul i-a zis, în ve Prochimen, glasul al 7-lea :
denie : Anania! Și el a Scumpă este înaintea Domnului moartea
cuvioșilor Lui.
răspuns : Iată-mă, Doamne ! Iar Stih :Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate
Domnul a zis către el: Scoală- cîte mi-a dat mie ?
te, mergi pe ulița care se chea
mă Dreaptă și la casa lui Iuda DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE TIMOTEI
întreabă de un om din Tars, cu A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
numele Saul; căci, iată, este în (I. 12-17)
rugăciune. Și Saul a văzut, în iule Timotei, mulțu

vedenie, pe un bărbat anume mesc Celui ce m-a în
Anania, intrînd la el și punîn- tărit, lui Hristos Iisus,
du-și mîinile peste el, ca să-și Domnul nostru, că m-a
capete iar vederea. Iar Anania s o c o t i t credincios și
a răspuns: Doamne, despre o- m-a pus să-I slujesc, pe mine,
mul acesta am auzit de la mulți, care mai înainte huleam, pri
cîte rele a făcut sfinților Tăi, goneam și înfruntam. Totuși am
în Ierusalim. Și aici chiar are fost miluit, căci în necredința
putere de la arhierei să lege mea, am lucrat din neștiință. Și
pe toți care cheamă numele a prisosit cu bogăție harul
Tău. Și Domnul a zis către el: Domnului nostru, împreună cu
Mergi, fiindcă acesta îmi este credința și cu dragostea cea în
vas ales, ca să poarte numele tru Hristos Iisus. Vrednic de
Meu înaintea neamurilor și a credință și de toată primirea e
împăraților și a fiilor lui Israel. cuvîntul că Iisus Hristos a ve
Căci Eu îi vor arăta cîte trebuie nit în lume ca să mîntuiască pe
el să pătimească pentru nume cei păcătoși, dintre care cel
le Meu. Deci s-a dus Anania și dintîi sînt eu. Și tocmai pentru
a intrat în casă și, punîndu-și aceea am fost miluit, ca Iisus
mîinile peste el, a grăit: Frate Hristos să arate mai întîi în mi
Saule, Domnul Iisus, Cel ce ți ne, toată îndelunga Sa răbda
S-a arătat pe calea pe care tu re, spre pildă celor ce vor să
veneai, m-a trimis ca să-ți pri creadă într-însul, spre dobîn-
mești vederea și să te umpli de direa vieții veșnice. Iar împă
Duh Sfînt. Și îndată au căzut de ratului veacurilor, nemuritoru-
/
4
.4 A
•t *
310 A POSTOL U L
lui, nevăzutului, singurul Dum nă ori să audă ce mai este nou.

nezeu, fie cinstea și slava în Și Pavel, stînd în mijlocul Areo
vecii vecilor. Amin. pagului, a zis : Bărbați atenieni,
Aliluia, glasul al 2-lea : voi sînteți în ochii mei, după
Preoții Tăi, Doamne, cu dreptatea se vor îm toate cîte văd, osebit de cucer
brăca și credincioșii Tăi, vor scoate strigăte de nici. Căci străbătînd orașul vos
bucurie.
tru și privind la ce vă închinați
Stih :Căci Domnul a ales Sionul și l-a ales ca
locuință Lui. voi, am aflat și un altar, pe care
este scris: Necunoscutului
VA¥AY?A¥.Y?Yr7i\-.YAYnYAY?.Y?AV.YAYZYAYnYiW?A.’??i!
Dumnezeu. Deci eu vă vestesc
3. X Pomenirea Simțului sfințitului Muce vouă pe Acela, pe Care voi 11
nic Dionisie Areopagitul. cinstiți, fără să-L cunoașteți.
Prochimen, glasul al 7-lea : Dumnezeu, Care a făcut lumea
Drepții să se bucure de izbînda lor. aceasta și toate cele ce sînt în-
Stih :Cîntați Domnului cîntare nouă, lauda Lui tr-însa, fiind Domnul cerului și
în biserica celor cuvioși. al pămîntuluî, nu locuiește în
temple făcute de mină ome
DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI,
CITIRE :
nească, și nici nu-L slujesc
(XVII, 16—34) mîini omenești, căci n-are ne
voie de nimic, de vreme ce El
n zilele acelea, aștep- dă tuturor viață și suflare și
tîndu-i Pavel în Atena, toate. El a făcut, dintr-un sînge,
duhul Iui era îndîrjit tot neamul omenesc, ca să lo
cînd privea acest oraș cuiască peste toată fața pămîn-
plin de idoli. Și stătea tului, și a așezat de mai înainte
de vorbă în sinagogă cu iudeii vremurile și hotarele așezării
și cu cei credincioși, iar în pia lor, făcîndu-i să caute pe Dum
ță, în fiecare zi, cu cine se întîl- nezeu și să stăruiască pînă
nea. Iar unii dintre filozofii epi cînd îl vor găsi, măcar că nu e
curei și stoici discutau cu el și departe de fiecare dintre noi.
unii ziceau: Ce voiește să ne Căci întru El viem și ne mișcăm
spună acest semănător de vor și sîntem, precum au zis și unii
be? Alții ziceau: Se pare că este dintre poeții voștri: Din neamul
vestitorul unor dumnezei stră Lui sîntem și noi. Deci, dacă
ini, fiindcă binevestea pe Iisus sîntem neam al lui Dumnezeu,
și învierea. Atunci l-au luat cu nu trebuie să credem că Dum
ei și, ducîndu-1 în Areopag, i-au nezeu este asemenea cu aurul,
zis: Putem să știm și noi, care sau cu argintul, sau cu marmo
este această învățătură nouă, ra cioplită de meșteșugul și de
pe care o înveți tu ? Căci tu a- închipuirea omului. Dar Dum
duci la auzul nostru ceva nezeu, trecînd cu vederea
străin; voim deci să știm ce veacurile neștiinței, vestește a-
poate fi aceasta? Fiindcă toți cum pe oameni ca toți, de pre
Atenienii, ca și străinii care stă tutindeni, să se pocăiască, în-
teau în Atena, cu nimic nu-și trucît a liotărît o zi cînd va
petreceau vremea, decît să spu să judece lumea cu drep-
st
I
â
LUNA OCTOMBRIB 311

>i«
►'l
<«
£◄
tate, prin Bărbatul, pe Care Aliluia, glasul 1 :
r<
L-a rînduit spre aceasta, după Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
►>
/ /
ce a pus credința la îndemîna Stih -.Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
tuturor, înviindu-L pe El din VAYAV/.YAY/AY.YAYAYAY/AWiYAVAVXAYAV/.YiWZ.Y/.

morți. Auzind ei despre învie 7. Pomenirea Sfinților Mucenici Serghie
% rea morților, unii l-au luat în și Vah.
rîs, alții i-au spus : Te vom as Fraților, proorocii, prin cre
culta despre aceasta și altăda dință au biruit împărății, au fă
►N tă. Astfel Pavel a ieșit din mij
►sc« cut dreptate...
locul lor. Dar unii bărbați ali- (Vezi: Duminica întîi după Pogorîrea Sfintului
pindu-se de el, au crezut, între Duh, pag. 63).
care și Dionisie Areopagitul și ffîAYAYAYAYAYÂÂVATOVAWAVAYHATOjY.YAYAY??·
i
o femeie cu numele Damaris și 8. Cuvioasa maica noastră Pclaghia.
alții împreună cu ei.
g Pavel, Apostol al lui Hristos
'i Aliluia, glasul al 2-lea ;
c< Iisus, prin voința lui Dumne
» Preoții Tăi, Doamne, cu dreptatea se vor îm
c«►>· I
zeu...
//ț?t brăca și credincioșii Tăi vor scoate strigăte de
(Vezi : Marți în săptămîna a douăzeci și una
kr«k/1l bucurie.
după Pogorirea Sfintului Duh, pag. 168).
Stih :Căci Domnul a ales Sionul și l-a ales ca
I locuință Lui.
& 9. X) Sfîntiil zXpostol Iacov al lui /Xlleu și
a Cuviosul părinte Andronic și Anastasia,
4. Sfîntul sfințitul Mucenic Ierotci. epis soția lui.
A copul Atenei. Al Apostolului :
£ Fraților, un astfel de Arhiereu Pavel, întemnițatul lui Iisus
5•> se cuvenea să avem...
6 Hristos, și fratele Timotei, prea
(Vezi : 13 noiembrie, pag. 321). iubitului Filimon...
& (Vezi : 22 noiembrie, pag. 323).
X
>
Al Cuviosului :
►
5. Sfînta Muceniță Haritina.
Fraților, avînd Arhiereu mare,
►· « Fraților, mal înainte de veni Care a străbătut ceruriile, pe
rea credinței, noi eram păziți Iisus...
8 sub lege... I
(Vezi : Duminica a treia a Marelui Post, p. 278).
(Vezi : Joi în săptămîna a cincisprezecea după
Pogorirea Simțului Duh, pag. 138).
i X.-\Y.-\YAYAY.<Y.<YA¥AY.-\YAY^^^ 10. Sfinții Mucenici Evlampie și Evlampia.

6. X) Pomenirea Slîntiilui Apostol Toma. Fraților, avînd împrejurul
Prochimen, glasul al 8-lea : nostru atîta nor de mărturii...
(\ ezi: 9 martie, pag. 319—350).
în tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la margi 9 » v
A¥A¥AYAYr7fAVAVAYAYA¥AYAYAYrA>AY.VrA¥ArX:
* t
k g f
nile lumii cuvintele lor. r/i<-
Kr<
S t i h ^Cerurile spun slava lui Dumnezeu și fa I 1. Sfîntiil Apostol Filip, unul din cei șapte
cerea mîinilor Lui o vestește tăria. diaconi.
Fraților, socotesc că Dumne
$ zeu pe noi, Apostolii, ne-a ară
tat ca cei mal de pe urmă...
Fraților, știm că toată făptura
suspină laolaltă și este pînă a-
cum...
(Vezi: Duminica a zecea după Pogorîrea Sim (Vezi .· Joi in săptămîna a treia după Pogorîrea
țului Duh, pag. 115). Sîintului Duh, pag. 72).
A
312
Bl» A P OSTO L U L
|
POMENIREA șează pe cei ce ne iubesc întru

SFINȚILOR PĂRINȚI credință. Harul fie cu voi, cu
toți. Amin.
de la al șaptelea sobor
ecumenic
Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit.
în Duminica ce cade după 11 zile ale acestei luni.
Stih: Dar Tu ne izbăvești de vrăjmașii noștri.
Binecuvîntat ești, Doamne, Dumnezeul părinți
lor noștri. 12. Sfinții Mucenici Prov, Tarali și An-
o clronic și Cuviosul părinte Cosma Aghio-
Stih : Că drept ești în toate cele ce ai făcut
nouă. politul.
Fiule Timotei, tu ai urmat în
DIN EPISTOLA CĂTRE TIT vățătura mea, strădania mea,
(III, 8—15)
năzuința mea, credința mea...
(Vezi: Duminica a treizeci și treia după Pogo-
rîrea Sfîntului Duh, pag. 245).
iule Tit, vrednic de cre
zare este cuvîntul și
voiesc să adeverești a- 13. Sfinții Mucenici Carp și Papii.
cestea cu tărie, pentru
ca acei ce au crezut în Fraților, întăriți-vă în Domnul
Dumnezeu să aibă grijă, să se și întru puterea tăriei Lui...
nevoiască la fapte bune. Că (Vezi: Duminica a douăzeci și șaptea după Po-
gorîrea Sfîntului Duh, pag. 203).
acestea sînt cele bune și de fo
los oamenilor. Iar de întrebă
rile nebunești și de înșirări de 14. f) Cuvioasa maica noastră Paraschiva,
neamuri și de certuri și de sfă- ale cărei sfinte moaște se află în Catedrala
dirile pentru Lege, ferește-te, Mitropolitană din lași
căci sînt nefolositoare și de Tot în această zi prăznuim Sfinții Mucenici

șarte. De omul eretic, după în- Nazarie, Ghervasie, Protasie și Chelsie.
tîia și a doua mustrare, depăr- Apostolul Cuvioasei:
tează-te, deoarece știi că unul Prochimen, glasul al 4-lea :
ca acesta s-a abătut și a căzut Cinstită este înaintea Domnului moartea
cuviosului Lui.
în păcat, fiind singur de sine
Stih; Ce voi răsplăti Domnului pentru toate
osîndit. Cînd voi trimite pe Ar- cîte mi-a dat mie ?
temas la tine sau pe Tihic, sîr-
guiește-te să vii la mine la Ni- DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE COR1NTEN1
copole, căci acolo am socotit să A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL. CITIRE:
(IX, 2—12)
iernez. Pe Zenas, cunoscătorul
Legii și pe A p o 1 o s trimite-i raților, voi sînteți pe
mai înainte, cu bună grijă, ca cetea apostoliei mele
nimic să nu le lipsească. Și să în Domnul. Apărarea
se învețe și ai noștri să poarte mea către cei ce mă
grijă de lucrurile bune, spre tre iau la cercetare aceas-
burile cele de folos, ca să nu fie ta este: N-avem, oare, dreptul
fără de roadă. Te îmbrățișează și noi să m î n c ă in și să bem ?
toți care sînt cu mine. îmbrăți N-avem, oare, dreptul și noi să
LUNA OCTOMBRIE 313
purtăm cu noi o femeie soră, 15. Cuviosul părinte Eftimic cel nou și
ca și ceilalți Apostoli, ca și fra Sfîntul Mucenic Luchian. preotul An-
ții Domnului, ca și Chef a? Sau tiohiei.
►Vx numai eu și Varnava nu avem Fraților, avînd Arhiereu ma
dreptul să nu lucrăm ? Cine re, Care a străbătut cerurile, pe
i slujește vreodată, în oaste, pe
cheltuiala lui ? Cine sădește vie
și nu mănîncă din roada ei?
Iisus...
(Vezi : Duminica a treia a Marelui Post, p. 278)
Sau cine paște o turmă și nu

mănîncă din laptele turmei? 16. Sfîntul Mucenic l.onghin sutașul.
Spun, oare, acestea numai Fiule Timotei, întărește-te în
după mintea omenească? Nu harul care e în Hristos Iisus...
le spune și Legea? Căci în Le (Vezi : 26 octombrie, pag. 315).
gea lui Moise este scris: Să nu
| legi gura boului care treieră.

Oare, atei, de boi Ii este aminte
lui Dumnezeu ? Nu vorbește,
într-adins, pentru noi ? Că pen
I
(
I 7. Sfîntul prooroc Osie și Cuviosul Muce
nic Andrei Criteanul.
Al Proorocului :
tru noi s-a scris: Cel ce ară Fraților, încredere ca aceasta
i trebuie să are cu nădejde și cel

ce treieră cu nădejdea va avea
parte de roade. Dacă am semă
avem noi, prin Hristos, către
Dumnezeu...
(Vezi: Miercuri în săptămîna a unsprezecea du
pă Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 117).
nat la voi cele duhovnicești, Al Sfîntului Cuviosului Mucenic:
mare lucru este să secerăm din Fraților, avînd Arhiereu ma
O ale voastre cele pămîntești ?
Dacă alții se bucură de acest
re, Care a străbătut cerurile...
(Vezi: Duminica a treia a Marelui Post, p. 278).
drept asupra voastră, oare, nu
cu atît mai mult noi? Dar nu
ne-am folosit de dreptul aces 18; X) Sfîntul Apostol și Evanghelist
Luca.
ta, ci toate le răbdăm, ca să nu
facem împiedicare Evangheliei
în tot pămîntul a ieșit vestirea lor, și la margi
lui Hristos. nile lumii cuvintele lor.
Aliluia, glasul al 2-lea .· Stih Cerurile spun slava lui Dumnezeu și face
rea mîinilor Lui o vestește tăria.
|
Stih Mîntuiește, Doamne, poporul Tău și bine-
cuvintează moștenirea Ta. DIN EPISTOLA CĂTRE COLOSEN1
«a
(IV, 5—11, 14—18)
«a Apostolul Sfinților:
raților, umblați cu în
Fiule Timotei, tu ai urmat în țelepciune față de cei
vățătura mea, strădania mea, dinafară; folosiți-vă
năzuința mea, credința mea...
1I (Vezi: Duminica a treizeci și treia după Pogo-

rîrea Sfînttihii Duh. pag. 245).
de prilejuri c î n d se
ivesc. Fraților, vorbi
rea voastră să fie totdeauna
plăcută, ca să știți cum trebuie
(V/2
314 APOSTOLUL
să răspundeți fiecăruia. Despre 19. Sfîntul prooroc loil și Sfîntul Mucenic

toate cîte mă privesc pe mine Uar.
Al Proorocului :
vă va lămuri Tihic, fratele meu
preaiubit, slujitorul credincios Fraților, încredere ca aceasta
și robul dimpreună cu mine în avem noi, prin Hristos, către
tru Domnul. L-am trimis pe el Dumnezeu...
(Vezi : Miercuri în săptămîna a unsprezecea du
la voi, tocmai pentru aceasta, pă Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 117).
ca să știți cum ne aflăm și ca Al Mucenicului :
să mîngîie inimile voastre. L-am în vremea aceea, regele Irod
trimis împreună cu Onisim cre a pus mîna pe cîțiva dintre
dinciosul și iubitul nostru fra fruntașii Bisericii...
te, care este dintre voi; ei vă (Vezi : 23 aprilie, pag. 355—356).
vor aduce la cunoștință toate
cele de aici. Vă îmbrățișează
Aristarh, tovarășul meu de în 20. X Sfîntul Mare Mucenic Artemie.
chisoare, cum și Marcu, nepo Fiule Timotei, întărește-te în
tul lui Varnava, în privința că harul care e în Hristos Iisus...
(Vezi : 26 octombrie, pag. 315).
ruia ați primit porunci. Cînd
va veni la voi, cu bine să-l pri
miți. Asemenea și Isus, cel ce 21. X Cuviosul Părinte Ilarion cel mare.
l
»
se numește Iustus. Din tăierea î?i această zi, în Biserica Ortodoxă Română
se prăznuiește pomenirea Cuvioșilor măr
împrejur numai aceștia au lu
turisitori ai dreptei credințe Visarion Sarai
crat împreună cu mine pentru și Sofronie de la Cioara și a Mucenicului
împărăția lui Dumnezeu. Ei au Oprea din Săliște.
fost cei ce mi-au adus mîngîie- Apostolul Cuviosului:
re. Vă îmbrățișează Luca, doc Fraților, cel ce seamănă cu
torul preaiubit, precum și Di- zgîrcenie, cu zgîrcenie va și se
ma. îmbrățișați pe frații din La- cera...
odiceea și pe Nimfan și Biseri (Vezi: Duminica a optsprezecea după Pogorî-
ca din casa lor. Și după ce scri rea Sfîntului Duh, pag. 156).
soarea aceasta se va citi de Al Cuvioșilor Mărturisitori Visarion, Sofronie și
Oprea :
către voi, orînduiți să se ci
tească și în Biserica laodiceni-
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvio-
lor, iar pe cea din Laodiceea să șilor Lui.
o citiți și voi. Și spuneți lui Ar- Stih Ce voi răsplăti Domnului pentru toate
hip: Vezi de slujba pe care ai cîte mi-a dat mie ?
primit-o întru Domnul, ca să o DIN EPISTOLA CĂTRE EFESEN1
duci la bun liman. îmbrățișa A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
rea mea v-o scriu cu mîna mea, (VI, 10—17)
eu Pavel. Aduceți-vă aminte de
lanțurile mele. Harul fie cu voi! raților, întăriți-vă în
Amin. Domnul și întru pute
Aliluia, glasul 1 :
rea tăriei Lui. îmbră-
cați-vă cu toate arme
Stih Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
le lui Dumnezeu, ca să
puteți sta împotriva uneltiri
4
lor diavolului. Căci lupta noas-

«
r/Tw^xxT
'X
LUNA OCTOMBRIE 315
tră nu este împotriva trupului (Vezi: Duminica a douăzecea după Pogorîrea

Sfîntului Duh, pag. 166).
și a sîngelui, ci împotriva dom
niilor, împotriva stăpîniilor, Aliluia, glasul 1 :
împotriva stăpînitorilor întune Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
ricului acestui veac, împotriva Stih Preoții Tăi, Doamne, cu dreptatea se vor
duhurilor răutății, răspîndite îmbrăca și credincioșii Tăi vor scoate strigăte de
în văzduhuri. Pentru aceea, bucurie.
luați toate armele lui Dumne
zeu, ca să puteți sta împotrivă
în ziua cea rea, și, tohte biru- 24. Sfîntul Mucenic Areta și cei împreună
indu-le, să rămîneți în picioa cu el.
re. Stați deci tari, încingîndu- Prochimen, glasul al 4-lea :
vă mijlocul vostru cu adevărul Prin sfinții care sînt pe pămîntul Lui, minunată
a făcut Domnul toată voia întru ei.
și îmbrăcîndu-vă cu platoșa
dreptății, și încălțîndu-vă pi StihVăzut-am pe Domnul înaintea mea, că
de-a dreapta mea este, ca să nu mă clatin.
cioarele voastre, ca să fiți gata
pentru Evanghelia păcii. Peste Fraților, proorocii, prin cre
toate, luați pavăza credinței, cu dință, au biruit împărății...
care veți putea să stingeți toa (Vezi : Duminica întîi după Pogorîrea Sfîntului
Duh, pag. 63).
te săgețile cele arzătoare ale
vicleanului. Luați și coiful mîn-
tuirii și sabila Duhului, care este 25. Sfinții Mucenici Marchian și Martirie.
cuvîntul lui Dumnezeu. Prochimen, glasul al 4-lea :
Prin sfinții care sînt pe pămîntul Lui, minunată
Auză-te Domnul în ziua necazului. a făcut Domnul toată voia întru ei.
S t i hMîntuiește, Doamne, poporul Tău, și bine-
Stih Văzut-am pe Domnul înaintea mea, că
cuvintează moștenirea Ta.
de-a dreapta mea este, ca să nu mă clatin.
Fraților, cînd se va arăta

22. Sfîntul și întocmai cu Apostolii Aver-
chie, episcopul Ierapolei, făcătorul de mi
Hristos, viata noastră...
nuni și sfinții șapte tineri din Efes. (Vezi: Duminica a douăzeci și noua după Po
Fraților, un astfel de Arhie Aliluia, glasul al 2-lea :
reu se cuvenea să avem... Cît este de bine și cît e de frumos să locuiască
(Vezi; 13 noiembrie, pag. 321).
frații în unire.
S t i h Că unde e unire, Dumnezeu trimite viață.

23. X) Sfîntul Apostol Iacov, ruda Dom
nului.
Prochimen, glasul al 8-lea : 26. f) Sfintui mare Mucenic Dimitrie, Iz-
vorîtorul de mir și pomenirea înfricoșăto
nile lumii cuvintele lor. rului cutremur.
St i hCerurile spun slava lui Dumnezeu și face Prochimen, glasul al 7-lea:

rea mîinilor Lui o vestește tăria.
Veseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui
Fraților, vă fac cunoscut că în El.
*
Evanghelia cea binevestită de Stih Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
mine... rog Ție.
316
A POSTOLU L
DIN EPISTOLA A DOUA CĂTRE TIMOTEI Sc zice.și <11 cutremurului :

(II, 1--Î0) DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI
lule Timotei, întăreș te (XII, 11 — 13, 25-27)
te în harul care e în
Hristos Iisus. Și cele ce raților, orice mustrare,
ai auzit de la mine, cu Ia început, nu pare că
mulți martori de față, e de bucurie, ci de în
acestea le încredințează la oa tristare, dar mai pe ur
meni credincioși, care vor fi mă dă celor încercați
destoinici să învețe și pe alții. cu ea roadele păcii și ale drep
tății. Pentru aceea, îndreptați
Tu, dar, pătimește, ca un b u n mîinile cele ostenite și genun
ostaș al lui Hristos Iisus. Nici chii cei slăbănogiți. Faceți că
un ostaș, c î n d intră în oștire, rări drepte pentru picioarele
nu se încurcă cu treburile vie voastre, așa încît cine este
ții tocmai ca să fie pe plac șchiop să nu se abată, ci mai
celui care strînge oaste. Iar vîrtos să se vindece. Luați sea
cînd se luptă cineva Ia jocuri, ma să nu vă lepădați de cel
nu ia cununa, dacă nu s-a lup care vorbește. Căci dacă aceia
tat după legile jocului. Cuvine- n-au scăpat de pedeapsă, ne
se ca plugarul ce se ostenește voind să asculte pe cel ce le
să mănînce mai întîi din roade, grăia pe pămînt, cu atît mai
înțelege cele ce-ți grăiesc. Căci mult noi, îndepărtîndu-ne de
Domnul îți va da pricepere în Cel ce ne grăiește din ceruri.
Glasul Lui, odinioară, a zguduit
toate. Adu-ți aminte de Iisus pămîntul, iar acum făgăduit-a,
Hristos, Care a înviat din morți rostind: încă o dată clătina-
și este din neamul lui David, voi nu numai pămîntul ci și ce
după Evanghelia mea. Pentru rul, iar prin aceea că zice «în
această Evanghelie sufăr pînă că o dată», arată schimbarea
acolo, că sînt ținut în lanțuri, celor clătinate, ca a unor lu
ca un făcător de rele. Dar cu-
4
cruri făcute, ca să rămînă cele

neclintite.
vîntul lui Dumnezeu nu se lea
Aliluia, glasul al 4~lea :
gă. De aceea toate le rabd, pen Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel din
tru cei aleși, ca și ei să a i b ă Liban se va înălța.
parte de mîntuirea care este .stih Răsădiți fiind în casa Domnulu, în curțile
întru Hristos Iisus și de mări
rea veșnică.
Avi
K*>
LUNA OCTOMBRIE 317
V f
27. Sfîntul Mucenic Nestor. Aliluia, glasul al 6-lea :
t Tot în această zi prăznuim pe Cuviosul
&
Părinte Dimitrie de la Basarabov, ale cărui
sfinte moaște se află în catedrala Patriar S t i li Că ai zis : în veac mila se va zidi, în &
hiei din București. ceruri se va întări adevărul Tău. $
l
Al Mucenicii lui :
In vremea aceea, regele Irod

a pus mina pe cîțiva dintre 28. Sfinții Mucenici I erentie și Neonila.
fruntașii Bisericii... soția lui, cu cei șapte copii ai lor, și Cuvio
(\ezi: 23 aprilie, pag. 355—356). sul Părinte Ștefan Savaitul. făcătorul de
Al Cuviosului Dimitrie Basarabov :
canoane.
Prochimen, glasul al 7-lea : Al Mucenicilor: £

*
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvio- Fraților, avînd împrejurul

șilor Lui. j
nostru atîta nor de mărturii...
S t i h Ce voi răsplăti Domnului pentru toate
(\ezi : 9 martie, pag. 349).
cîte mi-a dat mie.
Al Părintelui: E
DIN EPISTOLA CĂTRE EFESENI E

I
Fraților, fiecăruia dintre noi k
(IV, 7—13)
1 s-a dat harul, după măsura da fe
rului lui Hristos... r>

£
raților, fiecăruia din (\ezi : Duminica după Botez, pag. 339). E
tre noi, i s-a dat harul,

după măsura darului tyjluj r.TXCT2TtTzr v j v.rv mm ri^r.Trx^Ti
*
i.ri ,irrTr.
lui Hristos. Pentru a-

ceea zice: Suindu-Se la 29. Sfînta Cuvioasa Muceniță Anastasia
înălțime, a robit robime, și a dat Romana și Cuviosul Părinte Avramie.
daruri oamenilor. Iar aceea că: Al Muce niței :
S-a suit, ce înseamnă fără nu Fraților, mai înainte de veni
mai că S-a și pogorît în părțile rea credinței, noi eram păziți
cele mai de jos ale pămîntului? sub Lege...
Cel ce S-a pogorît, Acela este
care S-a suit mai presus de toa Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 138).
te cerurile, ca pe toate să le
Al Părintelui:
umple. Și El a dat pe unii ca să
fie Apostoli, pe alții prooroci, Fraților, fiecăruia dintre noi
pe alții binevestitori, pe alții i s-a dat harul după măsura
păstori și învățători, spre de- darului lui Hristos...
săvîrșirea sfinților, la lucrul 1
1
(\ ezi : Duminica după Botez, pag. 339).
slujbei, spre zidirea trupului

lui Hristos, pînă cînd vom ajun
ge toți la unitatea credinței și 30. Si iuții Mucenici Zenovic și Zcnovia.
a cunoașterii Fiului lui Dumne sora sa.
zeu, la starea bărbatului desă- Fraților, a v î n d împrejurul
vîrșit, la măsura vîrstei depli nostru atîta nor de mărturii...
nătății lui Hristos. (Vezi .· 9 mar:ie, pag. 349).
♦
318 APOSTOLUL
31. Sfinții apostoli Stahie și Amplie, și cei (Vezi: Duminica a zecea după Pogorîrea Sfîn-
tului Duh, pag. 115).
împreună cu ei și Sfîntul Mucenic Epimah.
• ·
Al Mucenicului :
Al Apostolilor:
Fraților, avînd împrejurul
Fraților, socotesc că Dumne nostru atîta nor de mărturii...
zeu, pe noi, Apostolii... (Vezi : 9 martie, pag. 349).
LUNA NOIEMBRIE
1. X Sfinții doctori cei fără de arginți, darurile cele mai desăvîrșite.
Cosma și Damian, făcătorii de minuni, din Și eu vă arăt încă o cale mai
Asia. presus de orice altă cale. De aș
grăi în limbile oamenilor și ale
Prin sfinții care sînt pe pămîntul Lui, minunată cp
a făcut Domnul toată voia întru ei. îngerilor, iar dragoste nu am,
Stih Văzut-am mai înainte pe Domnul înain făcutu-m-am aramă sunătoare
tea mea pururea, că de-a dreapta mea este, ca și chimval răsunător. Și de aș
să nu mă clatin.
avea darul proorociei și tainele
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE COR1NTENI toate le-aș cunoaște și orice *
/7
(\
știință, și de aș avea atîta cre
(XII, 27 — XIII, a)
dință încît să mut și munții, da
raților, voi sîntețl tru că nu am dragoste, nimic nu
pul lui Hristos și mă
dulare fiecare în par
sînt. Și toată averea mea de-aș
face-o milostenii și trupul mi
iB
te. Și pe unii i-a pus l-aș da să fie ars, dacă nu am
Dumnezeu, în Biserică, dragoste, nimic nu-mi foloseș
mai întîi Apostoli, al doilea te. Dragostea îndelung rabdă;
profeți, al treilea învățători, a- dragostea este plină de bună
poi pe cei cu darul de a face tate ; dragostea nu pizmuiește,
minuni, apoi pe cei cu darul tă nu se laudă, nu se trufește. ți r?
măduirilor, milosteniilor, cîr- Dragostea nu se poartă cu ne

muirii, felurimii limbilor. Oare, cuviință, nu caută ale sale, nu
toți sînt Apostoli? Oare, toți
sînt prooroci? Oare, toți învă
se aprinde de mînie, nu pune
la socoteală răul. Nu se bucură
I
țători? Oare, toți au putere să de nedreptate, ci se bucură de
săvîrșească minuni ? Oare, toți
au darul vindecărilor? Oare,
adevăr. Toate le suferă, toate
Ie crede, toate le nădăjduiește, I ->'x
toți vorbesc în limbi ? Oare, toți toate le rabdă. Dragostea nu

î
pot să tălmăcească? Rîvniți la cade niciodată.

$
Vr
'X
s&K Dl
ÎK^/Î
LUNA NOIEMBRIE 319
Aliluia, glasul 1 : 6. X Cel între sfinți Părintele nostru Pa-

Cît este de bine și cît e de frumos să locuiască vel mărturisitorul, Patriarhul Constantino-
frații în unire. polului.
Stih Că unde e unire, Domnul trimite viață și Prochimen, glasul al 7-lea :
binecuvîntări nesfîrșite. Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvio-
șilor Lui.
Stih Ce voi răsplăti Domnului pentru toate
2. Sfinții Mucenici Achindin, Pigasie, Af- cîte mi-a dat mie ?
tonie, Elpidifor și Anempodist.
Fraților, a vî n d împrejurul DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL. CITIRE:
nostru atîta nor de mărturii... (VIII, 1-6)
(Vezi : 9 martie, pag. 349).
raților, noi avem un
3. Sfinții Mucenici Achepsima, losif și
Arhiereu care S-a așe
Aitala și sfințirea bisericii din Lida, a zat de-a dreapta tro
sfîntului marelui Mucenic Gheorghe. nului slavei în ceruri,
Fraților, Dumnezeu bogat Slujitor altarului și
fiind în milă, pentru multa Sa cortului celui adevărat, pe care
iubire... l-a făcut Dumnezeu și nu omul.
(Vezi: Duminica a douăzeci și treia după Po-
Apoi, orice arhiereu este pus
gorîrea Sfîntului Duh, pag. 181). ca să aducă daruri și jertfe; de
aceea trebuincios era ca și a-
cest Arhiereu să fi avut ceva ce
4. Cuviosul Părinte Ioanichie cel Mare, să aducă. Dacă ar fi pe pămînt.
Sfîntul Mucenic Nicandru, episcopul Mire-
lor și Ermia, preotul. nici n-ar fi preot, fiindcă aici
sînt aceia care aduc darurile
potrivit Legii, și care slujesc
Drepții să se bucure de izbînda lor.
închipuirii și umbrei celor ce
Stih Cîntați Domnului cîntare nouă, lauda Lui
în biserica credincioșilor.
rești, precum a primit poruncă
Moise, cînd era să facă cortul:
Fraților, cel ce seamănă CU Ia seama, zice Domnul, să faci
zgîrcenie, cu zgîrcenie va Și toate după chipul ce ți-a fost
secera... arătat în munte. Acum însă Ar
(Vezi: Duminica a optsprezecea după Pogorî- hiereul nostru a dobîndit o slu
rea Sfîntului Duh, pag. 156).
jire cu atît mai osebită, cu cît
Aliluia,glasul al 6-lea ·.
este și Mijlocitorul unui testa
Fericit bărbatul care se teme de Domnul.
ment mai bun, ca unul care este
Stih întru poruncile Lui va voi foarte.
întemeiat pe mai bune făgă
duințe.
5. Sfinții Mucenici Galaction și Epistimia Aliluia, glasul al 2-lea:
Preoții Tăi, Doamne, se vor îmbrăca cu drepta
Fraților, av î n d împrejurul tea și cuvioșii Tăi se vor bucura.
nostru atîta nor de mărturii.... Stih Căci Domnul a ales Sionul și l-a ales ca
(Vezi : 9 martie, pag. 349). locuință Lui.
A¥AVA¥A¥A?A\V^¥A¥AVAYA¥A¥A¥aW^^
► JK
320
A POSTO L U L
7. Sfinții treizeci și trei de Mucenici din II. SfințiiMucenici Mina, Victor

Melitina și Cuviosul Lazăr, care a sihăstrit Vichentie.
în Muntele Galisiei.
X) Cuviosul Părinte Teodor Studitul Și
Al Mucenicilor : Sfînta Muceniță Ștefanida.
Fraților, a v î n d împrej urul Al Mucenicilor :
nostru atîta nor de mărturii... Fraților, avînd împrejurul
(Vezi : 9 martie, pag. 349). nostru atîta nor de mărturii...
Al Părintelui: (Vezi : 9 martie, pag. 349).
Fraților, fiecăruia dintre noi i
s-a dat harul, după măsura da Al Părintelui :
rului Iui Hristos... Fraților, fiecăruia dintre noi
(Vezi ; Duminica după Botez, pag. 339). i s-a dat harul, după măsura
*
darului lui Hristos...
(Vezi : Duminica după Botez, pag. 339).
8. t) Soborul mai-marilor Voievozi Mihail
și Gavriil și al tuturor puterilor cerești.
Fraților, dacă s-a adeverit cu-

12. X Cel între sfinți Părintele nostru Ioan
vîntul grăit prin îngeri... cel milostiv, patriarhul Alexandriei și cu
(Vezi: 6 septembrie, pag. 301). viosul părintele nostru Nil Sinaitul.
w Prochimen, glasul al 7-lea :
9. Sfinții Mucenici Onisifor și Porfirie și Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvio-
Cuvioasele maici Matrona și Teoctista cea șilor Lui.
din Lesbos. S t i h Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate
cîte mi-a dat mie?
Al Mucenicilor:
Fraților, a v î n d împre j urul Fraților, cel ce seamănă cu
nostru atîta nor de mărturii... zgîrcenie, cu zgîrcenie va și
(Vezi: 9 martie, pag. 349). secera...
(Vezi: Duminica a optsprezecea după Pogorî-
Al Cuvioaselor Maici :
rea Simțului Duh, pag. 156).
Pavel, Apostol al Iui Hristos
Ilsus, prin voința lui Dum Aliluia, glasul 1 :
nezeu... Lumină a răsărit dreptului și celor drepți cu

inima, veselie.
(Vezi : Marți în săptămîna a douăzeci și una du
pă Pogorîrea Sîîntului Duh, pag. 168). S t i li împarte, dă la săraci.
yA¥A¥A¥A¥A¥.?JAVA¥A¥A¥A¥AVA¥A7A¥A¥A¥SKWA
10. Sfinții Apostoli Erast, Olimp, Rodion. 13. ț) Cel între sfinți Părintele nostru
Sosipatru și cei împreună cu ei.
Ioan Gură de Aur, patriarhul Constanti-
Fraților, socotesc că Dumne nopolului.
zeu pe noi, Apostolii, ne-a ară
tat ca cei mai de pe urmă...
Gura mea va rosti înțelepciune și cugetul inimii
(Vezi : Duminica a zecea după Pogorîrea Sim mele pricepere.
țului Duh,· pag. 115).
S t i h Auziți acestea toate neamurile, ascultați
toți cei ce locuiți în lume.
viii*' Kix/ XVZXXAȚj
LUNA NOIEMBRIE 321
DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI I Aliluia, glasul al 2-lea:

A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
(VII, 26 — VIII, 2) Stih Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
raților, un astfel de Ar

hiereu se cuvenea să l.“>. Sfinții Mucenici și mărturisitori: Cu
avem: sfînt, fără de rie, Samona și Aviv.
răutate, fără de pată, Fraților, întăriți-vă în Dom
osebit de cei păcătoși, nul și întru puterea tăriei Lui...
și mai presus decît cerurile. El (Vezi: Duminica a douăzeci și șaptea după Po
nu mai are, în fiecare zi, nevoie, gorîrea Sîintului Duh, pag. 203).
ca acei arhierei, să aducă jert
fe, întîi pentru păcatele Sale,
apoi pentru ale poporului, căci H). X) Sfîntul Apostol și Evanghelist
a făcut aceasta odată, adueîn- Matei.
du-Se jertfă pe Sine însuși. Le Fraților, socotesc, că Dumne
gea pune ca arhierei oameni zeu pe noi, Apostolii, ne-a ară
care au slăbiciuni, pe cînd cu- tat cei mai de pe urmă...
vîntul jurămîntului, venit în (Vezi: Duminica a zecea după Pogorîrea Sfin
urma Legii, pune pe Fiul, desă- ții! ni Duh, pag. 115).
vîrșit în veacul veacului. Lucrul
de căpetenie din cele spuse este 17. Cel între sfinți Părintele nostru Gri-
X
că avem astfel de Arhiereu, gorie, episcopul Neocezareii, făcătorul de
Care S-a așezat de-a dreapta minuni.
tronului slavei în ceruri, sluji Prochimen, glasul al 7-lea :
tor altarului și cortului celui Scumpă este înaintea Domnului, moartea cuvio-
adevărat, pe care l-a înfipt șilor Lui,
Dumnezeu și nu omul. S t i h Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate
Aliluia, glasul 1 :
Stih Domnul din cer a privit peste fiii oame A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
nilor.
(X, 7-11)
raților, fiecăruia Du

14. t Sfîntul și întru tot lăudatul Apostol
Filip. hul, în arătarea Lui, îi
în această zi se lasă sec pentru postul dă spre folosul tutu
Nașterii Domnului. ror. Unuia, prin Duhul
Sfînt, i se dă cuvînt de
înțelepciune; altuia, după ace
lași Duh, cuvînt de înțelegere.
Stih Cerurile spun slava lui Dumnezeu, și face
Intr-același Duh, unuia i se dă
rea mîinilor Lui o vestește tăria. credință, iar altuia darul vinde
Fraților, socotesc, că Dumne cărilor într-unul și același Duh;
zeu pe noi, Apostolii, ne-a ară unuia puterea să lucreze mi
tat cei mai de pe urmă... nuni ; altuia proorocie; unuia
(Vezt: Duminica a zecea după Pogorîrea Sfîn-
darul să deosebească duhurile;
tului Duh, pag. 115). altuia felurimea limbilor și al-
322
A I’ () S T O L U L
Al Cuviosului Grigorie Decapolitul :

tuia tălmăcirea limbilor. Toate 9
acestea însă le lucrează unul și
același Duh, împărțind fiecă Domnul este tăria mea și lauda mea, și mi-a
fost mie spre mîntuire.
ruia deosebi, după cum voiește.
Stih Certînd, m-a certat Domnul, dar morțiî
Aliluia, glasul al 2-lea .· nu m-a dat.
Preoții Tăi, Doamne, se vor îmbrăca cu drep
tatea și cuvioșii Tăi se vor bucura.
DIN EPISTOLzV CĂTRE EFESENI
Stih Căci Domnul a ales Sionul și l-a ales ca
locuință Lui. A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(VI, 10—17)
18. Sfinții Mucenici Platou și Roman. raților, întăriți-vă în

Domnul și întru pute
Fraților, avînd împrejurul rea tăriei Lui. îmbră-
nostru atîta nor de mărturii... cați-vă cu toate arme
(Vezi : 9 martie, pag. 349). le lui Dumnezeu, ca să
puteți sta împotriva uneltirilor
diavolului. Căci lupta noastră
19. Sfîntul Prooroc Avclie și Sfîntul Muce nu este împotriva trupului și a
nic Varlaam. sîngelui, ci împotriva domnii
Al Proorocului:
lor, împotriva stăpîniflor, împo
triva stăpînitorilor întunericu
Fraților, încredere ca aceasta lui acestui veac, împotriva du
avem noi prin H r i s t o s către hurilor răutății, răspîndite în
Dumnezeu... văzduhuri. Pentru aceea, luați
(Vezi : Miercuri în săptămîna a unsprezecea du toate armele lui Dumnezeu, ca
pă Pogorîrea Sfînhilui Duh, pag. 117). să puteți sta împotrivă în ziua
Al Mucenicului:
cea rea, și, toate biruindu-le,
să rămîneți în picioare. Stați
In vremea aceea, regele Irod deci tari, încingîndu-vă mijlo
a pus mîna pe cîțiva dintre cul vostru cu adevărul și îm-
fruntașii Bisericii... brăcîndu-<vă cu platoșa dreptă
(Vezi : 23 aprilie, pag. 355—356). ții, și încălțîndu-vă picioarele
voastre, ca să fiți gata pentru
Evanghelia păcii. Peste toate,
20. înainte-prăznuirea Intrării în Biserică luați pavăza credinței, cu care
a Preasfintei dc Dumnezeii Născătoarei și veți putea să stingeți toate să
cel între sfinți părintele nostru Prociu. pa gețile cele arzătoare ale viclea
triarhul Constanți nopolul ui.
nului. Luați și coiful mîntuirii
Jf) l'ot în această zi prăznuim pe Cuviosul
Părinte Grigorie Decapolitul, ale cărui
și sabia Duhului, care este cu-
. sfinte moaște se află în mînăstirea Bistrița vîntul lui Dumnezeu.
Vîlcea. Aliluia,glasul al 2-lea:
Al Sîîntului Proclu : Auză-te Domnul în ziua necazului.

S 1 i h Mîntuiește, Doamne, poporul Tău și bine-
Fraților, un astfel de Arhiereu cuvintează moștenirea Ta.
se cuvenea să avem... > * ▼ T T
li. 4 J ,
(Vezi : 13 noiembrie, pag. 321).
T/ T/
A ▲ A ▲ AXX/ANXZA? 'Ât (A? 'A
T/A -T
LUXA NOIEMBRIE 323
21. f) Intrarea în Biserica a Preasfintri Stih Mai-marii poporului se vor pleca înain
Stupinei noastre de Dumnezeu Născătoarei tea ta.
si Pururea Fecioara Maria.
Prochimen, glasul al 3-lea : 22. Sfîntul Apostol Filimon și cei împre

Mărește suflete al meu pe Domnul și s-a bucurat ună cu el.
Duhul meu, de Dumnezeu, Mîntuitorul meu. I

Stih Că a căutat spre smerenia roabei Sale ; în tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la margi
că iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. nile lumii cuvintele lor.
S t i h Cerurile spun slava lui Dumnezeu și fa
DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI
DIN EPISTOLA CĂTRE FILIMON
(IX, 1—7)
raților, adevărat este (I, 1-27)
că și Vechiul Testa $
ment avea orînduiri avei, întemnițatul lui |

pentru slujba dumne Hristos, și fratele
zeiască și un altar pă- Timotei, preaiubitului |
mîntesc, căci s-a pregătit cor Filimon, însoțitorul
tul mărturiei. In el se aflau, mai nostru de lucru și so- *
întîi, sfeșnicul și masa și pîinile rei Apia și lui Arhip, cel împre-
punerii înainte ; partea aceasta ună oștean cu noi, și Bisericii
se zicea Sfînta. Apoi, după ca din casa ta: Har vouă și pace ț
tapeteasma a doua, era locul de la Dumnezeu Tatăl nostru, I

numit Sfînta Sfintelor, avînd al și de la Domnul Iisus Hristos!
tarul tămîierii de aur și chivo Mulțumesc pururea Dumnezeu-
tul Legii ferecat peste tot cu lui meu, cînd te pomenesc în
aur. In chivot era năstrapa de rugăciunile mele, căci am auzit |
aur, care avea mana, era toia despre dragostea ta și despre |
gul lui Aaron ce odrăslise și ta credința pe care o ai către !<
blele Legii. Deasupra chivotu Domnul Iisus și către toți sfin- |
lui erau heruvimii măririi, care ții. Și mă rog ca părtășia ta la |
umbreau tronul împăcării, dar credință să se facă lucrătoare |
despre acestea nu putem acum în deplina cunoștință a orică- |
să vorbim cu de-amănuntul. rei fapte bune, pe care o faceți |
Astfel fiind întocmite aceste în pentru Hristos Iisus, căci am £
căperi, preoții intrau întot avut multă bucurie și mîngîie- |
deauna în cortul cel dintîi, să- re, din dragostea ta, întrucît |
vîrșind slujbele dumnezeiești; inimile sfinților, frate, s-au o- |
în cel de al doilea însă numai dihnit prin tine. Drept aceea, g
arhiereul, odată pe an, și nu deși avînd, întru Hristos, tot |
fără de sînge, pe care îl aducea dreptul să-ți poruncesc ce se £
pentru sine însuși și pentru cuvine, pentru cuvîntul dragos-
greșelile poporului. tei însă îți fac mai degrabă o
Afiluia, glasul al 8-lea: rugăminte. Așa cum sînt, eu
Ascultă fiică și vezi și pleacă urechea ta și uită
bătrînul Pavel, iar acum și în-
pe poporul tău și casa părintelui tău. temnițatul lui Iisus Hristos, te
/
4
324 A P (> S T O L U L
rog pentru fiul meu Onisim, pe Domnului nostru Iisus Hristos

care l-am născut fiind în lan să fie cu duhul vostru! Amin.
țuri, cel ce altădată nu-ți era de Aliluia, glasul 1 ;
nici un folos, dar acum și ție și Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
mie este de folos, și pe care l-am S t i h Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților-
Ii
·«
trimis înapoi la tine, primește-1
ca și pe inima mea. Eu vream
să-1 țin la mine, ca, în locul tău,
să-mi slujească în lanțurile
23. Cei intre sfinți Părinții noștri·: Amfi-
lohie, episcopul Iconiei și Grigorie, epis
copul Acragandei.
«Al
mele pentru Evanghelie, dar
fără de încuviințarea ta n-am Fraților, aduceți-vă aminte de
t
voit să fac nimic, ca fapta ta
cea bună să nu fie ca de silă,
ci de bunăvoie. Căci poate
mai-marii voștri, care v-au
grăit vouă cuvîntul lui Dumne
zeu...
i
pentru aceea a fost despărțit (Vezi : 3 septembrie, pag. 299).
de tine cîtva timp, ca veșnic
să fie al tău, de acum nu ca I
rob, ci mai presus de rob, ca
frate preaiubit, mai ales pen
24. Cei între sfinți Părinții noștri și Muce
nici Clement, papa al Romei și Petru al
Alexandriei.
«•â
tru mine, dar cu atît mai vîr-
tos pentru tine, și după trup
și în Domnul. Deci, dacă mă
Făgăduințele mele le voi plini Domnului, înain
tea a tot poporului Lui.
g»
socotești părtaș cu tine, pri-
«a
S t i h Ce voi răsplăti Domnului pentru toate
mește-I, cum m-ai primi pe mi cîte mi-a dat mie ?
ne. Iar de te-a păgubit cu ceva,
|
sau îți este dator ceva, pune a- DIN EPISTOLA CĂTRE FILIPENI
ceasta în socoteala mea. Eu,
(III, 20 — IV, 3)
Pavel, îți scriu cu mina mea; eu
îți voi plăti, ca să nu-ți spun că raților, cetățenia noas
tu, cu tine însuți, ești datorni tră este în ceruri, de
cul meu. Așa, frate! Să mă unde și așteptăm Mîn-
bucur și eu de tine întru Dom tuitor, pe Domnul Ii-
nul ! Odihnește în Hristos ini sus Hristos, Care va
ma mea! Bine încredințat de schimba la înfățișare trupul
smereniei noastre, întru asemă
ascultarea ta, scris-am ție, narea trupului slavei Sale, lu-
știind că și mai presus decît crînd cu puterea ce are să su
grăiesc vei face. Ci o dată cu a-
ceasta, îmi și pregătesc loc de
găzduit, fiindcă nădăjduiesc că,
prin rugăciunile voastre, voi fi
pună Sieși toate. Deci, frații mei
iubiți și mult doriți, bucuria și
cununa mea, stați așa stator
nici întru Domnul, preaiubiți-
«•â
dăruit vouă. Te îmbrățișează E- lor! Rog pe E v o d i a și rog pe
pafras, tovarășul meu de lan Sintihi, să aibă aceleași gînduri
țuri întru Hristos Iisus, cum și întru Domnill. încă te rog și pe
Marcu, Aristarh, Dimas, Luca, tine, credincios tovarăș, aju-
însoțitorii mei de lucru. Harul tă-le lor, ca pe unele care au
J
LUNA NOIUMBRII: 325
luptat pentru Evanghelie, îm 27. X Sfîntul Mucenic lacob Persul.

preună cu mine și cu Clement Fiule Timotei, nu te rușina de
și cu ceilalți însoțitori ai mei de mărturisirea Domnului nostru..
lucru, ale căror nume scrise (Vezi : 10 februarie, pag. 346).
sînt în cartea vieții.

Aliluia, glasul al 6-lea : 28. X Sfinții Cuvioși Mucenici Ștefan cel
Preoții Tăi, Doamne, se vor îmbrăca cu dreptatea
Nou și Irinarh.
și cuvioșii Tăi se vor bucura. Prochimen, glasul al 7-lea :
Stih Căci Domnul a ales Sionul și l-a ales ca Cerurile mărturisesc minunile Tale, Doamne.
locuință Lui. Stih Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
Fiule Timotei, întărește-te în

harul care e în Hristos Iisus...
25. X Sfînta Marea Muceniță Ecaterina și
Z3.
sfîntul Mare Mucenic Mercurie.
5HSZKZ5ffiSHHdfi^^
Al Muceniței:
29. Sfinții Mucenici Paramon și Fi lumen
Fraților, mai înainte de veni și Cuviosul Acachic cel de la scară.
rea credinței, noi eram păziți
sub Lege... Fraților, a v î n d împrejurul
Pogorîrea Simțului Duh, pag. 138). (Vezi : 9 martie, pag. 349).
Al Mucenicul ui:
30. t Pomenirea sfîntului, măritului Apos
Fiule Timotei, nu te rușina de tol Andrei, cel întîi chemat.
mărturisirea Domnului nos Prochimen, glasul al 8-lea :
tru... în tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la margi
1
(Vezi : 10 februarie, ,pag. 346). nile lumii cuvintele lor.
Stih Cerurile spun slava lui Dumnezeu și fa
26. Cuviosul părinte Alipie Stîlpnicul și Fraților, socotesc, că Dumne
Cuviosul Stelian Paflagonul zeu pe noi, Apostolii, ne-a ară
Fraților, fiecăruia dintre noi tat cei mai de pe urmă...
(Vezi: Duminica a zecea după Pogorîrea Sfîn
i s-a dat harul, după măsura da tului Duh, pag. 115).
rului lui Hristos... Aliluia, glasul 1 :
(Vezi ·. Duminica după Botez, pag. 339).
Stih Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
'A'
326
A P OST O L (I I.
LUNA DECEMBRIE
1. Sfîntul Prooroc Naum. 5. t Pomenirea Cuviosului părintelui nos
tru Sava cel sfințit.
Dumnezeu...
(Vezi; Miercuri în săptămîna a unsprezecea du Stih Cîntați Domnului cîntare nouă. Cîntațî
pă Pogorîrea Sîîntului Duh, pag. 117). laudele în adunarea credincioșilor.
4
2. Sfîntul Prooroc Avacum. ·
(Vezi: Sîmbătă în săptămîna a douăzeci și șap
Fraților, încredere ca aceasta tea după Pogorîrea Sîîntului Duh, pag. 202).
Aliluia, glasul 1 ·.
Dumnezeu...
Fericit bărbatul, care se teme de Domnul.
pă Pogorîrea Sîîntului Duh, pag. 117). S i i h De la răsăritul soarelui pînă la apus, lău
dat este numele Domnul.
• · “
3. Sfîntul Prooroc Sofonie.

Fraților, încredere ca aceasta 6. t) Cel între sfinți Părintele nostru A ico-
lae, arhiepiscopul Mirclor Lichiei, făcăto
avem noi, prin Hristos, către rul de minuni.
Dumnezeu...
(Vezi: Miercuri în săptămîna a unsprezecea du Prochimen, glasul al 7-lea :
pă Pogorîrea Sîîntului Duh, pag. 117). Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvio-
șilor Lui.
S t i li Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate
4. Ț Sfînta Marea Muceniță Varvara și cîte mi-a dat mie ?
Cuviosul
* părintele nostru Ioan
*
Damaschin.
Prochimen, glasul al 4-lea : DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI
Dați slavă lui Dumnezeu în locașul cel sîînt, A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
Dumnezeul părinților noștri.
(XIII, 17—21)
S t i h în adunări, binecuvîntați pe Dumnezeu.
Fraților, mai înainte de veni raților, ascultați pe

rea credinței, noi eram păziți conducătorii voștri și W L: Vt - nX
sub Lege... vă supuneți lor, fiind

(Vezi : Joi în săptămîna a cincisprezecea după că ei priveghează pen
Pogorîrea Sîîntului Duh, pag. 138). tru sufletele voastre,
Aliluia, glasul 1 : avînd să dea de ele seamă, ca
Așteptat-am cu nerăbdare pe Domnul. să facă aceasta cu bucurie și
Stih Picioarele mele le-a pus pe stîncă. nu suspinînd, că aceasta nu vă
rv/iTrv z*7 · Vn Z/IVs/v

kQ 35
«
IJ NA DECE/WBRIE 327
este vouă de folos. Rugați-vă DIN EPISTOLA CĂTRE GALATEN1

A SFÎNTULIJ1 APOSTOL PAVEL, CITIRE;
pentru noi; căci noi sîntem în
(III, 23 — IV, 2)
credințați că avem un cuget
bun, dorind ca întru toate cu raților, mai înainte de
cinste să trăim. Și vă mai rog venirea credinței, noi
iar să faceți așa, ca să mă în eram păziți sub Lege,
torc la voi cît mai degrabă. Iar fiind închiși pentru
Dumnezeul păcii, cel ce prin credința care avea să
sîngele veșnicului testament a se descopere. Pentru aceea Le
sculat din morți pe Păstorul gea n-a fost călăuză spre Hris
cel mare al oilor, pe Domnul tos, ca să ne îndreptăm din cre
nostru Iisus, să vă întărească dință. Iar dacă a venit credința,
în orice lucru bun, ca să faceți nu mai sîntem sub călăuză. Căci
voia Lui, și să lucreze în noi toți sînteți fii ai lui Dumnezeu,
ceea ce este bine plăcut în fața prin credința în Iisus Hristos.
Lui, prin Iisus Hristos, Căruia Cîți în Hristos v-ați botezat, în
fie slava în vecii vecilor! Amin. Hristos v-ați îmbrăcat. Nu mai
este iudeu, nici elin; nu mai
este rob, nici slobod; nu mai
Preoții Tăi, Doamne, se vor îmbrăca cu drepta
tea și cuvioșii Tăi se vor bucura.
este parte bărbătească și parte
femeiască, pentru că voi toți
locuință Lui.
una sînteți, în Hristos Iisus. Iar
dacă voi sînteți ai lui Hristos,
sînteți deci urmașii lui Avraam,
moștenitori după făgăduință.
7. Cel între sfinți părintele nostru Ambro Ce zic eu acum? Atîta vreme
zie, episcopul Mediolanului.
cît moștenitorul e copil, nu se
i) 7 ol in această zi prăznuim și pe 8 fini a deosebește cu nimic de rob,
Muceniță Filofteia fecioara, ale cărei
sfinte moaște se află la Curtea de Argeș. deși este stăpîn peste toate, ci
este sub epitropl și îngrijitori,
Al Părintelui:
pînă la vremea rîndultă de ta
Prochimen, glasul 1 : tăl său. Tot așa și noi, cînd
Gura mea va vesti înțelepciune și cugetul inimii eram copii, eram robiți sub
mele pricepere.
stihiile lumii, iar cînd a venit
Stih Auziți acestea toate neamurile, ascultați plinirea vremii, Dumnezeu a
trimis pe Fiul Său, născut din
Fraților, un astfel de Arhiereu femeie, născut sub Lege, ca pe
se cuvenea să avem... cei de sub Lege să-i răscumpe
(Vezi: 13 noiembrie, pag. 321). re, ca să dobîndim înfierea.
Al Muceniței Filofteia ; Aliluia, glasul 1 ;
Prochimen, glasul al 4-lea : Așteptat-am cu nerăbdare pe Domnul.
Dați slavă lui Dumnezeu în locașul cel sfînt, Stih Picioarele mele le-a pus pe stîncă.
Stih în adunări binecuvântați pe Dumnezeu.
V
328 APOSTOl.U I.
8. Cuviosul părintele nostru Patapie. Fraților, întăriți-vă în Dom

Fraților, fiecăruia dintre noi i nul și întru puterea tăriei Lui...
s-a dat harul, după măsura... (Vezi: Duminica a douăzeci și șaptea după Po
(Vezi : Duminica după Botez, pag. 339). gorîrea Sîîntului Duh, pag. 203).
riu rA^rÂTLri
irAXrixrATj
*
jxYjxrjTiT.rcrjxi
-iTrAXrATLrAXrA>i
9. X) Zămislirea Sfintei Ana, Maica Prea 14. Sfinții mucenici : Tirs, Levchie, Cali-
sfântei Născătoare de Dumnezeu. nic, Filimon, Apolonie și Arian.
Fraților, Avraam a avut doi Fraților, a v î n d împrejurul
fii: unul dintr-o roabă și altul nostru atîta nor de mărturii...
(Vezi : 9 martie, pag. 349).
dintr-o femeie liberă...
(\ezi: 23 septembrie, pag. 306). A\y.YzWAYKÎATOYAYAYAYAWiWAYAR¥iYAYA^71Y?Yx1ÎÎ
15. i Slîntul sfințit Mucenic Elefterie și

10. Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Cuviosul părintele nostru Pavel cel din
Eugraf.
Latro.
Fraților, a v î n d împrej urul Al Mucenicului:
nostru atîta nor de mărturii... Fiule Timotei, nu te rușina de

(Vezi: 9 martie, pag. 349). mărturisirea Domnului nos
tru...
(Vezi : 10 februarie, pag. 346).
11. Cuviosul părintele nostru Daniil
Stîlpnicul Al Părintelui:
Fraților, fiecăruia dintre noi i Fraților, fiecăruia dintre noi i

s-a dat harul, după măsura... s-a dat harul, după măsura da
(Vezi: Duminica după Botez, pag. 339). rului lui Hristos...
12. t Cel între sfinți Părintele nostru Spi

ridon, făcătorul de minuni. 16. Sfîntul Prooroc Agheu.
Stih Cîntați Domnului cîntare nouă, lauda Lui Dumnezeu...
Fraților, ca fii ai luminii să pă Pogorîrea Sîîntului Duh, pag. 117).
umblați, pentru că roada Du

hului...
(Vezi: Luni în săptămîna întîi după Pogorîrea 17. X Sfîntul Prooroc Daniil și sfinții trei
Sîîntului Duh, pag. 57). tineri : Anania, Azaria și Misail.
Aliluia, glasul al 2-lea : Fraților, proorocii prin cre
Preoții Tăi, Doamne, se vor îmbrăca cu dreptatea dință au biruit împărății, au fă
și cuvioșii Tăi se vor bucura. cut dreptate...
Stih Lumină răsare El, pentru cei drepți. (Vezi: Duminica intîi după Pogorîrea Știutului
Duh, pag. 63).
YYAYAYAYAYAYAYAYAYAYAYAYAYAYAYAhY.VAhttWi
13. t Sfinții mucenici : Evstratic, Avxentie.

Evghenie, Mardarie și Orest și Sfînta Mu- 18. Sfîntul Mucenic Sevastian. Sfînta Mu-
ceniță Lucia fecioara. ceniță Zoe și cei împreună cu dînșii.
X'
LUNA DECEMBRIE 329
Fraților, avînd împrejurul ma, pofta cea rea și lăcomia,

nostru atîta nor de mărturii... care este o închinare la idoli.
(Vezi: 9 martie, pag. 349). Pentru unele ca acestea se por
nește mînia lui Dumnezeu pes
19. Sfîntul Mucenic Bonilatic.
te fiii neascultării. în asemenea
păcate ați umblat și voi odi
In vremea aceea, regele Irod nioară, pe cînd trăiați în ele.
a pus mîna pe cîțiva dintre Acum deci lepădați și voi toate
fruntașii Bisericii... acestea: mînia, iuțimea, răuta
(Vezi : 23 aprilie, pag. 355—356).
tea, defăimarea, cuvîntul de ru
șine din gura voastră. Nu vă
20. X înainteprăznuirea Nașterii celei mințiți unul pe altul, fiindcă
după trup a Domnului Dumnezeului și v-ați dezbrăcat de omul cel
Mîntuitoriilui nostru lisus Hristos și Sfîn vechi, dimpreună cu faptele lui,
tul sfinfitul Mucenic Ignatie de Dumnezeu și v-ați îmbrăcat în cel nou, ca
purtătorul.
re se înnoiește, spre deplină
cunoștință, după chipul Celui
Scumpă este înaintea Domnului, moartea cuvio-
șîlor Lui. ce l-a z i d i t. Aici nu mai este
Stih Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate elin și iudeu, tăiere împrejur și
cîte mi-a dat mie ? netăiere împrejur, barbar, scit,
Fraților, aduceți-vă aminte de rob sau liber, ci toate și întru
zilele mai de demult... toți este Hristos.
(Vezi: Sîmbătă în săptămîna a treia a Marelui Aliluia, 2las,1> al 4'lea :
Post, pag. 276). Moise și Aaron, dintre preoții Lui și Samuel din
Aliluia, glasul al 2-lea : tre cei ce cheamă numele Lui.
Preoții Tăi Doamne, se vor îmbrăca cu dreptatea. Stih strigat-au drepții și Domnul i-a auzit.
locuință Lui.
S1M BĂTĂ
DUMINICA înaintea Nașterii Domnului
Sfinților Strămoși Prochimenul zilei
Binecuvîntat ești Doamne, Dumnezeul părinților DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI
noștri. A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
Stih Că drept ești întru toate cîte ai făcut nouă. (111, 8—12)
DIN EPISTOLA CĂTRE COLOSEN1 raților, văzînd Scriptu

A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: ra dinainte că Dumne
(HI, 4-11)
zeu îndreptează nea
raților, cînd se va ară murile din credință,
ta Hristos, viața voas dinainte a binevestit
tră, atunci și voi, îm lui Avraam: Binecuvînta-se-
preună cu El, vă veți vor întru tine toate neamurile.
arăta întru mărire. Drept aceea, cei ce sînt din cre
Drept aceea, omorîți mădula dință se binecuvîntează împre
$
%
rele voastre, ale omului pămîn- ună cu credinciosul Avraam.
tesc: desfrîul, necurăția, pati Căci toți cîți sînt din faptele Le-
M3
330 .A POSTOLUL
I gii sub blestem sînt, că scris es împuternicit, din slabi ce erau
Bl» te: Blestemat este tot cel ce nu s-au făcut tari în război, au în
stăruie întru toate cele scrise tors taberlle vrăjmașilor în fu
în cartea Legii, ca să le facă. gă. Prin ei, unele femei și-au
Iar cum că, prin Lege, nu se luat pe morții lor înviați. Unii
H îndreptează nimeni înaintea lui au fost chinuiți, neprimind iz
«a Dumnezeu, este ·■lucru învede băvirea, ca să dobîndească mai
rat, deoarece: dreptul din cre bună înviere; alții au suferit
fi dință va fi viu. Legea însă nu batjocură și bici, ba chiar lan
| este din credință, dar cel ce va
face acestea va fi viu prin ele.
țuri și închisoare. Au fost uciși
cu pietre, au fost puși la cazne,
Aliluia, al zilei.
au fost tăiați cu fierăstrăul, au
murit uciși cu sabia, au pribegit
►V«
«a DUMINICĂ
în piei de oaie și în piei de ca
pră, lipsiți, strîmtorați, rău pri
înaintea Nașterii Domnului miți. Ei, de care lumea nu era
vrednică, au rătăcit în pustii și
r
Binecuvîntat ești, Doamne, Dumnezeul părinților în munți și în peșteri și în cră

noștri. păturile pămîntului. Și toți a-
I Stih Că drept ești întru toate cîte ai făcut nouă.

ceștia, care, pentru credința
lor, au fost de pomenire, n-au
primit ce le fusese făgăduit,
| A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(XI, 9—10, 32—40)
pentru că Dumnezeu rînduise
pentru noi ceva mai bun, ca ei
raților, Avraam, prin să nu ia fără noi desăvîrșirea.
i credință, a sălășluit
vremelnic în pămîntul
făgăduinței, ca într-un
Aliluia, glasul al 4-!ea .·
Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit.
Stih Cînd strigă drepții, Domnul îi aude.
pămînt străin, locuind e
Kj
în corturi cu Isaac și cu Iacov,
i
K<
cei dimpreună moștenitori ai 21. Sfînta Mare Muceniță Iuliana cea din K<
aceleiași făgăduințe, căci aștep Nicomidia și Sfîntul Temistocle.
k<
fi
ta cetatea cu temelii puterni Al Muceniței ■
Bl
k<
ce al cărei meșter și lucrător Fraților, mai înainte de veni
gj
este Dumnezeu. Și ce voi mai rea credinței, noi eram păziți

zice? Căci timpul nu-mi va a- sub Lege... Kf
oi
junge, ca să vorbesc de Ghede- (Vezi: Joi în săptămîna a cincisprezecea după
ki
on, de Barac, de Samson, de Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 138). kt

Ieftae, de David, de Samuil și
«eâ de prooroci, care prin credință,
au biruit împărății, au făcut
Al Sfîntului:
Fraților, fiecăruia dintre noi

i s-a dat harul, după măsura da
fi dreptate, au dobîndit făgăduin
țele, au astupat gurile leilor, au
stins puterea focului, au scă
rului lui Hristos...
&
pat de ascuțișul săbiei, s-au Kt

km
*
£/
>4
£14 kt
I
ȘT,
LUNA DECEMBRIE. 331
22. Sfînta Marca Muceniță Anastasia, vin- DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI
decătoarea de otravă. A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(IV, 4-7)
Fraților mai înainte de veni
rea credinței, noi eram păziți raților, dacă a venit
sub Lege... plinirea vremii, Dum
8
Pogorîrea Sfînttihii Duh, pag. 138).
nezeu a trimis pe Fiul
Său, născut din feme
ie, născut sub Lege, ca
pe cei de sub Lege să-i răscum
pere, ca să dobîndim înfierea.
«a«a
23. X Sfinții zece Mucenici din Creta.
Și pentru că sînteți fii, a trimis
Fraților, a v î n d împrejurul Dumnezeu pe Duhul Fiului Său
nostru atîta nor de mărturii... în inimile voastre, care strigă:
(Vezi: 9 martie, pag. 349).
Avva, Părinte! Astfel dar, nu
mai ești rob, ci fiu; iar de ești
fiu, ești și moștenitor al lui
Dumnezeu, prin Iisus Hristos.
24. Ajunul Nașterii lui Hristos și Slînta
I
Aliluia, glasul 1 :
Cuvioasa Muceniță Eugenia.
Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea
mîinilor Lui o vestește tăria.
Stih Ziua spune slava Lui altei zile.
Domnul a zis către Mine: «Fiul Meu ești Tu, Eu
astăzi Te-am născut».
Stih Cere de la Mine și-Ți voi da neamurile 26. X) Soborul Preasfintei Stupinei noas
moștenirea Ta. tre de Dumnezeu Născătoarei și Pururea
Fecioarei Maria și Sfîntul Mucenic Efti-
Fraților, după ce Dumnezeu mie, episcopul Sardelor.
odinioară, în mai multe rînduri Ț Tot in această zi se pomenește și P reacti
și în multe chipuri a vorbit pă viosul și de Dumnezeu purtătorul Părin
tele Nicodim cel sfințit, din ale cărui sfinte
8
rinților noștrL..
Post, pag. 272).
*<
(Vezi : Sîmbătă în săptămîna întîi a Marelui
moaște o parte se află la Minăstirea
mana din județul Gorj.
7 is- sOH
Prochimen, glasul al 3-lea .·
Aliluia, glasul al 8-lea : Mărește suflete al meu pe Domnul, și s-a bucu
rat duhul meu de Dumnezeu, Mîntuitorul meu.
Zis-a Domnul Domnului meu : «Șezi de-a
dreapta mea».
Stih Toiagul puterii Ți-1 va trimite Domnul,

S i i li Că a căutat spre smerenia roabei Sale ; că
iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
i
din Sion.
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE;
25. (t) Nașterea

cea după trup a Domnului
(II, H—18)
raților, Cel ce sfințește

Sv·
Dumnezeului și Mintuitorului nostru Iisus
Hristos. și cei ce sînt sfințiți,
dintr-unul sînt toți; de
Tot pămîntul să se închine Ție și să-Ți cînte Ție.
aceea nu se rușinează
să-i numească pe ei
i
Stih Strigați către Dumnezeu toți locuitorii pă-
frați, atunci cînd zice: Spune-
mîntului, dați slavă numelui Său. voi fraților mei numele Tău. în
sT *. V A W, T/
/ZAs < A?
332
A P O S T O L U L
mijlocul bisericii Te voi lăuda. nu fim iubitori de mărire de

Și iarăși: Intr-Insul îmi voi pu șartă, întărîtîndu-ne unii pe al
ne nădejdea mea; și încă o da ții și pizmuindu-ne între noi.
tă : Iată eu și pruncii pe care Fraților, chiar de va cădea ci-
mi i-a dat Dumnezeu. Deci, de neva
vreme ce pruncii s-au făcut păr duhovnicești îndreptați-1 pe
tași singelui și trupului, în ace unul ca acesta cu duhul blîn-
lași fel și El a împărtășit aces deții, luînd sea a la tine însuți,
tea, ca să surpe, prin moartea ca să nu cazi și tu în i s p i t ă.
Sa, pe cel ce are stăpînirea mor- Purtați-vă sarcinile unii altora
ții, adică pe diavolul, și ca să și așa veți plini legea lui Hris
izbăvească pe aceia pe care
frica morții îi ținea în robie toa Aliluia, glasul al 8-lea :
tă viața. Căci, nu a luat nici Scoală, Doamne, și vino la odihna Ta.
cum fire de îngeri, ci sămînța
S t i h Ascultă fiică și vezi și pleacă urechea ta
lui Avraam a luat. Pentru ace și uită pe poporul tău, și casa părintelui tău.
ea, dator era întru toate să se
asemene fraților, ca să fie mi
lostiv și credincios arhiereu în 27. \) Sfintul Arhidiacon și intiiul mu
cele către Dumnezeu, pentru cenic Ștefan, și Cuviosul părintele nostru
ispășirea păcatelor poporului. mărturisitorul Teodor cel însemnat.
Căci prin ceea ce a pătimit, El Prochimen, glasul al 8-lea :
însuși fiind ispitit, poate și ce în tot pămîntul a ieșit vestirea lor, și la margi
lor ce se ispitesc să le ajute.
Stih Cerurile spun slava lui Dumnezeu, și fa
Al Preacuviosului Nicodim cel sfințit: cerea mîinilor Lui o vestește tăria.
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvio- DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI,
șilor Lui.
CITIRE :
Stihie voi răsplăti Domnului pentru toate (VI, 8—15 ; VII, 1—5, 47—60)
cîte mi-a dat mie.
n zilele acelea, Ștefan,
DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI fiind plin de dar și de
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: putere, făcea minuni
(V, 22 — VI, 2) și semne mari în po
raților, roada Duhului por. Atunci, din sina-
este: dragoste, bucu goga ce se zice a libertinilor și
rie, pace, îndelungă- a cirenenilor și a alexandrini
răbdare, bunătate, fa lor și a celor din Cilicia și din
cere de bine, credință, Asia, s-au sculat unii și au în
blîndețe, înfrînare, curăție ; îm ceput să se sfădească cu Ște
potriva unora ca acestea nu fan. Dar nu puteau să se mă
este lege. Iar cei ce sînt ai lui soare cu înțelepciunea și cu
Hristos Iisus și-au răstignit tru duhul cu care el vorbea. Atunci
pul împreună cu patimile și cu au pus la cale pe niște oameni,
poftele lui. Dacă trăim cu Du care să zică: Noi l-am auzit
hul, cu Duhul să și umblăm. Să spunînd cuvinte de hulă împo-
333
trlva lui Moi.se și a lui Dumne odihnei Mele ? Au nu mina Mea

zeu. Și au întărîtat poporul și a făcut toate acestea? Voi cei
pe bătrîni și pe cărturari, și. tari în cerbice și netăiați împre
năvălind asupră-i. l-au luat pe jur la inimă și la urechi, voi pu
sus și l-au dus la siiiedriu. Aco rurea stați împotriva Duhului
lo. au pus martori mincinoși, Sfînt. precum părinții voștri,
care au zis : Acest om nu con așa și voi! Pe care dintre proo
tenește cu vorbele lui de hulă roci nu l-au prigonit părinții
împotriva locului celui sfînt și voștri? Omorît-au pe cei ce au
împotriva Legii. Căci l-am auzit vestit de mai înainte sosirea
zicînd despre Iisus Nazarinea- Celui drept. Căruia vînzători și
nul că El va strica locul acesta ucigași v-ați făcut acum voi.
și va schimba datinile pe care care ați primit Legea cu rîndu-
le avem predanie de la Moise. ială de la îngeri și n-ați păzit-o.
Și atintindu-și ochii asupra lui Auzind ei acestea, fremătau de
Ștefan, toți cei ce ședeau în si- furie și scrîșneau din dinți îm
nedriu au văzut fața lui. ca fa potriva lui. Dar Ștefan, fiind
ța unui înger. Atunci arhiereul plin de Duh Sfînt și căutînd la
a întrebat: Adevărate sînt a- cer. a văzut slava lui Dumnezeu
cestea ? Iar Ștefan a grăit: Băr și pe Iisus. stînd de-a dreapta
bați frați și părinți^ ascultați I lui Dumnezeu. Atunci a zis: Ia
Dumnezeul slavei S-a arătat pă tă văd cerurile deschise și pe
rintelui nostru Avraam. cînd Fiul Omului stînd de-a dreapta
era în Mesopotamla. mai îna lui Dumnezeu! Iar ei. strigînd
inte ca să locuiască în Haran. cu glas mare, și-au astupat ure
Și i-a poruncit: Ieși din părnîn- chile și au năvălit asupra lui
tul tău și din rudeniile tale și I
toți într-un cuget. Și după ce

vino în pămîntul pe care ți-1 voi *
l-au scos afară din cetate, au

arăta. Atunci a ieșit din pămîn început să-1 bată cu pietre. Și
tul caldeilor și a locuit în Ha martorii și-au pus jos veșmin
ran. Iar de acolo, după moar tele. la picioarele unui tînăr.
tea tatălui său, l-a strămutat în numit Saul. Și pe cînd ucideau
această țară. în care locuiți voi cu pietre pe Ștefan, acesta se
acum. Dar aici nu i-a dat să ruga și zicea: Doamne Iisuse.
stăpînească nici un picior de primește duhul meu! Apoi în
pămînt. iar Solomon I-a zidit genunchind. a strigat cu voce
Lui casă. Dar Cel preaînalt nu tare: Doamne, nu le socoti lor
locuiește în clădiri făcute de acest păcat! Și grăind acestea
mîini omenești, precum zice a adormit. Iar Saul se învoise
proorocul: Cerul este tronul la uciderea lui Ștefan.
Meu șl pămîntul așternutul pi Ii
cioarelor Mele. Ce fel de casă Aliluia, glasul al 4-lea ;
veți clădi pentru Mine? — zice l.ăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
Domnul — sau care este locul S t: h Dumnereu e preaslăxit in sfatul sfinților.
\\T ' VYTXAXV' ;r V\v V\T T\v VsT xv Xv

• A ’. A<V jJ
334 APOSTOLUL
28. Sfinții douăzeci de mii de Mucenici, SÎMBĂTĂ

arși în Nicomidia.
Fraților, legea duhului vieții
după Nașterea Domnului
lui lisus Hristos m-a liberat de Prochimen, glasul al 4-lea :
legea păcatului... Pomeni-voi numele Tău, în tot neamul și nea
mul.
(Vezi: Miercuri în săptămîna a treia după Po-
gorîrea Sfîntului Duh, pag. 71). S t i h Ascultă fiică și vezi și pleacă urechea ta
și uită pe poporul tău și casa părintelui tău.
Fiule Timotei, aceasta să știți

29. Sfinții patrusprezece mii de prunci uciși că în zilele din urmă vor veni
de Irod, și pomenirea Cuviosului Marcel,
egumenul Mînăstirii Neadormiților (Achi-
vremuri cumplite...
miților). (Vezi: Sîmbătă în săptămîna a treizeci și patra
după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 255).
Dați slavă lui Dumnezeu în locașul cel sfînt, Aliluia, glasul 1 s
Dumnezeul părinților noștri. Scoală-Te, Doamne, întru odihna Ta.
Stih în adunări, lăudați pe Dumnezeu. Stih Jurat-a Domnul, Iui David, adevărul Și
nu-1 va lepăda.
Fraților, Cel ce sfințește și cei
ce sînt sfințiți dintr-unul sînt
toți...
(Vezi: Vineri în Postul Mare, la Ceasul al șa
DUMINICĂ
selea, pag. 290).
după Nașterea Domnului
30. Sfînta Muceniță Anisia și Cuviosul Dați slavă Iui Dumnezeu, în locașul cel sfînt,
Zotic. Dumnezeul părinților noștri.
Al Mucenitei: S i i h în adunări, binecuvîntați pe Dumnezeu.
Fraților, mai înainte de veni

rea credinței, noi eram păziți DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI
sub Lege... A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(L 11 — 19)
Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 138).
raților, vă fac cunoscut
Al Părintelui : că Evanghelia cea bi-
Fraților, fiecăruia dintre noi i nevestită de mine nu
s-a dat harul, după măsura da este după om; pentru
rului lui Hristos... că nici eu n-am luat-o,
(Vezi : Duminica după botez, pag. 339). nici n-am învățat-o de la oa
meni, ci prin descoperirea Iui
KEBHHBSHHK’ lisus Hristos. Căci ați auzit de
31. Preacuvioasa Melania Romana. purtarea mea de altădată în iu
Pavel, Apostol al lui Hristos daism că, peste măsură, prigo
lisus prin voința Iui Dum neam Biserica lui Dumnezeu
nezeu... și o duceam la pieire, și spo
(Vezi: Marți în săptămîna a douăzeci și una
ream în iudaism mai presus
după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 168). decît mulți din neamul meu,
'A
LUNA IANUARIE 335
care erau de vîrsta mea, și a- în Arabia și iarăși m-am întors

veam fierbinte rîvnă pentru da în Damasc. Apoi, după trei ani,
tinile mele strămoșești. Dar am făcut un drum la Ierusalim,
cînd Dumnezeu, Cel ce m-a ales ca să-1 cercetez pe Chefa și am
din pîntecele maicii mele și rămas la el cincisprezece zile.
m-a chemat prin harul Său, a Iar pe altul dintre Apostoli
binevoit să descopere pe Fiul n-am văzut, fără numai pe Ia-
Său întru mine, pentru ca să-L cov, fratele Domnului.
propovăduiesc între neamuri, Aliluia, glasul al 2-lea ·.
îndată, fără să mă sfătuiesc cu Adu-Ți aminte, Doamne, de David și de toate
nici un om, nici să mă duc la blîndețile lui.
Ierusalim, la Apostolii cei mai Stih Jurat-a Domnul, lui David, adevărul și
înainte decît mine, m-am dus nu-l va lepăda.
LUNA IANUARIE
1. (f)
‘lăierea împrejur cea după trup a iește, trupește, toată plinăta;
Domnului Dumnezeului si Minluitorului
nostru lisus Hristos. Și pomenirea celui
tea Dumnezeiril, și sînteți de
intre sjinți Părintele nostru Vasile cel plini întru El, Care este cap a
Mate. Arhiepiscopul Cezareii Capadociei. toată domnia și stăpînirea. Tot
Prochimen, glasul 1 : în El ati fost tăiați împrejur, cu
Gura mea va grăi înțelepciune și cugetul inimii tăiere împrejur nefăcută de
mele pricepere. mînă, prin dezbrăcarea de tru
Stih Auziți acestea toate neamurile, ascultați pul păcatelor cărnii, întru tăie
rea împrejur a lui Hristos. în-
DIN EPISTOLA CĂTRE COLOSENI
gropați fiind împreună cu El,
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: prin botez, cu El ati și înviat
(11, 8-12) prin credința în puterea lui
Dumnezeu, Cel ce L-a înviat pe
raților, luați aminte să El din morti.
nu vă fure mințile ci
neva cu filozofia și cu Aliluia,glasul al 8-lea:
d e ș a r t a înșelăciune Cel ce paști pe Israel, ia aminte.
din predania omenea s- Stih Gura dreptului va deprinde înțelepciunea.
că, după stihiile lumii
li și nu du
F
pă Hristos, căci Iîntru El locu-

336 APOSTOLUL
Al Ierarhului : fost văzut de îngeri, S-a propo

Fraților, ascultați pe condu văduit între neamuri, a fost
cătorii voștri... crezut în lume, S-a înălțat întru
(Vezi : 6 dec. pag. 326). slavă. Dar Duhul grăiește lă
murit că, în vremile cele de a-
2. înainte-prăznuirea dumnezeiescului Bo
poi, unii se vor depărta de la
tez și pomenirea celui între sfinți Părintele credință, luînd aminte la duhu
nostru Silvestru, Papa al Rome:. rile cele înșelătoare și la învă
țăturile cele diavolești, prin fă
Fraților, nimeni nu-și ia sin țărnicia unor mincinoși, care
gur cinstea aceasta, ci dacă sînt înfierați în cugetele lor.
este chemat de Dumnezeu... Aceștia opresc de la căsătorie
(Vezi : 14 iunie, pag. 365).
și de la unele bucate, pe care
Dumnezeu le-a făcut spre gus
3. Sfîntul Prooroc Maleahi și Sfîntul Mu tare cu mulțumire, pentru cei
cenic Gordie. credincioși și pentru cei ce au
In zilele acelea, stind Petru cunoscut adevărul. De vreme
cu cei unsprezece, a ridicat ce orice făptură a lui Dumne
glasul și le-a zis... zeu este bună și nimic nu este
(Vezi: Marți în Săptăniîna Luminată, pag. 9).
de lepădat, dacă se ia cu mul
țumire, căci se sfințește prin
cuvîntul lui Dumnezeu și prin
Sî M BĂTĂ rugăciune.
înaintea Botezului Domnului Aliluia, glasul al 7-lea:
Prochimen, glasul al 7-lea : Fericiți cei pe care i-ai ales și i-ai primit,
Doamne.
Bucurați-vă în Domnul și vă veseliți drepților.
S t i h Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile
și cărora s-au acoperit păcatele.
DUMINICĂ
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL. CITIRE: înaintea Botezului Domnului
(III, 13 — IV, 5) Prochimen, glasul al 6-lea :
iule Timotei, cei ce slu Mîntuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvin-

tează moștenirea Ta.
jesc bine, rang bun do-
Stih Către Tine, Doamne, am strigat: Dum
bindesc și mult curaj nezeul meu, ia aminte 1
în credința cea întru
Hristos Iisus. Iți scriu DIN EPISTOLA A DOUA CĂTRE TIMOTEI
acestea, deși am nădejde că
(IV, 5-8)
voi veni la tine fără întîrziere;
dacă însă zăbovesc, să știi cum iule Timotei, fii treaz
trebuie să petreci în casa lui în toate, suferă răul, fă
Dumnezeu, care este Biserica lucru de binevestitor,
Dumnezeului celui viu, stilp și slujba ta fă-o deplin!
temelie adevărului. Și cu ade Că eu de-acuj sînt ga
vărat, mare este taina creștină ta pentru jertfă și vremea des
tății : Dumnezeu S-a arătat în părțirii mele s-a apropiat. Lup
trup, S-a îndreptat în Duhul, a ta cea bună m-am luptat, călă-
LUNA IANUARIE 337
toria am săvîrșit, credința am DIN EPISTOLA ÎNT1I CĂTRE CORINTENI

păzit ; de acum i i s-a gătit cu
(IX, 19—27)
nuna dreptății, pe care Domnul
îmi va da-o în ziua aceea, El, raților, deși sînt liber
Dreptul Judecător, și nu numai față de toți, i ram făcut
mie, ci și tuturor celor ce au rob tuturor, ca pe cei
iubit arătarea Lui. mai mulți să-i dobîn-
desc. Cu iudeii am fost
ca un iudeu, ca să dobîndesc pe
Dumnezeule, milostivește-Te spre noi și ne
binecuvintează.
iudei. Cu cei de sub Lege, ca u-
nul de sub Lege, deși eu nu sînt
sub Lege, ca să dobîndesc pe
4. Soborul sfinților șaptezeci de Apostoli cei de sub Lege. Cu cei ce n-au
și Cuviosul părinte Teoctist. Legea m-am făcut ca unul fără
Lege, deși, avînd Legea lui Hris
tos, nu sînt fără Legea lui Dum
nile lumii cuvintele lor. nezeu, ca să dobîndesc pe cei
S t i hCerurile spun slava Iui Dumnezeu și face ce nu au Legea. Cu cei slabi
rea mîinilor Lui o vestește tăria. m-am făcut slab, ca pe cei slabi
Al Apostolilor :
să-i dobîndesc. Tuturor m-am
făcut toate ca, în orice chip, să
Fraților, socotesc că Dumne mîntuiesc măcar pe unii. Și toa
zeu pe noi, Apostolii, ne-a ară te le fac pentru Evanghelie, ca
tat ca cei mai de pe urmă... să fiu părtaș la ea. Nu știți voi,
(Vezi: Duminica a zecea după Pogorîrea Sfîn-
că aceia care aleargă în sta
dion, toți aleargă, dar numai
Al Cuviosului : unul ia premiul? Alergați așa,
Fraților, fiecăruia dintre noi i ca să-1 luați. Și oricine se luptă
s-a dat harul, după măsura... se înfrînează de la toate. Și a-
(Vezi : Duminica după Botez, pag. 339). ceia, ca să ia o cunună strică-
cioasă. Cu atît mai mult noi,
Aliluia, glasul 1 :
pentru una nestricăcioasă. Eu
deci așa alerg, nu ca la întîm-
S t i hDumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților. plare; așa mă lupt cu pumnul,
fără să lovesc în aer. Ci îmi chi
nuiesc trupul meu și îl supun
5. Ajunul Botezului Domnului nostru Iisus robiei, ca nu cumva, altora pro
Hristos. Sfinții Mucenici Teopempt și povăduind, eu însumi să mă fac
Teona și Cuvioasa Sinclitichia. netrebnic.
Prochimen, glasul al 3-lea : Aliluia, glasul al 6-lea :
Domnul este luminarea mea și Mîntuitorul meu, Cuvînt bun răspuns-a inima mea, grăi-voi cîn-
de cine mă voi teme ? tarea mea împăratului.
S t i hDomnul este apărătorul vieții mele, de S t i hîmpodobit ești cu frumusețe, mai mult
cine mă voi înfricoșa ? decît fiii oamenilor.
A l’OSTOLUL
LA SFIN FIREA treagă înțelepciune, cu drepta

CEA MARE A APEI te și cu cucernicie; și să aștep
tăm fericita nădejde și arătarea
Domnul este luminarea mea și Mîntuitorul meu,
slavei marelui Dumnezeu și
de cine mă voi teme ? Mîntuitorului nostru Hristos
S t i h Domnul este apărătorul vieții mele, de Iisus, Care S-a dat pe Sine pen
cine mă voi înfricoșa ?
tru noi, ca să ne izbăvească de
toată fărădelegea și să-
*Și cură-
DIN EPISTOLA ÎNTÎI CĂTRE COR1NTEN1
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: țească Lui popor ales, rîvnitor
(X. 1-4) de fapte bune. Iar cînd bunăta
raților, nu voiesc ca tea și iubirea de oameni a Mîn
voi să nu știți că pă tuitorului nostru Dumnezeu
rinții noștri au fost toți s-au arătat, El ne-a mîntuit, nu
sub nor și că toți au din faptele cele întru îndrepta
trecut prin mare. Și re, săvîrșite de noi, ci după a
toți, prin Moise, s-au botezat in Lui îndurare, prin baia nașterii
nor și în mare; și toți au min- celei de a doua și prin înnoirea
cat aceeași mîncare duhovni Duhului Sfînt, pe Care L-a văr
cească ; și toți, aceeași băutură sat peste noi, din belșug, prin
duhovnicească au băut, pentru Iisus Hristos, Mîntuitorul nos
că beau din piatra duhovni tru, ca îndreptîndu-ne prin ha
cească, ce avea să vină. Iar pia rul Lui, să ne facem, potrivit
tra era Hristos. nădejdii, moștenitorii vieții
celei veșnice.
Cuvînt bun răspuns-a inima mea ; grăi-voi cîn- Aliluia, glasul 1 :
tarea mea împăratului. /Aduceți Domnului, fii ai lui Dumnezeu, aduceți
Stih împodobit ești cu frumusețe, mai mult Domnului slavă și cinste.
decît fiii oamenilor. Stih Glasul Domnului peste ape; Dumnezeul
slavei a tunat.
6. (j·)
Sf intui și Dumnezeiescul Botez al
Domnului Dumnezeului și Mîntuitorului 7. X) Soborul cinstitului măritului Proo
nostru Hsus Hristos. roc, î nain teme rgăt or ului și Botezătorului
Ioan.
Binecuvântat este cel ce vine în numele Prochimen, glasul al 7-lea:
Domnului. Drepții să se bucure de izbînda lor.
Stih Lăudați pe Domnul că este bun, că în S t i h Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
veac este mila Lui. rog Ție.
DIN EPISTOLA CĂTRE TIT DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI,

A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: CITIRE :
(II, 11 — 14 și III, 4—7) (XIX, 1-8)
iule Tit, harul mîntui- e cînd Apollo era în

tor al lui Dumnezeu s-a Corint, Pavel, după ce
arătat tuturor oameni a străbătut părțile de
lor, învățîndu - ne pe sus ale Asiei, a coborît
noi să lepădăm fără la Efes. Și găsind ciți-
delegea și poftele lumești și, în va ucenici, i-a întrebat: Pri-
veacul de acui să trăim cu în mit-ați voi Duhul Sfînt, cînd ați
1
I
4 1
\
*
s
LUNA IANUARIE 339
eiâ
crezut ? Ei însă i-au răspuns : Fraților, întăriți^vă în Domnul «•S
Nici n-am auzit măcar că este și întru puterea tăriei Lui...
I
Duh Sfînt. Zis-a Pavel: Dar cu (Vezi : Duminica a douăzeci și șaptea după
ce botez v-ați botezat ? Ei au Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 203).
Aliluia,glasul al 6-lea :
spus: Cu botezul lui Ioan. A- Fericit e cel pe care l-ai ales și |-ai primit să
tunci Pavel a grăit: Ioan a bo locuiască în curțile Tale !
tezat cu botezul pocăinței, spu-
nînd poporului să creadă în Cel
ce avea să vină după el, adică DUMINICĂ DUPĂ BOTEZ
în Iisus Hristos. Și auzind ei așa, Prochimen, glasul I : «a
s-au botezat în numele Domnu Fie, Doamne, mila Ta spre noi, cum am nădăj eiS
duit și noi întru Tine.
jl' lui Iisus. Iar cînd Pavel și-a pus
S t i h :Bucurați-vă drepților de Domnul. Celor
mîinile peste ei, Duhul Sfînt a drepți se cuvine laudă.
venit asupra lor și vorbeau în
limbi și prooroceau. Și erau cu DIN EPISTOLA CĂTRE EFESENI
gjâ
«a
/ toți ca la doisprezece bărbați. A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(IV, 7—13)
Apoi a intrat în sinagogă și a
propovăduit cu îndrăzneală raților, fiecăruia din
timp de trei luni, vorbind cu ei tre noi, i s-a dat harul,
A
IOC și căutînd să-i convingă despre după măsura darului
v1 împărăția lui Dumnezeu.
Aliluia, glasul 1 :
lui Hristos. Pentru a-
ceea zice: Suindu-Se cfc>
Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel din la înălțime, a robit robim&și a
Liban se va înălța. dat daruri oamenilor. Iar aceea
S t i hRăsădiți fiind, în casa Domnului, în curțile că: S-a suit, ce înseamnă fără
numai că S-a și pogorît în păr
țile cele mai de jos ale pămîn- «a
8. După-prăznuirea Botezului Domnului și
tului ? Cel ce S-a pogorît, Acela
Cuviosul părinte Gheorghe Hozevitul, Cu este care S-a suit mai presus de «a
vioasa Domnica și Emilian Mărturisitorul. toate cerurile, ca pe toate să le
Al Părintelui :
umple. Și El a dat pe unii ca să «a
fie Apostoli, pe alții prooroci,
Fraților, ascultați pe conducă pe alții binevestitori, pe alții
X torii voștri și vă supuneți lor... păstori și învățători, spre desă- g»
(Vezi : 6 decembrie, pag. 326).
vîrșirea sfinților, la lucrul sluj
Al Mărturisitorului : bei, spre zidirea trupului lui
Fraților, noi avem un Arhie
reu, Care S-a așezat de-<a dreap
Hristos, pîna cînd vom ajunge
toți la uniliăga credinței și a ii
ta scaunului... cunoașterii Fiului lui Dumne
(Vezi : 6 noiembrie, pag. 319). zeu, la starea bărbatului desă-
vîrșit, la măsura vîrstei depli
SÎMBĂTĂ DUPĂ BOTEZ nătății lui Hristos.
w
Prochimen, glasul al 2-lea : Milele Tale, Doamne, în veac le voi cînta.
Bucurați-vă în Domnul și vă veseliți, drepților ! Stih Că ai zis : în veac mila se va zidi, în
ceruri se va întări adevărul Tău.
Stih Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și
cărora s-au acoperit păcatele.
^SKL·-·
îxYZÎQkU
9. După-prăznuirea Botezului Domnului și 18. După-prăznuirea Botezului Domnului

Sfîntul Mucenic Polieuct. și Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic.
Prochimen, glasul al 4-lea : Pavel, Apostol al lui Hristos
Dați slavă lui Dumnezeu în locașul cel sfînt,
Iisus, prin voia lui Dumnezeu
S t i h în adunări, binecuvîntați pe Dumnezeu.
ca să vestesc făgăduința vieții...
I
(Vezi : Vineri în săptămîna a douăzeci și șap
Fiule Timotei, întărește-te în tea după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 201).
(Vezi, 26 octombrie, p. 315).
Aliluia,glasul al 4-lea : 14. Sfinții părinți uciși în Sinai și în Rait.
Cînd strigă drepții, Domnul îi aude și îi Fraților, despre voi, chiar
izbăvește. dacă vorbim astfel, sîntem în
credințați de lucruri bune...
10. După-prăznuirea Botezului Domnului (Vezi : Sîmbăta a patra a Marelui Post, p. 279).
și cel între sfinți Părintele nostru Grigorc,
episcopul Nișei și cuvioșii Dometian și
Marchian. 15. X Cuvioșii părinți Pavel Tebeul și Ioan
Colibașul.
Fraților, fecăruia din noi i s-a
dat harul, după măsura darului Fraților, întăriți-vă în Dom
Iui Hristos... nul, și în puterea tăriei Lui. îm-
(Vezi: Duminica după Botez, pag. 339). brăcați-vă cu toate armele lui
»
Dumnezeu...
(Vezi : Duminica a douăzeci și șaptea după
11. ț După-prăznuirea Botezului Domnu Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 203).
lui și Cuviosul părinte Teodosie, începăto
rul vieții călugărești de obște.
Prochimen, glasul a4 7-lea : 16. X închinarea cinstitului lanț al sfîntu
lui și întru tot lăudatului Apostol Petru.
șilor Lui. Prochimen, glasul al 8-lea:
Stih Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate în tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la mar
cîte mi-a dat mie ? ginile lumii cuvintele lor.
Fraților, aduceți-vă aminte de Stih

Cerurile spun slava lui Dumnezeu și fa
mai-marii voștri...
(Vezi : 3 septembrie, pag. 299). în vremea aceea, regele Irod
Aliluia, glasul al 6-lea : a pus mîna pe cîțiva dintre
Fericit bărbatul care se teme de Domnul. fruntașii Bisericii...
Stih Preoții Tăi, Doamne, se vor îmbrăca cu (Vezi : 23 aprilie, pag. 355—356).
dreptate. Aliluia, glasi,l 1 :

12. După-prăznuirea Botezului Domnului Stih Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
și Sfînta Muceniță Tatiana diaconița.
Fraților, toate îmi sînt îngă 17. t) Pomenirea Cuviosului și purtătoru
duite, dar nu toate îmi folo lui de Dumnezeu Părintele nostru Antonie
sesc... cel Mare.
(Vezi : Sîmbătă în săptămîna a șaisprezecea
după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 145). Prochimen, glasul al 7-lea :
șilor Lui.
b
«
\T/
K
V
:rY * T z^^îy^K
LUNA IANUARIE 341
Stih Ce voi răsplăti Domnului pentru toate (Vezi : 3 septembrie, pag. 299).
cîte mi-a dat mie ? Aliluia, glasul al 6-lea:
Fraților, ascultați pe condu Fericit bărbatul care se teme de Domnul și do
cătorii voștri și vă supuneți lor, rește să păzească poruncile Lui.
fiindcă ei priveghează pentru Stih Neamul Iui va fi puternic pe pămînt.
sufletele voastre....
Aliluiaglasul al 2-lea :
21. Cuviosul Părinte Maxim Mărturisito
rul, Sfîntul Mucenic Neofit și Sfinții Mu
Fericit bărbatul care se teme de Domnul. cenici Evghenie, Candid, Valerian și
Stih Dreptatea Lui va dăinui în veac. Achita.
Prochimen, glasul al 7-lea ;
18. t Pomenirea celor între sfinți părinți Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvio-
șilor Lui.
Atanasie și Chirii patriarhii Alexandriei.
Stih Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate
Prochimen, glasul al 4-lea : cîte mi-a dat mie ?
Binecuvîntat ești Doamne, Dumnezeul părinților
noștri.
Fraților, ascultați pe condu
Stih Că drept ești în toate cele ce ai îăcut cătorii voștri și vă supuneți lor,
nouă. fiindcă ei priveghează pentru
Fraților, ascultați pe condu sufletele voastre...
cătorii voștri și vă supuneți lor,
Aliluia, glasul 1 :
fiindcă ei priveghează pentru
sufletele voastre... Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
(Vezi : 6 decembrie, pag. 326). Stih Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit. 22. X Sfîntul Apostol Timotei și Sfîntul
Stih Dar Tu ne izbăvești de vrăjmașii noștri. Cuvios Mucenic Anastasie Persul.
19. X Cuviosul Părintele nostru Macarie nile lumii, cuvintele lor.
Egipteanul.
Stih Cerurile spun slava lui Dumnezeu, și fa
Fraților, cel ce seamănă cu cerea mîinilor Lui o vestește tăria.
zgîrceiiiie, cu zgîrcenie va și se
cera... DIN EPISTOLA A DOUA CĂTRE TIMOTEI
(Vezi : Duminica a optsprezecea după Pogorâ A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
rea Sfântului Duh, pag. 156). (I, 3-9)
iule Timotei, mulțu

20. f Preacuviosul și de Dumnezeu purtă mesc lui Dumnezeu, pe
torul Părintele Eftimie cel Mare. Care îl slujesc, ca și
Prochimen, glasul al 7-lea : strămoșii mei, intr-un
Drepții să se bucure de izbînda lor. cuget curat, că te po
Stih Cîntați Domnului cîntare nouă, lauda Lui menesc neîncetat, zi și noapte,
în biserica celor cuvioși. în rugăciunile mele. Căci îmi
Fraților, aduceți-vă aminte de aduc aminte de lacrimile tale și
mai-maril voștri, care v-au grăit am dor mare să te văd, ca să mă
vouă cuvîntul lui Dumnezeu... umplu de bucurie. mi aduc ia-
342 APOSTOLUL
răși aminte de credința ta ne 25. f) Pomenirea celui între sfinți Părin
prefăcută, care, precum s-a tele Grigorie de Dumnezeu cuvîntătorul,
Patriarhul Constantinopolului.
sălășluit, întîi, în bunica ta Lo-
ida și în mama ta Eunichi, tot Prochimen, glasul 1 :
așa sînt încredințat, că și întru Gura mea va grăi înțelepciune și cugetul inimii
mele pricepere.
tine. Pentru care cuvînt, te în
demn să ții aprins harul lui Stih Ascultați acestea toate neamurile, ascul
tați toți cei ce locuiți în lume.
Dumnezeu, cel ce este în tine,
prin punerea mîinilor mele. Fraților, fiecăruia Duhul, în
Căci Dumnezeu nu ne-a dat du- arătarea Lui, îi dă spre folosul
hui temerii, ci al puterii și al tuturor...
dragostei și al înțelepciunii. (Vezi : 17 noiembrie, pag. 321).
Deci nu te rușina de mărturisi Aliluia, glasul al 2-lea :
rea Domnului nostru, nici de Luați aminte, poporul meu, la Legea mea.
mine, care sînt în temniță pen Stih: Deschide-voi, în pilde, gura mea.
tru EI, ci, cu puterea Iui Dum
nezeu, fii părtaș cu mine neca
zurilor Evangheliei. El ne-a 26. Cuviosul Părinte Xenofont, soția sa
mîntuit și ne-a chemat cu che Maria și fiii lor Arcadie și Ioan.
mare sfîntă, nu după faptele Fraților, cel ce s e a m ă n ă cu
noastre, ci după a Sa hotărîre zgîrcenie, cu zgîrcenie va și se
Și după harul ce ne-a fost dat cera...
în Hristos Iisus, mai înainte de (Vezi: Duminica a optsprezecea după Pogorî
începutul veacurilor. rea Sfîntului Duh, pag. 156).
VJVJT/MX’XLTZI.’ZXTZXrJ XZZ trjX
* J U-Tț/O X.TJ LfJ r r r
l1
Aliluia, glasul 1 :
27. Ț Aducerea moaștelor celui între sfinți
S t i h Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților. Părintelui nostru Ioan Gură de aur.
Fraților, un astfel de Arhiereu
23. X Sfîntul sfințitul Mucenic Climent, se cuvenea să avem... *
episcopul Ancirei și Sfîntul Mucenic Aga- (Vezi: 13 noiembrie, pag. 321).
tanghel.
Fraților, cetățenia noastră 28. X Cuviosul Părinte Efrem Șirul.
este în ceruri, de unde și aș
teptăm Mîntuitor...
(Vezi : 24 noiembrie, pag. 324). șilor Lui.
Stih Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate
24. Cuvioasa Maica noastră Xenia.
Pavel, Apostol al lui Hristos Fiule Timotei, toată Scriptura
Iisus, prin voința lui Dumne este insuflată de Dumnezeu...
(Vezi : Marți în săptămîna a douăzeci și opta
zeu, și fratele Timotei, scriem după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 204).
vouă...
(Vezi : Marți în săptămîna a douăzeci și una
după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 168). 29. X Aducerea moaștelor Sfîntului sfinți
tului Mucenic Ignatie, purtătorul de Dum
nezeu.
'a' 1^5
t
LUNA IANUARIE 343
Fraților, Hristos n-a intrat în- folos cei ce au umblat cu ele.

tr-o Sfîntă a Sfintelor făcută de Avem altar dintru care nu au
mîini, închipuire a celei ade dreptul să mănînce cei ce slu
vărate... jesc cortului. într-adevăr, tru
(Vezi : Sîmbătă a cincea săptămînă a Marelui purile dobitoacelor, al căror
Post, pag. 281).
sînge e adus de arhiereu, pen
tru împăcare, în Sfînta Sfinte
30. ț) Sfinții 'Trei Ierarhi și ai lumii mari
lor, sînt arse afară din tabără.
dascăli, Vasile cel Marc, Grigorie Teolo Pentru aceea și Iisus, ca să sfin
gul și Ioan Gură de Aur și Sf intui sfințitul țească poporul cu sîngele Său,
Mucenic Ipolit, papă al Romei. a pătimit afară din poartă. Deci
dar, să ieșim la El, afară din ta
bără, luînd asupra noastră oca
nile lumii cuvintele lor. ra Lui. Căci nu avem aici cetate
S t i h Cerurile spun slava lui Dumnezeu, și face
stătătoare, ci o căutăm pe ace
rea mîinilor Lui o vestește tăria. ea ce va să fie. Așadar, prin-
tr-Insul să aducem pururea lui
Dumnezeu jertfă de laudă, adi
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: că roada buzelor, care preaslă-
(XII, 7—16) vesc numele Lui. Iar facerea de
bine și dărnicia să nu le uitați,
raților, aduceți-vă a- căci la jertfe ca acestea Dum
minte de mai-marii
voștri, care v-au grăit nezeu privește cu plăcere.
Aliluia, ff,asul 1 ·
vouă cuvîntul lui Dum
nezeu ; și privind la Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
săvîrșirea vieții lor, să le ur Stih .Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
mați credința. Iisus Hristos, ieri

și azi și în veci, este același. Nu 31. X Sfinții doctori fără de arginți și fă
vă lăsați furați de învățăturile cători de minuni Chir și Ioan.
străine cele de multe feluri; Fraților, voi sînteți trupul lui
căci bine este să vă întăriți prin Hristos și mădulare fiecare în
har inimile voastre, nu cu mîn- parte...
cări de la care n-au avut nici un (Vezi : 1 noiembrie, pag. 318).
344
€5
LUNA FEBRUARIE
1. înainte-prăznuirea întîmpinării Dom
nului nostru Iisus Hristos și Sfîntul Muce
nic Trifon. (VII, 7—17)

raților, fără de nici o
Prin sfinții care sînt pe pămîntul Lui, minu îndoială, cel mai mic
nată a făcut Domnul toată voia întru ei. se binecuvîntează de
cel mai mare. Și aici
S t i h în adunări binecuvîntați pe Dumnezeu.
iau zeciuială niște oa
Apostolul înainte-prăznuirii :
meni muritori, pe cînd dincolo,
Fraților, știm că Dumnezeu unul mărturisit că este viu. A-
toate le lucrează spre binele poi, trebuie să spunem, că, prin
celor ce-L iubesc... Avraam, a dat zeciuială și Levi,
(Vezi : 2 septembrie, pag. 298). zeciuitorul, fiindcă el era încă
în coapsele lui Avraam, cînd
Apostolul Mucenicului: l-a întîmpinat Melchisedec. Da
Fraților, a v î n d împrejurul că deci desăvîrșirea ar fi fost
nostru atîta nor de mărturii... prin preoția leviților, căci Le
(Vezi: 9 martie, pag. 349).
gea s-a dat poporului pe teme
iul preoției lor, ce nevoie mai
Aliluia, glasul al 4-lea: era să se ridice un alt preot du
*
Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel din
pă rînduiala lui Melchisedec, și
Liban se va înălța. nu după rînduiala Iui Aaron?
S t i h Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile
Iar dacă preoția s-a schimbat,
Dumnezeului nostru vor înflori. urmează numaidecît și schim
barea Legii. Fiindcă acela des
pre care se spun acestea este
dintr-o altă seminție, de unde
2. (j·)Inlîmțrinarea Domnului Dumnezeu
lui și Minluilorului nostru Iisus Hristos.
nimeni n-a slujit altarului, prea
știut fiind că Domnul nostru a
Prochimen, glasul 1 : răsărit din Iuda, iar despre se
Mărește sufletul meu pe Domnul, și s-a bucurat minția aceasta, cu privire la
duhul meu de Dumnezeu, Mîntuitorul meu. preoți, Moise n-a vorbit nimic.
Stih Că a căutat spre smerenia roabei sale; Apoi este lucru și mai lămurit
că iată, de acum mă vor ferici (toate neamurile. că, dacă se ridică un alt preot
r\T/7
LUNA FEBRUARIE 345
după asemănarea lui Melchise

dec, El s-a făcut nu după legea
se cuvenea să avem...
^1
►X
*
unei porunci trupești, ci cu pu (Vezi ·. 13 noiembrie, pag. 321).
terea unei vieți nepieritoare,
căci mărturisește despre El: Tu
ești Preot în veac, după rîndu- 7. Cuviosul Părinte Partenie, episcopul
iala Iui Melchisedec. Lampsacului și Cuviosul Luca.
Aliluia, glasul al 4-lea : Fraților, un astfel de Arhiereu
Acum slobozește pe robul Tău, Stăpîne, după se cuvenea să avem...
cuvîntul Tău, în pace. (Vezi: 13 noiembrie, pag. 321).
Stih: Lumină spre descoperirea neamurilor.
8. X Sfîntul Marele Mucenic Teodor Stra-

3. X Sfîntul și dreptul Simeon, primitorul tilat și Sfîntul Prooroc Zaharia.
de Dumnezeu și Sfînta Ana proorocită.
Prochimen, glasul al 7-lea : Dați slavă lui Dumnezeui în locașul cel sfînt,
Iar drepții se vor bucura și vor nădăjdui în Dumnezeul părinților noștri.
Domnul. Stih :în adunări binecuvîntați pe Dumnezeu.
Stih:Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
rog fie.
Fraților, Hrislos, venind Ar

Fraților, Dumnezeu bogat
fiind în milă, pentru multa Sa ©
hiereu al bunătăților celor vii iubire...
(Vezi: Duminica a douăzeci și treia după Po-
toare... gorîrea Sfîntului Duh, pag. 181).
(Vezi: Duminica a cincea a Marelui Post, p. 284)
Cînd strigă drepții, Domnul îi aude.
Lumină răsare El pentru cei drepți.
ei»
Stih:Cînd strigă drepții, Domnul îi aude. Stih .· Multe sînt necazurile drepților.
«a
4. Cuviosul Părinte Isidor Pelusiotul. 9. Sfîntul Mucenic Nichifor.
Fraților, cel ce seamănă cu Prochimen, glasul al 4-lea :

Dați slavă lui Dumnezeu, în locașul cel sfînt,
zgîrcenie, cu zgîrcenie va și se Dumnezeul părinților noștri.
cera... Stih :In adunări binecuvîntați pe Dumnezeu.
(Vezi: Duminica a optsprezecea după Pogorî
Fraților, ca fii ai luminii să
umblați pentru că roada Duhu ►>s-
KKȘ
5. Sfînta Muceniță Agata. lui e în orice bunătate...
(Vezi: Luni în săptămîna întîi după Pogorî
sub Lege...

£♦>)
$
Stih ;Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile
6. Cuviosul Părinte Vucol, episcopul
Smirnei.
I
346 APOSTOLUL
10. Ț Sfîntul sfințitul Mucenic Haralambie. tre care: Fighel și Ermoghen.

Domnul să aibă milă de casa lui
Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvio- Onisifor, căci de multe ori mi-a
șilor Lui. înviorat sufletul și de lanțurile
Stih: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate mele nu s-a rușinat, ci, sosind
cîte mi-a dat mie ? p?
t
în Roma, cu multă osîrdie m-a 8
căutat și m-a găsit. Dăruiască-i
Domnul ca, în ziua cea mare,
(I, 8-18)
milă să găsească de la Domnul.
Iar cîtă slujbă mi-a făcut el în
iule Timotei, nu te ru
șina de mărturisirea
Domnului nostru, nici
de mine, care sînt in
Efes, tu știi mai bine ca oricine.
Preoții Tăi, Doamne, se vor îmbrăca cu dreptate.
I
I
Stih : Căci Domnul a ales Sionul, și l-a ales
temniță pentru El, ci, ca locuință
I Lui.
cu puterea Iui Dumnezeu, fiii

părtaș cu mine necazurilor 11. Sfîntul sfințitul Mucenic Vlasie, epis
Evangheliei. El ne-a mintuit și
ne-a chemat cu chemare sfîntă,
copul Sevastei.
Prochimen, glasul al 7-lea ·.
ei«
nu după faptele noastre, ci du Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvio-
pă a Sa hotărîre și după harul șilor Lui.
ce ne-a fost dat în Hristos lisus, Stih;Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate <=£=>
»âg»
mai înainte de începutul veacu
rilor, iar acum s-a dat pe fa Fraților, Hristos venind Ar
ță prin arătarea Mîntuitoruluî hiereu al bunătăților celor vii
nostru Hristos lisus, Cel ce a toare...
nimicit moartea și a adus la
lumină viața și nemurirea, prin
(Vezi : Duminica a cincea a Marelui Post,
p. 284). 1
a Sa Evanghelie. Spre aceasta
am fost pus propovăduitor și
«a«lâ
Apostol și învățător al neamu Stih : Căci Domnul a ales Sionul, și l-a ales
ca locuință Lui.
rilor. Din această pricină și su
LWJXTJLTJX.'rkTT.rjvrjt.tjtațtt▼ tt t tttjt
---------
MJiVCT.VTJrVJ XX
lift
făr toate acestea, dar nu mă ru
vj
Frrrrl *
rrl r ATjA
LriYr rxixzix21 ftil r xix ri rxvrr21i
șinez, că știu Cui am crezut și 12. Cel între sfinți Părintele nostru Mele-
sînt încredințat că puternic
este să păzească ceea ce mi-a
tie, arhiepiscopul Antiohiei celei mari. «•â»3
încredințat, pînă la ziua cea se cuvenea să avem...
mare. Ține dreptarul învățătu (Vezi : 13 noiembrie, pag. 321).
rilor sănătoase pe care le-ai
auzit de la mine, cu credința și
0
13. Cuviosul Părinte Martinian.
cu iubirea ce este în Hristos li
sus. Lucrul cel bun ce ți s-ia în Fraților, fiecăruia dintre noi ti
credințat, păzește-1, cu ajutorul i s-a dat harul, după măsura

Sfîntului Duh, Care sălășluieș darului lui Hristos...
(Vezi: Duminica după Botez, pag. 339).
te întru noi. Știi că toți cei din
Asia s-au lepădat de mine, în e«âfâeâ
3 4S
lA
â
â LUNA FEBRUARIE 347
â
â
â
14. Cuviosul Părinte Auxentie. Fraților, socotesc că Dumne
â Fraților, fiecăruia dintre noi zeu, pe noi, Apostolii, ne-a ară
â i s-a dat harul, după măsura tat ca pe cei din urmă...
darului lui Hristos... (Vezi: Duminica a zecea după Pogorîrea Sfîn
â
â
20. Sfîntul Părinte Leon. episcopul Ca-
15. Sfîntul Apostol Onisim. taniei.
Fraților, socotesc că Dumne Fraților, un astfel de Arhiereu
zeu pe noi, Apostolii, ne-a ară se cuvenea să avem...
tat ca pe cei din urmă... (Vezi: 13 noiembrie, pag. 321).
f (Vezi: Duminica a zecea după Pogorîrea Sfîn

a 21. Cuviosul Părinte Timotei din Simvoli
și Sfîntul Eustatie, episcopul Antiohiei.
a 16. Sfîntul Mucenic Pamfil și cei împreună
cu dînsul. Al Cuviosului:
a
Fraților, a v î n d împrejurul Fraților, fiecăruia dintre noi

4
nostru atîta nor de mărturii... i s-a dat harul, după măsura
(Vezi : 9 martie, pag. 349). darului lui Hristos...
Al Sfîntului:
X
17. Sfîntul Mare Mucenic Teodor Tiron.
Drepții se vor bucura și vor nădăjdui în
3
/ Domnul.
(Vezi: 13 noiembrie, pag. 321).
◄ Stih : Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă

rog Ție. 22. Aflarea cinstitelor moaște ale Sfinților
Mucenici din Evghenia.
harul care e în Hristos lisus... Fraților, Dumnezeu, Care a
a zis : Să strălucească din întune
Aliluia, glasul al 4-lea : ric lumina!...
Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel din (Vezi: Duminica a cincisprezecea după Pogo
a
Liban se va înălța. rîrea Sfîntului Duh, pag. 141).
3
Stih: Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile
Dumnezeului nostru vor înflori. X
<1 23. f Sfîntul sfințitul Mucenic Policarp,
a episcopul Smirnei.
18. Sfîntul părinte Leon, papa al Romei. Prochimen, glasul al 7-lea :
Fraților, cetățenia noastră șilor Lui.
este în ceruri, de unde și aștep Stih : Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate
j tăm Mîntuitor... cîte mi-a dat mie ?
(Vezi ; 24 noiembrie, pag. 324).
Fiule Timotei, mulțumesc lui
Dumnezeu, pe Care îl slujesc...
4 19. Sfîntul Apostol Arhip. (Vezi : 22 ianuarie, pag. 341).
3
axă
348 APOSTOLUL
Aliluia, glasul 1 : 26. Sfîntul Porfirie, episcopul Gâzei.

Stih:Căci Domnul a ales S-ionul, și l-a ales
ca locuință Lui.
24. f)Întâia și a doua Aflare a cinstitului

cap al Inaintemergătorului și botezătoru
27. Cuviosul părinte Procopie Decapolitul
lui loan.
și mărturisitorul
Prochimen, glasul al 4-lea : Fraților, Dumnezeu, C a r e a
Drepții se vor bucura și vor nădăjdui în
Domnul.
zis : Să strălucească din întune
ci c lumi na!...
Stih : Auzi, Doamne, glasul meu, cînd mă rog
Ție. (Vezi: Duminica a cincisprezecea după Pogo-
Fraților, Dumnezeu, Care a
zis : Să strălucească din întune
ric lumina!... 28. Cuviosul, părintele și mărturisitorul
(Vezi: Duminica a cincisprezecea după Pogo- Vasilie, cel care a pustnicit împreună cu
rîrea Sfîntultii Duh, pag. 141). Sfîntul Procopie.
Fraților, Dumnezeu, C a r e a
Liban se va înălța. zis: Să strălucească din întune-
Stih; Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile
ri c lumina!...
Dumnezeului nostru vor înflori. (Vezi: Duminica a cincisprezecea după Pogo-
25. Sfîntul Tarasie, arhiepiscopul Constan-

tinopolului. 29. Cuviosul părinte Casian Romanul.
Fraților, un astfel de Arhiereu Fraților, fiecăruia dintre noi
se cuvenea să avem... i s-a dat harul, după măsura da
rului lui Hristos...
LUNA MARTIE
LUNA MARTIE
1. Cuvioasa Muceniță Evdochia. 5. Sfîntul Mucenic Conon.
Fraților, mai înainte de veni Fiule Timotei, nu te rușina de
rea credinței, noi eram păziți mărturisirea Domnului nostru
sub Lege... Iisus Hristos...
(Vezi: Joi în săptămîna a cincisprezecea după (Vezi: 10 februarie, pag. 346).
6. Sfinții 42 Mucenici din Amoreea.

2. Sfîntul sfințitul Mucenic Teodot, epis
copul Cirinei și Sfîntul Mucenic Isihie. Fraților, a v i n d împrejurul
Al Episcopului : nostru atîta nor de mărturii...
(Vezi : 9 martie, pag. 349—350).
(Vezi: 13 noiembrie, pag. 321). 7. Sfinții Mucenici din Herson : Vasile,
Al Mucenicului:
Efrem, Evghenie, Capiton, Eterie, Agato-
dor și Elpidie.
Fraților, a v î n d împrejurul Fraților, aduceți-vă aminte de
nostru atîta nor de mărturii... mai-marii voștri, care v-au grăit
(Vezi : 9 martie, pag. 349—350). vouă cuvîntul lui Dumnezeu...
(Vezi: 3 septembrie, pag. 299).
3. Sfinții Mucenici Eutropie, Cleonic și
Vasilisc.
8. Cuviosul părinte și mărturisitor Teofi-
Fraților, a v î n d împrejurul lact, episcopul Nicomidiei.
nostru atîta nor de mărturii... Fraților, un astfel de Arhiereu
4. Preacuviosul părinte Gherasim cel de la
Iordan.
9. f Sfinții patruzeci de Mucenici, cei ce
Fraților, fiecăruia dintre noi s-au chinuit în lacul Sevastiei.
i s-a dat harul, după măsura Prochimen, glasul al 5-lea :
darului lui Hristos... Tu, Doamne, ne vei păzi și ne vei feri de nea
mul acesta, în veac.
Stih: Mîntuiește-mă, Doamne, că a lipsit cel
cuvios.
1 350 APOSTOLUL
I DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI

Acesta, spre folosul nostru, ca
I să ne împărtășim de sfințenia
(XII, 1—10)
Lui.
raților, avînd împreju Aliluia, glasul al 4-lea :
rul nostru atîta nor
Strigați Domnului tot pămîntul, cîntați numelui
de mărturii, să lepă Lui, dați mărire laudei Lui.
dăm orice povară și Stih : Că ne-ai cercat pe noi, Dumnezeule, cu
păcatul ce grabnic ne foc ne-ai lămurit pe noi, precum se lămurește
împresoară și să alergăm cu argintul.
stăruință în lupta care ne stă
i înainte, cu ochii ațintiți asupra

lui Iisus, începătorul și plini-
torul credinței, Care, pentru
1 0. Sfîntul Mucenic Codrat și cei împreună
cu dînsul.
bucuria pusă înainte-I, a sufe Fraților, a v î n d împrejurul
rit crucea, n-a ținut seama de nostru atîta nor de mărturii...
ocara ei și a șezut de-a dreap
ti ta tronului lui D u m n e z e u.
(Vezi: 9 martie, pag. 349—350).
Luați bine aminte, dar, la Cel ce

a» a răbdat de la păcătoși, asupra 1 I. Cel între sfinți Părintele Sofronie, pa
Sa, o atît de mare împotrivire triarhul Ierusalimului.
o ca să nu vă lăsați osteniți, slă
bind în sufletele voastre. In lup
Fraților, noi avem un Arhie
reu, Care S-a așezat de-a dreap
ta voastră cu păcatul, nu v-ați ta tronului slavei în ceruri...
împotrivit încă pînă la sînge.
o»«■â
Și ați uitat îndemnul care vă
grăiește ca unor fii: Fiul meu,
nu disprețul certarea Domnu 12. Cuviosul părinte și mărturisitor Teo-
lui, nici nu slăbi, cînd ești mus fan Si gri anul.
trat de El. Căci pe cine îl iubeș
te Domnul, îl ceartă, și pe fiul Fraților, fiecăruia dintre noi
pe care îl primește îl bate. Răb- i s-a dat harul, după măsura
dați spre înțelepțirea voastră. darului lui Hristos...
(Vezi .· Duminica după Botez, pag. 339).
Dumnezeu vă ia pe voi ca pe *
niște fii. Și care este fiul pe ca * t-· ·*
*%
re tatăl său nu-1 ceartă? Iar ■
i că sînteți iară de certare, de 13. Aducerea moaștelor celui între sfinți

Părintelui nostru Nichifor, patriarhul Con-
care toți au parte, atunci sîn- stantinopolului.
teți feciori din desfrînare și nu
fii adevărați. Apoi, dacă am a- Fraților, Dumnezeu, Care a
vut pe părinții noștri după trup, zis : Să strălucească din întune
care să ne certe, și ne sfiam ele ric lumina!...
i ei, oare, nu ne vom supune cu (Vezi: Duminica a cincisprezecea după Pogo-
atît mai vîrtos Tatălui duhuri
lor, ca să fim vii ? Pentru că ei,
n precum găseau cu cale, ne pe 14. Cuviosul părinte Benedict și Sfîntul
depseau pentru puține zile, iar Mucenic Alexandru preotul.
\T/
i A / fTtX/uIVYîVv/AVV/AYwA 4?
LUNA MARTIE 351
Al Cuviosului : 19. Sfinții mucenici Hrisant și Daria. «CA
Fraților, fiecăruia dintre noi Fraților, a v î n d împrejurul
I
i s-a dat harul, după măsura nostru atîta nor de mărturii...
1
AI Mucenicului:
20. Cuvioșii părinți cei uciși în mînăstirea
kl>)
în vremea aceea regele Irod Sfîntului Sava cel sfințit.
a pus mîna pe cîțiva dintre
fruntașii Bisericii...
Fraților, a v î n d împrejurul
i
s (Vezi : 23 aprilie, pag. 355—356).
(\ ezi : 9 martie, pag. 349—350).
15. Sfîntul Mucenic Agapie și cei împreu

21. Cuviosul și mărturisitorul Iacob
I
nă cu dînsul șase mucenici.
episcopul.
«•â Fraților, a v î n d împrejurul
1 nostru atîta nor de mărturii...
i s-a dat harul, după măsura i
I (Vezi : Duminica după Botez, pag. 339).
giS
16. Sfinții Mucenici Savin și Papa.
Fraților, a v î n d împrejurul 22. Sfîntul sfințitul Mucenic Vasile «o

c£d
preotul.
«a (Vezi : 9 martie, pag. 349—350).
17. Sfîntul Alexie, omul lui Dumnezeu.

vățătura mea, strădania mea,
năzuința mea...
(Vezi: Duminica a treizeci și treia după Pogo
I
I
Prochimen, glasul al 7-lea : rîrea Sfîntului Duh, pag. 245).
șilor Lui.
Stih: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate
23. Sfîntul Cuvios Mucenic Nicon și cei
cîte mi-a dat mie ? douăsute de ucenici ai lui, care au mărtu
risit împreună cu el.
Fraților, roada Duhului este: Ă
dragoste, bucurie, pace... Fraților, a v î n d împrejurul
nostru atîta nor de mărturii... Kg
tea după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 202). (\ ezi : 9 martie, pag. 349—350).
g»e»
b»
Fericit bărbatul care se teme de Domnul. 24. X înainteprăznuirea Buneivestiri a
Stih : Puternică va fi pe pămînt seminția lui.
Preasfintei de Dumnezeu Născătoarei Și
Cuviosul părinte Zahaxia.
18. Cel între sfinți părintele Chirii, arhie

w piscopul Ierusalimului.
•·
i s-a dat harul, după măsura
darului Iui Hristos...
Fraților, un astfel de Arhiereu «*

i
K'S»
i
i
352 APOSTOLUL
25. (ț) Bunavestire a Preasfintei de Dum 28. Cuvioșii Ilarion cel Nou și Ștefan, fă
nezeu Născătoarei și Pururea Fecioarei cătorul de minuni.
Maria.

Mărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat umblați, pentru că roada Du
duhul meu, de Dumnezeu, Mîntuitorul meu. hului e în orice bunătate... /
Stih:Că a căutat spre smerenia roabei sale;
(Vezi: Luni în săptăinîna întîi după Pogorî-
că iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
Fraților, Cel ce sfințește și cei
ce sînt sfințiți dintr-unul sînt
toți... 29. Cuviosul părinte Marcu, episcopul Are-
(Vezi: în Sfînta și Marea Vineri, la Ceasul al
tuselor, Chirii diaconul și cei împreună cu
IA ··
șaselea, pag. 290). dinșn.
Pogorî-se-va ca ploaia pe lînă și ca picăturile
Fraților, fiecăruia din noi i s-a
ce cad pe pămînt. dat harul, după măsura daru
Stih : Binecuvîntat va fi numele Lui în veac. lui lui Hristos...
26. X Soborul Arhanghelului Gavriil.

Prochimen, glasul al 4-lea : 30. Cuviosul părinte loan Scărarul.
Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile
Tale pară de foc.
Stih : Binecuvântează, suflete al meu, pe Dom
șilor Lui.
nul. Doamne, Dumnezeul meu, mare și minu
nat ești Tu. Stih:Ce voi răsplăti Domnului pentru toate
Fraților, dacă s-a adeverit cu-
vîntul prin îngeri... Fraților, întăriți-vă în Domnul
(Vezi: 6 septembrie, pag. 301).
și întru puterea tăriei Lui...
Aliluia, glasul al 5-lea : (Vezi: Duminica a douăzeci și șaptea după Po-
Lăudați pe Domnul din ceruri, lăudați-L pe El gorîrea Sfîntului Duh, pag. 203).
întru cele înalte.
Aliluia, glasul 1 :
Stih : Lăudați-L toți îngerii Lui.
27. Sfînta Muceniță Matrona, cea din Stih ;Ferice de omul care se teme de Domnul.
Tesalonic.
Fraților, mai înainte de veni 31. Cuviosul părinte Ipatie, făcătorul de
rea credinței, noi eram păziți minuni.
sub Lege...
(Vezi; Joi în săptămîna a cincisprezecea după
Pogorîrea Simțului Duh, pag. 138).
,T. l¥i’
LUNA APRILIE
353
LUNA APRILIE
1. Cuvioasa maică Maria Egipteanca. Fraților, fiecăruia dintre noi
Prochimen, glasul al 4-lea : i s-a dat harul, după măsura
Dafi slavă lui Dumnezeu. Peste Israel măreția
Lui și puterea Lui în nori. (Vezi : Duminica după Botez, pag. 339).
Stih :In adunări binecuvîntați pe Dumnezeu.
Fraților, ca fii ai luminii să 5. Sfinții Mucenici Teodul, Agatopod și

cei împreună cu dînșii.
umblați, pentru că roada Duhu
lui e în orice bunătate... Fraților, a vîn d împrejurul
(Vezi: Luni în săptămîna întîi după Pogorîrea
Aliluia,glasul 1 :
Așteptînd, am așteptat pe Domnul.
6. Cel între sfinți părintele Eutihie, patri
Stih :Picioarele mele le-a pus pe piatră. arhul Constantinopolului.
2. Cuviosul părinte Tit, făcătorul de mi se cuvenea să ave ···
nuni. (Vezi : 13 noiembrie, pag. 321).
Fraților, cel ce seamănă cu

zgîrcenie, cu zgîrcenie va și se 7. Cuviosul părinte Gheorghe mărturisito
cera... rul. episcopul Melitinei și Sfîntul Mucenic
(Vezi: Duminica a optsprezecea după Pogorî Caliopie.
rea Sfîntului Duh, pag. 156). Al Părintelui:

3. Cuviosul părinte Nichita mărturisitorul. se cuvenea să avem...
Fraților, Dumnezeu, Care a
zis: Să strălucească din întu Al Mucenicului :
neric lumina !... In vremea aceea, regele Irod
(Vezi: Duminica a cincisprezecea după Pogo
rîrea Sfîntului Duh, pag. 141). a pus mîna pe cîțiva dintre
4. Cuvioșii părinți losif, scriitorul de cîn-
tări și Gheorghe cel de la Maleon.
354 APOSTOLUL
8. Sfinții Apostoli Irodion, Agav, Ruf și ie, ca acei arhierei, să aducă

cei împreună cu dînșii. jertfe, întîi pentru păcatele Sa
Fraților, socotesc că Dumne le, apoi pentru ale poporului,
zeu, pe noi, Apostolii, ne-a ară căci a făcut aceasta odată, adu-
tat cei mai de pe urmă... cîndu-Se jertfă pe Sine însuși.
(Vezi: Duminica a zecea după Pogorîrea Sfîn-
tului Duh, pag. 115). Legea pune ca arhierei oameni
care au slăbiciuni, pe cînd cu-
vîntul jurămîntului, venit în
9. Sfîntul Mucenic Evpsihie din Cezareea.
urma Legii, pune pe Fiul, desă-
în vremea aceea, regele Irod vîrșit în veacul veacului. Lucrul
a pus mina pe cîțiva dintre de căpetenie din cele spuse
(Vezi .· 23 aprilie, pag. 355—356). este că avem astfel de Arhie
reu, Care S-a așezat de-a dreap
ta tronului slavei în ceruri, slu
10. Sfinții Mucenici Terentie, Pornbie și jitor altarului și cortului celui
cei împreună cu dînșii.
adevărat, pe care l-a înfipt
Fraților, a vî n d împrejurul Dumnezeu și nu omul.
(Vezi: 9 martie, pag. 349—350). Aliluia, glasul 1 :
Stih : Domnul din cer a privit peste fiii oame-
11. Sfîntul sfințitul Mucenic Antipa, epis • - nilor. _ _
copul Pergamului din Asia.
In Biserica Ortodoxă Română în această zi
se pomenește și Sfîntul Ierarh Calinic, ale
12. Cuviosul părinte și mărturisitor Vasile,
cărui sfinte moaște se află la Mînăstirea
episcopul Patrei.
Cernica, județul Ilfov.
Apostolul Mucenicului :
Apostolul Ierarhului :
13. Sfîntul sfințitul Mucenic Artemon.
Gura mea va rosti înțelepciune și cugetul inimii Fiule Timotei, tu ai urinat în
mele pricepere. vățătura mea, strădania mea,
Stih :Auziți acestea toate neamurile, ascultați
toți cei ce locuiți în lume. năzuința mea...
(Vezi : Duminica a treizeci și treia după Pogo
rîrea Sfintului Duh, pag. 245).
(VII, 26 — VIII, 2)
14. Cel între sfinți părintele nostru și măr
raților, un astfel de Ar turisitorul Martin, papa al Romei.
hiereu se cuvenea să Fraților, cetățenia noastră
avem : s f î n t, fără de este în ceruri, de unde și aștep
răutate, fără de pată, tăm Mîntuitor...
osebit de cei păcătoși, (Vezi, 24 noiembrie, pag. 324).
și mai presus decît cerurile. El
nu mai are, în fiecare zi, nevo
:rs> A
KM
LUNA APRILIE 355
15. Sfinții Apostoli Aristarh, Pud și 19. Cuviosul părinte loan cel de la Tavra
Trofim. V eche.
Fraților, socotesc că Dumne Fraților, fiecăruia dintre noi
zeu, pe noi, Apostolii, ne-a ară i s-a dat harul, după măsura
tat cei mai de pe urmă... darului lui Hristos...
(Vezi : Duminica a zecea după Pogorîrea Sfîn-
I
16. Sfintele Mucenițe Agapia. Irina și 20. Cuviosul părinte Teodor Trihina,
«a
LI ioni a.
Fraților, mai înainte de veni i s-a dat harul, după măsura
rea credinței, noi eram păziți darului lui Hristos...
sub Lege...
I
Pogorîrea Sfîntultii Duh, pag. 138).
21. Sfîntul sfințitul Mucenic Ianuarie și cei

17. Cuvioșii părinți Sirneon cel din Persida împreună cu dînsul și Sfîntul mucenic
și Acachie, episcopul Melitinei. Teodor cel din Perga.
Al Cuviosului : Al Episcopului:
Fraților, fiecăruia dintre noi Fraților, un astfel de Arhiereu

1 s-a dat harul, după măsura se cuvenea să avem... «o
darului lui Hristos... (Vezi : 13 noiembrie, pag. 321).

(Vezi : Duminica după Botez, pag. 339). I
Al Mucenicului:
Al Episcopului :
Fraților, un astfel de Arhiereu vățătura mea, strădania mea,
se cuvenea să avem... năzuința mea...
(Vezi: 13 noiembrie, pag. 321). * '65
(Vezi : Duminica a treisprezecea după Pogorîrea
SJ.’LTJ
2*1 TJJ
*1, f X7rf x j*
lr
J X.TJ'L.YJ r;T j TT
1 1 2tx J L.T J
a! A a â
VTJ L'Q Lt-T VTJ’XTJl
*1
a a2 a *lJ ^*12x
Sîîntului Duh, pag. 145).
«a
18. Cuviosul părinte loan, ucenicul Sfîn- «o

tului Grigoric Decapolitul și Sfîntul loan.
arhiepiscopul Antiohiei.
Al Cuviosului:
22. Cuviosul părinte Teodor Sicheotul.
Fraților, voiesc să știți voi, că

{<♦>!
Fraților, fiecăruia dintre noi cele petrecute cu mine...
(Vezi; Miercuri în săptămîna a nouăsprezecea
i s-a dat harul, după măsura după Pogorîrea Simțului Duh, pag. 158).
Al Părintelui: 23. t) Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe,
Prochimen, glasul al 7-lea : I

i
se cuvenea să avem... Drepții se vor bucura și vor nădăjdui în
Domnul.
Stih :Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
rog către Tine.
^7 fkKC!
DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, lîngă el. Atunci Petru, venin-

CITIRE :
(XII, 1—11)
du-și în sine, s-a gîndit: Acum
știu, cu adevărat, că Domnul a
n vremea aceea, regele trimis pe îngerul Său și m-a
Irod a pus mîna pe cîți scos din mina lui Irod și din
•l
va din fruntașii Biseri toate cîte aștepta poporul iu
cii, ca să-i piardă. Și a deilor.
ucis cu sabia pe lacov,
fratele lui Ioan. Și văzînd că
este pe placul iudeilor, a mai Dreptul ca finicuj va înflori și ca cedrul cel din
luat și pe Petru. Și erau tocmai Liban se va înălța.
zilele Azimilor. Deci, prinzîn- Stih: Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile
du-1, l-a băgat în temniță, dîn- Dumnezeului nostru vor înflori.
du-1 la patru străji de cîte pa
tru ostași, ca să-4 păzească,
vrînd ca după Paști să-1 aducă 24. Sfîntul Mucenic Sava Stratilat și Cu
înaintea poporului. Deci Petru vioasa Elisabeta, făcătoarea de minuni.
era păzit în temniță, pe cînd, de Toi în această zi pomenirea Sfinților Ie
către Biserică, necontenit se fă rarhi, lorest și Sava.
cea pentru el rugăciuni ia Dum Al Mucenicului :

nezeu. Dar cînd Irod era să-1
scoată afară, Petru dormea, în în vremea aceea, regele Irod
noaptea aceea, între doi ostași, a pus mina pe cîțiva dintre
legat cu două lanțuri, iar îna fruntașii Bisericii...
intea ușii paznicii păzeau tem (Vezi ■. 23 aprilie, pag. 355—356).
nița. Și iată îngerul Domnului
a venit deodată, iar în casă a Al Cuvioasei Maici:
strălucit lumină. Și lovind pe

Fraților, voi sînteți pecetea a-
Petru în coastă, îngerul l-a deș
teptat și i-a zis: Scoală-te de- postoliei mele în Domnul...
(Vezi: Duminica a unsprezecea după Pogorî-
grabă! Iar lanțurile i-au căzut rea Sfîntului Duh, pag. 120).
de la mîini. Apoi îngerul a ros
tit către el: încinge-te și încal- Al Sfinților Ierarhi .·
ță-te cu sandalele. Și Petru a fă
cut așa. I-a mai zis: Pune haina Fraților, întăriți-vă în Dom
pe tine și vino după mine. Și ie nul...
(Vezi: Duminica a douăzeci și șaptea după PO"
șind a mers după înger, dar nu gorîrea Sfîntului Duh, pag. 203).
știa că fapta îngerului este ade
vărată, ci i se părea că are o
vedenie. Și după ce a trecut de 25. X) Sfîntul Apostol și Evanghelist
straja întîi și de a doua, au a- Marcu.
juns la poarta cea de fier, care Prochimen, glasul al 8-lea :
duce în cetate, și poarta s-a In tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la margi
deschis singură. Apoi, ieșind, nile lumii cuvintele lor.
au mers înainte cît a ținut o uli Stih: Cerurile spun slava lui Dumnezeu și îa"
ță și îndată îngerul a pierit de cerea mîinilor Lui o vestește tăria.
LUNA APRILIE 357
DIN EPISTOLA INTÎI SOBORNICEASCA 26. Sfintul sfințitul Mucenic Vasile, epis
A SFÎNTULUI APOSTOL PETRU, CITIRE: copul Amasiei.
(V, 6-14) Fraților, un astfel de Arhiereu
ubiților, smeriți-vă sub se cuvenea să avem...
mina cea tare a lui (Vezi: 13 noiembrie, pag. 321).
Dumnezeu, ca să vă
înalțe la timpul cuve
27. X Sfîntul sfințitul Mucenic Simeon,
nit. LăsațLI Lui toată ruda Domnului.
grija voastră, căci El are grijă
de voi. Fiți treji, privegheați. Fiule Timotei, tu ai urmat în
Potrivnicul vostru, diavolul, vățătura mea, strădania mea,
răcnind ca un leu, umblă, cău- năzuința mea...
tind pe cine să înghită, căruia (Vezi : Duminica a treizeci și treia după Pogo-
să-i stați împotrivă, tari în cre
dință, știind că aceleași sufe
rințe îndură și frații voștri îm- 28. Sfinții Apostoli lason și Sosipatru și
prăștiați în lume. Iar Dumne sfinții Mucenici Maxim, Dada și Cvintilian.
zeul a tot harul, care v-a che Al Apostolilor:
mat la slava Sa cea veșnică, în
tru Hristos Iisus, El însuși, după Fraților, socot că Dumnezeu
ce veți suferi puțină vreme, vă pe noi, Apostolii, ne-a arătat ca
va duce la desăvîrșire, vă va în pe cei din urmă...
tări, vă va împuternici, vă va tului Duh, pag. 115).
întemeia. A lui fie slava și pute Al Mucenicului;
rea în vecii vecilor. Amin ! V-am
scris aceste puține lucruri, prin Fraților, a v î n d împrejurul
Silvan pe care îl socotesc frate nostru atîta nor de mărturii...
credincios, ca să vă îndemn si (Vezi : 9 martie, pag. 349—350).
să vă mărturisesc, că adevăra i 1
tul har al lui Dumnezeu este a 29. Sfinții nouă Mucenici cei din Cizic și
cesta, în care stați. Biserica cea Cuviosul Memnon, făcătorul de minuni.
aleasă din Babilon și Marcu, Al Mucenicilor :
fiul meu, vă îmbrățișează. îm-
brățișați-vă unul pe altul cu să Fraților, a v î n d împrejurul.
rutarea dragostei. Pace vouă nostru atîta nor de mărturii...
tuturor, celor întru Hristos (Vezi : 9 martie, pag. 349—350).
Iisus. Amin. AI Cuviosului:
Aliluia, glasul 1 :
Mărturisi-vor cerurile minunile Tale, Doamne, și
adevărul Tău în adunarea sfinților. umblați, pentru că roada Duhu
Stih x Dumnezeu cel preaslăvit în sfatul sfin lui e în orice bunătate...
ților, mare și înfricoșat este peste toți cei din (Vezi: Luni în săptămîna întîi după Pogorîrea
jurul Lui. Sfîntului Duh, pag. 57).
30. X) Sfîntul Apostol Iacob, fratele Sfîn- în vremea aceea, regele Irod
tului Apostol și Evanghelist Ioan. a pus mîna pe cîțiva dintre
Prochimen, glasul al 8-lea : fruntașii Bisericii...
In tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la margi
nile lumii cuvintele lor. Aliluia, glasul 1 :
Stih : Cerurile spun slava lui Dumnezeu Șî fa- Cerurile mărturisesc minunile Tale, Doamne.
cerea mîinilor Lui o vestește Stih :Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
LUNA MAI
1. Sfîntul prooroc Ieremia. 3. Sfinții Mucenici Timotei și Mavra.
Fraților, voi v-ați făcut urmă- Fraților, a v î n d împrejurul
tori ai Bisericii lui Dumnezeu nostru atîta nor de mărturii...
în Iudeea... (Vezi: 9 martie, pag. 349—350).
(Vezi: Vineri în săptămîna a douăzeci și treia
după Pogorîreâ Sfîntului Duh, pag. 179).
4. Sfînta Muceniță Pelaghia.
2. X Aducerea moaștelor celui între sfinți

părintelui Atanasie cel Mare, patriarhul rea credinței, noi eram păziți
Alexandriei. sub Lege...
Prochimen, glasul al 4-lea : Pogorîreâ Sfîntului Duh, pag. 138).
Binecuvîntat ești Doamne, Dumnezeul părinților
noștri.
Stih: Că drept ești în toate cele ce ai făcut 5. Sfînta și mărita Muceniță Irina.
nouă.
Fraților, fiind împreună-lucră·
Fraților, aduceți-vă aminte de tori cu Hristos, vă îndemnăm...
mai-marii voștri, care v-au (Vezi: Duminica a șaisprezecea după Pogorîreâ
grăit vouă cuvîntul Iui Dum Sfîntului Du î, pag. 146).
nezeu...
6. Sfîntul și dreptul Iov. mult-pătiniitorul.
Fraților, întăriți-vă în Dom
nul și întru puterea tăriei Lui...
Stih: Că Domnul a ales Sionul, și l-a ales ca (Vezi: Duminica a douăzeci și șaptea după Po-
locuință a Lui. gorîrea Sfîntului Duh, pag. 203).
LUNA MAI 359
7. X Pomenirea semnului Cinstitei Cruci

ce s-a arătat pe cer în cetatea Ierusali
bucuria noastră să fie deplină.
Și aceasta e vestirea pe care am
liBl
mului, și pomenirea Sfîntului Mucenic
Acachie.
auzit-o de la El și pe care v-o
vestim, că Dumnezeu este lumi
n
Mîntuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvin-
tează moștenirea Ta.
Stih : Către Tine, Doamne, am strigat, Dumne
nă și nici un întuneric nu este
întru E1. Dacă zicem că avem
împărtășire cu El și umblăm în
sII
zeul meu, ia aminte ! întuneric, mințim și nu săvîrșim
Apostolul Cinstitei Cruci : adevărul. Iar dacă umblăm în
în zilele acelea, Agripa a zis tru lumină, precum El este în
către Pavel: Iți este îngăduit să lumină, atunci avem împărtă
vorbești... șire unul cu altul, și sîngele lui
(Vezi ·. 21 mai, pag. 361). Iisus, Fiul Lui, ne curățește pe
Al Mucenicului :
noi de orice păcat.
►>!<·
x\
I
Aliluia, glasul 1 :
Fraților, a v î n d împrejurul Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
nostru atîta nor de mărturii... Stih : Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
(Vezi : 9 martie, pag. 349—350). Apostolul Cuviosului :

8. t) Sfîntul slăvitul și întru tot lăudatul
Apostol Ioan teologul și Cuviosul părinte
Arsenie cel Mare.
i s-a dat harul...
(Vezi : Duminica după Botez, pag. 339). b
Prochimen, glasul al 8-lea : ei»
In tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la margi 9. Aducerea moaștelor celui între sfinți
nile lumii cuvintele lor. Părintelui Nicolae, făcătorul de minuni ;
Stih : Cerurile spun slava lui Dumnezeu și fa
Sfîntul Prooroc Isaia și Sfîntul Mucenic
Hristofor. 8
DIN EPISTOLA ÎNTÎI SOBORNICEASCA
Al Ierarhului:
Fraților, ascultați de învăță

I
(I, 1-7)
torii voștri și vă supuneți lor...
(Vezi ; 6 decembrie, pag. 326).
raților, ce era de la în
ceput, ce am auzit, ce
am văzut cu ochii noș
Al Proorocului :
Fraților, luați pildă de sufe i

rință și de îndelungată răbda
tri, ce am privit și mîi-
nile noastre au pipăit,
despre Cuvîntul vieții, aceea vă
re pe proorocii care au grăit...
(Vezi : 20 iulie, pag. 373). is
vestim. Pentru că Viața s-a ară
tat și am văzut-o și mărturisim
Al Sfîntului Mucenic :
In vremea aceea, regele Irod

a pus mîna pe cîțiva dintre...
i
și vă vestim viața de veci, care (Vezi : 23 aprilie, pag. 355—356).
era la Tatăl și s-a arătat nouă.
Ce am văzut și am auzit, aceea
vă vestim și vouă, ca și voi să 10. X) Sfîntul Apostol Simon Zilotul.
aveți împărtășire cu noi. Iar Fraților, socotesc că Dumne
împărtășirea noastră este cu zeu pe noi, Apostolii...
Tatăl și cu Fiul Său, Iisus Hris- (Vezi : Duminica a zecea după Pogorîrea Sfîn
tos. Și acestea vi le scriem, ca tului Duh, pag. 115).
i
1 11. înnoirea Constantinopokilui și Sfîntul

sfințitul Mucenic Mochie.
chipului Fiului Său, ca El să fie
întîi-născut între mulți frați. Iar
Prochimen, glasul al 7-lea: pe care i-a hotărît mai înainte,
Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvio- pe aceia i-a și chemat; și pe
șilor Lui.
care i-a chemat, pe aceia i-a și
Stih: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate
1 cîte mi-a dat mie ? îndreptat, iar pe care i-a în
dreptat, pe aceia i-a și mărit. Ce
Fraților, îmbrăcați-vă dar, ca vom zice deci la acestea ? Dacă
aleși ai lui Dumnezeu, sfinți și Dumnezeu e pentru noi, cine
iubiți, cu milostivirile îndu este împotriva noastră ? Cînd El
rării... pe însuși Fiul Său nu L-a cru
(Vezi: Duminica a treizecea după Pogorîrea
Simțului Duh, pag. 219). țat, ci L-a dat morții pentru noi
i Stih; Neamul
Ferice de omul care se teme de Domnul.
lui va fi puternic pe pămînt.
toți, cum nu ne va da, oare, toa
te împreună cu El ? Cine va ri
dica pîră împotriva aleșilor lui
Dumnezeu? Dumnezeu este Cel
ce îndreptează; cine va osîndi?
12. X Cei între sfinți părinții noștri Epifa- Oare, Hristos ? Dar Hristos, Cel
nie, episcopul Ciprului și Gherman, pa ce a murit și mai ales Cel ce a
triarhul Constantinopolului.
t) In Biserica Ortodoxă Română, în această
înviat, Care și este de-a dreap
zi, se pomenește și Sfîntnl Mucenic loan ta lui Dumnezeu, El mijlocește
Valahul, care a pătimit pentru credința pentru noi. Cine ne va despărți
creștină la Constantinopol, în anul mîn- pe noi de iubirea lui Hristos?
tuirii una mie șase sute șaizeci și doi. Oare, necazul? Ori strîmtora-
rea, ori prigoana, ori foametea,
Kf‘<♦2>
Al Sfinților Părinți :
Fraților, aduceți-vă aminte de ori goliciunea, ori primejdia,

mai-marii voștri... ori sabia? Căci, precum este
(Vezi : 13 septembrie, pag. 302). scris : Pentru Tine sîntem omo-
rîți toată ziua; socotitu-ne-am
i Al Sfîntului Mucenic loan Valahul :
ca niște oi de înjunghiere. Ci în
i
g
Prin Sfinții care sînt în pămîntul Lui, minunate
toate acestea sîntem inai mult
decît biruitori prin Acela care
a făcut Domnul toate voile Sale.
Stih :Văzut-am pe Domnul înaintea mea puru ne-a iubit. Pentru că sînt încre
dințat că nici moartea, nici via
s rea, că de-a dreapta mea este, ca să nu mă
clatin.
ța, nici îngerii, nici stăpîniile,
i DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI
nici ce este acum, nici ce va să
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: fie, nici puterile, nici înălțimea,
(VIII, 28—39) nici puterile adîncului și nici o
s raților, știm că Dumne
altă făptură nu va putea să ne
despartă pe noi de dragostea
zeu toate le lucrează lui Dumnezeu, cea întru Iisus
spre binele celor ce-L
I iubesc, celor care sînt

chemați după voia Lui;
căci pe cei pe care i-a cunoscut
Hristos, Domnul nostru.
Dreptul ca finicul va înflori.
Stih :Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile
mai înainte, pe aceia mai înain Dumnezeului nostru vor înflori.
te i-a și hotărît să fie asemenea

tis
F» 'i
13. Sfînta Mucenită Glicheria. 18. Sfîntul sfințitul Mucenic Teodot cel
din Ancira, sfinții mucenici Petru, Dioni-
Fraților, mai înainte de veni sie și cei împreună cu dînșii, și sfintele
rea credinței, noi eram... șapte fecioare.
Pogorîrea Sfîntuhii Duh, pag. 138). Al Sfîntului Mucenic :
în vremea aceea, regele Irod
14. Sfîntul Mucenic Isidor. a pus mîna pe cîțiva dintre...
a pus mîna pe cîțiva dintre... Al Mucenicilor:
(Vezi : 23 aprilie, pag. 355—356). Fraților, a v î n d împrejurul
15. X Cuviosul părinte Pahomie cel Mare (Vezi : 9 martie, pag. 349—350).
și Sfîntul Ahile, arhiepiscopul Larisei.
Al Cuviosului:
19. Sfîntul sfințitul Mucenic Patrichie,
Prochimen, glasul al 7-lea : episcopul Brusei și cei împreuna cu dînsul.
Stih : Cîntați Domnului cîntare nouă. Fraților, un astfel de Arhiereu
Fraților, roada duhului este se cuvenea să avem...
tea după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 202).
20. Sfîntul Mucenic Talaleu.
Fericit bărbatul care se teme de Domnul.
Stih:Neamul lui va fi puternic, pe pămînt.
a pus mîna pe cîțiva dintre...
Al Ierarhului:
(Vezi: 23 aprilie, pag. 355—356).
Fraților, un astfel de Arhiereu ft A*
(Vezi: 13 noiembrie, pag. 321). 21. f)Sfinții de Dumnezeu încoronați și
întocmai cu Apostolii împărații Constantin
și maica sa Elena.
16. Cuviosul părinte Teodor cel sfințit, Prochimen, glasul al 8-lea :

ucenicul cuviosului Pahomie cel Mare.
în 4ot pămîntiil a ieșit vestirea lor și la mar
Fraților, cel ce seamănă cu ginile 'lumii cuvintele lor.
zgîrcenie, cu zgîrcenie va și se Stih : Cerurile spun slava lui Dumnezeu și fa
cera... cerea mîinilor Lui o vestește tăria.
(Vezi : Duminica a optsprezecea după Pogorî
DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI,
CITIRE :
17. Sfîntul Apostol rVndronic și cei împre (XXVI, 1 și 12-20)
ună cu dînsul.
n zilele acelea, Agripa
Fraților, socotesc că Dumne a zis către Pavel: îți
zeu pe noi, Apostolii, ne-a ară este îngăduit să vor
tat ca pe cei din urmă... bești pentru tine. A-
tului Duh, pag. 115). tunci Pavel, întinzînd
mîna, a vorbit întru apărarea
sa: Ducîndu-mă la Damasc, cu
362 APOSTOLUL
putere și cu însărcinare de la 22. Sfîntul Mucenic Vasilisc.

arhierei, am văzut, o, rege, la a- în vremea aceea, regele Irod
miază, în calea mea, o lumină a pus mîna pe cîțiva dintre
din cer, mai puternică decît fruntașii Bisericii...
strălucirea soarelui, și care m-a (Vezi : 23 aprilie, pag. 355—356).
învăluit în strălucirea ei, ca și
pe cei ce călătoreau cu mine. 23. Cuviosul părinte și mărturisitor Mihail,
Atunci, noi am căzut cu toții la episcopul Sinadei.
pămînt, iar eu am auzit un glas Fraților, Dumnezeu, Care a
care-mi zicea în limba evreias zis : Să strălucească din întune
că : Saule, Saule, de ce Mă pri ric lumina!...
gonești ? Greu îți este să lovești (Vezi: Duminica a cincisprezecea după Pogo-
în țepușă cu piciorul. Iar eu am rîrea Sfîntului Duh, pag. 141).
grăit: Cine ești Tu, Doamne?
Domnul a răspuns: Eu sînt 24. X Cuviosul părinte Simeon cel din
Iisus, pe Care tu 11 prigonești. Muntele Minunat.
Scoală-te dar și stai în picioa
re. Căci spre aceasta M-am ară
tat ție, ca să te rînduiesc sluji (Vezi: Sîmbătă în săptămîna a douăzeci și șap-
tor și martor, atît celor ce ai după rugor.rea bfintului Duh, pag. 202).
văzut, cît și celor pentru care
va fi să Mă arăt ție. Te-am scos 25. Ț A treia Aflare a cinstitului cap al
pe tine din acest popor și din înaintemergătorului și Botezătorului Ioan.
tre neamurile către care te tri
mit, ca să le deschizi ochii, să Fraților, Dumnezeu, Care a
se întoarcă de la întuneric la zis : Să strălucească din întune
ric lumina !...
lumină și de la stăpînirea lui (Vezi: Duminica a cincisprezecea după Pogo-
Satan la Dumnezeu, și prin cre rîrea Sfîntului Duh, pag. 141).
dința întru Mine să primească
iertarea păcatelor și parte cu 26. Sfîntul Apostol Iuda și Sfîntul Apostol
cei ce s-au sfințit. Drept aceea, Carp, unul din cei șaptezeci.
rege Agripa, n-am fost neascul
tător cereștei arătări. Ci mai în- Fraților, socotesc că Dumne
zeu pe noi, Apostolii, ne-a ară
tîi, celor din Damasc și din Ie
tat ca pe cei din urmă...
rusalim, apoi în tot ținutul Iu (Vezi: Duminica a zecea după Pogorîrea Sfîn
deii, apoi neamurilor, le-am tului Duh, pag. 115).
vestit să se pocăiască și să se
întoarcă la Dumnezeu, făcînd
27. Sfîntul sfințitul Mucenic Terapont.
lucruri vrednice de pocăință.
Aliluia, glasul 1 : Fraților, un astfel de Arhiereu
Am înălțat pe alesul poporului Meu. se cuvenea să avem...
Stih t Fi-va mîna Mea cu el. (Vezi: 13 noiembrie, pag. 321).
'Âl·
\Y/
LUNA IUNIE 363
28. Cuviosul Nichita, episcopul Calcedo- 30. Cuviosul părinte Isachie mărturisitorul.
nului și Sfîntul sfințitul Mucenic Eladie.
Al Cuviosului :
1 s-a dat harul, după măsura
Fraților, un astfel de Arhiereu darului lui Hristos...
se cuvenea să avem... (Vezi : Duminica după Botez, pag. 339).
Al Mucenicului :
31. Sfîntul Apostol Ermia și Sfîntul sfinți
In vremea aceea, regele Irod tul Mucenic Ermei.
apus mina pe cîțiva dintre frun Al Apostolului :
tașii Bisericii...
(Vezi : 23 aprilie, pag. 355—356). Fraților, socotesc că Dumne
zeu pe noi, Apostolii, ne-a arăr
29. Sfînta Cuvioasa Muceniță Teodosia tat ca pe cei din urmă...
Fecioara. (Vezi: Duminica a zecea după Pogorîrea Sfin-
tu lui Duh, pag. 115).
rea credinței, noi eram păziți Al Mucenicului:
sub Lege... in vremea aceea, regele Irod

(Vezi: Joi în săptămîna a cincisprezecea după a pus mina pe cîțiva dintre frun
Pogorîrea Sîîntului Duh, pag. 138).
tașii Bisericii...
LUNA IUNIE
1. Sfîntul Mucenic Iustin filozoful și alt Al Părintelui .·
Mucenic Iustin și cei împreună cu dînșii.
Fraților, avînd împrejurul Gura mea va grăi înțelepciune și cugetul inimii
nostru atîta nor de mărturii... mele pricepere.
Stih : Auziți acestea toate neamurile, ascultați
ț toți cei ce locuiți în lume.
2. Cel între sfinți părintele Nicnifor măr
turisitorul, patriarhul Constantinopolului. Fraților, un astfel de Arhiereu
t) Tot în această zi, Sfîntul Mare Mucenic
Ioan cel Nou de la Suceava, care a pătimit
în Cetatea Albă. (Vezi: 13 noiembrie, pag. 321).
364 APOSTOLUL
Al Mucenicului Ioan cel Nou de la Suceava. 3. Sfîntul Mucenic Lucian și cei împreună «a
Prochimen, glasul al 7-lea: cu dînsul.
Drepții se vor bucura și vor nădăjdui în Domnul.
Stih :Auzi, Dumnezeule, glasul meu cînd mă
Fraților, a v î n d împrejurul
rog către Tine. nostru atîta nor de mărturii...
(Vezi ; 9 martie, pag. 349—350).
(II, 1—10). 4. Cuci între sfinți părintele Mitrofan, pa
triarhul Constantinopolului.
iule Timotei, întărește-
te în harul care e în Prochimen, glasul al 7-lea : «a
Hristos Iisus. Și cele Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvio- I
șilor Lui.
ce ai auzit de la mine,
cu m u 1 ț i martori de Stih ;Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate
față, acestea le încredințează
Ia oameni credincioși, care vor Fraților, un astfel de Arhiereu |
fi destoinici să învețe și pe al se cuvenea să avem...
ții. Tu, dar, pătimește, ca un (Vezi: 13 noiembrie, pag. 321).
bun ostaș al lui Hristos Iisus. *
^£SSSS5SSSES£S^^
Nici un ostaș, cînd intră în oș
tire, nu se încurcă cu treburile 5.
v Sfîntul sfințit Mucenic Dorotei, epis
copul Tirului.
vieții, tocmai ca să fie pe plac
celui care strînge oaste. Iar Fraților, un astfel de Arhiereu șb
cînd se luptă cineva la jocuri, se cuvenea să avem... g»
nu ia cununa, dacă nu s-a lup (Vezi : 13 noiembrie, pag. 321).
tat după legile jocului. Cuvine-
se ca plugarul ce se ostenește
6. Cuviosul părinte Visarion, făcătorul de i
să mănînce mai întii din roade, minuni și cei împreună cu dînsul.
înțelege cele ce-ți grăiesc. Căci
Domnul îți va da pricepere· în Fraților, fiecăruia dintre noi
toate. Adu-ți aminte de Iisus i s-a dat harul, după măsura «a
Hristos, Care a înviat din morți darului lui Hristos...
și este din neamul Iui David, I
după Evanghelia mea. Pentru

această Evanghelie sufăr pînă 7. Sfîntul sfințitul Mucenic Teodot, epis i
acolo, că sînt ținut în lanțuri, copul Anghirei.
ca un făcător de rele. Dar cu-
Fiule Timotei, tu ai urmat în «ia
vîntul lui Dumnezeu nu se lea
gă. De aceea toate le rabd, pen vățătura mea, strădania mea, |
tru cei aleși, ca și ei să aibă năzuința mea···
(Vezi: Duminica a treizeci și treia după Pogo-
parte de mintuirea care este rirea Simțului Duh, pag. 245).
întru Hristos Iisus și de mări
rea veșnică. I
Aliluia,glasul al 4-lea :
Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel din $
\V/
ta
LUNA IUNIE
Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă Aliluia, glasul al 4-lea: J

rog Ție.
Fericit bărbatul, care se teme de Domnul și do
Fraților, Dumnezeu bogat rește să păzească poruncile Lui.
fiind în milă, pentru multa Sa
iubire... 13. Sfînta Muccniță Achilina și Sfîntul
(Vezi : Duminica a douăzeci și treia după Pogo- Trifilie, episcopul Leucusiei din Cipru.
Aliluia, glasul al 4-lea : Ai Mticeniței:
Dreptul ca fînicul va înflori și ca cedrul cel din Fraților, mai înainte de veni
Stih : Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile
Dumnezeului nostru vor înflori. sub Lege...
9. X Cel între sfinți părintele Chirii, patri Al Sfîntului:
arhul Alexandriei.
Fraților, un astfel de Arhiereu Fraților, un astfel de Arhiereu
se cuvenea să avem... se cuvenea să avem...
(Vezi: 13 noiembrie, pag. 321). (Vezi: 13 noiembrie, pag. 321).
10. Sfîntul sfințitul Mucenic Timotei, epis 14. Sfîntul Prooroc Elisei și cel între sfinți
copul Brusei. Părintele Metodie, Patriarhul Constanti-
nopolului.
se cuvenea să avem... Tu ești preot în veac, după rînduiala Iui
Melchisedec.
AAZAlAA/ALAhyAÂA A'ÂIAhl?A1?AJA'AW A» AkWAWKTO1 Stih :Zis-a Domnul, Domnului meu·. Șezi de-a
dreapta Mea, pînă ce voi pune pe vrăjmașii Tăi
11. X) Sfinții Apostoli Vartolomeu și așternut picioarelor Tale.
Barnaba.
Al Proorocului:
în zilele acelea, Apostolii, cei
ce se risipiseră din tulburarea Fraților, luați pildă de sufe
intîmplată... rință și de îndelungă răbdare
(Vezi : Duminica a cincea după Paști, a Samari- pe proorocii care au grăit...
nencii, pag. 33).
(Vezi : 20 iulie, pag. 373).
Aliluia, glasul 1 :
Al Sfintului :
Stih : Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
(V, 4-10)
12. X Cuvioșii părinți Onufrie cel Mare și
Petru al Atonului. raților, nimeni nu-și ia
Prochimen, glasul al 7-lea : singur cinstea aceasta,
Drepții să se bucure de izbînda lor. ci dacă este chemat de
Stih : Cîntați Domnului cîntare nouă. Dumnezeu, ca și Aa-
Fraților, toți cîți sînt minați ron. Așa și Hristos nu
de Duhul lui Dumnezeu... S-a preaslăvit pe Sine însuși, ca
(Vezi: Sîmbătă în săptămîna a cincea după Po-
să Se facă Arhiereu, ci Cel ce
gorîrea Sfîntului Duh, pag. 86). a grăit către El: Fiul Meu ești
366 APOSTOLUL
Tu, Eu astăzi Te-am născut. Aliluia, glasul al 4-lea:
Precum zice și în alt loc: Tu Cînd strigă drepții, Domnul îi aude și-i izbăvește.
ești Preot în veac după rîndu- Stih :Multe sînt necazurile drepților.
iala lui Melchisedec. în zilele
trupului Său, El a dus, cu stri 18. Sfîntul Mucenic Leontie.
găt tare și cu lacrimi, cereri și
rugăciuni către Cel ce putea I Fraților, ca fii ai luminii să
să-L mîntuiască din moarte și umblați, pentru că roada Duhu
auzit a fost pentru buna Sa cu lui e în orice bunătate...
cernicie ; și, deși era Fiu, a în (Vezi: Luni în săptămîna întîi după Pogorîrea
vățat ascultarea din cele ce a
pătimit. Și făcîndu-Se desăvîr-
șit, S-a făcut tuturor celor ce-L 19. X) Sfîntul Apostol Iuda, rudenia Dom
ascultă pricină de mîntuire nului după trup.
veșnică. Iar de Dumnezeu a fost Prochimen, glasul al 8-lea :
numit: Arhiereu, după rîndu-
In tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la margi
iala lui Melchisedec. nile lumii cuvintele lor.
Aliluia, glasul al 4-lea : Stih : Cerurile spun slava lui Dumnezeu și fa
cerea mîînilor Lui o vestește tăria.
Lumină a răsărit dreptului și celor drepți cu
inima, veselie.
DIN EPISTOLA SOBORNICEASCA
A SFÎNTULUI APOSTOL IUDA, CITIRE:
15. Sfîntul Prooroc Amos. (I, 1-25)
Fraților, încredere ca aceasta uda, slujitor al lui Ii-

avem noi, prin Hristos, către sus Hristos și frate al
Dumnezeu... lui Iacov, celor ce sînt
(Vezi : Miercuri în săptămîna a unsprezecea du chemați, iubiți în
Dumnezeu Tatăl și
w păstrați pentru Iisus Hristos:
16. Sfîntul Tihon, făcătorul de minuni. Milă vouă și pace și iubirea să
se înmulțească! Iubiților, fiind
Fraților, un astfel de Arhiereu că am ținut cu tot dinadinsul
se cuvenea să avem... să vă scriu despre mîntuirea
(Vezi.· 13 noiembrie, pag. 321). noastră cea de obște, simțit-am
V
nevoie să vă scriu și să vă în
demn ca să luptați pentru cre
17. Sfinții Mucenici Manuil, Savel, Ismail, dință, așa cum a fost dată ea
Inochentie, Isavru și cei împreună cu dînșii.
sfinților, o singură dată. Căci
Prochimen, glasul al 7-lea : s-au strecurat printre voi unii
Dați slavă lui Dumnezeu. Peste Israel măreția oameni, fără frica lui Dumne
Lui și puterea Lui în nori. zeu, de demult hotărîți spre a-
Stih: în adunări binecuvîntați pe Dumnezeu. ceastă osîndă, care schimbă
Fraților, întăriți-vă în Domnul harul Dumnezeului nostru în
și întru puterea tăriei Lui... desfrînare și tăgăduiesc pe sin
(Vezi: Duminica a douăzeci și șaptea după Po gurul nostru Stăpîn și Domn,
gorîrea Sfîntului Duh, pag. 203). pe Iisus Hristos. Voiesc, dar, să
LUNA IUNIE 367
vă aduc aminte, întrucît voi ați păstrează în veșnicie. Dar și

știut odată toate acestea, că Enoh, al șaptelea de la Adam,
Domnul după ce a izbăvit pe a proorocit despre aceștia, zi-
popor din pămîntul Egiptului, cînd: Iată, a venit Domnul în
a pierdut, după aceea, pe cei ce zecile de mii de sfinți ai Lui, ca
n-au crezut. Iar pe îngerii care să facă judecată împotriva tu
nu și-au păzit vrednicia, ci au turor și să mustre pe toți nele-
părăsit locașul lor, i-a pus la giuiții de toate faptele păgînă-
păstrare sub întuneric, în lan tății lor, întru care au făcut fă
țuri veșnice, spre judecata zi rădelege și de toate cuvintele
lei celei mari. Tot așa, Sodoma de ocară, pe care ei, păcătoși,
și Gomora și cetățile dimpre- netemători de Dumnezeu, le-au
jurul lor, care, în același chip rostit împotriva Lui. Aceștia
ca acestea, s-au dat la desfrî- sînt cîrtitori, nemulțumiți cu
nare și au umblat după trup starea lor, umblînd cum îi
străin, stau înainte ca pildă, poartă poftele, iar gura lor gră
suferind pedeapsa focului ce iește lucruri trufașe, deși, pen
lui veșnic. Asemenea deci și a- tru folos, dau unor fețe mare
ceștia visînd, pîngăresc trupul, cinste. Voi însă, iubiților, adu-
leapădă stăpînirea și hulesc ceți-vă aminte de cuvintele zi
măririle cerești. Dar Mihail se mai dinainte de către Apos
Arhanghelul, cînd se împotri tolii Domnului nostru Iisus
vea diavolului și se certa cu el, Hristos, că ei vă spuneau: In
pentru trupul lui Moise, n-a în vremea de pe urmă fi-vor bat
drăznit să aducă judecată de jocoritori, umblînd potrivit cu
hulă, ci a zis: Ceartă-te pe tine poftele lor de nelegiuiri. Aceș
Domnul! Aceștia însă defaimă tia sînt cei ce fac dezbinări, oa
cele ce nu cunosc, iar cele ce, meni firești, care nu au Duhul.
ca dobitoacele necuvîntătoare, Dar voi, iubiților, zidiți-vă pe
știu din fire, într-acestea își gă voi înșivă, întru a voastră prea-
sesc pieirea. Vai lor! Că au um sfîntă credință, rugîndu-vă în
blat în calea lui Cain și, pentru Duhul Sfînt. Păziți-vă întru
plată, s-au dat cu totul în rătă dragostea lui Dumnezeu și aș
cirea lui Balaam și au pierit ca teptați mila Domnului nostru
în răzvrătirea lui Core. Aceștia Iisus Hristos, spre viața cea
sînt petele de necurăție de la veșnică. Și pe unii, șovăitori,
mesele voastre obștești, ospă- mustrați-i; pe alții, smulgîndu-i
tînd fără sfială împreună cu din foc, mîntuiți-i; de alții însă
voi, îmbuibîndu-se pe ei înșiși, fie-vă milă cu frică, urînd și că
nori fără de apă, purtați de vîn- mașa spurcată de pe trupul lor.
turi, pomi tomnatici fără rod, Iar Celui ce poate să vă păzeas
de două ori uscați și dezrădă că pe voi de orice cădere și să
cinați ; valuri sălbatice ale mă vă pună înaintea slavei Lui, ne-
rii, care își spumegă a lor ruși prihăniți, cu bucurie mare, sin
ne, stele rătăcitoare, cărora în gurului Dumnezeu, Mîntuito-
tunericul întunericului li se rul nostru, prin Iisus Hristos,
*
368 APOSTOLUL
Domnul nostru, slavă, preaslă- Fraților, mai înainte de veni

vire, putere și stăpînire, mai rea credinței, noi eram păziți
înainte de tot veacul și acum și sub Lege...
întru toți vecii. Amin! (Vezi: Joi în săptămîna a cincisprezecea după
Stih : Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților. 24. (f) Nașterea cinstitului, măritului Proo
roc, Inaintemergătorului și Botezătorului
Ioan.
9
20. Sfîntul sfințitul Mucenic Metodie, epis Prochimen, glasul al 7-lea :

copul Patarelor. *
Iar drepții se vor bucura și vor nădăjdui in
* Domnul.
Fiule Timotei, tu ai urmat în Stih : Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
vățătura mea, strădania mea, rog Ție.
năzuința mea...
(Vezi .· Duminica a treizeci și treia după Pogo
Fraților, acum mintuirea este
rîrea Sfîntului Duh, pag. 245). mai aproape de noi, d e c î t a-
tunci cînd am primit credința...
(Vezi: Duminica Lăsatului sec de brînză, pa
21. Sfîntul sfințitul Mucenic Iulian Tersi- gina 270).
neanul.
Prochimen, glasul al 4-lea: Binecuvîntat este Domnul, Dumnezeul părinților
Dați slavă lui Dumnezeu ! Peste Israel măreția noștri.
Lui și puterea Lui în nori.
Stih: Iar tu, Pruncule, prooroc ai Celui prea-
Stih:în adunări binecuvîntați pe Dumnezeu. înalt, te vei chema.

umblați, pentru că roada Du 25. Sfînta Cuvioasa Muceniță Fevronia.
hului... Fraților, ca fii ai luminii să
(Vezi: Luni în săptămîna în-tîi după Pogorîrea
Sfîntului Duh, pag. 57). umblați, pentru că roada Du
hului...
(Vezi: Luni în săptămîna întîi după Pogorî-
Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel din rea Sfîntului Duh, pag. 57).
9
Stih : Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile

Dumnezeului nostru vor înflori. 26. Cuviosul părinte David de la Tesalonic.
22. Sfîntul sfințitul Mucenic Evsevie, epis zgîrcenie, cu zgîrcenie va și se
copul Samosatei. cera...
(Vezi; Duminica a optsprezecea după Pogon -
Fiule Timotei, tu ai urmat în rea Sfîntului Duh, pag. 156).
vățătura mea, strădania mea,
năzuința mea·.. 27. Cuviosul părinte Samson. primitorul de
(Vezi : Duminica a treizeci și treia după Po străini.
Scumpă este, înaintea Domnului, moartea cuvio-
23. Sfînta Muceniță Agripina. șilor Lui.
A'
\V/
LUNA IUNIE 369
Stih:Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate

ei sămînța lui Avraam? Sînt și
eu. Sînt ei slujitori ai lui Hris-
Fraților, cel ce seamănă cu tos? Nebunește fie spus: Eu sînt
zgîrcenie, cu zgîrcenie va și se mai mult ca ei! în osteneli mai
cera... mult, în bătăi mai mult, în tem
(Vezi; Duminica a optsprezecea după Pogori-
rea Simțului Duh, pag. 156). nițe peste măsură, în primejdii
de mai multe ori. De la iudei,
Fericit bărbatul care se teme de Domnul și do de cinci ori am luat patruzeci
rește să păzească poruncile Lui. de bice, fără unul. De trei ori
Stih : împarte, dă la săraci. am fost bătut cu vergi, odată
am fost împroșcat cu pietre;
28. X Aducerea moaștelor Sfinților doctori de trei ori s-a sfărîmat corabia
fără de arginți și făcători de minuni, Chir cu mine ; o noapte și o zi m-am
și loan. zbătut în mijlocul mării. în că
Prochimen, glasul al 4-lea : lătorii, de multe ori, în primej
Prin sfinții, care sînt pe pămîntul Lui, minunată dii pe rîuri, în primejdii din
a făcut Domnul toată voia întru ei. partea tîlharilor, în primejdii
Stih : \ ăzut-am pe Domnul, înaintea inea pu din partea neamului meu, în
rurea, că de-a dreapta mea este, ca să nu ma
clatin. primejdii din partea păgînilor,
A în primejdii în cetăți, în pri
Fraților, fiecăruia Duhul, in mejdii în pustie, în primejdii
arătarea Lui, îi dă spre folosul pe mare, în primejdii între fra
tuturor... ții mincinoși; în osteneală și în
trudă, în privegheri adeseori,
în foame și în sete, în posturi
Cît este de bine si cît este de frumos să locu-
iască frații împreună. de multe ori, în frig și în golă-
Stih: Că unde e unire, Dumnezeu trimite viață tate. Pe lîngă cele dinafară, ce
si binecuvîntări nesfîrsite.
r *
ea ce mă împresoară în toate
zilele este grija de toate Biseri
29. (t) Sfinții măriți! și intru tot lăudații
cile. Cine este slab și eu să nu
Apostoli Petru și Pavel. mă simt slab cu el ? Cine se
Prochimen, glasul al 8-lea : zdruncină din credință și eu să
nu mă aprind de focul lui ? Da
nile lumii cuvintele lor. că trebuință este să mă laud,
Stih : Cerurile spun slava lui Dumnezeu și fa cu ale mele neputințe mă voi
lăuda ! Dumnezeu și Tatăl Dom
nului nostru Iisus, Cel ce este
A SFINTULUI APOSTOL PAVEL, '9 CITIRE: binecuvîntat în veci, știe că nu
(XI, 21 — XII, 9) mint! în Damasc, dregătorul
raților, în orice ar cu regelui Are ta păzea cetatea
4 teza cineva să se lau Damascului, ca să mă prindă;
de, întru neînțelepție și printr-o fereastră am fost lă
vorbesc, întru aceea sat în jos, peste zid, într-un coș,
cutez și eu! Sînt ei e- și am scăpat din mîinile lui. în
vrei ? Evreu sînt și eu. Sînt ei is- să a mă lăuda nu-mi este de fo
raeliți? Israelit sînt și eu. Sînt los. Căci voi veni la vedenii și
370 APOSTOLUL
la descoperiri ale Domnului. coperiri, datu-nii-s-a mie un

Cunosc un om în Hristos, care ghimpe în trup, un înger al Sa
acum paisprezece ani - dacă a tanei, ca să mă bată peste obraz «•S
fost cu trupul, nu știu; dacă a și să nu mă trufesc. Asupra lui,
fost afară din trup, nu știu, de trei ori am rugat pe Dom
Dumnezeu știe - a fost răpit pî- nul, ca să-1 depărteze de la mi I
nă în al treilea cer; și știu des ne ; dar mi-a zis: Iți este de a-
pre acest om - dacă a fost cu I
juns harul Meu, pentru că pu
trupul, dacă a fost fără de trup, terea Mea se săvîrșește în ne
nu știu, Dumnezeu știe - că a putință. Deci foarte bucuros mă
fost răpit în rai și a auzit cu voi lăuda mai ales în neputin
vinte de nespus, pe care nu se țele mele, ca să locuiască întru
cuvine omului să le rostească. mine puterea lui Hristos.
Pentru unul ca acesta mă voi Aliluia, glasul 1 :
lăuda; cît pentru mine însumi Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne. I
nu mă voi lăuda, decît numai Stih :Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
în neputințele mele. Chiar de
mi-ar fi voia să mă laud, nu voi
fi fără de minte, pentru că voi 30. f Soborul sfinților și întru tot lăudați-
spune adevărul; dar mă feresc lor doisprezece Apostoli.
de aceasta, ca să nu mă soco Fraților, întristarea cea după
tească nimeni mai presus decît Dumnezeu lucrează pocăință
mă vede sau decît aude de la spre mîntuire...
mine. Și pentru ca să nu mă (Vezi: Vineri în săptămîna a douăsprezecea du
trufesc cu măreția acestor des- pă Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 123).
wiL/e
s
LUNA IULIE «a
«a
1. X Sfinții doctori fără de arginți, Cosma 2. X) Punerea cinstitului veșmînt al Prea-
și Damian, cei din Roma, făcătorii de mi sfintei, Stăpînei noastre de Dumnezeu Năs
nuni. cătoarei și Pururea Fecioarei Maria, în
Vlaherne clin Constantinopol.
Fraților, voi sînteți trupul lui i
Hristos și mădulare fiecare în Fraților, adevărat este că și
parte... Vechiul Testament are orîndu-
(Vezi : 1 noiembrie, pag. 318). iri pentru slujba dumnezeias
că.··
\T/
'X
LUNA IULIE 371
x. Aliluia, glasul al 2-lea : 6. Sfîntul Sisoe cel Mare.

Doamne, vino la odihna Ta.-
Stih :Jurat-a Domnul credincioșie lui David și
nu se va lepăda de jurămîntul Sâtt. i s-a dat harul, după măsura
g>3
3. Sfîntul Mucenic Iachint și Sfîntul Ana-
tolie.
7. Cuvioșii părinți Toma, cel din Maleon,
Al Mucenicului : Acachie, cel de la Scara și Sfînta Marea
Mucenită Chiriachi.
apus mina pe cîțiva dintre frun Fraților, roada duhului este:
tașii Bisericii... dragoste, bucurie, pace...
(Vezi : 23 aprilie, pag. 355—356). (Vezi : Sîmbătă în săptămîna a douăzeci și șap
g)« tea după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 202).
Al Părintelui:
Fraților, fiecăruia dintre noi <8. ■ Sfîntul Mare Mucenic Procopie.

1 s-a dat harul, după măsura
(Vezi : Duminica după Botez, pag. 339). Drepții se vor bucura și vor nădăjdui în Domnul.
«a Stih :Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă

rog Ție.
4. Cel între sfinți Părintele Andrei lerusa- Fiule Timotei, vrednic de cre
limiteanul, arhiepiscopul Critului și. Prea
cuvioasa Mart a. dință este acest cuvînt și vred
nic de toată primirea...
Prochimen, glasul ai 7-lea: (Vezi : Duminica a treizeci și doua după Pogo-
Se vor lăuda cuvioșii întru slavă si se vor bu- rîrea Sfîntului Duh, pag. 238).
fc cura în așternuturile lor. Aliluia, glasul 1 :
Stih :Cîntați Domnului cîntare nouă, lauda Lui
I în biserica celor cuvîosi. Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel din
>
1 Fraților, roada duhului este: Stih :Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile
dragoste, bucurie, pace... Dumnezeului nostru vor înflori.
(Vezi : Sîmbătă în săptămîna a douăzeci și șap
tea după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 202).
9. Sfîntul sfințitul Mucenic Pangratie, epis
Aliluia, glasul al 6-lea : copul Tauromenei din Sicilia.
Fericit e omul care se teme de Domnul,
Stih :Neamul lui va fi puternic pe pămînt.
5. t Cuvioșii părinți Atanasie al Atonului

«a și Lampadie. 10. Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea
Armeniei.
Fraților, ascultați de condu
cătorii voștri și vă supuneți Fraților, a v î n d împrejurul
lor... nostru atîta nor de mărturii ···
(Vezi : 6 decembrie, pag. 326). (Vezi ; 9 martie, pag. 349—350). :u
FSHBHBSB’ZKKSZE?^ %
* i i : ·
1
372 APOSTOLUL
11. X Sfînta și lăudata Muceniță Eufimia. DIN EPISTOLA INTlI CĂTRE COR1NTENI
Fraților, fiind împreună-lu- (XIII, 11 — XIV, 4)
crători cu H r i s t o s, vă îndem «O
năm... raților, cînd eram co
pil vorbeam ca un co
(Vezi: Duminica a șaisprezeea după Pogorîrea
Sfîntului Duh, pag. 146). pil, simțeam ca un co
wvw
pil, judecam ca un co
pil ; cînd m-am făcut
i
12. Sfinții Mucenici Proclu și Ilarie și Cu bărbat, am lepădat cele ale co
viosul Părinte Mihail Maleinul. pilului. Acum vedem ca prin
Al Mucenicilor: oglindă, în ghicitură, atunci în
să față către față; acum cunosc
Fraților, avind împrejurul în parte, dar atunci voi cunoaș
nostru atîta nor de mărturii... te pe deplin, precum cunoscut
(Vezi: 9 martie, pag. 349—350). am fost și eu. Și acum rămin a-
ceste trei: credința, nădejdea,
Al Părintelui:

dragostea. Iar mai mare dintre i
acestea este dragostea. Căutați
zgîrcenie, cu zgîrcenie va și dragostea. Rîvniți cele duhov
secera... nicești, dar mai ales ca să proo
(Vezi: Duminica a optsprezecea după Pogorîrea rociți. Pentru că cine vorbeș
te în limbi nu vorbește oame
«ia
nilor, ci lui Dumnezeu, căci
13. X Soborul Sfîntului Arhanghel Gavriil nimeni nu-1 înțelege, ci el, în
și Cuviosul Ștefan Savaitul. duh, grăiește taine. Cine proo «a
rocește însă vorbește oameni
Fraților, dacă s-a adeverit cu- lor, spre zidire și îndemn și
vîntul grăit prin îngeri și orice
călcare de poruncă...
mîngîiere. Cel ce grăiește în i
limbi pe sine singur se zidește,
(Vezi: 6 septembrie, pag. 301). pe cînd cel ce proorocește zi «a
!BSEH!2fiEB2BKKEK2E2^^ dește Biserica.
14. Sfîntul Apostol Achila. Aliluia, glasul al 4-lea .·
Fraților, socotesc că Dumne Stih : Multe sînt necazurile drepților și din toate
zeu, pe noi, Apostolii, ne-a ară îi va izbăvi Domnul.
tat ca pe cei din urmă...
tului Duh, pag. 115). 16. Sfintele și a toată lumea șase soboare,
iar mai ales al patrulea și pomenirea sfîn-
tului sfințitului Mucenic Antinoghen.
15. X Sfinții Mucenici Chirie și Iulita. în știință să fie că, în ziua de 16 a lunii iulie,
de se va întîinpla duminică, săvîrșim pomeni
Prochimen, glasul'al 4-lea: rea Sfinților Părinți de la cele șase soboare a
toată lumea. De se va întîmpla însă, această zi,
înfricoșat este Dumnezeu în locașul Său cel luni, marți, miercuri, se cîntă slujba lor în du
minica dinainte; iar de se va întîmpla joi, vi-
sfînt, Dumnezeul părinților noștri.
neri, sîmbătă, se cîntă slujba lor în duminica
Stih: In adunări binecuvântați pe Dumnezeu. următoare.
ZjA'X
K|>
LUNA IULIE 373
i
Al Soboarelor : 19. Cuvioasa maica noastră Macrina, sora
i
Prochimen, glasul al 7-lea : Marelui Vasile și Cuviosul Dia.
Drepții se vor bucura și vor nădăjdui în Domnul. Al Cuviosului:
Stih : Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și Fraților, cel ce seamănă cu t

cărora s-au acoperit păcatele. zgîrcenie, cu zgîrcenie va și
Fiule Tit, vrednic de crezare secera... <·.♦
(Vezi: Duminica a optsprezecea după Pogo- Kf
este cuvîntul și voiesc să ade rîrea Sfintului Duh, pag. 156).
verești acestea cu tărie... Al Cuvioasei Maici:
(Vezi: 11 octombrie, pag. 312). k<
Pavel, prin voința lui Dumne
zeu, Apostol al lu!i Hristos Iisus...
Cînd strigă drepții, Domnul îi aude. (Vezi: Marți, în săptămîna a douăzeci și una
după Pogorîrea Sîîntului Duh, pag. 168).
Stih : Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit.
Al Mucenicului :
In vremea aceea, regele Irod 20. f) Sfîntul măritul Prooroc Ilie.
a pus mina pe cîțiva dintre... Prochimen, glasul al 4-lea :

(Vezi : 23 aprilie, pag. 355—356). Tu ești preot în veac, după rînduiala lui
Melchisedec. i
Stih: Zis-a Domnul, Domnului meu: Șezi de-a

dreapta Mea, pînă ce voi pune pe vrăjmașii Tăi
17. X Sfînta Mare.Muceniță Marina ; Sfin așternut picioarelor Tale.
ții Părinți de la Sinodul al IV-lea Ecu
menic.
Al Mucenitei: A SFINTULUI APOSTOL 1ACOV, CITIRE:
Prochimen, glasul al 4-lea : (V, 10—20)
înfricoșat este Dumnezeu în locașul Său cel raților, luați ca pildă

sfînt, Dumnezeul părinților noștri.
de suferință și de înde
Stih: în adunări binecuvîntați pe Dumnezeu.
lungă răbdare pe proo
Fraților, mai înainte de veni rocii care au grăit în
rea credinței, noi eram păziți numele Domnului. Ia
sub Lege... tă, fericim pe cei ce au răbdat;
ați auzit de răbdarea lui Iov și
Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 138). ați văzut sfîrșitul hărăzit lui de
Aliluia, glasul 1 :
Domnul; căci mult milostiv es
te Domnul și plin de îndurare.
Așteptînd, am așteptat pe Domnul.
Iar mai înainte de toate, frații
Stih: Picioarele mele le-a pus pe piatră. mei, să nu vă jurați nici pe cer.
Și se citește și Apostolul Sinodului, cel din ziua
precedentă.
nici pe pămînt, nici cu orice alt
jurămînt, ci să vă fie vouă ce
este așa, așa, și ce este nu, nu,
18. Sfîntul Mucenic lachint cel din Amas- ca să nu cădeți în judecată.
trida și Sfîntul Mucenic Emilian. Este vreunul din voi în suferin
Fraților, a v î n d împrejurul ță ? Să se roage. Este cineva cu
nostru atîta nor de mărturii... inimă bună ? Să c î n t e psalmi.
(Vezi : 9 martie, pag. 349—350). Este cineva bolnav între voi ?
Să cheme preoții Bisericii și să
se roage pentru el, ungîndu-1
•XJ
374 APOSTOLUL
cu untdelemn, în numele Dom 22. X Sfînta Mironosiță și întocmai cu

nului. Și rugăciunea credinței Apostolii Maria Magdalena.
va mîntui pe cel bolnav și Dom Prochimen, glasul al 4-lea :
4
nul îl va ridica și de va fi făcut înfricoșat este Dumnezeu în locașul Său cel

păcate se vor ierta lui. Mărtu- sfînt, Dumnezeul lui Israel.
risițp-vă unul altuia păcatele și Stih :în adunări binecuvîntați pe Dumnezeu.
vă rugați unul pentru altul, ca
să vă vindecați, că mult poate Fraților, voi s î n t e ț i pecetea
rugăciunea stăruitoare a drep Apostoliei mele întru Domnul...
tului. Ilie era om, asemenea cu (Vezi: Duminica a unsprezecea după Pogorîrea
noi în slăbiciuni, și cu rugă Sîînttilui Duh, pag. 120).
ciune s-a rugat ca să nu plouă Aliluia, glasul al 2-lea :
și nu a plouat trei ani și șase
luni. Și iarăși s-a rugat și cerul Așteptînd, am așeptat pe Domnul.
a dat ploaie și pămîntul a o- StihzCînd strigă drepții, Domnul îi aude.
drăslit roada sa. Frații mei, da ♦' *
că vreunul dintre voi va rătăci

de la adevăr și-1 va întoarce ci 23. Aducerea moaștelor sfîntului sfințitului
neva, să știe că cel ce a întors Mucenic Foca și sfinții Mucenici : Trofim,
pe păcătos de la rătăcirea căii 1
Teofil și cei împreună cu dînșii.
lui, își va mîntui sufletul din
moarte și va acoperi mulțime Fraților, ascultați de învăță
de păcate. torii voștri și vă supuneți lor...
Aliluia, glasul al 5-lea : (Vezi: 6 decembrie, pag. 326).
Moise și Aaron dintre preoții Lui și Samuil din

• . : i .* * * '*· · j · ·
• · . * ; » · î i »
tre cei ce cheamă numele Lui. • ·«
Stih :Strigat-au către Domnul și El i-a auzit

24. X Sfînta Mare Muceniță Hristina.
pe ei.
21. Cuvioșii părinți : Simeon, cel ce s-a fă
cut nebun pentru Hristos, loan cel ce a
de Lege...
sihăstrit împreună cu dînsul și Sfîntul (Vezi : Joi în săptămîna a unsprezecea după
Prooroc lezechil. Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 118).
Al Cuvioșilor :
*?
F·
Fraților, cel ce seamănă cu 25. X) Adormirea Sfintei Ana. mama

zgîrcenie, cu zgîrcenie va și Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu.
secera...
(Vezi: Duminica a optsprezecea după Pogorî- Fraților, Avraam a avut doi
rea Sfîntului Duh, pag. 156). fii...
Al Proorocului:
(\ ezi : 23 septembrie, pag. 30b).
Dumnezeu·.· Așteptînd, am așteptat pe Domnul.
(Vezi : Miercuri în săptămînta a unsprezecea
după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 117). Stih :Cînd strigă drepții, Domnul îi aude.
/Zvx/7!v\/7a\
\TZX\T/
LUNA IULIE 375
26. Sfîntul sfințitul Mucenic Ermolae și cei 28. Sfinții Apostoli și diaconi Prohor, Ni-
împreună cu dînsul și Cuvioasa Muceniță canor, Timon și Parmena.
Paraschevi.
Fraților, știm că toată făptu
ra suspină laolaltă și este pînă
Ce voi răsplăti Domnului, pentru toate cîte mi-a acum ca în dureri de naștere...
dat mie.
(Vezi: Joi în săptămîna a treia după Pogorî
Stih :împlini-voi făgăduințele date Domnului, rea Sfîntului Duh, pag. 72).
înaintea a tot poporul Lui.
Al Mucenicului .·
29. Sfîntul Mucenic Calinic și Sfînta Mu
Fiule Timotei, cei ce slujesc ceniță Teodota.
bine, rang bun dobîndesc... Fraților, a v î n d împrejurul
(Vezi : Sîmbătă înaintea Botezului, pag. 336). nostru atîta nor de mărturii...
Al Cuvioasei: (Vezi : 9 martie, pag. 349—350).

rea credinței, noi eram păziți 30. Sfinții Apostoli Sila și Silvan și cei îm
de Lege... preună cu dînșii.
Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 138). Fraților, socotesc că Dumne
Aliluia, glasul al 2-lea : zeu, pe noi, Apostolii, ne-a ară
Preoții Tăi, Doamne, se vor îmbrăca cu dreptate. tat ca pe cei din urmă...
(Vezi; Duminica a zecea după Pogorîrea Sfîn
Stih :Căci Domnul a ales Sionul, și l-a ales ca tului Duh, pag. 115).
locuință
I Lui.
31. X înainteprăznuirea scoaterii cinstitei

27. Ț Sfîntul Mare Mucenic și tămăduitor și de viață făcătoarei Cruci și Sfîntul și
Pantelimon. Dreptul Evdochim.
înfricoșat este Dumnezeu în locașul Său cel
StihtAuzi, Dumnezeule, glasul meu cînd mă sfînt, Dumnezeul părinților noștri.
rog Ție.
Stih:în adunări binecuvîntați pe Dumnezeu.
harul care e în Hristos Iisus... Fraților, toți cîți sînt mînați
(Vezi : 26 octombrie, pag. 315). de Duhul lui Dumnezeu...
Aliluia, glasul al 4-lea : (Vezi: Sîmbătă în săptămîna a cincea după
Liban se va înălța. Aliluia, glasul al 4-lea:
Stih :Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile
Dumnezeului nostru vor înflori. Cînd strigă drepții, Domnul îi aude.
Stih :Multe sînt necazurile drepților și din toate

îi va izbăvi Domnul.
376 APOSTOLUL
LUNA AUGUST
1. X) închinarea cinstitului lemn al cinsti Al Muceniței:
tei și de viață făcătoarei Cruci și Sfinții Fraților, mai înainte de veni
șapte Mucenici Macabei, cu mama lor So- rea credinței, noi eram păziți
lomoni și dascălul lor Eliazar.
sub Lege...
în zilele acelea, Pavel hotărîse (Vezi: Joi în săptămîna a cincisprezecea după
să treacă pe apă pe lingă Efes... Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 138).
(Vezi: Duminica a șaptea după Paști, pag. 45).
5. X înainteprăznuirea Schimbării la față

2. X Aducerea moaștelor Sfîntului întîi a Domnului Dumnezeului și Mîntuitorului
Mucenic și Arhidiacon Ștefan. nostru Iisus Hristos și sfîntul Mucenic
Eusignie.
Drepții se vor bucura și vor nădăjdui în Domnul. In vremea aceea, regele Irod
Stih :Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
rog Ție.
a pus mîna pe cîțiva dintre
In zilele acelea, Ștefan fiind (Vezi: 23 aprilie, pag. 355—356).
plin de dar și de putere făcea
minuni și semne mari... 6. (f) Schimbarea la față a Domnului
(Vezi: Luni în săptămîna a treia după Paști,
Dumnezeului și Mîntuitorului nostru Iisus
pag. 20).
Hristos.
Dreptul ca îinicul va înflori și ca cedrul cel din Prochimen, glasul al 4-lea :
Liban se va înălța. Cît de minunate sînt lucrurile Tale, Doamne!
Stih :Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile Toate cu înțelepciune le-ai făcut.
Dumnezeului nostru vor înflori. Stih : Binecuvintează, suflete al meu, pe Dom
nul. Doamne, Dumnezeul meu, mare și minu
nat ești Tu.
3. Cuvioșii părinți Isachie, Dalmat și Faust.
Fraților, ascultați de învăță DIN EPISTOLA A DOUA SOBORNICEASCA
torii voștri și vă supuneți lor... A SFÎNTULUI APOSTOL PETRU, CITIRE:
(Vezi; 6 decembrie, pag. 326). (I, 10-17)
raților, siliți-vă eu atît

4. Sfinții șapte tineri din Efes și Sfînta Cu mai vîrtos să faceți te
vioasa Muceniță Evdochia. meinică chemarea și
Al Sfinților șapte tineri: alegerea voastră, căci,
Fraților, avînd împrejurul făcînd acestea, nu veți
nostru atîta nor de mărturii... greși niciodată, ci astfel vi se
Vezi : 9 martie, pag. 349—350). va da cu bogăție intrarea în
A
^^yzîsYzi^z^^
LUNA AUGUST 377
veșnica împărăție a Domnului Stih:Al Domnului este pămîntul și toate de

pe el.
nostru și Mântuitorului Iisus
Hristos. Drept aceea, voi avea Fraților, Dumnezeu bogat
grijă pururea, să vă aduc amin fiind în milă, pentru multa Sa
te de acestea, măcar că le știți iubire, cu care ne-a iubit...
(Vezi : Duminica a douăzeci și treia după Po-
și sînteți întăriți întru adevă gorîrea Sfîntului Duh, pag. 181).
rul în care stați. Socotesc că Aliluia,glasul 1 :
este drept, cîtă vreme sînt în Cîntați Domnului cîntare nouă; lauda Lui în
acest cort, să vă țin treji, prin biserica cuvioșilor.
aducerea aminte, fiindcă știu
că degrabă voi lepăda cortul a- 8. Sfîntul Emilian mărturisitorul, episcopul
cesta, precum mi-a arătat Dom Cizicului.
nul nostru Iisus Hristos. Dar
mă voi nevoi ca să puteți, în Fraților, noi avem un Arhie
orice timp, după plecarea mea, reu, Care S-a așezat...
să țineți minte aceste lucruri,
pentru că noi v-am adus la cu
noștință puterea Domnului 9. X) Sfîntul Apostol Matia.
nostru Iisus Hristos și venirea Prochimen, glasul al 8-lea :
Lui, nu luîndu-ne după basme In tot pămîntul a ieșit vestirea lor și la margi
meșteșugite, ci văzînd slava nile lumii cuvintele lor.
Lui, cu ochii noștri, intr-adevăr. Stih :Cerurile spun slava lui Dumnezeu și fa
El a primit de la Dumnezeu-Ta-
tăl cinste și slavă, atunci cînd, In zilele acelea, de la muntele
din înălțimea slavei, un glas ca ce se cheamă al Măslinilor...
(Vezi : Luni în Săptămîna Luminată, pag. 8).
acesta a venit către El: Acesta
este Fiul Meu cel iubit întru Aliluia, glasul 1 .·
Care am binevoit. Și acest glas, Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
noi l-am auzit, pogorîndu-se Stih : Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.
din cer, pe cînd eram cu Dom
nul, în muntele cel sfînt. Avem 10. Sfîntul Mucenic și Arhidiacon La-
astfel întărirea cuvîntului proo vrentie.
rocesc, la care bine faceți luînd Prochimen, glasul al 7-lea :
aminte, ca la o făclie ce stră Drepții se vor bucura și vor nădăjdui în Domnul.
lucește în loc întunecos, pînă Stih : Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
cînd se va lumina de ziuă și lu rog Ție.
ceafărul va răsări în inimile Fiule Timotei, întărește-te în
voastre.
(Vezi : 2G octombrie, pag. 315).
Ale Tale sînt cerurile și pămînlnl este al Tău.
Stih : Fericit este poporul care cunoaște strigăt
de bucurie !
1 1. Sfîntul Mucenic și Arhidiacon Euplu
și Sfîntul părinte Nifon.
7. Sfîntul preacuviosul Mucenic Domctie Al Mucenicului :
Persul. Fiule Timotei, întărește-te în
Prochimen, glasul al 4-lea : harul care e în Hristos Iisus...
Domnul cel tare și puternic. (Vezi: 26 octombrie, pag. 315).
UXXZtf
378 APOSTOLUL
AI Părintelui: DIN EPISTOLA CĂTRE F1LIPENI

Fraților, un astfel de Arhiereu (II, 5—11).
(Vezi : 13 noiembrie, pag. 321). raților, cugetați în voi
la fel ca și Hristos
·<
Iisus, Care, în chipul
12. Sfinții mucenici Fotie și Anichit.
Iui Dumnezeu fiind, nu
Si răpire socotit a fi El
Fraților, avînd împrejurul întocmai cu Dumnezeu, ci S-a
nostru atîta nor de mărturii... deșertat pe Sine, chip de rob
(Vezi: 9 martie, pag. 349—350). luînd, făcîndu-Se oamenilor a-
semenea, și la înfățișare aflîn-
du-Se ca un om, S-a smerit pe
13. Cuviosul părinte Maxim mărturisitorul. Sine, ascultător făcîndu-Se pînă
Prochimen, glasul al 7-lea : la moarte, și încă moarte de
cruce. Pentru aceea, și Dumne
zeu L-a preaînălțat și I-a dăruit
Stih :Cîntați Domnului cîntare nouă ; lauda Lui
Lui numele care este mai pre
sus de orice nume: Ca, întru
Fraților, întărlți-vă în Domnul numele lui Iisus, tot genunchiul
și întru puterea tăriei Lui... să se plece, al celor cerești și al
(Vezi: Duminica a douăzeci și șaptea după celor pămîntești și al celor de
dedesubt. Și să mărturisească
Aliluia, glasul al 6-lea : toată limba că Domn este Iisus
Fericit bărbatul, care se teme de Domnul și Hristos, întru slava lui Dumne-
dorește să păzească poruncile Lui. zeu-Tatăl.
Stih:Neamul lui va fi puternic pe pămînt, că Aliluia, glasul al 8-lea:
neamul celor drepți se binecuvintează.
Scoală, Doamne, întru odihna Ta, Tu și chivotul
sfințirii
I
Tale.
Stih: Jurat-a Domnul, lui Davil, adevărul și
14. X înainteprăznuirea Adormirii Prea- nu-1 va lepăda.
sfintei de Dumnezeu Născătoarei și Sfîntul
Prooroc Miheea. *
16. X) Aducerea din Edesa la Constantino-
Fraților, încredere ca aceasta pol a chipului cel nefăcut de mînă al Dom
avem noi, prin Hristos, către nului nostru Iisus Hristos (Sfînta Mahra-
Dumnezeu... mă) și Sfîntul Mucenic Diomid.
(Vezi: Miercuri în săptămîna a unsprezecea Prochimen, glasul al 8-lea :
după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 117).
Să nu-Ți întorci fața Ta, de la sluga Ta.
Stih : Mîntuirea Ta, Dumnezeule, să mă spri-
jinească.
15. (ț) Adormirea Preasfintei, Stăfnnei
noastre de Dzimnezeu Născătoarei și Pu
rurea Fecioarei Maria.
Fiule Timotei, cei ce slujesc
bine, rang bun dobîndesc...
Prochimen, glasul al 3-lea : (Vezi : Sîmbătă înaintea Botezului, pag. 336).
Mărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat Aliluia, glasul al 4-lea :

duhul meu, de Dumnezeu, Mîntuitorul meu. Ție se cuvine laudă, Dumnezeule, în Sion.
Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale;
«
că iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
• ♦
LUNA AUGUST 379
17. Sfîntul sfințitul Mucenic Miron.

Fiule Timotei, tu ai urmat în 22. Sfîntul Mucenic Agatonic și cei împre
vățătura mea, strădania mea, ună cu dînsul.
năzuința mea...
(Vezi: Duminica a treizeci și treia după Pogo Fraților, avînd împrejurul
rîrea Sfîntului Duh, pag. 245). nostru atîta nor de mărturii...
18. Sfinții Mucenici Fior și Lavru.

Prochimen, glasul al 4-lea : 23. Sfîntul Mucenic Lup.
înfricoșat este Dumnezeu în locașul Său cel în această zi se sfîrșește Praznicul Ador
Sfînt, Dumnezeul părinților noștri.
mirii Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu
Stih : în adunări binecuvîntați pe Dumnezeu !
și Pururea Fecioarei Maria.
Fraților, mă bucur acum de
suferințele mele pentru voi... Fraților, proorocii, prin cre
(Vezi: Joi în săptămîna a douăzeci și una du dință, au biruit împărății...
pă Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 169). (Vezi: Duminica întîi după Pogorîrea Sfîntului
Duh, pag. 63).
Cînd strigă drepții, Domnul îi aude. Zg
Stih : Multe sînt necazurile drepților și din toate

îi va izbăvi Domnul. 24. Sfîntul sfințit Mucenic Eutihie ucenicul
Sfîntului Ioan teologul.
19. Sfîntul Mucenic Andrei Stratilat și cei

împreună (fu dînsul. vățătura mea, strădania mea,
năzuința mea...
In vremea aceea, regele Irod (Vezi: Duminica a treizeci și treia după Pogo-
a pus mina pe cîtiva d i n t r e rîrea Sfîntului Duh, pag. 245).
fruntașii Bisericii... Sg
25. X întoarcerea moaștelor Sfîntului
Apostol Vartolomeu și Sfîntul Apostol Tit.
20. Sfîntul Prooroc Samuil.
Fraților, încredere ca aceasta In tot pămîntul a ieșit vestirea tor și la margi
avem noi, prin Hristos, către nile lumii cuvintele lor.
Dumnezeu... Stih: Cerurile spun slava lui Dumnezeu și fa
(Vezi: Miercuri în săptămîna a unsprezecea du cerea mîinilor Lui o vestește tăria.
Sg
DIN EPISTOLA CĂTRE TIT
21. Sfîntul Apostol Tadeu și Sfînta Mucc- A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
niță Vasa. 5; II, 15; III, 1—3, 12—15)
Al Apostolului :
In zilele acelea, de la muntele avei, slujitor al lui
ce se cheamă al Măslinilor... Dumnezeu și Apostol
(Vezi : Luni în Săptămîna Luminată, pag. 8).
al lui Iisus Hristos,
.Al Muceniței : pentru credința aleși
lor lui Dumnezeu și
Fraților, mai înainte de veni pentru cunoștința adevărului
rea credinței, noi eram păziți celui întocmai cu buna cucer
sub Lege... nicie, întru nădejdea vieții veș
(Vezi : Joi în săptămîna a cincisprezecea după
Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 138). I nice, făgăduite mai înainte de
380 APOSTOLUL
anii vecilor de Dumnezeu, Care dință. Harul fie cu voi cu toți!

nu minte, și Care, la timpul cu Amin.
venit, Și-a făcut cunoscut cu-
Aliluia, glasul 1 :
vîntul Său, prin propovăduirea
încredințată mie, după porun Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.
ca Mîntuitorului nostru Dum Stih: Dumnezeu e preaslăvit în sfatul sfinților.

■«
nezeu, lui Tit, adevăratul meu
fiu, din credința cea de obște:
har, milă și pace, de la Dumne- 26. Sfinții Mucenici Adrian și soția sa
zeu-Tatăl și de la Domnul Iisus Natalia.
Hristos, Mîntuitorul nostru.
Pentru aceasta te-arn lăsat în Fraților, a v î n d împre j urul
Creta, ca să îndreptezi cele ce nostru atîta nor de mărturii...
mai lipsesc și să așezi preoți (Vezi ·. 9 martie, pag. 349—350).
prin cetăți, precum ți-am rîn«
duit: Acestea grăiește și în
deamnă și ceartă cu toată tă 27. Cuviosul părintele nostru Pimen.
ria. Nimeni să nu te disprețu Prochimen, glasul al 7-lea ;
iască. Adu-le aminte să se su
pună stăpînirilor și dregători
lor, să asculte, să fie gata spre Stih :Cîntați Domnului cîntare nouă.
orice lucru bun, să nu defaime Fraților, roada Duhului este :

pe nimeni, să fie pașnici, să fie
îngăduitori, să arate către toți dragoste, bucurie, pace...
oamenii deplină blîndețe. Pen (Vezi: Sîmbătă în săptămîna a douăzeci și
șaptea după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 202).
tru că și noi eram altădată fără
de minte, neascultători, amă Aliluia, glasul 1 :
♦
giți, slujind poftelor și multor Fericit bărbatul, care se teme de Domnul.

feluri de desfătări, petrecînd
Stih : Dreptatea Lui rămîne în veacul veacului!
viața în răutate și pizmuire,
urîți fiind și urîndu-ne unul pe
altul. Cînd voi trimite pe Arte-
mas la tine sau pe Tihic, sîrgu- 28. Cuviosul părintele nostru Moise Arapul.
iește-te să vii la mine, la Nico- Fraților, roada duhului este:
pole, căci acolo m-am hotărît dragoste bucurie, pace...
să iernez. Pe Zenas, cunoscăto (Vezi: Sîmbătă în săptămîna a douăzeci și șap
rul de pravili, și pe Apolos tri- tea după Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 202).
mite-i mai înainte, cu bună gri
jă, ca nimic să nu le lipsească.
Și să se învețe și ai noștri să 29. (ț)'Tăierea cinstitului cap al Sfîntului
măritului Prooroc, hiaintemergătorului și
poarte grijă de lucrurile bune,
Botezătorului loan.
spre treburile cele de neapă
rată nevoie, ca să nu fie fără de Prochimen, glasul al 7-lea :
roadă. Te îmbrățișează toți Drepții se vor bucura și vor nădăjdui în Domnul.
care sînt cu mine. îmbrățișează Stih : Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
pe cei ce ne iubesc întru cre rog Ție.
kl
LUNA AUGUST 381
DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, Aliluia,glasul al 4-lea :

CITIRE:
(XIII, 25—32) Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel din
n zilele acelea, c î n d Stih: Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile
și-a împlinit Ioan ca Dumnezeului nostru vor înflori.
lea sa, zicea: Ce bă-
nuiți voi că sînt, nu
sînt eu. Dar iată-L vine 30. Cei între sfinți părinții patriarhi ai
Constantinopolului Alexandru, Ioan și
după mine. Lui nu sînt vrednic Pa vel cel Nou.
să-I dezleg încălțămintea pi
cioarelor. Bărbați frați, fii din Fraților, aduceți-vă aminte
neamul lui Avraam și cei dintre de mai-marii voștri, care v-au
voi străini, care vă temeți de grăit vouă cuvîntul lui Dumne
Dumnezeu, vouă vi s-a trimis zeu...
cuvîntul acestei mîntuiri. Căci (Vezi : 3 septembrie, pag. 299).
cei ce locuiesc în Ierusalim și
mai-marii lor, necunoscîndu-L
și osîndindu-L, au împlinit gla 31. X) Punerea cinstitului Brîu al Preasfân
surile proorocilor, cele ce se tei, Stăpînei noastre, de Dumnezeu Născă
citesc în fiecare sîmbătă. Și toarei și Pururea Fecioarei Maria.
măcar că n-au aflat în ele nici Prochimen, glasul al 3-lea :
o vină de moarte, au cerut de Mărește sufletul meu pe Domnul, și s-a bucurat
la Filat să-L omoare. Iar cînd duhul meu de Dumnezeu, Mîntuitorul meu.
au săvîrșit toate cele scrise Stih : Că a căutat spre smerenia roabei Sale;
despre El, L-au pogorît de pe că iată de acum mă vor ferici toate neamurile.
cruce și L-au pus în mormînt.
Dar Dumnezeu L-a înviat din Fraților, adevărat este că și
morți. Și mai multe zile, Ei S-a Vechiul Testament avea orîn-
arătat celor ce împreună cu El duiri pentru slujba dumneze
veniseră din Galileea sus, la iască...
Ierusalim, și care sînt acum (Vezi: 21 noiembrie, pag. 323).
martorii Lui către popor. Deci Aliluia, glasul al 8-lea :
noi vă binevestim vouă că fă Scoală Doamne, întru odihna Ta, Tu și chivo
găduința dată părinților. Dum tul sfințirii Tale.
nezeu a îndeplinit-o față de co Stih : Ascultă fiică și vezi și pleacă urechea ta,
piii lor, înviindu-L pe Iisus. I
și uita poporul tău și casa părintelui tău.
SFÎRȘ1TUL RÎNDUIEL1I CITIRII APOSTOLULUI IN CELE

DOUĂSPREZECE LUNI ALE ANULUI
CITIREA APOSTOLULUI PENTRU MORȚ1
LUNI
Stih .-Fericiți sînt cei pe care i-ai ales și î-ai
Prochimen, glasul al 8-lea : primit, Doamne.
Stih : Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și

cărora s-au acoperit păcatele. MAR Ț I
DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI Sufletul lor intru bunătăți se va sălășlui și se
SFINTULL'l APOSTOL PAVEL, CITIRE: minția lor va moșteni pămîntul.
(XIV, 5—9) Stih : Fericiți sînt cei pe care i-ai ales și i-ai
primit; locui-vor în curțile Tale.
raților, unul deosebeș
te o zi de alta, iar altul DIN EPISTOLA ÎNTII CĂTRE CORINTENI
judecă toate zilele la A SFÎNTULU1 APOSTOL PAVEL, CITIRE:
fel. Fiecare să fie de (XV, 39—45)
plin încredințat în
mintea lui: Cel ce ține ziua, o raților, nu toate trupu
ține pentru Domnul, și cel ce nu rile sînt la fel, ci unul
o ține, nu o ține pentru Domnul. este trupul oamenilor,
Cel ce mănîncă pentru Domnul altul este trupul dobi-
3 mănîncă, căci mulțumește lui ——J toacelor, altul este tru
Dumnezeu, și cine nu mănîncă pul păsărilor, altul este trupul
pentru Domnul nu mănîncă și peștilor. Sînt apoi trupuri ce
ș/
mulțumește lui Dumnezeu. Căci rești și trupuri pămîntești; dar
l
nimeni dintre noi nu trăiește alta este mărirea celor cerești,
g pentru sine și nimeni nu moare și alta a celor pămîntești. Alta
pentru sine. Că dacă trăim, pen este strălucirea soarelui, alta
tru Domnul trăim și dacă mu strălucirea lunii și alta strălu
rim, pentru Domnul murim. cirea stelelor. Iar stea de stea
se deosebește în strălucire. Așa
« Deci, și dacă trăim, și dacă mu este și cu învierea morților: Se
fa rim, sîntem ai Domnului. Căci seamănă trupul întru stricăciu
fa pentru aceasta a murit și a în ne, înviază întru nestricăciune;
£
viat Hristos, ca să stăpînească se seamănă întru necinste, în
și peste morți și peste vii. viază întru mărire; se seamănă
384 A POST O LUL
întru slăbiciune, înviază întru pururea, știind că atîta vreme

putere ; se seamănă trup firesc, cît sălășluim în trup, sîntem de
înviază trup duhovnicesc. Că de parte de Domnul, căci azi um
este un trup firesc este și un blăm prin credință, nu prin ve
trup duhovnicesc. Precum și dere față către față. Noi nădăj
este scris : Făcutu-s-a Adam, o- duim și sîntem bucuroși mai
mul dintîi, cu suflet viu; iar A- bine să nu locuim în trup, ci să
dam cel de pe urmă cu duh ne sălășluim la Domnul. Pentru
dătător de viată. aceea ne și nevoim, ca ori pe-
Aliluia, glasul al 6-lea ■. trecînd în trup, ori depărtați de
Stih : Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și el, să fim bine plăcuți Domnu
cărora s-au acoperit păcatele. lui. Pentru că noi toți trebuie să
ne înfățișăm înaintea scaunu
lui de judecată al lui Hristos, ca
fiecare, după faptele sale, cele
MIERCURI săvîrșite în trup, să primească
Prochimen, glasul al 8-lea : ori bine ori rău.
Bucurați-vă în Domnul și vă veseliți, drepților. Aliluia, glasul al 8-lea:
Stih : Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și Stih: Și pomenirea lor din neam și pînă în
neam.
cărora s-au acoperit păcatele.

(V, 1-10). J O I
raților, știm că, dacă
pămînteasca noastră
Stih : Auzi, Dumnezeule, glasul meu, cînd mă
locuință, cortul acesta, rog Ție.
se va strica, avem în
ceruri zidire de la DIN EPISTOLA ÎNTÎ1 CĂTRE CORINTENI
Dumnezeu, casă veșnică, nefă A SFÎNTULUIÎ APOSTOL PAVEL, CITIRE:
cută de mînă. De aceea și sus (XV, 20-28).
pinăm în acest trup, dorind să raților, Hristos a învi

ne îmbrăcăm întru locuința at din morți, fiind în
noastră cea din cer, dacă totuși ceput învierii celor a-
vom fi găsiți îmbrăcați, iar nu dormiți. Că de vreme
goi. Că noi, cei ce sîntem în cor ce printr-un om a ve
tul acesta, suspinăm îngreuiați, nit moartea, tot printr-un om
de vreme ce dorim nu să scoa și învierea morților. Și precum
tem haina noastră, ci să ne îm întru Adam toți mor, așa și în
brăcăm cu cealaltă, pe deasu tru Hristos toți vor învia. Ci fie
pra, așa încît ce este muritor să care în rîndul cetei sale: înce
fie înghițit de viață. Iar Cel ce put este Hristos; apoi cei ai lui
ne-a făcut spre aceasta e Dum Hristos, la venirea Lui. După a-
nezeu, Care ne-a dat nouă ar ceea, fi-va sfîrșitul, cînd Dom
vuna Duhului. îndrăznim deci, nul va da împărăția lui Dumne-
A
PENTRU MORTI 385
zeu și Tatăl, cînd va nimici ori Iată, taină vă spun vouă: Nu

ce domnie și orice stăpînire și toți vom adormi, dar toți vom fi
orice putere. Căci El se cuvi schimbați, deodată, într-o cli
ne să împărătească pînă ce va peală de ochi, la trîmbița cea
pune pe toți vrăjmașii Săi, sub de apoi. Căci trîmbița va suna
picioarele Sale. Vrăjmașul cel și morții se vor scula fără stri
din urmă, care va fi nimicit, este căciune, iar noi ne vom schim
moartea. Căci toate le-a supus ba. Căci trebuie ca acest trup
sub picioarele Lui. Dar cînd zi stricăcios să se îmbrace întru
ce Scriptura, că toate l-au fost nestricăciune și acest trup mu
supuse Lui, învederat este că ritor să se îmbrace întru nemu
afară de Cel care I-a supus Lui rire. Iar cînd acest trup strică
toate. Iar cînd toate se vor su cios se va îmbrăca întru nestri
pune Lui, atunci și Fiul însuși căciune și acest trup muritor
Se va supune Celui ce I-a supus se va îmbrăca întru nemurire,
Lui toate, ca Dumnezeu să fie atunci va fi cuvîntul care este
totul întru toate. scris: Moartea a fost înghițită
Aliluia, glasul al 7-lea : de biruință, ladule, unde este
Stih .-Fericit bărbatul care se teme de Domnul.
biruința ta ? Moarte, unde este
boldul tău? Și boldul morții
este păcatul, iar puterea păca
tului este Legea. Dar să dăm
VINERI mulțumire lui Dumnezeu, Care
ne-a dat biruința prin Domnul
nostru Iisus Hristos!
1 I *' c r î c 11 i cărora s-au iertat fărădelegile și Stih : Părtaș9 sînt cu toti cei ce se tem de Tine
·
cărora s-au acoperit păcatele. și păzesc poruncile Tale.
DIN EPISTOLA INTII CĂTRE COR1NTENI

A SFINTULUIÎ APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(VI, 47—57). S î M B Ă T Ă
raților, omul cel dintîi, Prochimen, glasul al 6-lea :
luat din pămînt, e pă- Sufletul lor întru bunătăți• se va sălășlui
* si
9 se-
mintia lor va moșteni pămîntul.
mîntesc; omul cel Stih :Fericiți cei pe care i-ai ales și i-ai primit;
de-al doilea este din locui-vor în curțile Tale.
cer. Cum este cel pă-
mîntesc, așa sînt și cei pămîn- DIN EPISTOLA ÎNTÎ1 CĂTRE TESALONICENI
tești; și cum este cel ceresc, a- A SFINTELE! APOSTOL PAVEL, CITIRE:
șa sînt și cei cerești. Și d u p ă fiv, 13-17).
cum am purtat chipul cehii pă- raților, despre cei ce
mîntesc, purta-vom și chipul au adormit, nu voim să
celui ceresc. Aceasta însă o zic, fiți în neștiință, ca să
fraților: carnea și sîngele nu nu vă întristați ca cei
pot să moștenească împărăția lalți care nu au nădej
Iui Dumnezeu, nici stricăciunea de. Pentru că de credem că Ii
nu moștenește nestricăciunea. sus a murit și a înviat, tot așa
! 386 APOSTOLUL
credem că Dumnezeu, pe cei a- cer, și cei^morți întru Hristos

dormiți întru Iisus, aduce-i-va vor învia întîi. După aceea, noi
împreună cu El. Căci aceasta cei vii, care vom fi rămas, vom
vă spunem, după cuvîntul Dom fi răpiți, împreună cu ei, în
nului, că noi cei vii, care vom nori, ca să întîmpinăm pe Dom
. fi rămas pînă la venirea Dom nul, în văzduh, și așa pururea
«a nului, nu vom lua înainte celor
adormiți, pentru că însuși Dom cu Domnul vom fi.
nul, întru poruncă, la glasul ar Aliluia, glasul al 6-lea:
hanghelului și întru trîmbița Stih : Mîinile Tale ne-au făcut și ne-au zidit
fâs»
lui Dumnezeu, Se va pogorî din înțelepțește-ne și vom învăța poruncile Tale.
«a r ‘
«a n
«•a
f
Sa
«•a
«a
»<a
»
gog
»
9
g»a
goa
BOg
4
gja
9 ♦
Cf/
rÎ5i'
CITIREA APOSTOLULUI
LA FELURITE TREBUINȚE
LA SFÎNTUL MASLU Bisericii și să se roage pentru
el, ungîndu-1 cu untdelemn, în
i numele Domnului. Și rugăciu
nea credinței va mîntui pe cel
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nă
bolnav și Domnul îl va ridica
dăjduit întru Tine. și de va fi făcut păcate se vor
Stih : Bucurați-vă drepților întru Domnul.
ierta lui. Mărturisiți-vă unul al
tuia păcatele și vă rugați unul
DIN EPISTOLA SOBORNICEASCĂ pentru altul, ca să vă vindecați,
A SFÎNTULUI APOSTOL IACOV, CITIRE: că mult poate rugăciunea stă
(V, 10—20). ruitoare a dreptului. Ilie era
om, asemenea cu noi în slăbi
raților, luați ca pildă ciuni, și cu rugăciune s-a rugat
de suferință și de în ca să nu plouă și nu a plouat
delungată răbdare pe trei ani și șase luni. Și iarăși s-a
proorocii care au gră rugat și cerul a dat ploaie și pă-
it în numele Domnu mîntul a odrăslit roada sa. Fra
lui. Iată, fericim pe cei ce au ții mei, dacă vreunul dintre voi
răbdat; ați auzit de răbdarea va rătăci de la adevăr și-1 va
lui Iov și ați văzut sfîrșitul hă întoarce cineva, să știe că cel
răzit lui de Domnul; căci mult- ce a întors pe păcătos de la ră
milostiv este Domnul și plin de tăcirea căii lui, își va mîntui su
îndurare. Iar mai înainte de
toate, frații mei, să nu vă jurați fletul din moarte și va acoperi
nici pe cer, nici pe pămînt, nici mulțime de păcate.
cu orice alt jurămînt, ci să vă Aliluia, glasul al 8-lea:
fie vouă ce este așa, așa, și ce Stih .-Milă și judecată voi cînta Ție, Doamne.
este nu, nu, ca să nu cădeți în
judecată. Este vreunui dintre
voi în suferință? Să se roage.
Tăria mea și cîntarea mea este Domnul și s-au
Este cineva cu inimă bună ? Să făcut mie spre mîntuire.
cînte psalmi. Este cineva bol Stih : Certîndu-mă, m-a certat Domnul, dar
nav între voi ? Să cheme preoții morții nu m-a dat.
DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI

raților, voi sînteți tru
(XV, 1-7).
pul lui Hristos și mă
dulare fiecare în par
te. Și pe unii i-a pus
Dumnezeu, în Biseri
că, mai întîi Apostoli, al doilea
profeți, al treilea învățători, a-
poi pe cei cu darul de a face
ci fiecare dintre noi să fie a- minuni; apoi pe cei cu darul
proapelui său pe plac, la ce e tămăduirilor, milosteniilor, cîr-
bine, pentru zidirea lui. Căci și muirii, felurimii limbilor. Oare,
Hristos n-a căutat plăcerea Sa,
ci, precum este scris: Ocările
toți sînt Apostoli? Oare, toți
celor ce te ocărăsc pe tine au sînt prooroci? Oare, toți învă
căzut asupra mea. Căci toate țători? Oare, toți au putere să
cîte s-au scris mai înainte, s-au săvîrșească minuni ? Oare, toți
scris spre învățătura noastră au darul vindecărilor? Oare,
ca, prin răbdarea și mîngîierea toți vorbesc în limbi ? Oare, toți
care vin din Scripturi, nădej~ pot să tălmăcească? Rîvniți ia
de să avem. Și Dumnezeul răb darurile cele mai desăvîrșite.
dării și al mîngîierii să vă dă Și eu vă arăt încă o cale mai
ruiască vouă, unul față cu altul, presus de orice altă cale. De aș
același cuget după Iisus Hris grăi în limbile oamenilor și ale
tos, pentru ca toți laolaltă și cu îngerilor, iar dragoste nu am,
o singură gură, voi să preaslă- făcutu-m-am aramă sunătoare
viți pe Dumnezeu și Tatăl Dom și chimval răsunător. Și de aș
nului nostru Iisus Hristos. avea darul proorociei și tainele
Drept aceea, primiți-vă unii pe toate le-aș cunoaște și orice
alții, precum și Hristos v-a știință, și de aș avea atîta cre
primit pe voi, spre slava lui dință încă să mut și munții,
Dumnezeu. dacă nu am dragoste, nimic nu
Aliluia, glasul al 5-lea : sînt. Și toată averea mea de-aș
Stih : Milele Tale, Doamne, în veac voi cînta. face-o milostenii și trupul mi
l-aș da să fie ars, dacă nu am
dragoste, nimic nu-mi foloseș
te. Dragostea îndelung rabdă;
dragostea este plină de bună
Prochimen, glasul al 3-lea : tate ; dragostea nu pizmuiește,
Domnul este luminarea mea și Mîntuitorul meu, nu se laudă, nu se trufește. Dra
de cine mă voi teme ?
gostea nu se poartă cu necu
Stih : Domnul este păzitorul vieții mele, de cine
mă voi înfricoșa ?
viință, nu caută ale sale, nu se
aprinde de mînie, nu pune la
socoteală răul. Nu se bucură
DIN EPISTOLA 1NTÎI CĂTRE CORINTENI
A SFINTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: de nedreptate, ci se bucură de
(XII, 27—XIII, 8). adevăr. Toate le suferă, toate le
A '/7A
LA FELURITE TREBUINȚE 389
crede, toate le nădăjduiește, raților, nu voim ca voi

toate le rabdă. Dragostea nu să nu știți de necazul
cade niciodată. nostru, care ni s-a fă
Aliluia, glasul al 2-lea : cut în Asia, că peste
Stih : întru Tine, Doamne, am nădăjduit, să nu măsură, peste puteri,
fiu rușinat
t
în veac. ain fost îngreuiați, încît nu mai
nădăjduiam să mai scăpăm cu
4 viață. Ci noi, în noi înșine, ne
Prochimen, glasul al 4-lea : socoteam ca osîndiți la moarte,
In orice zi Te voi chema, degrab mă auzi. ca să nu ne punem încre
Stih : Doamne, auzi rugăciunea mea. derea în noi, ci în Dumne
zeu, Cel ce în viază pe cei
DIN EPISTOLA A DOUA CĂTRE CORINTENI morți, Care ne-a izbăvit pe noi
A SFINTLLLT APOSTOL PAVEL, CITIRE: dintr-o moarte ca aceasta și ne
(VI, 16—VII, I).
izbăvește, și în Care nădăjduim
raților, noi s i n t e m că ne va mai izbăvi, ajutîndu-ne
Biserica Dumnezeului și voi cu rugăciunea voastră
celui viu, precum Dom-
* pentru noi, așa încît darul a-
nul a zis: că voi locui cesta făcut nouă, prin rugăciu
în ei și voi umbla și voi nea multora, să fie prilej de
fi Dumnezeul lor și ei vor fi mulțumire, adusă de către
poporul Meu. De aceea ieșiți mulți, pentru noi.
din mijlocul lor și vă separați, Aliluia,glasul al 5-lea·.
zice Domnul, și de ce este ne Stih : Milele Tale, Doamne, în veci le voi cînta.
curat să nu vă atingeți și Eu vă
voi primi pe voi; și voi fi vouă 6
tată și voi îmi veți fi Mie fii și
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta • · ·
fiice, zice Domnul atotțiitorul.
Stih : Inimă curată zidește întru mine Dum-
Deci, avînd aceste făgăduințe, nezeule • · '
iubiților, să ne curățim pe noi
de toată întinarea trupului și a DIN EPISTOLA CĂTRE GALATENI
duhului, desăvîrșind sfințenia A SFINTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(V, 22—VI, 2).
în frica lui Dumnezeu.
Aliluia, glasul al 2-lea : raților, roada Duhului
Stih : Așteptînd am așteptat pe Domnul. este: dragoste, bucu
rie, pace, îndelungă-
5 răbdare, bunătate, fa
Prochimen, glasul al 5-lea : cere de bine, credință,
Tu, Doamne, ne vei păzi și ne vei apăra de
neamul acesta în veac.
blîndete, înfrînare, curăție ; îm
Stih : Miluiește-mă, Doamne, că a lipsit cel
potriva unora ca acestea nu
cuvios. este lege. Iar cei ce sînt ai lui
Hristos Iisus și-au răstignit tru
pul împreună cu patimile și cu
A SF1NTULU1 APOSTOL PAVEL, CITIRE: poftele lui. Dacă trăim cu Du
(I, 8-11). hul, cu Duhul să și umblăm. Să
APOSTOLUL
nu fim iubitori de mărire de săvîrșit și duhul vostru și su

șartă, întărîtîndu-ne unii pe al fletul și trupul păzească-se în
ții și pizmuindu-ne între noi. întregime, fără de prihană, în
Fraților, chiar de va cădea ci tru venirea Domnului nostru
neva în vreo greșeală, voi cei Iisus Hristos.
duhovnicești îndreptați -1 pe Aliluia, glasul al 2-lea :
unul ca acesta cu duhul blîn- Stih : Auză-te Domnul în ziua necazului.
deții, Iuînd seama la tine în
suți, ca să nu cazi și tu în ispită.
Purtați-vă sarcinile unii altora
și așa veți plini legea lui Hris- LA SFÎNTUL BOTEZ
tos. Prochimen, glasul al 7-lea :
Fericit bărbatul care se teme de Domnul. de cine mă voi teme ?
Stih : Domnul este apărătorul vieții mele, de
7 cine mă voi înfricoșa ? ’
Doamne, nu cu mînia Ta să mă mustri, nici DIN EPISTOLA CĂTRE ROMANI

cu iuțimea Ta să mă cerți. A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
Stili: Miluiește-mă, Doamne, că neputincios sînt. (VI, 3—11).

raților, au nu știți că
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: toți cîți în Hristos Iisus
(V, 14—23). ne-am botezat, întru
moartea Lui ne-am bo
raților, vă rugăm: do tezat? Deci ne-am în
jeniți pe cei fără de gropat cu EI, în moarte, prin
rînduială, îmbărbătați botez; ca, precum Hristos a în
pe cei slabi la suflet, viat din morți, prin slava Tată
sprijiniți pe cei nepu- lui, așa și noi să umblăm intru
tincioși, fiți îndelung-răbdători înnoirea vieții; căci dacă am
față de toți. Luați seama să nu murit împreună cu El prin ase
răsplătească cineva cuiva mănarea morții Lui, atunci vom
răul cu rău, ci pururea cele ii părtași și ai învierii Lui. A-
bune să urmați, unul față ceasta știind, că omul nostru
cu altul și față cu toată lu cel vechi a fost răstignit îm
mea. Bucurați-vă pururea. Ru- preună cu EI, ca să se nimiceas
gați-vă neîncetat. Dați mulțu că trupul păcatului pentru ca
mire pentru toate, căci aceasta să nu mai fim robi păcatului. Că
este voia lui Dumnezeu, pentru cel ce a murit este liber de pă
voi, întru Hristos Iisus. Duhul cat. Și dacă am murit împreună
să nu-1 stingeți. Proorociile să cu Hristos, credem că vom și
nu le disprețuiți. Toate puneți- viețui împreună cu El, știind că
le la încercare; țineți ce este Hristos, Care a înviat din morți,
bine; feriți-vă de tot felul de nu mai moare. Că moartea nu-L
lucru rău. Și însuși Dumnezeul mai stăpînește. Că ce a murit,
păcii să vă sfințească pe voi de- a murit păcatului odată pentru
4
4
totdeauna; iar ce viază, viază iubește femeia sa, pe sine se

Iui Dumnezeu. Așa și voi, soco- iubește. Căci nimeni, vreodată,
tiți-vă morți păcatului, dar vii nu și-a urît trupul său, Ci fie
pentru Dumnezeu, în Hristos care îl hrănește și îl încălzește,
lisus, Domnul nostru. precum și Hristos, Biserica;
Aliluia, glasul al 4-lea : pentru că sîntem mădulare ale
Stih : Grăit-a inima mea cuvînt bun. trupului Lui, din carnea Lui și
din oasele Lui. Pentru aceea, va
lăsa omul pe tatăl său și pe
mama sa și se va uni cu femeia
LA CUNUNIE sa și vor fi amîndoi un trup.
Taina aceasta mare este; iar eu
Pus-ai pe capetele lor cununi de pietre scumpe.
zic în Hristos și în Biserică.
Stih : Viată au cerut de la Tine si le-ai dat lor.
Deci, dar, și voi, fiecare așa
• 9
să-și iubească femeia sa, ca pe
DIN EPISTOLA CĂTRE EFESENI
sine însuși; iar femeia să se
A SFINTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: teamă de bărbat.
(V, 20-33). Aliluia, glasul al 5-lea :
Stih:Tu, Doamne, ne vei păzi și ne vei apăra
raților, mulțumiți pu de neamul acesta în veac.
rurea pentru toate, în
numele Domnului nos-
tru lisus Hristos, lui LA SFINȚIREA CEA MICĂ
Dumnezeu și Tatălui, A APEI.
și supuneți-vă unul altuia, întru
frica lui Hristos. Femeile să se
supună bărbaților lor ca Dom Domnul este luminarea mea și Mîntuitorul meu,
nului, pentru că bărbatul este de cine mă voi teme ?
cap femeii, precum și Hristos Stih : Domnul este păzitorul vieții mele, de cine
mă voi înfricoșa ?
este cap Bisericii, trupul Său, al
cărui mîntuitor El este. Ci, pre
cum Biserica se supune lui A SFINTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
Hristos, așa și femeile bărbați
(II, 11—18).
lor lor, întru toate. Bărbaților,
iubiți femeile voastre, după raților, cel ce sfințește
cum și Hristos a iubit Biserica și cei ce sînt sfințiți,
și S-a dat pe Sine pentru ea, ca dintr-unul sînt toți;
să o sfințească, curățind-o cu de aceea nu se ru
baia apei prin cuvînt, și ca s-o șinează să-i numească
înfățișeze Sieși Biserică slăvită, I pe ei frați, atunci cînd zice:
Spune-voi fraților mei numele
neavînd pată sau întinăciune, Tău. în mijlocul bisericii Te voi
ori altceva de felul acesta, ci ca lăuda. Și’ iarăși: într-însul îmi
să fie sfîntă și fără de prihană. voi pune nădejdea mea; și încă
Așadar, bărbații sînt datori o dată: Iată eu și pruncii pe
să-și iubească femeile lor, ca pe care mi i-a dat Dumnezeu. Deci,
înseși trupurile lor. Cel ce-și I de vreme ce pruncii s-au făcut
392 APOSTOLUL
părtași sîngelui și trupului, în ce pruncii s-au făcut părtași

același fel și El a împărtășit a- sîngelui și trupului, în același
cestea, ca să surpe, prin moar fel și El a împărtășit acestea,
tea Sa, pe cel ce are stăpînirea ca să surpe, prin moartea Sa, pe
morții, adică pe diavolul, și ca cel ce are stăpînirea morții, a-
să izbăvească pe aceia pe care dică pe diavolul, și ca să izbă
frica morții îi ținea în robie toa vească pe aceia pe care frica
tă viața. Căci, nu a luat nicicum morții îi ținea în robie toată
fire de îngeri, ci sămînța lui A- viața. Căci, nu a luat nicicum
vraam a luat Pentru aceea, da fire de îngeri, ci sămînța lui A-
tor era întru toate să se aseme vraam a luat. Pentru aceea, da
ne fraților, ca să fie milostiv și tor era întru toate să se aseme
credincios arhiereu în cele că ne fraților, ca să fie milostiv și
tre Dumnezeu, pentru ispășirea credincios arhiereu în cele că
păcatelor poporului. Căci prin tre Dumnezeu, pentru ispășirea
ceea ce a pătimit, El însuși fiind păcatelor poporului. Căci prin
ispitit, poate și celor ce se ispi ceea ce a pătimit, El însuși fiind
tesc să le ajute. 4 ispitit, poate și celor ce se ispi
Aliluia, glasul 1 : tesc să le ajute.
Stih : Răspuns-a inima mea cuvînt bun. Aliluia, glasul al 3-lea :
Stih dar eu către Domnul am strigat.
2
LA SFINȚIREA BISERICII Prochimen, glasul al 3-lea :
Aduce-se-vor împăratului fecioare în urma ei.
Stih: Cele de .aproape ale ei se vor aduce Ție.
A SFINTULUI APOSTOL PA\ EL, CITIRE:
Stih : Domnul este păzitorul vieții mele, de cine
(IX, 1-7)
mă voi înfricoșa
9
?
raților, adevărat este

DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI că și Vechiul Testament
avea orînduiri pentru
(II, 11—18)
slujba dumnezeiască
raților, cel ce sfințește și un altar pămîntesc,
și cei ce sînt sfințiți, căci s-a pregătit cortul mărtu-
dintr-unul sînt toți; de n el se aflau, mai întîi,
aceea nu se rușinează sfeșnicul și masa și pîinile pu
să-i numească pe ei nerii înainte; partea aceasta se
frați, atunci cînd zice: Spune- zicea Sfînta. Apoi, după catape
voi fraților mei numele Tău. In teasma a doua, era locul numit
mijlocul bisericii Te voi lăuda. Sfînta Sfintelor, avînd altarul
Și iarăși: Într-însul îmi voi pune tăniîierii de aur și chivotul Le
nădejdea mea; și încă o dată: gii ferecat peste tot cu aur. în
Iată eu și pruncii pe care mi i-a chivot era năstrapa de aur,
dat Dumnezeu. Deci, de vreme care avea mana, era toiagul lui
A'
Aaron ce odrăslise și tablele Aliluia, glasul al 3-lea :

Legii. Deasupra chivotului erau Stih : Lucruri preamărite s-au grăit de tine, ce-
tatea lui Dumnezeu.
heruvimii măririi, care um
breau tronul împăcării, dar
despre acestea nu putem acum
să vorbim cu de-amănuntul. LA MULTA PLOUARE
Astfel fiind întocmite aceste în Prochimen, glasul al 4-lea ·.
căperi, preoții intrau întotdea «4
Mîntniește-mă, Dumnezeule, că au intrat ape

una în cortul cel dintîi, săvîr- pînă la sufletul meu.
șind slujbele dumnezeiești; în Stih : Afundatu-m-am în noroiul adîncului, care
cel de-al doilea însă numai ar n-are fund.
hiereul, odată pe an, și nu fără Fraților, știm că toată făptura
de sînge, pe care îl aducea pen suspină laolaltă și este pînă a-
tru sine însuși și pentru greșe cum în dureri ca de naștere...
lile poporului. (Vezi: Joi în săptămîna a treia după Pogorîrea
Aliluia, glasul al 3-lea : Sfîntului Duh, pag. 72).
Stih : Temeliile lui sînt munții cei sfinți.
• «
LA NEPLOUARE
3 Prochimen, glasul al 4-lea:
Prochimen, glasul al 3-lea : Adînctirile Tale, Doamne, sînt pline de apă ; cu
Casei Tale se cuvine sfințenie, Doamne, întru ele faci roditor pămîntul.
lungime de zile. Stih : Potolești setea lui și verși peste ei bel
Stih : Domnul a împărățit, întru podoabă S-a șug de bogăție.
îmbrăcat.
D1N EPISTOLA CĂTRE EVREI A SFÎNTULUI APOSTOL IACOV, CITIRE:
A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE: (V, 7—9, 17-18).
(III, 1-4).
raților, fiți îndelung-
raților sfinți, care sîn- răbdători, pînă la ve
teți părtași chemării nirea Domnului. Iată,
celei cerești, îndrep plugarul așteaptă roa-
tați privirea voastră la da cea scumpă a pă-
trimisul și Arhiereul mîntului, î n d e 1 u n g-răbdînd
mărturisirii noastre, la I i s u s pentru dînsa, pînă ce primește
Hristos, Care credincios a fost ploaia timpurie și tîrzie. Răb-
Celui ce L-a rînduit, precum și dați, dar, și voi; întăriți inimile
Moise în toată casa Domnului. voastre, căci venirea Domnului
Pentru că Iisus S-a învrednicit s-a apropiat. Nu vă plîngeți fra
de mai multă slavă decît Moise, ților, unul împotriva celuilalt,
după cum are mai multă cinste ca să nu fiți osîndiți; iată jude
decît casa cel ce a clădit-o. Căci cătorul stă înaintea ușilor. Ilie
orice casă e zidită de către ci era om, asemenea cu noi în slă
neva, iar ziditorul a toate este biciuni, și cu rugăciune s-a ru
Dumnezeu. gat ca să nu plouă și nu a plo-
394 APOSTOLUL
uat pe pămînt trei ani și șase

luni. Și iarăși s-a rugat și cerul
a dat ploaie și pămîntul a o- LA CUTREMUR
drăslit roada sa. Prochimen, glasul al 3-lea :
Aliluia, glasul al 4-lea : Mîntuiește, Doamne, poporul Tău, și binecuvin-
Vei biuecuvînta cununa anului bunătății Tale și tează moștenirea Ta.
cîmpiile Tale se vor umple de roade grase. Stih:Către Tine, Doamne, am strigat: Dum
Stih : îngrășa-se-vor pășunile pustiei și cu bu nezeul meu, ia aminte !
curie dealurile se vor încinge. Imbrăcatii-s-au
pășunile cu oi și văile vor înmulți grîtil; vor Fraților, orice mustrare, la în
striga și vor cînta.
ceput, nu pare că e de bucurie...
(Vezi : 26 octombrie, la Cutremur, pag. 315).
LA TUNDEREA
ÎN MONAHISM LA FOC
Prochimen, glasul al 3-lea : ȘI MORȚI GRABNICE
Domnul este luminarea mea și Mîntuitorul meu, Prochimen, glasul al 4-lea :
Stih: Domnul este apărătorul vieții mele, de Ridică-ne iar, Dumnezeul mîntuirii noastre, și-Ți
abate mînia Ta de la noi.
cine mă voi înfricoșa
9
?
Stih:Au, doară, pururea va fi mînios pe noi?
Fraților, întăriți-vă în Dom
nul și întru puterea tăriei Lui... DIN EPISTOLA CĂTRE EVREI
(Vezi: Duminica a douăzeci și șaptea după A SFÎNTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:
(XII, 14-24).
raților, căutați pacea

LA BOLNAVI ȘI BOLNAVE cu toată lumea și sfin
țenia, fără de care ni
meni nu va vedea pe
Fraților, luați ca pildă de su
D o m n u 1. Veglieați cu
ferință și de îndelungată răb luare aminte ca nimeni să nu
dare pe proorocii care... rămînă lipsit de harul lui Dum
(Vezi : 20 iulie, pag. 373).
nezeu și ca nu cumva, odrăs-
lind vreo rădăcină de amără
ciune, să vă tulbure și prin ea
LA NĂVĂLIREA mulți să se molipsească. Și să
BARBARILOR ȘI LA nu fie vreunul desfrînat sau în
PRIMEJDII DE OBȘTE tinat ca Isav, care pentru o mîn
care și-a vîndut dreptul de în-
Prochimen, glasul 1.
tîi-născut. Știți că, mai pe urmă,
Domnul cel tare și puternic, Domnul cel tare în cînd a dorit să moștenească bi-
război.
Stih :A1 Domnului este pămîntul și plinirea lui. necuvîntarea, nu a fost luat în
seamă, căci, deși cu lacrimi ce
Fraților, Dumnezeu bogat rea aceasta, n-a mai avut cum
fiind în milă, pentru multa Sa să schimbe hotărîrea tatălui
iubire... său. Voi nu v-ați apropiat nici
(Vezi: Duminica a douăzeci și treia după
Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 181). de muntele ce putea fi pipăit,
nici de focul care ardea cu fla Aliluia, glasul al 4-lea :

cără, nici de nor, nici de întu Miinile Tale ne-au făcut și ne-au zidit, înțelep-
țește-ne și vom învăța poruncile Tale.
neric, nici de vijelie, nici de gla
sul trîmbiței, nici de răsunetul
cuvintelor despre care cei ce îl
auzeau s-au rugat să nu li se
mai grăiască. Deoarece nu pu LA ORICE CERERE
teau să sufere porunca: chiar Prochimen, glasul al 4-lea:
dacă și fiară s-ar atinge de Cînta-voi Domnului, Celui ce mi-a făcut bine!
munte, să fie ucisă cu p i e t r e Stih : Bucura-se-va inima mea, de mîntuirea Ta.
sau să fie străpunsă cu săgeata,
și atît de înfricoșătoare era a- Fraților, ca fii ai luminii să
rătarea, încît Moise a zis: Sînt umblați...
(Vezi : Luni în săptămîna întîi după Pogo
înspăimîntat și mă cutremur! rîrea Simțului Duh, pag. 57).
Ci v-ați apropiat de Muntele
Sionului și de cetatea Dumne
zeului celui viu, de Ierusalimul
cel ceresc și de zeci de mii de LA BIRUINȚA OȘTIRII
*
îngeri slăvitori, și de adunarea
celor întîi-născuți, care sînt Prochimen, glasul al 2-lea :
scriși în ceruri și de Dumne Doamne, întru puterea Ta se va veseli împăra

ții] și întru mîntuirea Ta se va bucura foarte.
zeu, Judecătorul tuturor, și de
Stih : După pofta inimii lui, i-ai dat lui.
duhurile drepților celor desă-
vîrșiți, și de Iisus, Mijlocitorul Fraților, întăriți-vă în Dom
Noului Testament, și de sîngele nul și întru puterea tăriei Lui...
stropirii, care grăiește mai bi Vezi: Duminica a douăzeci și șaptea după
ne decît al lui Abel. Pogorîrea Sfîntului Duh, pag. 203).
J
|
I
I■ PROCHIMENE, ALILUIA ȘI CHINONICE

I PESTE TOATĂ SĂPTAMINA
LUNI MIERCURI
«â Prochimen, glasul al 4-lea:

Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe
Mărește sufletul meu pe Domnul Și
slugile Tale pară de foc. s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu 9
Stih: Binecuvintează suflete al meu pe Mîntuitorul meu.
Domnul. Doamne, Dumnezeul meu, mă- Stih: Că a căutat spre smerenia roabei
ritu-Te-ai foarte. Sale, că iată, de acum mă vor ferici
toate neamurile.
Aliluia.
Aliluia.
Lăudați pe Domnul din ceruri, Iăuda-
ți-L pe El întru cele înalte. Scoală-Te, Doamne, întru odihna Ta,
«•S Tu și chivotul sfințirii Tale.
Chinonicul: Chinonicul:
Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe Paharul mîntuirii voi lua și numele
slugile Tale pară de foc. Domnului voi chema.
< <* st
MARȚI J O I
Prochimen, glasul al 7-lea: Prochimen, glasul al 8-lea:
Veseli-se-va cel drept de Domnul și va In tot pămîntul a ieșit vestirea lor Și
I nădăjdui în El.
Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu,
cînd mă rog Ție.
la marginile lumii cuvintele lor.
Stih: Cerurile spun slava Iui Dumne-
zeu și facerea mîinilor Lui o vestește
tăria.
Aliluia.
Aliluia.
Dreptul ca finicul va înflori și ca
cedrul cel din Liban se va înălța. Lăuda-vor cerurile minunile Taie,
I Chinonicul:
Doamne.
Chinonicul:
g întru pomenire veșnică va fi dreptul,
de auzul rău nu se va teme.
în tot pămîntul a ieșit vestirea lor și
la marginile lumii cuvintele lor.
0
*4
\T/
'A\YZd
WÀ &£
VINERI S î M B Ă 1 A
Prochimen, glasul al 8-lea: Prochimen, glasul al 7-lea:
înălțați pe Domnul, Dumnezeul nostru Bucurati-vă în Domnul Și vă veseliți,
și vă închinați așternutului picioarelor drepților.
Lui, că sfînt este.
Stih: Fericiți cărora s-au iertat fără-
*
Stih: Domnul împărățește, să tremure delegile și cărora s-au acoperit păcatele.

popoarele. Aliluia.
Aliluia. Fericit e cel pe care l-ai ales și l-ai
primit, Doamne.
Adu-Ți aminte de Biserica Ta, pe care
ai cîștigat-o de la început. Chinonicul :
Bucurați-vă drepților de Domnul. Celor
Chinonicul: drepți se cuvine laudă.
Mîntuire ai lucrat în mijlocul pămîn- Stih: Fericit e cel pe care l-ai ales și
tului Hristoase Dumnezeule. l-ai primit să locuiască în curțile Tale.
SFÎRȘITUL APOSTOLULUI.ȘI LUI DUMNEZEU,

CELUI ÎN TREIME SLĂVIT, LAUDĂ
Cu vrerea Bunului Dumnezeu, Celui în Treime preaslăvit, săvîrși-
tu-s-a tipărirea acestei noi ediții revăzute a cărții de slujbă, care se
cheamă APOSTOL, într-al XXVI-lea an de la alegerea și întronizarea
Prea Fericitului Părintelui nostru
J U S T I N I A N
ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
Din îndemnul și sub supravegherea Prea Fericitului Părinte Patriarh,

cu urmărirea și îndreptarea textului, după Biblia din 1968, s-a sîrguit
P. C. Pr. Ioan G ag i u, Directorul Administrației Patriarhale și al Edi
turii Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
Pentru unele îndreptări și rînduieli de tipic a iost cerută și părerea
P. C. Arhim. Teofil Nicolescu, de Ia Schitul Ialomicioara.
Împodobirea textului a iost făcută de Dl. Vladimir S toi a nov.
Tehnoredactarea căriții a iost făcută de Dl. Ion V. Georgescu; iar
cu corectarea tipăririi s-au ostenit: Pr. Constantin V o i ce s cu și Diac.
Ștefan Gh. M i 1 e a, de la Editura Institutului Biblic și de Misiune
Ortodoxă.
-100 DE PAGINI. FORMAT 8
APOSTOL DIN 70X100. DAT ÎN LUCRU
LA 6 IUNIE 1972. BUN DE TIPAR 6 IUNIE 1973.
TERMINAT LA 2 AUGUST 1974. TIRAJ 5000
EXEMPLARE. COMANDA Nr. 372/972.
EDITURA Șl TIPOGRAFIA INSTITUTULUI BIBLIC
' ȘI DE MISIUNE ORTODOXĂ

1974 Apostol (Bucuresti)

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

1974 Apostol (Bucuresti)

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

o

INTRU SLAVA SFINTEI Șl CELEI l> E O FIINȚA

TIPĂRIT ACUM A DOUA OARA

• 4 4 4 44444 4444A4A4 444 4 4 4 4 4 ··«’··<■··■

:f: •44 ·.■_·

SFÎNTUL EVANGHELIST LUCA

DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:

va veni Duhul Sfînt asupra I

lim și în toata Iudeea și în Sa-

Prochimen, glasul al 3-lea:

DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE: .

n zilele acelea, stînd prooroci și cei mai tineri ai

Petru către popor: șul David, că a murit și s-a în­

Bărbați israeliteni, as­ gropat, iar mormîntul lui este

DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:

acesta abătut de la Dumnezeu.

voastre și veți primi darul Du­ tura Apostolilor și în cumine­

■ ÎN ‘SĂPTĂMÎNA CEA LUMINATĂ

Aliluia, glasul al 8-lea: Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne.

Avraam și Dumnezeul lui Isaac I rit pe începătorul vieții, pe Ca-

Prochimen, glasul al 3-lea:

DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:

porțile temniței și scoțîndu-i a-

și-i puneau pe paturi și pe nă- stați în Templu și vorbiți po­

tril, umplîndu-se de Duhul Sfînt, tuturor și la tot poporul Israel

tre un om bolnav, ca să răspun­ zeu L-a înviat din morți, în nu­

DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:

le-au zis: Judecați de este

duim. Dar ca aceasta să nu se omul cu care se făcuse această

mult ca patruzeci de ani.

DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:

fie. Și acum, Doamne, caută

căzut și a murit. Și frică mare v-ați învoit voi să ispitiți Duhul

Safira a răspuns: Da, cu atîta. că mare peste toată Biserica și

Templu, stînd și învățînd po­ tori noi și Duhul Sfînt, dat de

DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:

DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:

ruia vînzători și ucigași v-ați

slava lui Dumnezeu și pe Iisus, pus jos veșmintele, Ia picioare­

mare, și-au astupat urechile și

strigat cu voce tare: Doamne,

DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:

n zilele acelea, Filip, multă vreme, cu vrăjite lui, îi

I marile minuni ce se făceau, era

Apostolii din Ierusalim, auzind

l că Samaria a primit cuvîntul lui

n zilele acelea, Simon, nezeu. Drept aceea, pocăiește-

X AxYTâXV-SV ’/a· .. A \ A\/.<1

nu și-a deschis gura Sa. întru apă; ce mă oprește ca să mă bo­

DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:

n zilele acelea, Filip s-a pe Care tu ÎI prigonești. Greu

ulița care se c li e a m ă Ulița 1

ca să poarte numele Meu îna­

el pentru numele Meu. Deci s-a

n zilele acelea, a stat mai multe, iudeii s-au sfătuit

în Damasc, fără sfială, în nu­ l-au dus pe Saul la Cezareea și

Prochimen, glasul al 3-lea:

Aliluia, glasul al 3-lea:

DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:

·' : : :î*î** ~ kî ·*:

ÎN SĂPTĂMÎNA A PATRA DUPĂ PAȘTI

ÎN SĂPTĂMÎNA A IV-A DUPĂ PAȘTI 29

DIN FAPTELE SFINȚILOR APOSTOLI, CITIRE:

IN SĂPTAMÎNA A IV-A DUPĂ PAȘTI 31

Petru către popor: șul David, că a murit și s-a în

Bărbați israeliteni, as gropat, iar mormîntul lui este

voastre și veți primi darul Du tura Apostolilor și în cumine

și-i puneau pe paturi și pe nă- stați în Templu și vorbiți po

tre un om bolnav, ca să răspun zeu L-a înviat din morți, în nu

Templu, stînd și învățînd po tori noi și Duhul Sfînt, dat de

slava lui Dumnezeu și pe Iisus, pus jos veșmintele, Ia picioare

nu și-a deschis gura Sa. întru apă; ce mă oprește ca să mă bo

ca să poarte numele Meu îna

în Damasc, fără sfială, în nu l-au dus pe Saul la Cezareea și

ger, dar nu știa că ceea ce se înainte cît a ținut o uliță și în

toarcă pe dregător de la cre

din seminția lui Veniamin. Iar acestuia, Dumnezeu, după fă

cat ca împărat pe David, căru Mîntuitor, pe I i s u s, după ce

Și, după ce le-au dat multe lo

închiși ascultau la ei. Și deoda

am scris, o Teofile, ceste zile, vă veți boteza cu Du

S-a arătat pe Sine viu, prin mul a Sa stăpînire. Ci voi, cînd va

n zilele acelea, în ziua nea lungul său cuvînt, a ador

J să frîngă pîinea, Pa Atunci Pavel, dîndu-se jos, s-a

la toți și pretutindeni împotri l-au scos afară din Templu și

locul acesta sfînt. Căci ei văzu hortei, că tot Ierusalimul s-a

facă ziuă. Dar corăbierii cău noscut pămîntul, ci vedeau un

greșit că acest om este un uci Trei Taverne. Iar Pavel, văzîn-

re celor spuse, iar alții nu cre Drept aceea, cunoscut să vă fie, I

unii cu alții, au plecat. Ci Pavel Dumnezeu trimisă a fost nea »

•%νΛν·ν.··νΪ4Χ··4Κ> · » · · ······%** ·ν·

iere împrejur este aceea a ini

raților, har vouă și pa vă pomenesc neîncetat, cerînd,