Nursing in Afectiuni Endocrineppt

8/10/2019 NURSING IN AFECTIUNI ENDOCRINE.
ppt
NURSING IN
AFECTIUNI
ENDOCRINE
http://slidepdf.com/reader/full/nursing-in-afectiuni-endocrineppt 1/78
8/10/2019 NURSING IN AFECTIUNI ENDOCRINE.ppt
Notiuni de anatomie si fiziologie
• este un complex de glande ai caror produsi

– hormonii – sunt eliminate direct in singe,
fiind transportati la celule , stimulind sau
inhibind activitatea acestora
• impreuna cu sistemul nervos joaca un rol
esential in mentinerea homeostaziei, in
desfasurarea normala a proceselor de
crestere , nutritie,si reproducere a
organismului uman
10/21/2014
http://slidepdf.com/reader/full/nursing-in-afectiuni-endocrineppt
copyright (your organization) 2003 2
2/78
Localizarea glandelor endocrine
10/21/2014
3/78
• glanda hipofiza sau pituitara

– are forma si demensiune unei boabe de
fasole, situata la baza creierului, a,catuita
din 3 lobi
adeno hipofiza – secreta hormonul somatotrop
(STH) , controleaza activitatea tiroidei,
corticosuprarenalei, gonadelor si prolactina
neurohipofiza – depoziteaza si pune in circulatie
2 hormoni antidiuretic (ADH) sau vasopresina si
ocitocina
10/21/2014
4/78
glanda hipofiza sau pituitara
10/21/2014 copyright (your organization) 2003 5

• glanda tiroida – situata la baza gitului ,

inaintea traheei
– formata din 2 lobi laterali
– secreta 2 hormoni tiroxina si triiodetironina
– cresterea de volum a glandei duce la
compresiunea asupra traheei si nervilor din
vecinatate , jenind respiratia

glanda tiroida

• glandele parotide – in numar de 4

– secreta parathormonul

• glandele suprarenale
– situate deasupra polului superior al fiecarui
rinichi, au forma unui con turtit
– prezinta 2 zone una corticosuprarenala alcatuita din 3
zone glomerulata care secreta hormonii mineral-
corticoizi, zona fasciculata care secreta hormonii
glucocorticoizi si zona reticulata care secreta
estrogeni
,formeazasicorticosuprarenala
androgeni, si o zona centrala
care secretasau medulara
adrenalina
si noradrenalina

glandele suprarenale

• epifiza – glanda pineala

– este o glanda mica , situata in endocraniu,
cu forma conica, face parte din
epitalamus, inainte de pubertate incepe sa
involueze
– disfunctiile sunt rare
– apare la baieti sub 10 ani

epifiza

• timusul
– situat retrosternal, in mediastinul superior
– atinge dezvoltarea maxima la pubertate, dupa
care incepe sa involueze
– are rol in imunitatea celulara
– secreta hormonul timozina – stimuleaza
cresterea si intensifica activitatea limfocitelor
T

timusul

EDUCATIA PENTRU SANATATE

• endocrinologia moderna s-a dezvoltat pe baze stiintifice
incepind cu a doua jumatate a secolului XIX , o
contributie importanta avind-o scoala romanesca de
medicina al carei fondator este C.I. Parhon, autorul
primului tratat de endocrinologie din lume publicat in
1908
• C.I.Parhon
• cunostiintele de fiziologie si patologie privind glandele
endocrine au permis combaterea unor afectiuni care
constituiau probleme de sanatate cu implicatii
biopsihologice si economico-sociale
• pentru ca etiologia bolilor endocrine este variata , iar
manifestarile sunt la inceput nespecifice sau chir lipsesc
bolnavul ajunge la medic cind boala este deja avansata


• educatia populatiei si supravegherea
permanenta a starii de sanatate pot
contribui in depistarea precoce si tratarea
corespuzatoare a unor boli


• este necesar sa se realizeze
– prevenirea si tratarea corecta a bolilor infectioase
cronice care sunt incriminte in etiologia unor afectiuni
endocrine
– tratarea si supravegherea persoanelor care au suferit
traumatisme cranio-cerebrale
– luarea in evidenta cit mai precoce a gravidelor si
supravegherea permanenta
– asistarea corecta a nsterii, evitarea travaliului
prelungit
– administrarea iodului in regiunile gusogene si
supravegherea populatiei de catre personalul medico-
sanitar pentru respectarea sfaturilor


– sfat genetic pentru parintii cu cu boli endocrine cu posibila
transmitere ereditara sau care au rude de gradul I cu astfel de
afectiuni
– alimentatie rationala
– evitarea surmenajului, a traumelor psihice, a emotilor intense
prelungite care au rol in producerea hipertiroidismului
– cunoasterea si depistarea unor manifestari care ar putea atrage
atentia inainte de instalarea semnelor endocrine
– supravegherea in comunitate a bolnavilor cu afectiuni endocrine
– cresterea adresabilitatii populatiei catre sectorul sanitar

8/10/2019
EXPLORAREA FUNCTIONALA A NURSING IN AFECTIUNI ENDOCRINE.ppt
HIPOFIZEI
A. Explorarea hipofizei anterioare
1. Examenul radiologic al scheletului
– pune in evidenta semne determinate de
procesele tumorale ale glandei
• Radiografia craniului din: fata , profil, incidenta
fronto-occipitala- evidentierea seii turcesti
• Tomografia in plan frontal si sagital

• Radiografia oaselor lungi- deficinte ale STH-ului

8/10/2019
HIPOFIZEI
– Examenul oftalmologic
- evidentiaza modificari functionale si
morfologice ale analizatorului optic
determinate de tumori hipofizare ce
comprima nervul optic
– Examenul acuitatii vizuale
– Determinarea campului vizual
– Masurarea tensiunii intraoculare

8/10/2019
HIPOFIZEI
3. Dozarea stimulinelor hipofizare
– Dozarea din sange:- dimineata, pe nemancate
- punctie venoasa,
- 10-20 ml de sange, fara subst.
coagulanta
• Dozarea din urina: - recolatarea urinii in 24 de ore
- 200ml urina se trimit la laborator
- se specifica cant. toala de urina
emisa in 24 de ore
- valorile se exprima in cant. totala de
hormon eliminat prin urina in 24 de ore

8/10/2019
HIPOFIZEI
4. Testul cu cortizon- pune in evidenta
hiperfunctia lobului anterior hipofizar.
• Determinarea eliminarii prin urina a 17-
cetosteroizilor
– se determina eliminarea 17-cetosteroizilor din urina
– se administreaza timp de 3-5 zile 100g cortizon, sau 40g
prednison
– se face determinarea eliminarii 17-cetosteroizilor zilnic ,
cat si in ziua intreruperii adm.cortizonului.
» Cortizonul inhiba secretia de ACTH, deci a 17-
cetosteroizilor

8/10/2019
HIPOFIZEI
B. Explorarea hipofizei posterioare
• urmareste eliminarea hormonului antidiuretic-
vasopresina, adiuretina;
• stimuleaza tubii distali renali marind resorbtia
apei ;
• insuficienta secretorie de vasopresina da nastere
diabetului insipid .
1. Studiul bilantului hidric
• masurarea zilnica a cant de lichide ingerate si
eliminate
• determinarea densitatii urinei

8/10/2019
HIPOFIZEI
2. Proba de apa si sete- pune in evidenta tulburarea capacitatii de
concentrare a rinichiului in lipsa hormonului antidiuretic hipofizar
Tehnica - la ora 8.00 bolnavul evacueaza vezica ;
- bolnavul va fi cantarit ;
- bea 1 litru de ceai slab timp de 15min ;
-- urineaza din 30-30

se determina min pana
densitatea la 12.00
fiecarei ;
probe;
- la 12.00 bolnavul va fi cantarit din nou si va
mananca un regim mixt , fara lichide;
se recolteaza urina la 16.00 ; 20.00, si a doua zi la 8.00;
se determina densitatea urinii;
bolnavul va fi cantarit .
in caz de diabet insipid:- urina are o densitate de 1001-1003
cantitatea de apa se elimina in prima ora
se continua eliminarea masiva a rezervelor de apa ale organismului
se constata scaderea masiva a greutatii.

8/10/2019
HIPOFIZEI
– Proba de incarcare cu clorura de sodiu
• Se determina 8 zile la rand concentratia de NaCl din
urina in toate mostrele evacuate;
• Se administreaza bolnavului 5g de NaCl peste regimul
alimentar pe care l-a avut ;
• Se continua determinarea zilnica a concentratiei sarii
din urina
• Bolnavul nu are restrictie la lichide pe toata perioada
probei.
• Rezultatul:
- la indivizii sanatosi conc. NaCl in urina creste
- in insuficienta hipofizara posterioara, conc. NaCl
ramane neschimbata.

8/10/2019
HIPOFIZEI
– Teste de clearence
• In diabet insipid scade resorbtia tubulara
a apei dupa metoda clearance.

8/10/2019
GLANDELOR SUPRARENALE
A. Explorarea corticosuprarenalei ( C.S.R)
» Corticosuprarenala secreta : mineralocorticoizi,
glicocorticoizi, hormoni androgeni
• Se fac si
sange determinari
urina. ale hormonilor din

8/10/2019
Dozarea electrolitilor din sange si urina
• Pentru dozarile biochimice din sange se
vor recolta 10 ml sange venos fara subst.
coagulanta
• Pentru dozarile din urina se va recolta
urina emisa in 24 de ore si se va trimite la
laborator

8/10/2019
a) Determinarea hematocritului
» Se recolteaza prin punctie venoasa 5ml sange + 2
picaturi de heparina
» Se amesteca bine
» Se centrifugheaza 30 min la o turatie de 3000/ min
» Hematocritul (Ht) are valori crescute

8/10/2019
b) Determinarea cantitativa a lichidelor
extracelulare
» Se face dupa tehnica determinarii masei circulante
» Subs. Folosita este: rodanatul de sodiu sau inulina.

8/10/2019
c) Determinarea raportului salivar
» Urmareste raportul dintre Na si K in saliva
Tehnica - se executa dimineata, pe nemancate
- bolnavul clateste gura cu apa curata, fara alte
subst.
- se aduna intr-un balon Erlenmeyer saliva secreta
timp de un minut
- se trimite la laborator ptr dozajul Na si K
• proba nu se poate aplica bolnavilor cu regim declorurat
• raport Na/ K mai mare de 2 = insuficinta suprarenala

8/10/2019
– Testul de incarcare hidrica Robinson, Power, Kepler
• Tehnica – bolnavul are o alimentatie mixta, cu lichide dupa nevoie, pana
la ora 18.00;
- se suprima lichidele de la aceasta ora;
- la 22.30 se goleste vezica
- se strange urina din acest moment si pana dimineata la ora 7.30
- se determina cant totala de urina eliminata
- bolnavul ramane nemancat in pat
- la 8.30 goleste din nou vezica, dupa care se administreaza 20ml apa / kg corp
- bolnavul o consuma timp de 45 de minute
- bolnavul urineaza la: 9.30 ; 10.30 ; 11.30 ; 12.30
- fiecare emisie se strange separat si se determina cantitatea
Daca vreo proba din zi intrece cant de urina emisa noaptea – insuficienta
suprarenala poate fi exclusa
Daca nici una din probele de zi nu intrece urina de noapte, se va determina :
ureea si clorul din sange si urina de noapte.

8/10/2019
• Testarea tulburarilor de metabolism glucidic
– Glicogenul poate fi mobilizat de adrenalina doar cu
ajutorul cortizonului
• Testul de foame- bolnavii
corticosuprarenala dede
au nevoie insuficienta
un aport
continuu de glucide
– Tehnica - dupa masa de seara bolnavul nu mai
mananca nimic pana a doua zi
- a doua zi se determina glicemia din 4
in 4 ore, fara ca bolnavul sa manance

8/10/2019
b) Proba hiperglicemiei provocate- in
insuf. corticosuprarenala curba
hiperglicemiei provocate creste lent si
coboara la fel de lent la o stare de
hipoglicemie
8/10/2019
c) Proba de toleranta la insulina
• Tehnica- se determina glicemia
- se administreaza bolnavului
i.v. 0,1 unitate de insulina/ kg corp
- se determina glicemia la 30min; 60min; 90min;
120min; 180min.
• Asistenta – va avea pregatita glucoza ptr
administrare orala si i.v.
– La 30 min – glicemia scade cu 50%
– La 90-120 min- revine la valorile initiale
8/10/2019
– Proba cu adrenalina
• Tehnica- se determina glicemia
- se administreaza subcutanat 1mg de
adrenalina
• Cresterea glicemiei la indivizii sanatosi
• La bolnavii cu insuf. corticosuprarenala –
cresteri usoare ale glicemiei sau deloc.
8/10/2019
– Testul Thorn
• Tehnica:
– Pregatirea bolnavului
• bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probei
• dimineata se determina numarul eozinofilelor si al leucocitelor
2. Efectuarea testului
- se injecteaza i.m. A.C.T.H.- 25 unitati(2mg)
- se determina nr. eozinofilelor si leucocitelor la 2 ore,
3ore si 4 ore de la administrare.
• Se va determina inainte sensibilitatea la A.C. T. H.
• La indivizii sanatosi nr eozinifilelor scade cu 50-60%
8/10/2019
• Dozarea hormonilor corticosuprarenali si a
metabolitilor lor in sange si urina.
– Dozarea hormonilor din sange
• Dozarea hormonilor din sange se face mai rar fiind metoda
laborioasa
• Se recolteaza 100g sange + subst. anticoagulanta
• Determinarea se face din plasma dupa centrifugare.
– dozarea hormonilor din urina
• Se recolteaza urina din 24 ore + acid acetic
• Se trimite la laborator 100ml
• Se indica in biletul de trimitere la laborator cantitatea
totala de urina emisa in 24 ore, ptr a se calcula excretia in
valori absolute pe 24 de ore
• V.N.: B= 7-25mg/24ore ; F= 4-15 mg/24 ore.
8/10/2019 EXPLORAREA FUNCTIONALA A NURSING IN AFECTIUNI ENDOCRINE.ppt
– B. Explorarea medulosuprarenalei
• Hiperfunctia medulosuprarenalei poate fi
decelata prin probe de provocare care
favorizand o descarcare de adrenalina si
noradrenalina produc crize de
hipertensiune arteriala
1. Testul presor la rece
• Tehnica:
– Pregatirea bolnavului – bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probe
– dimineata bolnavul in decubit dorsal ramane la pat relaxat 10-15 min
– Efectuarea testului
–- se
se masoara T.A. tensiometrului pe bratul bolnavului
lasa mansonul
- se scufunda cealalta mana in apa rece de 4 grade, timp de 1 min
- se masoara T.A. imediat dupa scufundare la: 30 sec; 1min; 2min;
3min;
• T.A. se ridica cu 10-25 mmHg, si revine la normal in 2-3
min
• In feocromocitoame –se provoaca crize de hipertensiune
arteriala
2. accentuata
Testul la histamina- histamina determina o dilatatie capilara
• Tehnica:
– Pregatirea bolnavului
– bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probei
– dimineata bolnavul in decubit dorsal ramane la pat relaxat 10-15 min
– Efectuarea testului - se masoara T.A
- se injecteaza i.v. 0,015-0,05histamina in 1-2 ml solutie izotonica de
clorura de sodiu
- se masoara T.A., timp de 5-10 min, din 30-30 sec
- pana la valoarea initiala
• C.N. initial avem o scadere moderata a T.A., apoi o crestere a valorii
• In feocromocitoame, T.A. creste imediat dupa injectie atingand valoare
maxima dupa 1-3 min, superioara celei din testul presor la rece
3. Teste adrenolitice- subst. adrenolitice
produc la bolnavii cu feocromocitom
scaderea imediata si considerabila a T.A. ,
ce se mentine 20-30min.
4. Examenul radiologic al glandelor
suprarenale
• Radiografia pe gol a abdomenului
• Opacifierea bazinetelor cu subst.
opacifiante
• Radiografia de contrast negativ prin
retroperitoneu
TIROIDEI
• Explorarea funcţională a glandei tiroide se
face prin determinarea metabolismului
bazal, determinarea iodemiei, a iodului
legat proteic, ioduriei, colesterolemiei,
reflexograma achiliană, radioiodocaptare şi
altele.
TIROIDEI
A. Determinarea metabolismul bazal (M.B.)
• M B = cantitatea de energie pe care organismul o cheltuieşte în
. .
repaus absolut, la temperatura şi presiunea atmosferice optime.

• Această energie se produce prin oxidarea alimentelor şi este necesară
pentru menţinerea funcţiilor vitale ale organismului.
• Valoarea medie a cheltuielilor energetice ale metabolismului bazal la
aduItul sănătos este de o calorie mare pe kgcorp/oră.
• Determinarea se face cu spirometrul (Krogh, Knipping), pulmotestul
Godart sau aparatul Sprirolyth.
• Determinarea se face indirect: se măsoară cantitatea de 02
consumat pe o unitate determinată de timp.
TIROIDEI
» Studiul reglarii echilibrului vegetative
• Testul presor la rece
– Se face identic dupa tehnica descrisa la
explorarea medulosuprarenalei
– In hipertiroidism- T.A. creste cu 30-60 mmHg,
revenirea este foarte lenta
• Determinarea timpului mediu de
reincalzire a extremitatilor
– In hipertiroidism extremitatile sunt bine
irrigate
TIROIDEI
» Determinarea tulburarilor in metabolismul glucidic
• Se determina prin dozarea zaharului din
sange si urina prin proba hiperglicemiei
provocate
• In hipertiroidism : hiperglicemie cu
hglicozurie
• In hipotiroidism: hipoglicemie
TIROIDEI
» Determinarea tulburarilor in metabolismul
colesterolului
» Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, 2-
5ml sange fara subst. anticoagulanta
• Hipertiroidism: - colesterolemia este

scazuta pana la 100-80mg%
– raportul dintre colesterolul esterificat si total – scade
• Hipotiroidism - colesterolemia este

ridicata la 250-500mg%
– raportul dintre colesterolul esterificat si total- creste
8/10/2019
TIROIDEI
» Determinarea tulburarilor in metabolismul iodului
• Dozarea iodului protidic in plasma
– Se va recolta 5-6 ml sange( punctie venoasa) + subst.
anticoagulanta, a.i. sa rezulte 2ml plasma
– V.N. 4-8 γ la 100ml plasma

– In hipertiroidism iodemia creste pana la 18 γ %
– Valorile iodului protidic reflecta cant de tiroxina(T4)
si triiodtironina(T3) circulanta
– La determinarea
investigatiile, lui se vadetine
consumul cont de
alimente cutratamentele,
un continut
de iod in ultimile 12 luni.
8/10/2019
TIROIDEI
• Iodocaptarea tiroidiana
– Urmareste dinamica fixarii iodului in glanda
tiroida
8/10/2019
TIROIDEI
Scintigrama tiroidiana
» Se realizeaza cu ¹³¹I , 125 I, 99Th, captat de glanda
tiroida , emite radiatii gammace actioneaza asupra
unui aparat electronic de numaratoare
» La acesta se adapteaza un dispozitiv de inscriere ,
care cu ajutorul unui mecanism automat de
deplasare , se plimba in fata glandei tiroide,
inregistrand morfologia glandei sub forma de linii
intrerupte cu densitate uniforma
8/10/2019
PARATIROIDELOR
– Examinarile radiologice
• Examenul radiologic al scheletului –
cresterea sau diminuarea transparentei
osoase, chisturilor, calusurilor vicioase
• Examenul radiologic al rinichilor: -
calculii renali
• Arteriografia paratiroidiana: - adenom
paratiroidian
8/10/2019
PARATIROIDELOR
– Examinarile biochimice
• Se determina: calcemia , calciuria, fosfatemia, fosfaturia in
conditii obisnuite , precum si sub influenta unor produsi homonali
• 1. Determinarea calcemiei si fosfatemiei
• Tehnica : - bolnavul nemancat
• - se recolteaza sange venos fara staza: 10-15 ml, fara subst.
coagulanta
• - sangele se coaguleaza
• Calcemia normala :
– 10(9-11)mg / 100ml ser din care:
– 40-45% este legat de proteine
• restul este
– Fosfatemia calciu ionizat
: 3-5mg/ 100mlactiv
ser; este ionizat in intregime
• In hiperfunctie Ca creste, iar P scade.
8/10/2019
PARATIROIDELOR
2. Determinarea calciuriei si fosfaturiei
a) determinarea calciuriei – calciuria se
urmareste 3-6 zile
- se fac determinari din urina colectata in 24 de ore
- bolnavul este tinut la un regim mixt, evitandu-se
alimentele cu un continut mare de Ca ionic
- testul Sulkovici: reactivul Sulkovici + urina(Ca)= oxalat de
Ca care precipita; cant. de pp.reflecta gradul calciuriei
- V.N. : 100mg / 24 ore.
b)determinarea
emisa in 24 de ore fosfaturiei- de face din urina
- V.N. : 1,3 – 3g / l
8/10/2019
TIROIDEI
– Testul reactivitatii la parathormon
• Tehnica: - testul se face dimineata, pe nemancate
- se recolteaza urina timp de 3 ore
- se stabileste eliminarea orara de P
- se administreaza 200 unitati de parathormon pe cale i.v.
- se continua dozarea orara a fosfaturiei inca 3-4 ore
• In conditii normale, creste de 5-6 ori
• Hiperfunctia glandei : creste de 2 ori
• Hipofunctia glandei : scade de 10 ori
8/10/2019
TIROIDEI
1. Proba Hamilton – Highman- utilizeaza
hormonul din sangele bolnavilor
• Tehnica: - se dozeaza Ca la un iepure
-se administreaza iepurelui 3 ml de sange de la
bolnav
- peste o ora se repeta dozarea Ca din sangele
iepurelui
• In caz de hiperfunctie
bolnavului, valoarea Caparatiroidiana a
din sangele iepurelui este
crescuta.
8/10/2019
TIROIDEI
D. Explorarile electrice
• Aceste metode se folosesc ptr
determinarea modificarilor excitabilitatii
neuromusculare aparute sub influenta
schimbarilor metabolismului calciului
8/10/2019
GLANDELOR SEXUALE
A. Explorarea funcţională a testiculului
• Metodele de explorare a testiculelor sunt:
1. Spermograma indică funcţia
spermatogenetică a testiculului; stabileste

sterilitatea sau fertilitatea masculină.
8/10/2019
GLANDELOR SEXUALE
2. Explorarea radiologica
• Radiografia cu subst. de contrast a
veziculei seminale
• Uretrografia retrograda – ptr investigarea
uretrei posterioare+prostata
• Radiografia scheletului
8/10/2019
GLANDELOR SEXUALE
Dozarile hormonale includ:- dozarea hormonilor androgeni;
- dozarea 17-cetosteroizilor cu separarea cant. a celor doua
fractiuni;
- dozarea hormonilor estrogenidin urina barbatului.
• Hormonii androgeni
suprarenala la barbat sunt secretati de: glanda
+ testicule
• 17-cetosteroizii sunt produsi de degradare ai hormonilor
androgenice se elimina prin urina
• Din cantitatea totala de 17-cetosteroizi din urina , 2 / 3
provin din glanda suprarenala, restul din testicule.
8/10/2019
GLANDELOR SEXUALE
» Explorarea funcţională a ovarelor
• Metode de explorare ale ovarului:
– Biopsia functionala a endometrului
studiaza variatiile aspectului morfologic al
– mucoasei uterine in cursul ciclului menstrual
8/10/2019
GLANDELOR SEXUALE
2. Examenul cito-vaginal
• epiteliul vaginal sufera modificari in timpul
ciclului menstrual
• exam. microscopic al elementelor
descuamate permite studiul impregnarii
hormonale
8/10/2019
GLANDELOR SEXUALE
3. Dozarile hormonale in sange si urina
• Se fac ptr dozarea : - estrogenilor urinari si
plasmatici
- progesteronului si pregnandionului in sange

- 17-cetosteroizilor din urina
• Dozarile hormonale se fac dinamic:- in cursul
ciclului menstrual
• - in timpul administrarii stimulinelor sau a altor
preparate hormonale.
8/10/2019
GLANDELOR SEXUALE
Testul hipertermiei progesteronice
• Estrogenii scad temperatura bazala
• Progesteronul creste temperatura bazala
• Curba termica prezinta o usoara ascensiune dupa
ovulatie
• Normal, din prima zi a menstruatiei temperatura se
mentine sub 37 grade Celsius timp de 14-15 zile
• La jumatatea ciclului , in perioada ovulatiei si inceputul
fazei corpului galben, temp. se urca cu cateva zecimi
de grade si ramane ridicata pana la 1-2 zile inainte de
urmatoarea menstruatie
• In caz de sarcina , temp nu scade si se mentine ridicata
pana la sfarsitul lunii a 3-a.
8/10/2019
GLANDELOR SEXUALE
• Explorarea biologica a sarcinii
– Se bazeaza pe determinarea hormonului de
sarcina , gonadotrofina corionica , in sange
sau urina.
• Reactia de sarcina pe broscoiul de
balta
– Reactia
sangvin.se face din urina sau din serul
8/10/2019
GLANDELOR SEXUALE
• Reactia imunologica de sarcina
– Reactia este una de tip Ag-Ac , se face din
urina ptr depistarea gonadotrofinei corionice.
– Testul se pozitiveaza la 8 zile de la intarzierea

menstrei, deci la trei sapt. de la fecundatie
– Are o probalilitate de 98%
• Ecografia vaginala
– Pune in evidenta sarcina , la 7-10 zile de la
intarzierea menstrei
8/10/2019
PANCREASULUI ENDOCRIN
A.Determinarea glucozei in sange
• Tehnica: - se anunta bolnavul cu 24 de ore inainte despre
efectuarea probei
- este rugat sa nu manance
- se recolteaza
punctie dimineata
venoasa pe nemancate
pe fluorura 1-2 cu
de sodiu, sau mlosange prin
micropipeta de 0,1 ml, prin inteparea pulpei degetului
sau a lobului urechii si se trimite la laborator;
• V.N. : 0,8 -1 gram / litru de sange
• Valori mai mari, la determinari repetate, de 1,35g
/1000ml sange, ridica banuiala de diabet
8/10/2019
B.Determinarea glucozei in urina
• Glucoza apare in urina numai daca nivelul
ei in sange se ridica pana in jurul valorii de
180 mg/100ml;
1. Determinarea calitativa a glucozei in
urina
– se face cu reactivul Fehling sau Nylander;
8/10/2019
2. Determinarea cantitativa a glucozei din
urina
– se face prin polarimetrie;
• Urina, inainte de a fi introdusa in

polarimetru, se trateaza cu reactivul
Courtonne (acetat de plumb) care precipita
toate substantele
dupa care azotate,
se filtreaza optic
de mai active,
multe ori.
8/10/2019
C. Determinarea corpilor cetonici in urina
• Se face in toate cazurile de glicozurie
1. Proba Legal-Imbert
• se foloseste pentru determinarea acetonei;
2. Proba Gerhard
• se foloseste
acetil acetic;pentru evidentierea acidului
8/10/2019
D. Determinarea rezervei alcaline
• Are scopul de a stabili cantitatea de ioni
alcalini existenti in sange pentru
neutralizarea acizilor formati in organism;
• Determinarea se face dupa metoda Van
Slyke;
EXPLORAREA FUNCTIONALA A
E.Proba hiperglicemiei provocate
– Pot fi depistate cazuri latente de diabet, cu valori normale
de glicemie;
• Determinarea hiperglicemiei provocate

prin administrarea glucozei per os
• Determinarea hiperglicemiei provocate prin
administrarea glucozei pe cale i.v.
– Tehnica: - se recolteaza sange dimineata pe nemancate si se
invita bolnavul sa-si evacueze vezica;
- se administreaza pe cale intravenoasa o solutie de glucoza
50% in cel mult 2 minute (0,33 g glucoza/kilocorp);
- la 15, 30, 45, 60 de minute dupa injectie se repeta
recoltarea din lobul urechii;
- recoltarea se face cu o micropipeta de 0,1 ml spalata cu o
solutie de heparina.
• Nivelul maxim al glicemiei se atinge in 10-15 minute si
la 40-60 de minute revine la valorile initiale;
F.Proba Staub-Traugott
• Este tot o proba de hiperglicemie provocata, utila
pentru depistarea diabetului latent.
• Curba hiperglicemiei
particularitati prezinta unele
» la indivizi sanatosi: a doua doza de glucoza nu determina un
nivel al glicemiei ca la prima doza, ea putand ramanand in
limite normale- efect Staub pozitiv;
» la diabetici glicemia provocata de a doua doza este tot atat
de inalta ca si cea provocata de prima doza - efect Staub
negativ.
G. cortizon
Testul tolerantei
la glucoza, sensibilizat prin
• Depisteaza precoce diabetul latent.
– Tehnica:- seara la orele 22 bolnavul primeste per os 50 mg de
cortizon acetat;
- peste 8 ore, dimineata, se repeta aceeasi doza;

- bolnavul ramane nemancat;
- peste 2 ore primeste 100g glucoza dizolvata in
250 g de ceai;
- se fac recoltarile de sange, ca si ptr proba
hiperglicemiei provocate
• Testul este pozitiv daca la 2 ore dupa ingerarea glucozei,
valoarea glicemiei depaseste 140 mg/100 ml sange venos;
H. Testul de incarcare cu tolbutamid
• Exploreaza capacitatea tesutului insular de a
secreta insulina, precum si promptitudinea
raspunsului fata de stimulul medicamentos.
– glicemia
Tehnicabolnavului;
: - dimineata pe stomacul gol se dozeaza
– se administreaza pe cale intravenoasa 1 gram de Tolbutamid in
forma de solutie 5%;
– durata injectiei este de 3 minute;
» dupa 20-30 de minute se dozeaza din nou glicemia;
» tolbutamidul
– daca scade
la 20 de minute glicemia;
dupa administrarea lui, glicemia depaseste
80% din valoarea initiala si la 30 de minute 77% din aceste valori,
este vorba de un diabet latent;
I. carbon
Determinarea
tolerantei fata de hidrati de
• Se foloseste pentru stabilirea regimului dietetic
al bolnavilor de diabet.
– Determinarea
polarimetrului.zaharului in urina se face cu ajutorul
• Cantitatea exprimata in grame% se inmulteste cu cant totala a
fractiunii respective= cantitatea de zahar eliminata intr-o
fractiune
• Prin adunarea cifrelor de le cele trei fractiuni = cant. de zahar
eliminat
ingerati de urina din cele 200-250 grame de hidrati de carbon
• Diferenta dintre ele constituie gradul de toleranta fata de
hidratii de carbon.
J. Determinarea sensibilitatii fata de insulina
• Cantitatea de glucoza care dispare din urina sub
influenta unei unitati de insulina, poarta numele
de echivalent insulina-glucoza
Tehnicade
– hidrati - se determina toleranta bolnavului la
carbon;
– prin doze progresive de insulina, se incearca ridicarea
tolerantei pana la disparitia zaharului din urina;
– la bolnavii cu regimul si doza de insulina instituite,
intreruperea insulinei pentru 24 de ore permite controlul
regimului dietetic pe care bolnavul il primeste.
• Echivalentul insulina-glucoza este de 2-10
• La indivizi insulino-rezistenti el scade sub 1.

Nursing in Afectiuni Endocrineppt

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Nursing in Afectiuni Endocrineppt

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

8/10/2019 NURSING IN AFECTIUNI ENDOCRINE.

Notiuni de anatomie si fiziologie

• este un complex de glande ai caror produsi

Localizarea glandelor endocrine

Notiuni de anatomie si fiziologie

• glanda hipofiza sau pituitara

glanda hipofiza sau pituitara

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 5

Notiuni de anatomie si fiziologie

• glanda tiroida – situata la baza gitului ,

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 6

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 7

Notiuni de anatomie si fiziologie

• glandele parotide – in numar de 4

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 8

Notiuni de anatomie si fiziologie

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 9

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 10

Notiuni de anatomie si fiziologie

• epifiza – glanda pineala

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 11

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 12

Notiuni de anatomie si fiziologie

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 13

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 14

EDUCATIA PENTRU SANATATE

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 15

EDUCATIA PENTRU SANATATE

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 16

EDUCATIA PENTRU SANATATE

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 17

EDUCATIA PENTRU SANATATE

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 18

EXPLORAREA FUNCTIONALA A NURSING IN AFECTIUNI ENDOCRINE.ppt

• Tomografia in plan frontal si sagital

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 19

EXPLORAREA FUNCTIONALA A NURSING IN AFECTIUNI ENDOCRINE.ppt

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 20

EXPLORAREA FUNCTIONALA A NURSING IN AFECTIUNI ENDOCRINE.ppt

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 21

EXPLORAREA FUNCTIONALA A NURSING IN AFECTIUNI ENDOCRINE.ppt

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 22

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 23

-- urineaza din 30-30

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 24

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 25

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 26

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 27

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 28

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 29

» Subs. Folosita este: rodanatul de sodiu sau inulina.

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 30

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 31

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 32

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 33

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 34

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 35

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 36

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 37

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 38

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 39

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 40

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 41

10/21/2014 copyright (your organization) 2003 42