Construind cu SIMETRIA|Gernot Minke Construind cu pamant Proiectare si tehnologii pentru o arhitectura durabila SIMETRIAPrefata 7 I Tehnologia constructiilor din pamant 1. Introducere 11 Scutt toric 11 Pamantul ca material de constructo: puncte esentale 13 imbsnstatiea cimatu’ inetion 15 Prejudecdti pivind piméntul ce materal deconstrudie 18 2. Proprietatile pamantului ca material de constructie 19 Compozite 19 Teste flcsite pentru analiaa comporifie lutului 21 Heciele apei 24 Hfectee vapor 22 Influenta Blduiii 31 Revistente 32 Valoarea oH-ului 35 Radiativitaiea 35 Protejares de radiatile undelorelectiomagnetice cu frecventa inalta 35 3. Pregatirea lutului 36 Uscerea, concasarea si amestecarea 36 Cerneres 38 Prepararea noroului 38 Consevarea apei 38 Subjerea 38 4, Imbunatatirea caracteristicilor pamantului prin tratare speciala sau cu aditivi 39 feducerea crptutitor povocate de contact 39 Stabiizerea impotrva eroziuniiapei 40 Greserea frei de legitucs 42 Crestor rezstontel la compresie 43 Reriterja la abrazune 47 esterea resent temice 47 5. Lucrari din pamént b&tatorit 52 Goirje 53 Unete 54 Metoda de construcic $5 Realzarea golurior $5 Ni tehnici de construe @ peretio 56 Cupole din pamant tatatort 57 Usarea 59 Mara de lucru necesaié 59 lelare termed 60 Tretarea supraefelor 60 6. Lucrul cu blocurile de pamant 61 Scurtistoric 61 Producerea blocurlor de pmant 62 Compoztia materilului 65 Asezarea blocutlor de pimint 65 Tratarea supratetalor 66 Farea ranforséilor in pereti 67 Blocuri de lut uscare 67 Cavamizi nearse cu acusiic’ specials 67 7. Blocuri mari si panouri prefabricate 69 Blocuile mai 69 Panouri din pecei prefabricayi 70 Plangee 70 Dale de pardoseals 71 Dale din ut exudat 7 8. Modelare direct’ culutumed 72 Tehnici taditionate cu lut umed 72 Tehnica urte de Wut” Dunner-Lebmbvote 74 Tenica fun de Wut” strenglehm 74 ‘9, Umplerea structurilor schelet (Fachwerk) cu lutumed 80 Lut aruncat 80 Lut stiopit 80 Rls stcle de lut din poie 81 Umplaturs din lt usor 82 Umplutud din stangiehe sfuni si ecordoanes din pimént 82 10. Lut usor compactat, turnat sau pompat 83 Cottgje 83 Perei din lut usor cu paie 83 Peres din lt ugor culemn 84 Pret din lut mineral usar compactat, tumat sau pompat 85 Pardoseli din lul mineral usor porpat 88 Blocuri cu golur urplute cu lut 89 Furi umplute culut 90 11, Tencuiala din lut_ 92 Pregitirea suprafefei 92 Compeziiatencuieli de at 92 Ghid de tencure a pereior din aman 94 Teneuial stopité 95 Tencuial dia tut mineral usor 95 Tencuialé auncata 95 Tercuialé la perel din bal de pele 95 Tencuialé umeds 96 Protejarea cohuilor 9612. Protejarea suprafetelor de lut in vederea rezistentei laintemperii 98 Consldaren supsfete 98 Yopsele 98 Supratleertrte la ap 101, Tencuel pe bara de ver 101 Sind, Bnd salt proweai 103 Metode stuciuiale 103 13. Repararea componentelor dinlut 104 Degiadarea componentetr din ut 104 epararea fisulr sia imbirasitor ‘cu umplutur’ de lut 104 Reparerea fisuicr sia imbirsilor valte umplutur' 105 Repararea degradripe aliectinse 105 Asigurarea zolii termice ‘cu ajutoralutuul usor 106 14, Modele de elemente de constructie specifice 107 imbinini Roscur) 107 Modelespecitie de perei 108 Plangeeintermedare 110 Paicosel din pamant barat 112 Saipante umplute culut usor 114 Acoperiur de pémant | 114 Arcade si cupole din biocuride pliant 116 eve pentru inmagazinare termicd in grignile deems 130 lurulinbae 130 Motil incorporetd s obiecte sanitae cin Lut 131 Sisteme de incalare @peretiior 133 Sistem de Incite sola pasivé a pereilon 134 15. Cladiri rezistente la cutremure 135 asin structurale 136 Deschidert pentru usi i feestie 140, Perei din pimant batatort consolidate cu bambus 140 Arcade 143 Cupole 144 Pert texil cu umplutur’ de ut 146 Il Exemple de constructii Rezidente Dou case semi-cetasate in Kassel, Germania 151 Locuinté in Rosdor, Germania 154 Resedint si birou, Kassel, Germania 156 Resedingz, Turku, Finlanda 161 Locuinféin Tucson, Arizona, USA 162 (Casita Nuzanergog in Taos, ew Mexico, USA 163 RegedintS in Dos Montes, Hew Mexico, USA 164 Resedints, La Par, Bolivia 166 Fema, Waziput, India 167 Resedints, Helensile, Nova Zeeland} 171 Cax8 pentiu tei fami, Stein pe Rhine, Ekeya 173 Cladiri Culturale, Educationale ‘si Sacre Gradinité in Sosum, Germania 174 enti de tineret Spendau, Betin, Germnia 177 $coalS in Solvg, Jama, Suedia 178 Institatul Panafican penta Dezvoltare, ‘Ouagadougou, Burkina Faso 180 Scoala in Rudrapur, Bangladesh 182 (adie de biout in Henowe 184 lide ¢e biroui, New Dei, nda 186 a8 muttfunciona’ in Picade Café, Drazia 189 Capea Reconcieri, Berlin, Germania 190 Moschee, Wabern, Germania 192 Ferspectve de vitor 194 Misurdtori 195 Foeinebiblogratce 196 Multum 197 ‘Auton ftogrativor 197wa Prefata Scis8 ca rSspuns la interes eset, vzav se construc cin pmant, manifest in ‘nteage lume, aceasta cate are ca subiect amdntul ca material de construct, ‘ofernd 0 vedere de ansamblu supra tutucr apical sale, precm si asupra tehniglor de corstuctie, incluzind date fice relevant 5 explcind in acelai timp, alti specie posiiltsile de eptimizate, Fra afin trata teoretic, carta poate nlcui experinapracica do 24 consrut flesind pamant.Datele ‘experimental si veal eferitoate la constucile din pimantprezrtate, tn acest volum, pot fi foloite ce punct de reper pentru o variate de procese de constiuce § apical posible, de cite inginer, aries, antrenrenar, mest sau autora publice care incearca, din doting seu din necesita, s8 se impace cu cel mai vechi material de constuci felost de om. Pamdntul, ca material de constucte, se g2seste in mi de comporti posible 1 poate fi procesat in dverse modu. Lut sau solul aries, 25a cum este namit sinc, ave diverse denumiratunci nd ‘ste folsitin fete apicati de exemola pamant bSttor, bloc de ima, crim de lt sau chip Cartea de fa ilastrezé rezltateeexpet- imentlor si cercetiriorelectuate contingy ‘in cadel Forschungslato fir Esperimentalles Bauen (institut de Cercetare pentru Constucti experimental) de la Univeritaee Kessel din Germania, incepdrd cin 1978. Mai mult tebnicile specializate propuse de autor 3 experienta practcdobtinut de aceste pe parcursol preci caselor dn pant, in mai multe $3, srau gsi, de asemeres, lecin aceast cart 7 Wi Prefata ‘Acest volum este bazat pe publicatia german’ Das neue Lehmbau-Handbuch {Chobuch Verag, Sauter), pita prima ours in 19949 fats zeam ac de-a sesea edie. Au mai ap, de asenenea, ‘a editie spaniolé si una ruseasce. Desi aceasta este, in pimul rnd, o ate tehnid in capitol ited citorul i se afer osc prezentare a istcrii auhtecuri in pimant in pls, este desc roll tn 5 roll pe care xa avea pe iter pant c@ material de const ci, prezentindus tate caracteristicile semniticative ce fac deosebirea dintre pimént si materialele de corstrucie obit. De asemenea, ee explct in detain inportate desconerre recent, conform crea trl poate fi folosit pentru a echilibra temperatura din interior. Uti capt! al iti mero atenie speci, ceoatece pent un uma impoctant de constuci din pamant repeeentatie pentru diverse regiuni ale panetl este constuci demonsteaca caracterl versal al arhiteturi din pint ‘si diversele intrebuint&ri ce pot fi atribuite acestui materiale corsuci, pian Gernot Minte Kessel, noiembrie 2008wi | Tehnologia constructiilor din pamant1 1 epecte, teri arses Go, 9 1 wi 1 Introducere In aproape toate regirile cu dimatcald si ard, dar sin cele cu cimat temperat, pémantul a fost dintotdecuna materalul de constucte predominant. Chiar ast, 0 treime din. populatia globules in case din pemant in fae devote aceasta cfrd se ric la jumatate. fn tarile decvoitate sa doveditimposiil de réspuns la multtudinea de cerei de adspost folosind mateialele de construct industiale, cum at fi crémida, betonul s alu sau folosingiehnicie de constucte indusivale. Nilo regiune ain lume nu este incestrata cu 0 capacitate ce produce seu cu resurselefiranciare necesare satsfceti acest’ cernf. In ferie dezoliate,cerrile Ge ad’postui pot fi onorate numa prin iolosirea mateialelor de constuctie locale sicu spriinultenniiar de construct bropri. Pamantl este cel mai important material de constructe natural, coe este la ‘ndemdnd in cele mai multe regia. Se obtine adesea direct din cad! santeruli atunc ind se sapi fundatile. In frie industriaizate,exploatarea iraional suelo si capital centralzat, combina cu producerea intersvd de 11 Ml introducere energie nu numal cd reptezind o sip, ci aste 50 susd de poluere a medivlui gio cauzd a cresteriratei somajulu. In aceste 13, plimdtul este folasit din ce in ce mai mult ca material 6e construcie. Adesea, atunci cad ‘si constuiese casele dameni isi doresc cladiri ca consum redus de eneigie convenabile ca pret, punénd accert pe un climal interior s8tos§1 echilibrat. Oamenil incep $8 reaizeze cS lutul, ca material de constructie natural, este superor calitativ materialelor de Constructe incustale, recur detcnal caramide si blocutle de piata caicaroesa Dezvoliate recent, tebricile avansate folosite pentru construcile din p3man demenstreaxS valoarea pamantului nu ‘numai pentra constructile cute in regie prontie, ci si pent construcile industria Tizate reelizate de cave antreprenat. Aceastd carte prezintS datele teoretice de baz ale acestui material, ofeind irdicaile nacesare, bazate pe cercetarea stint s cexperenta prectics, pent aplicarea lor in contexte vant. Scurt istoric Tehnicie de construcie din pimant sunt ‘curoscute de peste 9000 de an. Case din ‘caramiti de pamant daténd din 8000 - 6000 ir. au fost descoperte fn Turkstanul rusesc Pumpely, 1908) Fundagile din pimint bittorit daténd din jurul anuui 5000 iHr, au fost descoperite Asia, Pimantul er flosit ca material de corstructie Ty toate culture vechi nu numai pertra case, li penta aserdminteereligiog~ se. llutrajia 1.1 surprinde arcele din Tem plu lui Ramses Ile Gouna, Egiot, constidin pdm acum 3200 de ai. thst 1.2 repeats oraul Bam din ran, ce contin di vec de cca, 2500 do ani Fura 1.3 preaniaofotreata in Vaieo Draa din aoc, veche de aproximaiy 250 ¢e ani Maele Zid Chinezesc vechi de 4900 oe ani € fost a inceputconstit numa in mént battot Invelsu ulterior ce petre $i cri -au oer aspectl unui id de fier, MjloclPramidei Soorelui dn Teothuacan, Mecc, const inte ani 300 $1900 6H. contineapronmatir 2 imicane de tone de pimantb3titort urmute seco in ura, in ene cu clmat scat unde lemul ete gu de gas. a0 pus la pune teh de construc contorn cérova cil erau acoperit cu bot sau arce din criti de ut 88 cote sau sus ree intinpul consi nls 1.6 se pote observa cial baa’ di Srejan in Ponsa, acopeit cu aseren aces oo. in China, doudzci de mioare de oameni ‘aes in case subterane sau pestn ce au fost site in soul ages Descoperiile datand din Epoca roncuul au stabiltfaptu & ia Gemania péméntu a fos: fost penta umple pert castor cu struct’ dn ern sau pena a ao perei cu dn tunchun de cpa. Se rai foloseav miele i encu a Cl ma ech exempu de porte fcat cin creme de pam din Europa de Nord, eesconert in Ft Heaneburg Sng tacul Constance in Germania (1.8) deteaza din secolul 6 it Se sti, de asemenea, din tertele antie ale i linus ca Span exstau fertu din pimnt oitatort la sfersitul nul 100 iH In Mexic, in America Central’ si in America de Su, constructed pamane sunt cunoscute in aproape toate culturle pre columbiene. Tehnica piméntului bitstort era, de asemenea, cunoscuté in multe ‘one, in timp ce cucertor spanioli le-au ‘spandit si in alte terior ustrapa 1.7 orezinté o construct din pamant batatoit din statu Sao Paulo, Baziia, veche de 250 de ari In Attica, aproape toate moscheele sunt constiuite din pimant. Iustrajia 1.9 Drezintso constuctie din secolul 12, iar 1.451 1.5 prezint’ exemple mai tara din Malis tran, in petivada medievali (din secolul 13 pana in secolult7), pim&ntu era lolosit in Europa Central ca umplututs in constiucfile tip Fachwerk, precum si pentru acopersurile de paie, pentiu a mi reristenta la foc 12 Ml introducer 12005 faints, Valea Dria Maree 13 bal Bay, ta, tise detrei ain de, 2005,La Moictes veas) 2 jee, a const ip 195 [i Stoscee Uaitan 198 Baa, i Sian, bn in Fania, wewica paménului baat, denumitd tere pisé, este folosit’ pe scare lrg incepding cu stcoll a 153 si pin n seclul al 18a {ng& eagl Lyon, se gies teva clin cv ectime mai mae de 300 at cate inc srt ocite fn 1790511791, Francois Cirereu a publica pat volume despre aceat ten, ce av fst rade lita geman® co an nai tera {Coitraun, 1793), Teica 2 inceput 8 fe cunnscut in rreaga Gemanie inaecnat pin intermeiul iv Corter2u Dad Gily, cate a scr fines Handbuch de Letbaokirs (ily, 1787), ce descr tehnia pimdntlibattot, cfd cea ami avntsjcas tebnick de corse folosind p3mantul, In Germania, cea mai vecne cas loca’ cu pare cin pant batatoit dateaza din 1795 (1. 10). Progteta! acesteia, sell pompierter, a deine cb acest case edisiente la ft ar putea f contrute mut mai economic folosnd aceast toric, sore decsebire decal ip Facherk ural cu para ee mai naa cava cu pete in pant sold din Eutoge se asese la Welbut, in Gerania.Teminat in anul 1828, este ine in picoare (17). Inregtaanul 5 teat structure scopetsu se sonins pero puto dn pimdat taint cave 20 rosie de 75cm Ia 922 AD min prea supercar a acoperul\ Cota de Comprese dela boca geet ajunge fa 75 hin’). lustaia 172 predntfaadele ator case dn pinant oatitort din Weiburg, consis in jual anu 1830 13 Ml Introducere Pamantul ca material de constructie: puncte esentiale Pimantul cepSts diverse denumin, cind este folsit ca material de constucte. Ceea ce este cenumnt stnjitic lt, este de fap! un amestec de argil nisip foarte fin (mal, tsp si eventual componente mai meri pre ‘cum pietrisul sau pietrele. Pentru cSrdmiilenearse, se folosesc adesea termeni ,crimizi de lut” sau chip’; ar pant cSramiale comprimate nearse, se foloseste tenmenul .blocuti de ‘pimant", Cand sunt compactateintr-un cof), capa denurirea de ,p5mant ttt” Lut are tei dezavantaje fats de mateialele de constructieindustiale obisnuite J. Lotu! na este un material de consirecte standardicat Jn functie de locul de proveniens3 a luli, compeatia acestuia va fi difeits, continand cantitaisitipur difeite Ge arg, mal risip alte agregate. In consecit, aracteiticilelutlui got diferi de fa un loc la alu, ir prepararea unui amestec corect pentru 0 aplicajie specifics poate fi, de ‘asemenea, difeité. Pentru 2 stabil caracteristcile si pentiu a le schimba atunci cand acest ucra este necesar, prin adaugarea de adit, tedule sa se cunoascd exact compoztia specifica a Iutului cu care se lucreaza 2. Amestecul de lut se contract atunci ‘and se usucé (Cand se evapora apa folosita le prepararea ‘amestacull (este nevoie de umeveals pentru actvarea putetit de Fegare si pentru o mai bun’ imaleabiliate, vor apirea ct3pstu din cauza contracfe. Raportul de contracie nia este de obice! intve 3% si12% pentru procedeete ‘umede (aserenicelorflosite pentru mortar si citi de ut) state 10.4% gi 2% pentru procedecle mai uscate fflosite pentru pmnt bStStoct sau blocuri da pimant compiimate) Coneractia lutulut poate f mitata prin reducerea continutulai de argia si apa, pin optimizerea distbutii de granule gi prin folestea de adit (vezi p39),3. Lutul nu este rezstont la op Lutu trebuie prtejat de plaaie singh, in special dacd exten stare ued, Peretu din pamnt pot ti proteati de seas cider reistenta la umezeala, sau strat de protectie a suprafeel corespuncdtoare vezi p. 40) Pe de alts parte, lutul are multe avantaje i imparalie cu matelalele de corsirucie ndusrale obisnuie 1. tut! echltreazd wri Lutul poate 3 absoarbs si 58 libereze umiditatea mai epede gi intro nsw mal mare dat crice alt material de ensign echibrares cliraiiui into. Expesimentele cute la Ferschungslabor fir Experimentelles Bauen aboratrul de Cercetare penttu struct, sau BRL de a Universtates Kessel, din Germania, demonsireaz fa 3 aturci Ard umiciatea relaind dno anne se ii bus de la 509% 80%, cErdmiaienearst pot 8 abscart n dou 2ile, de 30 de ov mai mité unitate decit rimiaie ase Chir acd se a into camer cimaizats 10 umiditate de 954 timp de 6 lun Hiroki! ru se umezesi, rust perde stabil 5 nici nu depSyest continu normal de umictte, care este de 5% pind la 7% din grvtate. (Umiditaten maxim’ pe run material uscat 0 poate absorbi poarts derumirea de ,confinut normal de umiditate") ‘Masuratonile facute pe o perioada de 8 ani intro Casa recent consult din Germania, Cu tof perei exterior gi interion cut cin pimént, au derronstat faptul tatea relat din aceastl cas8 erg in mod constant de 50%, pe tot parcutsul anal Fuuctuatile erau de numai S% pane a 10%, asigurdnd astfe! condi de viata sanioase cu 0 umiditate redusd vere 3) Fidiata amma, (Pentru detali, vezi p. 15) 2. Lutul mentine cSldvra La fel ca tate materalele gree, lu rmenpne caldura, Ca rerulta, n zonele cu mar dilerenje de temperatura tnte 2 sh noapte, sau oviunde este neceser® stocarea cilduri solare prin mijloace pasive,lutul poate echiibra climatu interior. 3. Lutel econamisesteeneigia si reduce poluaree medi Pentru pregatiea, rensportl si folosirea Iutuli pe santer este nevoie de cumai cc 1% din energia necesard producer, transoortlui $i folosit cramizior arse sau a betonului armat, Lutul nu polueaza tn nicun fel medi incanjurator. 4. tel este refoiosibil Lutul nears poate fi recclat de un numir Infinit de cr peo pericad’ foarte indelun gat8, Lutul uscat vechi poate fi eflosit dupa ce este inmuiat in apa, deci tutul nu devine niciodaté un material rezidual care ar putea polua meciul 14 Bi Introd Lr sive satan, tes porte dir crim ce rane, Heures ee a Nendo ual dn see 121.10 in sini bitiert Me Geimenia, 1795 111 Gh in gine baiort elu, Gamers, 1828 5. Lutul permite reducerea costurios pene materiale! wenspoit Sclulargilos se obseste adesea pe santier, astel int pimantul excavat pentu fundati poate fi folast pent construcile {in pamant, Dac’ solul confine prea pina argia, tebule acaugat sol argos, iar daca este prea multa arg, se adaugd nisi. Folosirea piméntului excevattnseamn’ mar reducer’ de costur' in comparatie cu alte materiale de constructie. Chir dac’ solu! este transporat de pe alte santiere, este, de abicel, mult mal elt decat mateialele de constuctie industiale. 6. Lutul este ideal penta constructite ute in regie propiie In canul in care procesul de constructioeste superizat de un individ experiment, tehnicile de construe folosind pamantul pot i, de obiced, executate si de neptc: fesionist. Deoarece procesele implicate nu necesit3 decét muit8 munc, avind la indeman’ vnete si masini iettine, acestes sunt ideale pentru construct incividuale 7. tut ajuda pista celorate materia organ Deter’ conjrutii de uriitate échilbrat 600.4% pin’ a 6% dn aredate, prec $i datoctécaniariti ciate, hui conser elenentee dn lem cae mn in conact cu acest paistréndu-le uscate. in mod normal, ciuerci sav insectle na vor deteriora lomaul,decarece nsectle av necie de umiitate de minimum 14% pin’ la 18% penta rarane ia vata. ar ciuercie ce mai mult de 20% (Mohler 1978, p. 18) In mod simar, val goete conserva cenitjile mii de poi cu cae formeszé un aneste. Totus, dos se foloseste un amestecvsor delat cu pale, cu censtate de mai pin co 500 pana la 600kg/m?, atunci lutul isi poate piede capactatea de conserva i ceuza capita dicate 2 pao, acest sut in rane mare Inst do czui, pace pot putea stunei cin rim ude get un timp indelungat en 9.83) null sia acd 8 Lotul absoarbe agent’ polvanti 5a sustinut adesea cd peti din paint jut a putificarea aerulu poluat din intevicr, dar acest fapt vebuie dovecit stingic, Este adevarat cb peresi din pamant pot absorbi genta poluant diolvaj in ep’. De exerplu, in Rubleben, Berlin exsi8 0 fabric’ demonstrativs care foloseste pant args pentru ‘ndepirtarea fosfatior din 600 m’ de canalizare Zinc, Fosfafi sunt acunati de mineralele de arglé si extras din canalizare. Avantajul acestei procecuti te C4 din moment ce nu rman substanje stein in ap, fosfati se transforms in fostat de cakiu, care poate fi eutlizat ca fertlizetr. imbunatatirea climatului interior In zonele cu climat moderat si rece, amenii petrec aproximativ 90% din timp in sai inchise, asadar Temperatura interioaré este un factor crucial pertru vat. Coniortl depirde de temperatur’ miscare, umiditate,radiai dinspre s inspre eb de nivelul de poluare a aerulu diti-0 ‘anumita camera Daca cei prezent int-o incapere ii pot da imediat seama cand temperatura din camer’ este ridict8 sau secu, a ceea ce prveste influente negatis a nivelvlui de umiditate ridcat sau prea scBtut nu se cunosc prea multe Umaditatea aerulu in spat inchse are un impact corsiderabil asupra sinatai elor cate locuiesc fn incapere, iar piméntul are copacitatea de a echibra umidtatea interivar® mai bine decit orice alt material de constucte. Acest luctu, descoperit recent, este descr in detaliv mai tazi in acest capitol.Umiditatea aerului 3i sinatatee Cercetdrile facute de Grangjean (1972) si Becker (1986) au demonstia faptal cb 0 Umiditate relativs de mai putin de 40% pe ‘ perioad’ de timp indelungata pot usca ‘membrana mucoass, ducind la scaerea rezistente la r@cel 3 alte boli conve, Aste eoarece in mod normal membrana mucoas® a fesutului eptelia din trahee absoarbe praful, bacterile, virsi etc. $ readuce in gut prin miscarea aseman- tare unui val efectuaté de pen pital Dadi acest sistem de absorbiie si varsport este afectat de uscare, corpurisrdine pot ‘ajunge le plamni cauzinc probleme de sindtate (vezi 1.13). (© umicitate relativs rdicats, de pnd la 70%, are multe consecinge poritive: reduce confinutul de praf din ae, aciveaza protec- tia mecanismelor pli impottive microbilor, reduce viaja multor bacteti si virus precum si miosuriles ncarcitur statics de pe supratefee si obiectoe din camer 0 umiditate relativ’ de mai mult de 70% este in mad normal resimtité neplact, din cauza ducer centitai de oxigen din singe intrun climat cal si umed. Decé ‘aerul este rece sumed crese dureile reuma: tice, Cuperile se inmulfese sermifcativ in inciperileInchse, unde umiditatea se ridic’ la peste 70% sau 80%. Sport ‘cupercilor in canttati man pot provoce verse afeciun si alergil Pe beza acestor cbsevafi, 2 concluzionat faptal 0 = ow @ 0 © Toy dhel 28 cau, ¢ important ca umidtatea si fie transportetd repede prin caplaritae la ee ; Caine ee . rivelul ziduiilr, loc unde se poate exaoora. De acea sunt avantajase materiale cx 6 7 mnare capiattate, precum ltl Pontru a reduce pericolul condensin al . eri, enscenjatansmteri vaponler yi ‘trebuie sa fie mai mare la interior decét la ae. 2 exterior Pe deal parte, rezstema a ‘ransferl de cela tebuie fie mai ag ® rare a exterior decit la intevr. Desi tice ce mai sus sunt suicente penta g 3 2 impiedcaformare condensul: in dun, : ¢, de arena, posbil ss cieze 0 s ‘ tarera pe interior aun zugeavie. Mai vebuie sous ci, cum, bana deg ‘ \ Vapor are 2 dezavantae imporiante . : + beriera de vapori nu e niciodats practic = g fom 2 Siglt, in special a imbindi, cum a fi at . a ‘ntre fereastré si usd sau intre fereastea 51 °. ° a tavan, In acestelacul se got produce . > «© » w mw 8 ww «wo m condensui gare era) Uso la + prin sectiunile monolitice de perete, 2921 Lu argiles: 5 Cérdmida de lut éluig penetieaz’ in sezonul plows din exterior in. 2 Lt malos 6 Kaolin puverzats ‘orgilé expandats 2id §1 apoi nu se poate evapora in interior 3 Lut nisipos 7 Bentonita pulverizats 3 ut eu paie 1200 700 datoritd barierei de vapori. in acest caz, A ag doggone Asoo engl TRertcile da fexpondaid 450 orga expondots perch rman ume! peru oral lnga Sas | shee periged decAt daca ru ar exisiabatere fexpondol? 550 sida expordans Poke de sac de vapor 30 Ml Proprietatite pamantului