STUDENT Pricopie (Angheluţă) Ana - Maria

ANUL II DPIPP Focşani, Universitatea din Bucureşti,

Facultatea de psihologie şi ştiinţele
____________________________ 2
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 CUPRINS

1. Delimitarea problemei de cercetat…………………………pag 4

2. Proiectarea activităţii de cercetare…….……………………….pag 6

3. Organizarea şi desfăşurarea cecetării pedagogice……………….pag 10

4. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute………….pag 18

5. Bibliografie………………………………………………..…...pag 26

6. Anexa I…………………………………………………………pag 27

____________________________ 3
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 I.DELIMITAREA PROBLEMEI DE CERCETAT

În ultima perioadă s-a observat o scădere a interesului faţă de lectură. Sunt elevi care nu
deţin o bibliotecă şi atunci şcoala este cea care trebuie să trezească la elevi interesul şi dragostea
pentru citit, să-i înveţe pe aceştia să privească cartea ca pe un minunat si statornic om , ca pe o
cămară cu multe provizii, să-i familiarizeze cu manifestările cultural artistice cum ar fi:
şezătoarea literară, concursuri cu teme literare, expoziţii de carte, lansare de carte etc.
Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. E un instrument care dezvoltă
posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj.
Există factori care determină lectura elevilor : particularităţile de vârstă şi psihice,
preferinţele lor, climatul familial, care pot transforma lectura într-o necesitate, o foame de carte,
o delectare sau nu. Când gustul pentru lectură, cultul pentru carte s-au format din primii ani de
şcoală, aceasta rămâne pentru toată viaţa o obişnuinţă utilă.
Gustul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă a factorilor
educaţionali (familia şi şcoala), o muncă caracterizată prin răbdare, perseverenţă, continuitate,
voinţă. La vârsta preşcolară, atât familia, cât şi grădiniţa, depun eforturi pentru a influenţa
universul copilăriei prin basme, poveşti şi poezii. Această muncă este situată la nivelul superior,
în primele clase ale şcolii. Perioada de formare a gustului pentru citit coincide cu cea când se pun
bazele acestuia, cu ciclul I-IV. Elevului mic trebuie să i se trezească curiozitatea şi spre alte
lecturi, să i se cultive interesul spre cunoaştere. Când lectura este neglijată, tratată superficial,
formulându-se numai simple cerinţe, această activitate nu-şi mai aduce contribuţia atât de
necesară la formarea personalităţii elevilor din punct de vedere al limbajului şi al îmbunătăţirii
lor spirirtuale. Lectura suplimentară ne devine familiară din anii de şcoală. Selectarea lecturii
suplimentare revine învăţătorului care cunoaşte cel mai bine afinităţile sufleteşti ale elevilor
precum şi conţinutul educativ necesar într-o anumită etapă a dezvoltării lor. Dacă elevul începe a
citi din curiozitate şi insistă motivat fiind şi de aprecierile primite la clasă, el va realiza mari
progrese : - prin informaţie – prin deprinderea cititului coerent, conştient – prin implicare
afectivă – prin însuşirea unui vocabular expresiv prin îmbogăţirea vocabularului.
Într-o epocǎ dominatǎ de televiziune şi calculator, am apelat, totuşi, cercetarea temei
„Lectura literară : instrument educativ in ciclul primar” din mai multe considerente :

____________________________ 4
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
  permite copiilor trǎirea emoţionalǎ-reflexivǎ a conţinutului operei prin intuirea şi
conştientizarea mesajului etic şi estetic al acesteia ;
 conduce la precizarea, activizarea, îmbogǎţirea şi nuanţarea vocabularului, însuşirea
unor cuvinte şi expresii cu sens propriu şi figurat, care contribuie la realizarea unei
exprimǎri corecte, coerente şi expresive, elevii având ca model permanent operele
literare îndrǎgite din repertoriul naţional şi universal ;
 aprecierea frumosului artistic se realizeazǎ prin continua solicitare a sensibilitǎţii,
gândirii, memoriei afective, atenţiei voluntare şi, mai ales, a imaginaţiei creatoare ;
Răspunsul este că, oricât de uluitoare sunt posibilităţile unei maşinării din ce în ce mai
acaparatoare cum este computerul , acesta nu poate asigura atmosfera emoţională
generată de citirea pe „nerăsuflate” a unei cărţi incitante. Totuşi, nu este suficientă
această citire. Numai atunci când noi, învăţătorii sau părinţii, ne vom găsi timp să
ascultăm părerile copiilor despre ce au citit, să trăim alături de ei traiectoria personajului
favorit, numai atunci se poate realiza „puntea” între imaginile din cărţi şi realitate.
Literatura nu e doar o formă de cunoaştere ci şi una de destindere, iar biblioteca este o
instituţie care se implică activ în educaţia copiilor prim oferta de carte.

Coordonatele pentru contextualizarea problemei cercetate sunt următoarele :

• Ramura ştiinţifică căreia i se circumscrie tema „Lectura literară : instrument
educativ in ciclul primar” este educaţia estetica, intelectuală şi moral - civică.
• Ciclul curricular : nivelul învăţământului primar.
• Aria curriculară : Limbă şi comunicare.
• Activităţi educaţionale experimentate : activităţi educaţionale bazate pe fişe de
lucru, şezătoarea literară, concursuri cu teme literare, etc.
• Metodele şi tehnicile didactice experimentate : metoda învăţării prin cooperare,
metoda : lectura foileton, lectura puzzel, metode şi tehnici de de dezvoltare a
gândirii critice.
• Formele de lucru experimentate : organizarea activitaţii cu întreaga clasă.

____________________________ 5
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 II. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectivele generale ale acestei cercetări sunt:

O1- Determinarea nivelului global de pregătire a elevilor şi a nivelului de
pregătire la disciplina Limba şi literatura română (formarea şi dezvoltarea capacităţii
de exprimare orală şi scrisă, folosind limbajul literar)
O2-Inregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de elevii
claselor experimentale şi de control la testul initial, la testele formative , la testul final
şi la retest( dezvoltarea şi cultivarea creativităţii literar-artistice şi însuşirea unor
norme de comportament)
O3-Analiza relaţiei dintre rezultatele şcolare şi învăţarea prin cooperare
(lectura foileton)
O4-Adaptarea conţinuturilor învăţământului în funcţie de mediul social în
care trăiesc elevii
O5- Folosirea metodelor interactive în sprijinul cultivării interesului pentru
lectura literară obligatorie şi suplimentară

FORMULAREA IPOTEZEI

Învăţământul primar urmăreşte prin lectură formarea competenţelor lingvistice, lectorale

si interlocuţionale, pe baza unui tipar didactic prestabilit, ce are ca scop formarea deprinderilor
de înţelegere dupa auz, a deprinderilor de lectură, vorbire şi scriere. La formarea deprinderilor de
citire corectă, curentă şi conştientă se trece treptat la interpretarea unei secvenţe de text in funcţie
de indicatorii textuali sau situaţionali, precum şi la o interpretare etică şi morală.
Educaţia morală fiind una din cele mai complexe laturi ale educaţiei, este necesar să i se
acorde o impotanţă deosebită în procesul de învăţământ, fiind o normă morală cu un puternic
caracter abstract greu însuţit de unii elevi. Având în vedere acest lucru se pornşte de la idea că nu

____________________________ 6
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
toţi elevii au capacitatea necesară să fie receptivi faţă de normele morale şi etice şi să se
conformeze cu acestea.
Studierea lecturilor literare specifică particularităţilor de vârstă ale elevilor
influenţează şi generează însuşirea normelor morale în raport cu vârsta, nivelul intelectual şi
mediul social al acestora.
Cu cât lectura literară, ca parte componentă a procesului instructiv- educativ este
văzută ca proces ce continuă dincolo de graniţele şcolii, individual şi necondiţionat cu atât
mai mult se vor atinge scopurile pe care fiecare învăţător, profesor le urmăreşte prin
activitatea sa la ora de literatură ( activarea laturii lingvistice, formarea şi educarea
creativităţii de limbaj, formarea şi educarea gustului pentru lectură).

Prezentarea problemei cercetate :delimitari terminologice

Textele literare destinate copiilor presupun o competenţă de lectură specifică, prin care cititorul mic
sa pornească de la suprafaţa textului şi să ajungă la profunzimea semnificaţiilor: ,,competenţa de lectură
constă în a construi sensurile textului începând cu indicii exteriori până la interiorizarea şi
demultiplicarea, imediată sau îndepărtată, a imaginilor de lectură." (Costea, 2006, pag. 24).
Literatura ca artă a cuvântului, prin intermediul careia realitatea este recreată în toată
complexitatea ei, oferă şcolarului mic un întreg univers de gânduri, sentimente şi aspiraţii. Sugerat printr-
un conţinut variat şi prin personajele surprinse în ipostaze dintre cele mai felurite, acest univers va putea
constitui o zestre spirituală importantă, cu condiţia ca opera literară să răspundă cerinţelor multiple
pe care le
ridică educaţia estetică, intelectuală şi moral-civică. Formarea şi modelarea caracterelor, deprinderea
copiilor cu normele de comportare civilizată, cultivarea sentimentelor moral-civice, sunt cerinţe la
realizarea cărora opera literară aduce o contribute majoră. Cultivarea pasiunii pentru lectură va
contribui la realizarea finalităţilor instructiv-educative ale procesului de învăţământ, modelarea unui
om receptiv, creativ, capabil să înţeleagă şi să aprecieze frumosul din natura şi societate. Copilul
trebuie orientat spre o literatură de calitate, cu o mare diversitate tematică, de la basm la povestire,
schiţă sau nuvelă, legendă, pastel, fabulă, literatura de călătorii, romane ştiinţifico-fantastice
sau literatura de informare. Pentru a insufla copilului dragostea pentru literatură, învăţătorul
trebuie sa fie un om cultivat, un foarte bun cunoscator al valorilor naţionale şi universale.
Învăţătorul trebuie să cunoască psihologia copilului şi să respecte principiul
accesibilităţii în vederea îndrumării corecte a lecturii copilului. Astfel, la grădiniţă şi în clasele I, a II-a,
____________________________ 7
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
caracterul concret-intuitiv al gândirii impune realizarea cărţilor cu imagini viu colorate şi text în
versuri sau în proză, ilustraţia constituind un auxiliar preţios în înţelegerea semnificaţiei operei.
Pentru clasele
a III-a şi a IV-a, cărţile propun primatul textului literar, deoarece gândirea copilului începe să fie
capabilă de generalizări şi abstractizări. De aceea, programele analitice pentru lecturile
suplimentare diferenţiază, dupa criteriul accesibilităţi, recomandările bibliografice pentru fiecare dintre
cele patru clase ale ciclului primar.

Cercetând implicaţiile textului literar, oricare ar fi rolul lui (obligatoriu, din programele
şcolare, sau facultativ, de la lectura suplimentara), în viaţa spirituală a copilului şi a tânărului, am
ajuns la aceeaşi concluzie pe care o semnalează mulţi, fie ca fac parte din sistem, fie ca nu:
copii şi tinerii se îndepartează de literatură, de cea studiată în şcoală, lectura din afara cadrului
instituţional fiind din ce in ce mai firavă, mai nesemnificativă. Fără a da vina pe realii sau falşii
inamici ai literaturii vazută ca mod de a cunoaşte dar şi de a petrece timpul liber, voi incerca sa
identific cauzele din interiorul sistemului care au dus la îndepărtarea copilului de lectură,
îndrăznind chiar să ofer sugestii cadrelor didactice ce se află în lupta de a-i recâştiga pe elevi de
partea literaturii.

Îndepărtarea copilului de literatură nu este însă un fenomen izolat. În ceea ce ne priveşte,

specialişti din ţări importante, cu un învăţământ performant, trăgând semnalul de alarmă asupra
necesităţii lecturii. Astfel, o cunoscută cercetatoare din Franţa, Marie-Cecile Guernier, profesor
universitar la Institut Universitaire de Formation des Maîtres Lyon, dupa numeroase studii care privesc
lectura, predarea literaturii, încearcă să găsească răspuns la întrebarea ,,poate să facă ceva şcoala în
privinţa tinerilor carora nu le place să citească?". Raspunsul la întrebare îl consideră strâns legat de
axele lecturii( tematică, praxeologică, cognitivă, axilogică, psihologică ).

Am ales cercetarea pedagogică de tip cercetare-acţiune considerând că este adecvată din

mai multe puncte de vedere cum ar fi : înlocuirea metodelor tradiţionale cu metode moderne ca
metoda învăţării prin cooperare (foileton), introducerea evaluării continue prin combinarea
metodelor de evaluare tradiţionale cu cele moderne (fişele de lectură ale elevilor ), încurajarea la
elevi a comportamentelor pozitive desprinse din operele literare studiate.
Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală pentru că prin
introducerea în activitatea elevilor a unor strategii moderne, se declanşează acţiuni educaţionale
noi, ale căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au.
____________________________ 8
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 Ca şi variantă a experimentului psihopedagogic am ales să utilizez tehnica
eşantioanelor paralele. Două eşantioane, unul experiment şi unul de control, cu aproximativ
aceeaşi compoziţie şi ,, putere”. Experimentul avut următoarele variabile:
- variabila independentă, reprezentată de programul propus la disciplina limba şi
literatura română;
- variabila dependentă care a urmărit performanţele elevilor pe tot parcursul
experimentului.
Am desfăşurat cercetarea experimentală în anul şcolar 2009– 2010 la Şcoala cu clasele
I-VIII, Alexandru Vlahuţă Focşani, judeţul Vrancea. Caracteristic pentru clasa – experiment este
faptul că asupra ei se acţionează cu ajutorul factorului experimental în conformitate cu cele
presupuse în ipoteza cercetării în vederea producerii unor modificări în desfăşurarea acţiunii
educaţionale.
Descrierea eşantionului experiment:
Grupa : 14 elevi din clasa a IV- a
Vârsta : 10 şi 11 ani
Sex : 8 fete şi 6 băieţi
Nivelul general de pregatire al colectivului este omogen din punctul de vedere al posibilităţilor
intelectuale.
Nivelul general de pregătire la Limba româna: 9 elevii FB, 3 elevi B, 2 elevi S.
Provenienţă socială : elevii provin din familii care le oferă condiţii necesare pentru desfăşurarea
actului învăţării.
De asemenea, în cadrul cercetării am folosit şi clase de control de la Şcoala cu clasele I-
VIII, Nicolae Iorga Focşani, din judeţul Vrancea, unde se lucrează tot cu un eşantion constituit
din 12 elevii ai clasei a IV- a.
Descrierea eşantionului de control:
Grupa : 12 elevi din clasa a IV- a
Vârsta : 10 şi 11 ani
Sex : 5 fete şi 7 băieţi
Nivelul general de pregatire al colectivului este omogen din punctul de vedere al posibilităţilor
intelectuale.
Nivelul general de pregătire la Limba româna: 8 elevii FB, 2 elevi B, 2 elevi S.

____________________________ 9
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
Provenienţă socială : familiile celor 12 elevi le oferă acestora condiţii bune pentru a învăţa, chiar
dacă 2 dintre ei au câte un părinte plecat în străinătate.
Loturile de control sunt folosite ca martore pentru ca la încheierea cercetării să
comparăm rezultatele obţinute de către elevii claselor- experiment şi ai claselor de control şi să
conchidem pe această bază că diferenţele se datorează intervenţiei factorului experimental.
În vederea confirmării/ infirmării ipotezei am elaborat un sistem de acţiuni evaluative,
specifice strategiilor de evaluare formativă şi sumativă, menit să verifice în ce măsură elevii şi-
au însuşit normele morale, etice şi estetice prevăzute de programa şcolară specifice clasei a IV-a.

III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CECETĂRII

PEDAGOGICE

Etapele experimentului psihopedagogic cu eşantione paralele sunt următoarele:

- etapa preexperimentală (pretestul)- etapa cu caracter constatativ
reprezentată de evaluarea iniţială
- etapa experimentală realizată prin evaluarea formativă
- etapa postexperimentală (postestul)- etapa de control realizată ărin
evaluarea sumativă
- verificarea la distanţă (retestul)

Prin testele de evaluare predictivă (iniţială) aplicate claselor – experiment şi celor de

control la începutul anului şcolar am urmărit surprinderea datelor referitoare la modul în care
elevii stăpânesc normele morale desprinse din opera literară Pupăza din tei de Ion Creangă.
Aceste norme privite şi ca trăsături de caracter sunt: hărnicia, cinstea, demnitatea, curajul,
toleranţa, inventivitatea, prudenţa.
EVALUARE INIŢIALĂ
CLASA a IV- a

Obiective:
O1- să scrie corect forma literară a regionalismelor;
O2- să cunoască alte opere scrise de Ion Creangă;

____________________________ 10
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 O3-să formuleze opinii, păreri despre personaje, despre acţiune, justificând cu argumente
punctul de vedere;;
O4- să recunoască trăsăturile morale ale personajului principal ce se desprind din text;
O5- să identifice câteva elemente specifice naraţiunii (timpul, locul, personajele,
succesiunea evenimentelor);
O6- să facă diferenţa dintre autor-narator- personaj

Descriptori de performanţă

Nr.exerciţiu Foarte bine Bine Suficient

Calificativ
- completează corect - completează corect 3 - completează corect
toate cuvintele . cuvinte. doar 2 cuvinte.
Nr. 1
- să cunoască alte 3 - să cunoască alte 2 - să cunoască cel puţin
Nr. 2 opere scrise de Ion opere scrise de Ion o altă operă scrisă de
Creangă. Creangă. Ion Creangă..
- opinia proprie are - opinia proprie are - opinia proprie se
Nr. 3 logică şi se regăseşte în logică dar nu se regăseşte în textul
textul studiat. regăseşte în textul studiat studiat in mică măsură

- recunoaşte 7 trăsături - recunoaşte 4 trăsături -recunoaşte 2 trăsături

Nr.4 morale ale personajului morale ale personajului morale ale
principal principal. personajului principal.
- răspunde corect la 4 - răspunde corect la 3 din - răspunde corect la 2
Nr. 5 din întrebări. întrebări. din întrebări.
- să raspundă corect la - să raspundă corect la o - răspunde corect dar
Nr. 6 cele 2 întrebări. întrebare are ezitări.

Nume şi prenume_____________________ Data_________________

TEST DE EVALUARE iniţială

____________________________ 11
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 LB.ROMANĂ - cl. a IV – a

Pupăza din tei

1. Scrieţi forma literară pentru
regionalismele regăsite in text :

îmi ieu=
teiu=
mă suiu= 2. Alte scrieri de
cu îngrijire=
c-o falcă-n ceriu şi cu una-n Ion Creangă 3.Ce stârneşte comicul în cazul acesta
pământ = şi cum comentaţi zicala: „Cele rele să
se spele, cele bune să se
______________
-adune?.................................................
______________ ..............................................................
______________ ..............................................................
c-o falcă-n ceriu şi cu una-n pământ” ______________ ..............................................................
.........................................

c-o falcă-n ceriu şi cu una-n

pământ”=

5. Ştiţi? Răspundeţi
6. Încercuiţi răspunsul
4. Bifaţi trăsăturile corect:
Unde se petrece acţiunea?
care i se potrivesc lui .................................................................... Cine este autorul operei
Nică: Pupăza din tei ?
Inventiv Unde şi-a făcut pupăza cuibul? a) Nică
Înverşunat .................................................................... b) Ion Creangă
Prudent c) Smaranda
Leneş Din ce cauză vrea Nică sa fure pupăza?
Neastâmpărat .................................................................... Cine este naratorul-
Vesel personaj din opera Pupăza
Temător 4. Daţi 3 antonime ale verbului a fura. din tei ?
Bârfitor Credeţi că a fura este un lucru bun sau a) Negustorul
Zgârcit rău?............................................................................ b) Nică
Credincios .................................................................................... c) Mătuşa Măriuca
Autoritat ....................................................................................

____________________________ 12
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 Rezultatele obţinute în urma testelor iniţial, formativ şi sumativ date la clasa a IV- a le-
am centralizat în tabelele şi graficele ce se regăsesc la Cap. IV ANALIZA, PRELUCRAREA ŞI
INTERPRETAREA DATELOR OBŢINUTE
Analizând rezultatele, am observat că nu toţi elevii ştiu să scrie corect forma literară a
regionalismelor, nu cunosc alte opere scrise de Ion Creangă. Întîmpina dificultăţi în formularea
opiniilor, părerilor despre personaje, despre acţiune, despre trăsăturile morale ale personajului
principal şi nu fac toţi diferenţa dintre autor-narator- personaj.
Astfel am trecut la iniţierea propriu-zisă a programului. Am folosit metode tradioţionale
îmbinate cu metode moderne, active, centrate pe elev, în timp ce la clasa de control s-au folosit
doar metode tradiţionale în vederea însuşirii de către elevi a normelor morale.
Pentru evaluarea formativă la clasa experiment voi folosi o metodă modernă – lectura
foileton. Se alege un text (Fram, ursul polar de Cezar Petrescu) şi se prezintă întregii clase. Unul
dintre elevi va lua cartea acasă şi va citi primul capitol pentru ca ora următoare, să povestească
celorlalţi elevi fragmentul citit. Învăţătorul îl ajută pe elev să povestească celorlalţi capitolul,
arătând ilustraţiile, atunci când ele există. Uneori, dacă este relevant , citeşte un pasaj amuzant
sau captivant pentru a le trezi interesul elevilor şi pentru a sublinia obiectivele pe care şi le-a
propus. Mai departe un alt elev va lua cartea acasă pentru a citi următorul capitol, demersul fiind
acelaşi ca la elevul precedent. La sfârşitul cărţii se rezumă întreaga operă, se discută. Se fac
aprecieri, argumentându-se impresiile.
Fiecare elev va nota într-un tabel data la care va lua cartea, acest lucru permiţând
învăţătorului să controleze antrenarea tututror elevilor în activitate.

EVALUARE FORMATIVĂ
CLASA a IV- a
Obiective
O1- să recunoască autorul cărţii precizate
O2- să încadreze un text în specia literară corespunzatoare
O3- sa identifice trăsăturile personajului principal în urma lecturării romanului
O4- să schimbe finalului romanului, pe baza imaginaţiei şi a gândirii creative
Itemii testului:
1.Autorul cărţii Fram, ursul polar este:
a) Ion Creangă
____________________________ 13
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
b) Camil Petrescu
c) Cezar Petrescu
2. Fram, ursul polar este:
a) un roman
b) o povestire
c) o poezie
3. Exprimaţi-vă acordul/dezacordul (DA/NU) privindu-l pe Fram:
- este violent.............
- are grijă de prieteni...........
- sare în ajutor...........
- e mai bun poate decât mulţi dintre oameni.............

4. Realizaţi o compunere modificând finalul romanului Fram, ursul polar în maxim 50-60 de
cuvinte.

Descriptori de performanţă

Nr.exerciţiu Foarte bine Bine Suficient

Calificativ
- recunoaşte autorul - -
cărţii .
Nr. 1
- să încadreze un text în - -
Nr. 2 specia literară
corespunzatoare
- răspunde corect la 4 - răspunde corect la 3 din - răspunde corect la 2
Nr. 3 din întrebări. întrebări din întrebări

- construieşte o scurtă - construieşte o scurtă -construieşte o scurtă

Nr.4 compunere prin compunere prin compunere prin
modificarea voită a unor modificarea voită a unor modificarea voită a
elemente / detalii ale elemente / detalii ale unor elemente / detalii
textului literar şi îşi textului literar şi îşi ale textului literar.
argumentează părerea argumentează părerea.
despre personaj(prezintă
drama dezrădăcinării a
celui care se rupe de
____________________________ 14
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 copilărie si de pământul
natal)

Cerinţele probei de evaluare formativă au fost puţin diferite de cele ale probei iniţiale,
dar au avut în vedere , în esenţă, aceleaşi obiective. Chiar dacă complexitatea exerciţiilor a
crescut, elevul care obţinuse Suficient la proba iniţială acum a obţinut Bine, acest lucru
datorându-se metodei moderne folosite (foileton) care a făcut ca activitatea de lectură să fie mai
atractivă şi să-i implice şi pe elevii mai timizi.
Rezultatele obţinute de elevii de la clasa de control s-au diminuat; aceasta poate datorită
complexităţii mai mari a cerinţelor şi, mai ales, datorită folosirii doar a metodelor tradiţionale.
Introducerea unei noi sarcini, şi anume aceea de a alcătui o compunere prin care sa
modifice voit detalii ale textului literar şi să îşi argumentează părerea despre personaj a creat
probleme. De aceea, progresul înregistrat la clasa experiment nu a fost prea mare. Aceasta se
datorează şi complexităţii unor exerciţii.
Pentru a înregistra progresul elevilor din clasele experiment în urma folosirii metodelor
tradiţionale îmbinate cu cele moderne, comparativ cu rezultatele elevilor din clasele de control,
am aplicat la sfârşitul anului şcolar probele finale.

EVALUARE SUMATIVĂ
CLASA a IV- a

Pentru evaluarea sumativă voi prezenta paşii pe care i-am urmat la ora de lectură pentru
ca şi copiii să poată simţi ceea ce transmite lectura, să extragă morala. Ca text semnificativ am
ales Puiul de I.Al. Brătescu Voineşti.
1) Primul fragment de la ,,Într-o primăvară… repede veneau la ea”. Aici se discută
despre ce se prezintă la inceputul povestirii:
• timpul – ,,într-o primăvară”
• locul - ,, într-un lan verde de grâu” la marginea unui lăstar
• primul personaj – prepeliţa şi despre obiceiurile

____________________________ 15
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 Grija faţă de viitoarea familie este evidenţiată de atenţia cu care cloceşte cele şapte ouă.
Mai târziu este prezentată viaţa de familie a prepeliţei.
Armonia se datorează faptului că puii sunt cuminţi şi ascultători.
2) Al doilea fragment ,, odata prin iunie …, că poţi să păţeşti şi mai rău” .
Primul fapt care tulbură liniştea puilor şi a prepeliţei este venirea ţăranilor la seceratul
grâulu. Puiul cel mare neascultănd chemarea prepeliţei este prins de un secerător şi eliberat.
3) ,, Şi aşa trăiau acolo… oraşe mari şi râuri şi marea.”
Aici se va urmări:
- evidenţierea armoniei în care trăiau având ce mânca şi ce bea,
- începerea lecţiilor de ybor care se ţineau dimineaţa şi seara
4),, Într-o după- amiază…, zboară repede spre lăstar.”
Existenţa lor este tulburată de apariţia unui vânător şi a câinelui său Nero. Puii nu înţeleg
primejdia, dar din vorbele mamei înţeleg gravitatea situaţiei şi nevoia respectării îndemnului
său. Prepeliţa reuşeşte să-l pacălească pe Nero, prefăcându-se rănită dând dovadă de spirit de
sacrificiu.
5),,În vremea asta puiul cel mare.......,, Apporte!” Puiul cel mare îşi părăseşte fraţii şi
plăteşte scump nesocotinţa sa.
6) ,, Mai târziu căruţa ….. să nu-l deznădăjduiască pe el…”
Prepeliţa îşi dă seama că puiul cel mare este pierdut, din dragoste pentru el îşi ascunde
suferinţa.
7),, D-atunci au început ….., către miazăzi.”
Aici se vor sublinia urmările rănirii puiului. Încep zile triste pentru pui, se uită cu mâhnire
cum fraţii săi continuă lecţiile de zbor. În sufletul lui domneşte neliniştea dar îşi pune speranţa în
vorbele mamei. Vremea se răceşte, iar puiul suferă din cauza rănii.
8) ,, În inima prepeliţei … în zarea despre miazăzi.”
În inima prepeliţei se dădea o luptă sfâşietoare între dorinţa de a rămâne să-şi îngrijească
puiul rănit şi datoria de a pleca împreună cu puii sănătoşi. Suflarea crivăţului o obligă pe aceasta
să hotărască să plece gândindu-se că decît să-i moară toţi puii, mai bine să se sfârşească doar cel
rănit.
9) ,, Peste trei zile…. ca pentru închinăciune.”La marginea lăstarului puiul este ucis
de asprimea anotimpului alb

____________________________ 16
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 În urma lecturii am supus elevii unei conversaţii pentru a vedea ce învăţătură au tras din
aceasta. La sfârşit am înregistrat răspunsurile elevilor în fişe de observaţie în funcţie de
receptarea sentimentelor, valorilor morale şi etice transmise de lectură.

Itemii urmăriţi în timpul conversaţiei:

1.Cum se comportă prepeliţa cu puii ei?

2. Ce i se întâmplă puiului cel mare când vin ţăranii să secere grâul?
3. Ce face prepeliţa ca să-şi apere puii în faţa vânătorului?
4. Din ce cauză este rănit puiul cel mare?
5. Ce simte prepeliţa în momentul despărţirii de pui?
6. Ce sentimente vă trezeşte in momentul în care puiul rămâne singur?
7. Ce învăţătură aţi tras din această lectură?

O altă metodă utilizată în prezentul proiect de cercetare este metoda interviului, o

metodă interactivă ce m-a ajutat să obţin informaţii despre subiecţii investigaţi prin adesare de
întrebări şi primire de răspunsuri. Forma interviului este una informală organizată între
învăţătoare şi bibliotecara şcolii, comunicarea fiind una flexibilă şi sinceră bazată pe discuţii
libere despre modul în care este frecventată biblioteca de către elevii, care sunt preferinţele lor
pentru lectura, dacă citesc operele suplimentare propuse de învăţătoare, cât timp durează
studierea unei cărţi, care sunt temele preferate de elevii etc. Încă din clasa I elevii sunt îndrumaţi
să frecventeze biblioteca şi să ia contact cu noutăţile editoriale, cărţile specifice vârstei lor sau
intereselor particulare ale acestora. Toate acestea se obţin în urma analizării fişelor de împrumut
pe care bibliotecara le deţine. În cadrul acestor întâlniri lunare va fi desemnat şi cititorul clasei,
ales dintre elevii care au demonstrat prin intervenţia lor că au înţeles conţinutul lecturii citite.
Un rol deosebit de important în stimularea interesului pentru lectura îl are înfiinţarea
bibliotecii clasei, care se poate înfiinţa cu cărţi aduse de către copii, prin donaţii sau sponsorizări.
Rolul de bibliotecar îl poate îndeplini pe rând fiecare elev care este cel mai bun la citire în urma
rezultatelor obţinute la evaluări. Le putem cere elevilor sa întocmească un vocabular cu expresii
frumoase şi cuvinte noi care sa fie utilizat de toată clasa ca un intrumentar de lucru.

____________________________ 17
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 Aplicând metoda analizei produselor am studiat materialele realizate de elevi pe
parcursul cercetării ( teste, fişe de grup şi individuale, caiete, fişele de lectură etc.) şi am reuşit
astfel să descopăr modul în care elevii şi-au însuşit normele etice şi morale şi şi-au dezvoltat
capacităţiile de exprimare scrisă folosind limbajul literar.
Fişa de lectură este un instrument personal de consemnare a unor lecturi, în scopul
valorificării ulterioare (pentru rezumate, conspecte, prezentări, lucrări). Anexa I
O astfel de fişă îi ajută pe elevi să facă o recenzie orală a unei cărţi. Făcând rezumatul
oral elevul dovedeşte că a citit cartea şi îşi exersează comunicarea orală. Recenzia facută de un
elev stimulează frecvent interesul colegilor pentru aceeaşi carte.
Alcătuirea unor albume în caiete speciale sau chiar pe calculator pentru fiecare autor
studiat sau cunoscut, cuprinzând date biografice şi aspecte esenţiale din opera lor sub forma de
imagini şi citate, vor stârni curiozitatea, interesul şi dragostea elevului pentru lectură.
Caietul de lectură constituie un element important de lucru atât pentru elev cât şi pentru
învăţător. Ii ajută pe elevi să-ţi formeze deprinderea de a citi în mod corect o carte, de a reda
conţinutul cărţii, capacitatea de a observa trăsăturile personajelor şi de aformula opinii proprii
despre o carte.

IV ANALIZA, PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

OBŢINUTE

Pentru stabilirea concluziilor referitoare la însuşirea normelor morale, etice, estetice ce se

deprind din lectura literară utilizându-se metode tradiţionale îmbinate cu metode moderne am
folosit următoarele metode de măsurare:
- întocmirea tabelului cu rezultate
Am folosit tabele analitice, consemnând rezultatele individuale ale elevilor investigaţi,
dar şi sintetice.
- reprezentări grafice

Tabelul nr. 1 Rezultatele obţinute la clasa – experiment (a IV- a) la evaluarea iniţială

Nr. Elevii 1 2 3 4 5 6 Calificativ

crt. final
1. A.M. FB FB FB B FB B FB
2. B.C. B B B B S S B
3. B.I. FB FB FB FB B B FB
____________________________ 18
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 4 C.A FB FB FB B FB FB FB
5 C.B B S S S B S S
6 C.L FB FB FB FB FB FB FB
7 D.I FB FB FB B FB B FB
8 D.P S S B B S B S
9 F.S FB FB FB B B FB FB
10 F.C FB B B B B B B
11 G.B FB FB FB FB FB FB FB
12 I.G FB FB FB FB B B FB
13 L.L S S B B B B B
14 P.I FB FB FB FB S B FB

Clasa experim ent Clasa control

FB
FB
B
B
S
S

Tabelul nr. 2 Rezultatele obţinute la clasa de control (a IV- a) la evaluarea iniţială

Nr. Elevii 1 2 3 4 5 6 Calificativ

crt final
.
1. A.A.M FB FB FB FB FB B FB
2. B.M. B B S S S S S
3. B.V. FB FB FB FB FB FB FB

____________________________ 19
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 4 C.N FB FB FB FB B B FB
5 C.M B S S S B S S
6 C.O FB FB FB FB FB FB FB
7 D.L B FB FB FB FB S FB
8 D.D S S B B FB B B
9 F.A FB FB FB B B FB FB
10 F.B FB B B B B B B
11 G.H FB FB FB FB FB FB FB
12 I.R B B B FB FB FB FB

Tabelul nr. 3 Proba iniţială (clasa a IV-a)

Clasa Total Calificative obţinute

elevi FB % B % S % I %
experiment 14 9 65 3 21 2 14 - -
de control 12 8 66 2 17 2 17 - -

____________________________ 20
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 10
9
8
7
6
Clasa experiment
5
Clasa control'
4
3
2
1
0
FB B S

Din reprezentarea anterioară, dar şi din rezultatele înregistrate în tabele, se observă că

cele două clase pornesc cu şanse relativ egale în derularea acestui experiment, diferenţele
procentuale datorându-se şi numărului inegal de elevi din cele două clase.
Rezultatele obţinute în urma evaluării formative efectuată la clasa a IV- a le-am
centralizat în următoarele tabele şi grafice:
Tabelul nr. 4 Rezultatele obţinute la clasa – experiment (a IV- a) la evaluarea formativă

Nr. Elevii 1 2 3 4 Calificativ

crt. final
1. A.M. FB FB FB B FB
2. B.C. FB FB FB B FB
3. B.I. FB FB FB FB FB
4 C.A FB FB FB B FB
5 C.B FB FB B S B

____________________________ 21
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
6 C.L FB FB FB FB FB
7 D.I FB FB FB B FB
8 D.P FB FB B B B
9 F.S FB FB FB B FB
10 F.C FB FB B B B
11 G.B FB FB FB FB FB
12 I.G FB FB FB FB FB
13 L.L FB FB B B B
14 P.I FB FB FB FB FB
Clasa experiment Clasa control

FB FB
B B
S S

Tabelul nr. 5 Rezultatele obţinute la clasa de control (a IV- a) la evaluarea formativă

Nr. Elevii 1 2 3 4 Calificativ

crt final
.
1. A.A.M FB FB FB FB FB
2. B.M. - - S B S
3. B.V. FB FB B B B
4 C.N FB FB FB FB FB
5 C.M - - S S S
6 C.O FB FB FB FB FB
7 D.L FB FB B B B
8 D.D - - B B S
9 F.A FB FB FB B FB

____________________________ 22
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
10 F.B FB FB B B B
11 G.H FB FB FB FB FB
12 I.R FB FB B B B

Tabelul nr. 6 Proba formativă (clasa a IV-a)

Clasa Total Calificative obţinute

elevi FB % B % S % I %
experiment 14 10 71 4 29 - - - -
de control 12 5 42 4 33 3 25 - -

12

10

8
Clasa experiment
6
Clasa control'
4

0
FB B S

Din rezultatele obţinute se poate observa că la clasa experiment s-au înregistrat progrese,
chiar dacă proba formativă a crescut ca şi grad de dificultate faţă de proba iniţială

Tabelul nr. 7 Rezultatele obţinute la clasa – experiment (a IV- a) la evaluarea sumativă

Nr. Elevii Calificativ

crt. final
1. A.M. FB
2. B.C. FB
3. B.I. FB
4 C.A FB
5 C.B FB
6 C.L FB

____________________________ 23
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
7 D.I FB
8 D.P B
9 F.S FB
10 F.C B
11 G.B FB
12 I.G FB
13 L.L B
14 P.I FB

Clasa experiment Clasa control

FB FB

B B
S S

Tabelul nr. 8 Rezultatele obţinute la clasa de control (a IV- a) la evaluarea sumativă

Nr. Elevii Calificativ

crt final
.
1. A.A.M FB
2. B.M. S
3. B.V. B
4 C.N B
5 C.M S
6 C.O FB
7 D.L B
8 D.D B
____________________________ 24
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
9 F.A FB
10 F.B B
11 G.H FB
12 I.R B

Tabelul nr. 9 Proba sumativă (clasa a IV-a)

Clasa Total Calificative obţinute

elevi FB % B % S % I %
experiment 14 11 79 3 21 - - - -
de control 12 4 33 6 50 2 17 - -

12

10

Clasa experiment
6
Clasa control'

0
FB B S

Dintre metodele de cercetare enumerate, cel mai riguros, cel care va putea aduce
rezultate mai obiective este experimentul. Totuşi o bună cercetare trebuie să se desfăşoare
folosind mai multe metode de culegere a materialului pentru ca prin confruntare să se poată
stabili mai uşor adevărul.

____________________________ 25
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 V. BIBLIOGRAFIE

1. Bodişteanu, Florica, 2006- Literatura pentru copii şi tineret, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de
Ştiinţă
2. Cojocaru, Mihaela; Vasiliu, Maria, 1996- Literatura română pentru copii, Bucureşti,
Editura Regis
3. Pitilă, Tudora; Mihailescu, Cleopatra, 2006- Limba şi literatura romană, Bucureşti,
Editura Aramis
4. Stoica, Cornelia; Vasilescu, Eugenia, 1996- Literatura pentru copii(manual pentru clasa a
XII-a ), Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
5. Şerban, Ioan, 1992- Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică

____________________________ 26
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II
 Anexa I

Conţinutul: Fişă de lectură

(pe scurt)
Denumirea povestirii: “Puiul”
Autorul: Ioan Alexandru Brătescu Voineşti (1868 – 1946)
S-a născut la Voineşti, lângă Târgovişte. Amintim, din scrierile sale, volumul
“Întuneric şi lumină”.
Personaje:
_______________________________________________________
__________________________________________________________________
Expresii__________________________________________________________________
poetice:
__________________________________________________________________
Ce te-a __________________________________________________________________
impresionat în
__________________________________________________________________
mod deosebit?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce sentimente ai
__________________________________________________________________
faţă de pui?
____________________________ 27
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Ce învăţătură
Anul II

desprindem din
această povestire?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
___________

____________________________ 28
Student Pricopie(Anghelută) Ana-Maria
Anul II