Inox seid i om tt profs pin inpres de singe i a nl leg ow ites Doping cena rere le prytga foams, aloe, vlc eto puitoes une cha He Promegie ae tant pif cone st bine cmc, Caen jes pe le lace deri pried ‘ne-ciem oem nel cee. Aj nce promos be 1 In gener, animaele evi aces plate. Cu tote scestea sau ‘igi onc chiar mera in cabal, unegtowre, porcine care ‘au consumat fn ce conten nse sec. Sree nti const in vomisment, cole, saivafe, dire hemomgict, mech, dipmce Entra bemorigict co poate st agus conduc I rots anime [Lapel aimatelr care al onsumat acest ple este on Daphne mecereum L.(Phymeleaceas) “Talichion Plans din familia Thymelaeaceae, lemmoass, sub form’ de rb eu rami erect care oar spe vt funze obovate pn la lanceolate, cu petiol sear. Fauncle spar dupl tier, Fire ‘rupate cite 1,2 pnd le 4 pot frog, rome sat abe yi sunt pleat ‘mirostore Fractal este o bac oe, Speci ste freevent in zona de pidue din regiunile montane Toate pile plantei suattoxice, deol nei rezine neszoat, rezereina (sin. meeting, mezerciad). Mezerena este anbidide sciului mezersnie.Canitile ele mai mati se gles in tap iin. Accasth rend este putemic vericants si poate provocs © tubefictieputeric, prin frecar eu pelea, chia lei iaflametori savuleeratve Bacele sunt de asemenea toxic, Ingeraen a 10-12 fue de D. ‘mesereum” poste {i motali. La doge mai mil, aciaea lor este mai emetic, purgatva, sborv. In cau! intenicafilr cu bee, simptomele mai freevente sunt tts tens, leesia mucoascor (urd sofa), salivatia seea intensh. Apo spar spsmne violent le 18“ubotat digests, vomivmene, dives sangyinolent. rita cena provocateate Insti de hematrie i potenurie.»Sernele eurologie sunt reprezeatate de cefalee, vert i convuli.Depesia ‘aria gi respirator poate conduce la moareaintexcatuli In aceste condi evacuarea toxiculi prin vomismente provocate si lav) gastric, devin absolut necesre cade altel § Friar, “Animale evi plat, Ca toate acsten au nit intxiai (G0 e scour postomor un al, 3bae pot mor un por) Plant ftoensitzante ‘VI PLANTE FOTOSENSIBILIZANTE, Familia Spec Denumirea popu Apiaceae mm maj os ‘Apiaceae “Angelica archangecaL. anplcs Apiaceae —_Aptom graveotens Le teint Fypenicaceoe ‘Hypericum perfratum L Sunitoare Polygonaceoe Fogopyrum exculentum Mosoch rise Rutzcese Citas curt L portocal Rusaceae Clas Sergamia Rss et Pit. ergumitier Ruaceae Chas mana Riso lam Rusaceoe Rada grawolen vara Goneratitayi © serio de plante din famille Apiaceae, Rutacoas Asteraceae, Brassicaceae gi Ranunculaceae preva in compo himicd, substanje fotiensibliane, in claseledevapilor de benzopiran(Cumarine” G-neni-cunarina, frano-cimarine), biantronelor gi polinelor et Furanocumannele lineare 3 tpl psoralenlui sunt mai active dect cele angulae de tpl 10: scraleula sau allo-psralens ‘Agentul seasibiizant, exogen, detent 18 nivel pili © ease oars. Moleclafetseasibiizani sav unl tre metabolii si ae comporamentul ua haplene sau uncon dtemint © modificare a lune protein din psle os devine afl agen Sistemal mune v4 fi infornat de prezeja. aces fotomtigen si va reacfons. In Substafele fetoseasbizante pot determina spar fetodematzzior de contaet (drmatitefetoalergioe de contact) ce pat espn eoncontnts 4 teumenlr Ison alee a iin ‘Acsstc aftfini ale psi, cauzate do plant, sit denamit: ‘taftedemsatoreEE °°» - Pate foosensbitcome ‘Absorbs energies Wuminosse Gotollr) de cite anumite molecule cromofre (prteine, pide, ADN i ARN) determin’ trode ale agestorn. Cromoforsbsorb energie radiant Tn fimejie de parularitile seuctusi for. In unm acimior ‘oncomitene ale agentuli chine gale adailoruitavolet, prin enatriile profuse la nivel aeatreromofr, apar modi Prima observaie de acest tip a fost feu de chimistl Freund, ‘are consatte£h prscanle care uilzauo apd de colonic cu ule ‘lati din rt de bergmotor Ctr Fimeta var. bergomia, éupo Perioadi de" ltens (24 ore) i expunere la soare sufeeat 0 Rrpeiemenare, Acessta era” conoscut sub demumirea de Phostdrmatite plgmentaria Freund, anifesat prin apa une formant in fora de pictur sau chiar do phirlanda pe min, it Sah Aste, se ech acest fect se datoreaztbergaptenaai care Tormeszi combinitstabile co resturilepiimidinice, ups iadiere raze UV. Ullerion, $4 consata of i alte uliur volatile bjinate ‘rin presarea pericarp fructelor de etree (porto, lama) pot ongne, in faciunea nevolaiitfursno-cumarine.(bergapten ‘Gervais deriva de paoale)rlpunzatoae de fotoscasibtare Clin, se tad prin leiuni bine crcumserise loclizate pe ‘ona fotoexpush (iin, pio, tush: lean eitematoase, buloase sat eri eczeatase, pci uticariene, paul. ‘Uneort poste sh apara-o erupie Tichenoidh sau aspect de pscudoport istpetolgicapare un aspect de necrozhepidermick. Fotodermatozee de contact pt si apr prin contact! dret a Piet neprteate, cu plane ce confinageai chime respetivi dar Inurma uli prepratslorfitoterapetice, cosmetce realize eu late cu potential ftosensibiizan inte place care produc cle mal feevent fotodermatoze In Romina, = pot da teva xemple Hypericum perforatum \.(Hypercacene) ‘Sundtoare, joni Plans peren din fii Hypericaceae eu tupina nat de 20- 100 em, e fumze ovatelipice, opuse. Forte actinomorte, 7* Pant otsesitone Terma at penamss Wat papa infos cimonse Flower resins spl nol scfte3 fous pale {ur pi aumeene sine gps nar. Fut sot ‘spac nec seine mil, eel ature pedae Strt aaingee pula Se sons). race ote precina lade sear en, ia nner uruae strtwre,Acsex dn um aca sloop prot in tnnecaret) = a TP xe fever not tr prin ast de a ‘cimpie pind to zona subalpins. “ ‘Toate organee plant, afard de eSdicin, contin vei volati hipercing, taninari, ete. Hipericina este din punct de vedere retro biantrond, care absoarberadailecuprnse itr $40 31 {10 nm produce fenomenul de etosensbilizae prin fotodname Fotodinamia. eu Zhpericum perforanon oar deaumies de ”Plate fotoenaiicante Tipeicion. Hiparcisnal cite ma fecvent la abinog gt apare la spunea la soare , Ia acini cu tatament eric Tndlungat cu Drepirate cn sunitcare, La nial pili expuse Ta soar, apar fancirimi, evens dueroaee, chiar eoresceafe gi ecoze ale pi Ia aces. se pot adivga gi fexomenele newologce: excita psmotoni, erze eplepeforme, comwlst i chiar moartes prin Inperemia crserls i opine Hemoliza poste apa oda cu finomeneie neurologice. Sub sfunea “hipericine se. geneeazd ‘oxigen singlet in toca se produce inhbareasucenoxidza on 9 OF Feaomencle neuclgice apar si la animalele cu pir afb (Gepigmentate) ear conan plata Fagopyram seitatum Gib Polygonaceas) Hage Plan din familia Plygonaceze, ierboas, anual, cu tulpina rect, rami, pn Ia 80 cn inane, cu fstze cordate, ‘slate cele mfenoare ses cole supeicare. Fone sunt abe sau ogi, propate in raceme axle Froctl este © achend trimuchist, de culoare castanis,Insfti de perigon persistent Plant, eriginar din Asia, fst intros a Europa de treat fn Romina este caltyats in soop almentar (eminfle bogate In siden), fuser, medicinal (confit rida de ato). I of ote hednemareHcH CH IEHEH On ety Fagopirina 8EE) Pate fooensibzante Tn conpoaiia chimiet © plane! ese pezeno substan eu structurdbianronic, asemantoare hiperiin, demu fagopcnd agopirna are caaciae de fotosensbizare. Prin consimarea ‘nelangat a seminfelr fn alimentatia omulul, apare acest fnomen ‘Conosut sub deur de fagopiism. Fenomentl a fost observat si {a animalele cu bland afb care au consumat parts scant au fost expose la soae. Fagopitsml se manifest, Ia fl ca ipericismol pein tfbore la nivelal pei depigmeniate si expuse rselrsolare (proce inlamato, part nen, ede), presum spin {uthuri neurologic (ametel, mii dezordnate, consi Ruta gravetens L. (Rutacene) “Vda at de riding Pants iechoasd sau sabarbust ou numeroase gland gi miros dceagreabil din familia Rutocene, cu tpn eect labre de pn Ia S30 cm intfme, cu france alferne de 2-3 oF|penasecate. Flore ‘rupteIninflorescee corimbifonne formate din 4() sepals, 43) Fadl paben-verea slot la vir yi 8-10 stamine. Prot ete © apn eu supraifa vervcossd cu 4 Jf eu mumerosse seminte negrcaose. ‘Plata de oigne mediteranand este cuivats In Romina prin ini ca plant ornamentals sau medicinal Go special in Fomeopatie. Pane scriene ale plans conn uel volatil bogat in extone aifuice (etihepicstona, metilocicetons, metilorileetons), cool abt, hedrocarburtcilice gi aromatic si deriva lor tnigenll(cimoluly Hosen, ‘caminldehids, cinco. Furanocumarinele sunt eepreacoiate mai als. prin bergapten i ‘antooning ia puterichacine fotodinamizan Toca lil volt i furao-cumarnele au puterictastione inant vesiant,secetuath de radii sole. "Aturle si veccuele ce pot aplrce aecesis timp indehngat penta vindeate, 2 Intoxicaia accidental prin ingest panei se manifest prin salivaio abundents, gastocntrte dureouse, hemoragi uterine, net profunds ” Ami majus Vo (Apiaceae) Speci anal in fail dpacae capo indi iat pnt in 90 tine, raze pat sett (cl infers) Seung cu marin dnt (ele sopeior). rei ae, mi, gupas tn unbel ruc sum aches Manta ese origin din Eg, dar ete sping in woot topunea meteraneans. In Roma, plana sf sllnaiats 9 ssn clin oo eh. cle, ajime fa matin, at in compoctia lr fem, nen pea oul, nattonna opimpinetina, pertonn, mje ‘Gderivat de angelina), etc " ™ a 8Prat ftosensibzante ‘Aces Torno-cumarine nt implicate in footie plant, Els provotca ohiperpigmenare care poate fi si bonis Tatamenful enor leucodermi (iligo). Fenomenal er unseat ned fin vremea epiptenilor antic, AStazi, ilar In dermatoze = preparatory baz de Am! maj, standardize in xanttoxnd [ee tn contextal PUVA-trapie In PUVA terape ministre por na 0,6 mpg de ranttoind exe urmatd deo expanere conto 2 one! depgmcntte la radaty UV de 0 anu lungime de ands G20380 nm). Aceasthterapieprezitdriscari mediate {fotosensiblizaren in caz de expunee la soae), iar in eazal unor trtamente indelungate,cancerogenictatea, Din acest consierents, te imerzsd 5 folosites preprstclor objinute din Amn maha ‘pena bronzara pili In feu acess se ev eat ertematoase, Fitenclececarcterzeas fototoictate acess plants Angelia arcangelicaL (Aplaceat) “Angelic, anghelind Plants iebsceas, dn familia Apiaceae, cu tpn robust de pins $m initime, amica, care se dezol uma in a dies Ende vegetaie, Frunzle, mari sunt de 3 ori penatsctate, ox peta fobust exo tevei si Forde sunt verzl sa gaben-verzs, ‘Srganzate in umbele comps. Frotele sunt ache, eu numeroase png secretoure b OOS fe y= Rpt cal Rizo Ren Rowen RiZMAg=OGHy toxin Plate fotorenibilante & Angsticna tn Romini, i flora spontnd, plana este rar, prefer lou sMinconse umede pe mall apeor (I zona moans). Este ccrotit prin legen seopar medicinal planta este cutivats ‘In compoztia chim a plane este prezent uli volatil eu smios de amr (mirosul este dat de unele lactone macroviclice). In ‘iii, confnatul de ule voatil poate junge pln a 1.3%, ar Inte componente aces se gseeo serie de terpencide cat iP pinen, Prelandren, limones, p-cimol, seseviterpenode, ace Saleranie angelic, te. Alsi de uleiul volt sunt prezente marine (umbliferona,fraetl) firanocumarine (xanftoxin, Sngelicing, bergapten, ostl, ostenol, imperatorind ef). pin Soni de conarine 3h Tumocanane pans presiPlate tosalbmine VIL. PLANTE CU TOXALBUMINE (LECTINE) Generalitati ‘Toxalbumiacle (letnee) cunoscute si sub denumires de ftotxin su tohemaglutinine sus substan de orgie vegetal de naturklicoproeis i ma ar proeied. Dnumivea de letineprovine de Ia Intinseal “lectus” (@ lege) cu refer Inspecificaten de 'gltnare snupraanomitor clue animale ‘Acst substan depesc prin toxctate lor aka setv, avin afnitate specified fa de rmembranare (Festuri aminoglcidice, oligoholoide, glicopoteine, tiolpie). Sreexcmplyabrna din Abrasprecotoris (Fabacea), Plan opiala de orgie inland cu seminje ulate pent Eonfetonares de cole, prezint 9 txictate particulard: DLe= 1.02 mate (la saree, adminisuae intraperitoncal) sau DLs 0.7 g/ks (la soarece, adminsvare i) Ele au insure dea agltna frtitocitele din sngele animalelor i omulu, Aceste stractrl au propria antgeniee; inteduse in organism determing formarea de ntcorp specif. Tectnele a fost dentate la Tcepet in speci gn failile Fabaceae Euphorbiaceae, ero ps in evident stuctr de fees! tip. la spect din famille Loronthaeae, Onagraceae, ‘Moriacae, Tn siructura general, lstinele preznt dow, respectiv para subunidi constiute dini-o eaten polipeptiicd, ientce sau Gert, uneor legate fntee le pris punt disuliice. De oboe, ‘atenele mal scurt sunt efectomere ia cele element haptomere ‘au rol wanyportor gi de fixe a ecto! pe suprfata celle (la ‘vel situsulorreeptcare). in stot aestor macromolecule eu {Gat cuprinse ine 28000 30000, aminoaczi se gases tn proportie 6 75.95% ia rntonen glides repeeiaa 5.29%. Datori proprietor oe biologice —(etoagtnara, itoaglatinarea, mitgenitates, prespitares macromolecular cu component lucie) sunt ulizate in mediving in sabiirea gruel ‘amguin, deteminarea catia itm diagnostic! i tatamentl 6 _ Pant cv toxalbumine ‘anowufal_Aceasti din wi bizare et ponbilé eu condi hi ‘noun peeae gat de tts fr matt adoselor, su a “abel me Plante cu ectne a Fan | ~Densmires len iis rectors. | Fabaceae [Bria “imate phalledes Fr @ | Amante | lina ‘ail Gece, Arachis hypogaea ———| Fazar Conaalsenormis | Fabaceae | Satavalan Goon agin Fiphorbiacoae | laa Theme wae Fahaseae | S84 Govan gla Tore veers | Faeroe Tent cals Fabcese [ Mra communis [aa sr Fabaceae ‘Phaseolus wigan, [Fabaceae] PAP Pyhaemagaltnin) inolocea americana. —| Piaaneaeae Fis stn Fabaorae Rin conomisT aco | Hea Fobina paedocacia | Fabaceae bin Trew agar, ‘Graminee | WA RT pe sgn) ia rca Faas Tse nT Loran — | Wisin WT IT Lectnele sunt trmostabile, ea urmare seminjle de Faaceae pot fi consume dupa frbore, Atti cn sunt consume crude ‘rode aller ale micoase intestinal, elon. La vepetien a0 Invest cari de gasto-euete severe aocate eu miccardite, 2_ Plane cu oalbuine Viscum album (Loranthacew) ‘vise \Visulapartine filet Loranhaceae—0 familie alestit in merous seu semiparszt, pie, ce se hrinesc cu ajtorl unor Faustor oe pltund pn ees eros al panei gaa Viscul, en specie semiparai are ca ga diverse speci mir, plop, brah mstecin, asin, arr tl plop, sake. Tulpina ramet coon, az vers ovat, pa Flnle Sopot cite tei sunt unisexuate Frctle sunt ace fas, al Eletorse,Plntele se famullase prin intermedi unei pst (ure Ae vise) ces brine cu fractele vssui Specia se confundl wor ew vlscul de stjar (Loranthus cearopavus L) de care se deosbeste in primal rnd prin fapl <8 ‘sel prezinefranze semperviescete . ‘Bate eunoseut fat vise! este un remedy anttumora, i acest sep se llizeazi progusul medicinal Pisc follum cum spits, Exvacicle objinuie din cent prod se adminisreazA parenteral truiamenul diverselor tumor. ln Htoterapia vadional, prepara de vse sunt adminstate oa, pete prprietiileaniipertensive La anumite doze Tas funzele de vise sunt toxice, coat proteine spice viscotonne si licoprotcineiscuine) Mi) ML 4, ML I. Viscuminele sunt molecule toxie cw DLas~ 100g (tabi a gobo le ediinistrare intraperitoneal), ‘Basle sunt ele force des sunt iste de viscotoxnd. Sunt ‘ispunztoare de tulburiinourlogice gi cndiovascular.ftoncai sccidentle ca bace sau negistrat la opi In functe do numarul de ‘ce consumate sub 5) maniestiileconsau in vomisment, dare, astene, somn, agitate, cols, Unit autor raporteszi ulus Aigestive hipotensane prin consumulacidental de france, [fete viscotenine!atupea organism aman se tadae prin seSderea tensiunil atrial, modifica. ritmulul cardiac, ¢ tempersturit centrale, tulburasi-nervoese (paralizi, pierderes sensiiiti), Uiizarea de exrace ev vise timp indelungat (90 mgléozt, mai multe spt, cond la intlares une hep Planta et toxic pent animale Sua feist intoxicat morale la fini, Moartea survent la 50 one ela ingesti, find precedat de paraplegi,hiperestezie,dspee, pour, hipotermie. Ricinus communis L. (Euphorbiaceae) Ricinl esto © plane eybacee, anual, din fami Euphorbiaceae, eu twp eet, istulash de 1-3 m, Frunzele sunt pela, plat icbue, Foil unisexuste sunt grpate in raceme cle femelerojete sunt dispuse la parte superior ar ecle mascule tafbene, la paren iferioar’, Frictl esto © capell spinoasi ‘lobuoas cu 3 seminge marmorate Planta este cutvath att penta calitile docoratve cit gi penta cele medicinal (Ric! semen contine 50% uli gras cu tion lanati-purgaiv). Toxiciates planet se datoreszA prezsoel ta seminfe» unek oteinetoxicericina sa unui lela cn »IGS" °° Plante ou tosalbumine “Tonia rene exe mal mare dest stn, cian, fi este aseminafoare ei a mai mule tone bacterien sau cu eaimalsi de sure. A fost descopeit tn ee. XIX. Sub mame de Col Compu! IY wana sh fe folsta, ca pulbere de inal, in tombe fa 12-13 nowembrie 2001 frau descoprit, ls Kabul, acumen cu plana do acest ale organiza Al Queds, Rina fste Tocaizat in alburenal seminislor st imine in tute dps “Tonics sicinei se manifsth stun cind se consumt servinjle in special sop sunt sag de aspect mannorat al Secs) sau turtle (n_cazal aimalelor. Manfestinle toxice onsiar” in eoagulares Abin, agltinarea hematior, lesarca perojer vaser sanguine aren acca: gastroitestnal, lini eps, efi, tufburir neroase. ‘rom, un mumdr de 1520 somine sunt morale. Doza etal, Ia opi ests de 3-7 suming Aceidetee sunt cu att mai frcrents, {uct plana foarte aspctioat es cultvats sin cop omancral, a alsin cnrterae cu bloc de louie in ultima jumate de sco, sau lreistat 120 de cazurt scale fn URSS (1953), 10 opi doin 0 geal din Debreczen (1958), tun copil in Barat (1965), 4 cazur a Roma (1974) ga, La 11 ‘Rare 2002, #copi din locltaten Tina, au fost salva la un spital din ini, ps etnies semine de nein Phyolacce americana. (Phytolaccceas) Plants erbacee, pent din failia Phyolaccaceae origina din Ameria de Nord In Romania este subspontand say culiva mai les pete fate sale dco. ‘Muli auton semaleacd cf fronzle Sere sunt comstil, pine aeons pot eensumate gi le primavara devtene, inst mia ‘Sanitip eager Previn 0 riicind mare, napifoms, upina ercté de 12m cu fine oval ciice gi on albegrupate in raceme cine Fracol eto bac multi 0 eC Plante ca toatbunine Planta este utlzatd din vechime penta propristjile sale lerapeticecapurgaty, ntireumatic In zoele de oigine er oli In duer de somac,sindronme articular, cancer de piel. Deco exracul gi tincture obfinute din rBdicing sunt ulizat pent ‘eumatism,lringit, iar exer peat acnee. ‘Cu toate acesia, planta prin ridin sale este califictt ca find pecesloast. Pe ings letne, plana confine In special in ructe 1 Wicinisaponozide (Fiolacozdele A-G), un alkaloid {Golacacina).Saponinele din ridin ~ ftolscridle A,B, D, D, E, G sont heteroide, derivate de Htolacagnina ~ eid triterpenic pntcile din seria oleanolul aPea oe Fracele cota pigment din cls betasiannetor ol dau © lori eich sgitnre pet cpt noel cine plant po ouren piso dc nti ow Armor rasicama fren). Fal, consume in an mar, pot tf inca norton (ar dca, burt pasos, ame). Copia de ute, se " ‘Simptomele intoxicatiei sunt dependente de organul si cantina nga nee ngs sno, pare Seeaa de Seort is nvell gut git, hipenalai som ret ‘SHstud, due abomiles dace sanginlen In azn al Severe poate apse ptesunes, eww venijl burr inal coma Togas ancl cde ponte condor ls greta, dace, ‘onists, asovne co peri ale Wael ECG (evel spre NE tion. Hee diese uot de smal {agale prcingte Simpomel apart 3 oe sprit 24 re Splice, cesar ales datos fered de Tesubire “a echiibuut-hireeletolie.Aspiares ase, miisare de erbune ai sot miu neces erecoprare 3 pect ta pre txkine pets nial vi eo orci intra const dae, vomiment Slee rape ‘uct tbr isl, smote, rete epiraie. ‘State spc ale gen sunt Txt: Phlacea dca Ly Piowicca decane 2 Tasco plattraromate VII. TOXICITATEA PLANTELOR AROMATICE, Generalitat ‘Se mumese aromatic planteleparfumate. De regl, plants ste aromatiedatnei cid conine un ule volt lel volatl in stare pur esto un lcd pail ew arm Patric; se evapor tot, fet sh ise path gash Din punct de ‘edere chimic, se compune din cca. SO substan diferit, fate in mess. Cele mai feevent substan din ulirile volatile sunt ‘monotrpeneide (e150), seovtepenoie (ea. 1000) 91 nul ‘monoterpencidici, Adeseoi, tm amestecl care formes un lei volt, una dint substanjele componente este preponderets ‘arvona in uel dechiion tuiona in uli de Tg occidentalis timolul tn ula Je cimbr, eucalitolal in weit de eicalipt sneoll in leu de enason, eagenoul null de culoare ee, Fenomenelenocive pe cree dau uncer plants aromatie se dtoreziuliviler volte, respeciv toxic unore dite ‘componente uleurilorvolail Unele plante si concenweazi parfum in flor, alle tn frunae sau scoarte,rBiscni, fc, In acele organ, ulsiel volati «ste depociat in frmatiun speciale pocum papilele petalelor, pei ‘serator i glandele depo franze, canal seeetoare, pun ‘Alte denums a esene, liar! esentile sa wer eterce au ‘origins in difrit lib stetine: “essences” (Ib, frances), “eset oils (Ibengezd), “aetherischen Ole” (Ibgemans), “setherole! (latin, Este intresantd observatia plansle care sinetieact sleaoizi nu contin uleir voli, Secunoss tots tev except Utilize sau prelucare imprudent a unor plant aromatice ondice la intosiafii mai usoare seu mai grave, chm st Fenomencle neurotoxice, efcteleemenagoge fi abortive, democaustice,intolerane chiar moar Unor uli volatile si hidocarburilor texpenise din compozii or se atrbue, la epieati extere fete rubefiante $1 95kts planer roma ‘iar dermocausice, lar la wlminisriri interne ulceratii_ale Pane lente amie eo el dee vole von cal eft oan [Pree See leat ee Wr ee, ae 7 Met tana pti mcnel real epee Fascia mea} — stat —[ reat —| Sm perculoase. in cazul_administrrii intome, prin efectele (Alacea) tend erie roc tre cp ie cpio vo ‘mtn vices |S, | ‘epee’ | Bata | “abel. -Toxae sor volte i ante : i aromatice neurotoxice si abortive 10. | Hssopus affcinalis L. | pinocamfoes | Neurotoxie, Nr Planta “Componente | Efecte toxiee Comiecese) ‘nidrocarburi | Abortiv i co oe ‘enna : ; f ; 1] ila —| iat — Te ale tia T.| Wott | Neroonis (Asteraces) terpenice | Alergizant (eames ‘mane’ | Anew tee |i ea a “See meee | ST ems | eee | Ab Leuprnblt es ge = 1 espe ee | a Pema ¥ ‘Angelica archangelica ‘eumarine Excito- | aerreae nae Abortiv L (Apiaceae) felandren: ‘tug amide a serpent naee . a Ta | Lavandula soechay L. ‘inalool ‘Nearoioxic, Sirona (cmos on | Soe Sonate 1 Ngerens cmt esa] is —P Rr aa Tar ‘ vacates [Ae Mow icant fran ‘cra no se “te art ar 5 Elaamrapa oy |p | a as SaniemeesO | een [coon tin ro (Lamiaceae isos | terpeice | Intens sori | ria ‘eanol a = = | Carwm cari. ‘carvons Cefaigie TT | Mentha pulogivan polegont inten ‘may mon | Soe (imi me | roo, chimion " Deli, avort _beswiocul cerbilor_ felandren_ tens abortiv 7. | Gienopa ates Pres TE Festina hres [iol | Neto, (Chenopodiaceae) cimen | neurotoxic a coming | Abort Cate | ew cs) ste | Contanaru sia] — foaoo! | Beis pa serpenioe ‘piaceae) Iridrocarout | Tolburt de ‘Pimpineia ani, ‘neo ‘efi, pours ‘ae ‘space |e ae, = sen verde -epileptiforme, “ 98 hresNe Planta Componente | Efeete tunics _Tasiehetes plentler rowan f z a | 3 aaa ais fom ‘ion ce (cine i oe 3 aaa | Se (Coram coo | pon, Sear rm | ae mene abt 2 ~ Donel tale nor satan ene 1 De SS a | a | mo Xe Sitoaaidestve Dl wae Geman sa cor" | — ts pe (ere) eI oi 7 Soe ee 2. Apiol '$00— 1000 (Lauracwas) ‘einamicd mae oT 38 a | — ceo = ae Saas — ape | 3 [Gt a eae fra orcs ay 6) Citral 4960. =I velit et, 5 —| eter 00 x — Seen 7 [cme 08 age areas —| agar —] Be 5 [Gant Ss naa ee ee Pw | Th [eis fisieeat x nem) — [00 7} aia —} Sea aa | [ust Sen kon = al 13, Mesto 2000 S180 (pice a 14. | Pulegon’ 130 Ly ra son | 1s [tinot 3801800 Mee pin aaa grea l 16. [Tui 120 ‘nett | cont, 1 ages — amr Camiaceae) ‘mol a“Tabeio nr 3 continua 7 z z z 3 [Tiare Tot] Derwoenic mice) ‘al om TO] Pienaar Tine | Damosanie Camco) canal Say Se pote observa cb sit sucrtiile dea produce te tovice, pn ake fr vole, charg wel plano de uz Siimeua? chon, rena pate, leusteam,inbni, Conan, eorgora eager, inbaharul.Tinnd. cont do ‘Shes ‘cul vl plata din eae prove, el pote eve pores. ‘En gray dee volatiles caste mae de plant oasis fam a fica S00, nb, pane, ean, ee. aniate pest ds admiiscat una pat rh uri grave. Co at ma eeu pot devant panoe senate neimenare pin li {Stal dacs au in compoae alle susan tov, spe xempla ‘Sin deo eare cone 9 pdototoxnd ‘Karna thuor vole J ment gi euaintexe inrrist carl eopior ot Vite mai mil de 6 am din cura teal de sop repintr pe ae potpovoea mir pase, frets a can apie kee ca ec Sem” g Fans oma cor adiniuae esto inch cause Gages do mast Acestn su Fis lips Ly (Comaboeea) hans, Hum vera Hook (Miagroicea) Wada sm seasonal sel, Sabie scare (Lanteces) ert Stn ln Pi sable cu eet estogn- {ke pe cre coin, pot arava mate. Se firma chi cl ar sea te encegene 8 mle exits planer arama “Artemisia absinahoom U(Asteraceae) Petia Plans din familia Asteraceae, Artemisia absinghim, pin cate simbolal amiriciun. Toate pile sale au acest gust, charg arfumal sa ete paternic ama, ‘Speci est scrboass, vivace, poate ating prin idicina prens varsta de 10 an. Tulpinapiroas este brad longitudinal, fumecle 2ehpenatsette adine Sunt veri, cu dose mgntn. fn vrful {ulpini nate de 04,5 m, Norile tic,compuse, cu diametul de «a4 mm, galben-verzu,numerase se grupers in eime (VIX). Pelinul crete pe teenuri waste, pletoase, necultivet, th ‘oats Lames Veehe. Din anche, are renume de pansce [Numeleatinese al enuli deriva din aumele rece al zis instr, Artemis, protetoaea oamenior, capil de vindectri miraculease. Denote specie a fost datl dupa numele ni i racic, absinti, care aromatzay vino! eu lard de pli. Urmagi bsintilr prepar asta, in Romana, “in-pli"” sau “pein de ‘mai. BSotre puter alcolzaé denunithsbsint are att istore, ‘mai scurt cu mai mare rivet in hime. Vermuftul, 8 biti peri, peat chiar mumele german al pena: Wert, In’ medizina nich, bablonienit recomandas_pinal inpotiva lenevirt stomacali, egptenit Ml consideran th plus ‘verifg, dail adminstau ecu antibelint, da it nena llr, a ofanda. Gali gl apliay sb cingstare ca antireuati, iar emeile or administra pen favoizarea menus. Fiotrapia actuals rcorhands prparatele din pelin ea tonics, stimulente generale, aperitive,coleretice,ealmante ale durelor de ‘menstuai, verifies cu condi respect dozeloe. In compozifa chimes. elinlsi se afl wn uli vost, prior rome amare. La separizea ul din plant, prin dsilre co vapor de api, ae euloaes verde Incis,reultad din azlenle las, in amestec ev fuiona de culare gabend, Azulenele 36 formeaza, In ferbere, din proazulene care sunt nite sobstanje incolore, amare, eu sreturs soreviterpenisl de ip guaanolid bsinting,-artabsina qi anabsintina Tuna, principale substan toxied din pin se aft In uleil volt in proportie de 25739 in 9Vw =_=:—" °°» Toxin paneer romate imatie 50% To plant, oeiul won repent 05-13% 1 mai ‘ontne, in pls, tl, Flandren, ane, : ‘in cova tuioni,uleal volatil este un toxic ners. fn scceasi mur tebe lat ncoesiderare ca abot Tntoxiaiaew plin pootsnumele dessins. Spe first sec, XIK,absintismal a leu ravagit in Frans in rand tropeloe i Legumes, fanceat in. Algeria, Faptul a datorat bSutort evotice nmi abin sat zine verde (lo fe verte). Tickionl de pein a fost invent de un medic france, de. ‘Ownste capone medicinal, cam prin anal 1790, Dup8 moartea fnventatorlu,lichioal verde de pelin a fos comercilizat co burl sloolied de maior Dubled care «fonda, In 1798, le Netchitel, 0 disiere, impround cu_ginrele shu Heor-Louis Pemod. Aveta a constrlt mai multe distil in Fran, incepind din 180s, unde absintl sprit sume de perod, fp 1870, firma PPemod produce zine cite 30.0001 absnt, dup care consumal a reseut pli In 1900, de cea 40 ori, avnd ca rezutto intxiete social Pe Itagh pein in absint se asociu salve si isp, o trie aleooted ee evolase de la 80" In TF, precum si aeooi superior: ‘uti i peopl, din spit denature Salvia sop au reset sieleefecele neurotonee,epleptogene Tmtonieatin cu absintesteredtabil. ABsinsmul poate even! gr, at in cuarle aeut it nese cronies "Absitisml acute carateriuzl prin belie zgomotoat 5 sgesvitate " formele conic, se manifest prin tlburci motrice cu fulburei convulsvante, epileptiform, poi prin modificarea Seon, anularen spermatogenezei, rulburartpsice in are predomi supose si halucinaile, iar tn final degenerescenit nervous gi chiar moa ‘rin erdonanta dit de Gaverul Franel la 16 august 1915, tsi a fost interes, Ma aig ale fr au interzsfabricarea iui cu excepta Spniei. Bautrile cae Incase mai comercilzeaz8 ub aret mame, nu ma prea aceeag sur, compo or id toda Foerteamuzanth este astizi_resomandarea Iu “Teberaemontanis cae in cstea lui din 1588 considera tatamental 100 mle Toxlatea paneer aromate ‘pela un adevivat remedia impotiva defecelor de caracer, ‘sind cf ndurarea ata sale i foreach pe oameni pete {rece cusses pin iceree gi dram amas pas Cambs) ancl, Hume tidus L. (Canmabacee), se cats ipo inorecers ene ini are fi aromate destnte crete gana ow mrs nepicut tert =" " Hani ex in, pnd tral none temper de pe ath enn nonin en mode unbrosse, novi Sno. Lang de 57 my Cele de hanes alr se sore impeund iver fa de scl wt ceo Aste Impete s Cals pe tiple pe rrr copecio. Frac atte ob ‘ine esprit i unt sper eer asp ca pine Fetolul lng se pose isi et pe tuner brio, acornd fal bite He Plna eae doe. lorie burt nu pen 3 ‘ares Tuli cu fr foc part pe vr aria vest ite tf cm de el, eae ions Tessa lamps jane eae ma ks ‘dupa formarea semintelor. “ ~ copa medina coletarh conte, sich ‘store frend ce ptosis Boga oi cate le acopert. Cone eal nan 9 ob, pe denwmos {Srnaceutes Lapa soba, ar please names Lapa deste const in nome pe lind care ve str de pe pnt oni, Esc mar aunest fra, Clone pa, Tepes 10-12% din gear connie conse prea din lat con ma mare enc dep ct, cn Seat Rigo din con din poi lane de fant oo lpn exe dit parte, Vlail Ea sper 80% din gewnen rods Zspuinan Suttle active ia tamed sunt ayeciyl all amar tumalon #1 ipl seg arontice ou mile de flroghcio, two ex mien, mulee,iovleraat 101rt — Tact plantlorarmate ont onpas Tore lal cs propria snes lvonoe, tant, amine biogns, ioesvogen leaf Ele a propit thalgc,anspice, antpasnodic,apertve, digeive, pric Sedative La insomni, se Teomandi cu procedeuSterrpet Ctlaren ame) pare pind ccna de hanes foul ered shite Infocus tn industria bei in ee. XI ia arma obsenaioe anor clap, hameil- con pina ~ adaugs produ foul. amar atoma, prcum. 3 sfxcleantimirobers, ‘crv In Sec XIV, meedaclogensc de prepare a era fon uta la Cla, de comunfaen sonailr de ln miniitea Clara fy pezent in indastra bert se wlizsah tot mal ml ‘tov salted coma luli, nied tip de a, prousl vec devine neta imp de 9 fan, principe ive se degrade in propor de $0. Intnl uhamel se pode a prsonee care reclen, nde 9 pura conan lool, absent masurior de rote Simptomaologia in infoveait exe toga, Incepe eu Indipoute dominate. de cefle, Se ugh anorexs, roms Tinetopisn eb sommoln lirmanth ew dali ale po Inn pe fa, datorate composlr di fia mei-btenoll ‘Retosut ce seat hip amin gc sechel. ail subee pre etn © arin, sonata, resi bemntlogee Datta componenlor cu acne extrgentike, fence inoxicts ou hae pot even hemorep pei Schell intoniai cu amet sot evident prin ete sealtiniform ence, midi persistent, oli, pbateni eae ponte daveze nl lth in Rominin planta est spontnd, arse cv, ma les fa ooele din -apopirea, Sighyoery, Orgs, Chali La Uhiverstate do Sine Apizole din Ch exe wi ental naonl penta cect 9 agoshnca bane. ——_____Intette ptattoraromate Thje ocidentalsL (Cupressaceae) “Aborele vie, bred aja ocdealst pane csi Conferae Pops 9 sume fam! Capea In ores apne ahr vii yi, or x ital ‘Sucevei - bridulits “e France a cuopenint pin ec. XVI, ub mele Taps

You might also like

• Referat Biomecanica

  

  Document15 pages

  Referat Biomecanica

  cristinaiurian

  100% (2)
• Selectia

  

  Document11 pages

  Selectia

  cristinaiurian

  No ratings yet
• Copii Si Juniori

  

  Document15 pages

  Copii Si Juniori

  cristinaiurian

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• PDV Imposibilitate Renuntare La Gradul Didactic I

  

  Document3 pages

  PDV Imposibilitate Renuntare La Gradul Didactic I

  cristinaiurian

  No ratings yet
• Regulamentul Jocului de Oina in Saseopt Si Unsprazece Jucatori

  

  Document67 pages

  Regulamentul Jocului de Oina in Saseopt Si Unsprazece Jucatori

  cristinaiurian

  No ratings yet
• ORDIN Nr. 5.115

  

  Document50 pages

  ORDIN Nr. 5.115

  cristinaiurian

  No ratings yet