DENIS DE ROUGEMO! sEMONT DAMOUR ET LOCCIDENT Union Générale (6) Eibrise Pg salons Feat dept asoea Fase,dreptue asaneeacestei veriunt sine ezervato t 9 DENIS DE ROUGEMONT JUBIREA st OCCIDENTUL 40569 STR MOTE s ‘TRADUCERE NOTE $I INDICI DE TOANA CANDEA-MARINESCU PREFATA DE VIRGIL CANDEAOO 936563 INTRODUCERE Despre automat acestel citi SAINT-JOUN PERSE 2 sexs su ultimate text c8 era ua din personalitie cele mai mar vente, mai surprinaatoare gi isi inplinite din generata ii lite- Taras Am putea adduga of Denis do Rougeront a fost na din ongtinle cle mai luide ls Tinpede 41 cursjos adresatIomli con $a niseut Ia Couve veche family de cAeturari star fione stramutath din Franche-Comté tn oat XIV 1 natal yisde a mdint eursule ui nolopia genet si pe ale lui Max caste iar opera Ini un apel rane ta muthle hie cut sludile In 0 ean Piaget di re epi Simterinann dispre lingvistich tui Ferdinand de Saossure, Dupa sit dol ani Ja universitafilo din Viena si Geneva a trecut tot Teseuchtel eficen{a in Hitere (francesa, lating, germand, stort puihologie 6 silaso Min numaisaplesprenéce ani gé-a foul debutul publicist in revista Semaine hitérair" din Geneva eu un articol despre Montheclait si morala fothalului, In 1931 a dovenit. director Iilemr al Case editorale yJe Sere™ din Clamart (Pars) care a de Kierkegaard, Karl Barth, Nikolai Berdiaee, Tinind senna de evrsulidellor in Burops unde nei fast si se pregitea wn now rkzboi. mon a un aserenea program editorials duck Ta Tati, cea co 8a $i fntimplat in 4933. Dar In aceessi peri- fonda Tens de Rougemont il inGlncste pe B. Mounier gi devine tin adept et flsofel pereonaliste cirin 11 va ramino eredin toata viaje. Una din cAetile sale din prima perioada a Poligue de ta: Personne ($824). Prin en ginditoral st afirma “pllunile si aefinnea: promotor al iilorsinstoase jes char tn temic. fo demanjate dept tn se ridica pe a dla era Ta chile) intemeiate pe bunt sm vfH 0 ststeche truifie dle gndie siropean, apaitor al stor unit obi, deaunfator a plier hi contort ‘alsa, reba dictate poll tare ‘Altus de" Mounier ~ prisenapropia 7 Kienegeard Barth av avi n formas an rl determinan, Caen sige ranfa distinct fate Bin gf Rau, un protand sin al opm intletunltl un mare cha ta aftrarea.convlagetor4i'9 tsprimare nye Paul Valey i dmv. arta formule Gali cares imp din incre po arcade unde pate onconitent foe e aiervalor, pedagog cama Ty prima sa aele (lee nfo de Muteton public) pact 4 nual 38 de anita ate pons forme dara ima putin expres anu inolduum neff condared Cu convingteurevervdjuesdoprnlile. gall niveltoce are inp oa Coit fark acta Tuer sn acl i Le Peqean da Dan (102), Poner see lr mans [18R), Jour unitate nchomage 197) Journal dAllnagne (4836) a fot sna repta urate de eutor pot de Inajien dri, touts vio, vn denunfa demise valor tr Aionte, prnejda despeonaitr, durin act tiny vo Piet pentru responbitaten Europe Una In redveaen 5 derma, Printean prcede re ~ bea parabola Sas, sua secontenit Intl orignare, exace—'Inayuat evan Occidental prin dade conceptual abe, tamm tala in Zour ot Fide {189) 1 Comme, te mime (96 Te contr cu acoath vison de lind, sexu tal Deni do ogemont deren Jurnta din Gomania) tance ae mal in 186, obit Satl Sajal eral even, etudlral fiers vale nach n Prange coupe Pars ste condamnal In 15 ede tnchisae ponte nla pretenl supdrtoae pentew pollen meurd veins, tems fntro mune de conterinje In Stalee Unit. lasate do plecare Infnjea, print en profsorl Teophit Spore, onanaaie nina Liga Gotta, Ga apie ant de experen& amram au tata Weil s¥alltudile ale eermpene, Cote, cura lator In cele avr ‘dou Americ sint tot atitea pritejur de a ploda pentey trait Tiinii Veoh, ea lotor la Universitatea francezt tn ex sau roda- for lt .Voees Ameril, emisiunea pentra Franja. Cie {n Stalelo Unite au tematica european |La Part dw diable, 4012; Let Personnes du drame, 1944, Latres sur la Bombe ate ‘miqne, 1946) ae tnttniilo remarcabile sin de asemenea cu cure- penis Alexis Liger, Antoine de Saint-Hxupéry, Jacques Maritain, Marcel Duchamp, André Broton, Max Ernst, André Masson ete Tn 8.U.A., pina la siegitul rizboluul, Denis do Rougemont ontinws aetivitatea de purldtor de cusint al luptei pentru tistragerea fascismului, Dar refoginl (sau exilal) temporar ft abestui european pasionat, convins, insensibi a iluile ame fane a fost deopotriva un proj de a aduna ebservatileg reflec tile din Journal dee Deus Mondes 1947). Somnificaliv este faptul cd, prin elafile serise in S.U.A., do Rougemont a anticipat feuzele majore catora Te-va eonsicra a doua jumitate a viel telacerea unitatit europene, 0 nout ondine politled pe continent, tare a8 asigure pacea, cooperarea, ibera ded¥ollae a comanita: filor umane — condifie a supravielnif umanitafi, intzebuin area inteligenta a resurselor materiale, siinfei, tehnologiel gi Indeosshi a enerpieiatomie abate de Industria de rzbot si do © proliferire aberant a civilizaiel obiectelor gi consumuli. ‘Accste preoeupank genereaza alto ear{l de mare rispindire L-Europe on Jeu (1948), Aventure ocidentale de Vhonime (19 Vinge-huit sidtes d'Europe (1861), Las chances de CBurope (1862), Lesivg owverie aus Europsens {1950}, Latenir est notre offaice (1977). Pontew rispindiroa gi Implinirea ieilor salo ginditorul fi serltorul a consacrat elleva docenii activilalilor multiple de profesor universitar (Scoala iberd de tnalte studi din New York: Insitutul universitar do studil eurgpone din Geneva 9..), anima. tor (Contrul european al enlturi, Geneva}, luptator (Congrasil ‘venir libertatea culturl, Grupul ecologic Bellerive ete). ‘Nu este, desigur, intimplator faptul eA In waiunes lui despre ‘Buropa viltorafui (confruntatit cu rofl planetar al superputeri Jor), modelulelve}ian al une federaii do regiunisocie-soonomice si culturale i s0 prea solutia cea mai bund. Toynbee asi rrtuiseste in ullima lui carle, Mankind and Mether-Earth ‘mposibiitaten de a se sustrago atitudinil eu eave i obignuise vit‘ducati ti occidental, engleat i erestina. Denis de Rougemont emunja slatele create prin violent, prin nesocatitea deepturloe ‘omulu, birgeratic, nivelatonre, dar In acelagi timp govinismal 4 orice fe, politic sax cultural. Do ta primul diseors despre meecitatea Unieli Europel, rostit la Inttniro internationale de la Geneva (8 septembrie 1946) gi pind la ultima s& earte mare (Laven es notre effec, 1977} Denis de Rougemont na ostenit ‘8 pledezo pentru o caluto elvetiant a vilforutal continentuln nostru, Nu voi sidrui aici asupra limitelor acestetvizunt expl eat fn bung parte prin aplecares aptoape exclusiva a autora ef asuprn itorai gt eabtajlor Enoped apasene. Brn isa deschis texplietiior gneaelstatelor moderne dia uropa Orientala si de ssud-est — pe cate le cunosiea mai palin — i In 1974 naa eilat ‘emi Inovinjereclleva preligeri despre unitatea national a oporwlai roman la proprt- cated. do lx Tnstitatad universtae Ae stidii eurapene din Genova, Carioritatea merea vie si enes- {itatesinfotet val ing vinw 58 trateze despre probleme lami ‘ontempomae confient Inet In posibiltatea soluilor rajionate. Denis de Rovigemont firma tmpotriva .pretinselor fataitati (coletive, stere saw tehnce), paravane transparente ale iner- flilor noasre itstectuale, each nw ale laitilornoastee morale” lop. ftp. 424) c& vilonal este hu im puterea oma: Cina Youn tnfelege ct exiza de care sufesim este de fapt rezitalnl Aorinfelor nosstre si nu al nu sti civor fataitati Tag invocate, ‘4, prin uemare, nol anveeat-o, vom fi mal In misurts&tnflogem ‘8 gi villort depinde de nol, de doringcle noastee, de eduearet Jon, de stapinieen for si de adovaratele scopuri edtre cara ne poset ele ibit,p- 42517). Prima problem’ — deelané on 4986 Iu Ciuido Foeruri — este a8 ovilim rizboiul, ponte ae {ultima rizbol al pete! umane, dupa care w-ae al existaniment ‘are. vorbeascl dees", A doua problem, deeungind din priina, este ecolgin, pontra ea tubule sf avium ca priv pentru xboi si sleigh: natura, medial taconjanklor gb ca urmare, Sinatatea [.-} A ovita rizboiul, a evita distrgerea natusl Sint deja dou wbiective imense si penta a te alinge Lzebuie i ‘dim onmenilarde i idosac& sorta lor depindo dee (,Cadmox 9, 1989, ur. $8, p- f1—29). ,Docadon{a tnei societal — afiema fl — snoop cin omil se tava: Ce 64 se tallmple?, tn toe Sse Intrcbe: Go pot face?* vi Pentru a evita aoeasht devtdere ginditoral vedea un singur rumediv: asocioren ca finalitate supremt a oniearel soley ‘oriia ih omenesi a arto Ie rr: ere: nap Fall de responsabiltien civiea fafa de comunitate se tabire consideratd ca gofiuno™ Coca oo ne dace la mienil prime salo arf mari gi ova eara -astabilitreputajia In republic lterelor: carlea de {ah Lubirea gi Ocidentul Po exemplarul din L'Amour et POsoident po cate mi La feta Saint Genis Powilly, ia vara lai 1972, Denis de Rougemont ‘seria: Lui Virgil Cindes, aoasta carte de eare mu mi voi des pirfl niciodata*. Toma esto, Intradevér, dintre aoelea care car fi modilate Loald via, pretontia de a 0 epuiza Into carte ‘er dovedi nein{slegersa gruvitiii ei. Autorul mirturisea in dis ‘ui amintita en Guido Ferran de 1a Televiunea elvetiana, {n teptombeio 1985, cu putin Inainte do siyital stu, ch a sors ‘ast carte de 380 de pagini in prima sa form (1938), in moma trviluni {nto slare de flirt side concentrae exiraoedinar fo stare de teanss, pentru ed mi se caren un volun de corotaeh pentru care mi-ag fi putut potroco Loats vial. Cind am lncoput ‘icmi.masor jgnoranta inistori, istoria pasiunii, a iubiei is. {osia cisttoriel, ml-am spus: + Tald, sau Imi risipese cu asta foal& viala si nu mal fae alteova, sau serin eum mi-o vent go i vedem la uem ce-9 sas mos", le it, p. 16), “A iesit 0 ale de succes care avea si fie rede tradusé tn fngleaa si american (1940), spot olandena (1949), dar aust malfamen po aator, O edie amplificals a gparut in 1956, 1a rindul ef tradust in englexi, americans, japoneza, polonera, porlugherd, spaniola, sisbi, ceha gi maghiard. Cu acest pele} revista La Table ronde* a publical un nutmte special (L'Amour nedumere. sau cont! ta eo privese sensel sor pogin In care autoral nostra Sonbese despre duller ea do yuna diate cele mai insemnale eupatit ae Occidental, despre diicultagito fidelitait matr- Showin sas de nora eixitorii in sociolalea contemporand. Tai Denis de Rosgemont i plan problomatiea dificil 9i formic Tse sovante, Dar nu afi tol el ck insitufia estore este fe fapt mel tnporanta det iuhicea pe cae ocallivigh core alt Ina dest o pital tflerbintare? i ma consuerd el Intvaga carl a Vile iubiivacfnne 9} fiat? Intern olmp altt de controversat al idelor st atitudinlor de asteptat ca analisl 31 judettilo gindioruat elvotign ST'at iltfone natal tot et apobates acasta cara de Sioers tntinpinat cum ara Tisst autor obec iso Sor eae aa conlesalalfemaite oi Uspre rlaile dinkre alas si teubadur, ai ale teologilo caro Fat reproyat oporilia prea categorie Inte nos al Agups. In cartea sa Le pile Famous Sichol Caasnave seranaleaza incosrentele operei iar dupa Inoariea autora el Sacques Bonnet revencaasopra mula ui ‘Tristan gi Msolda ya carut Sterpretaro wagnoriana a ritit ‘ generaie, in tiny on seca prodigios a chi lnk Denis de Rougemont, Tubiea i Ovodenta, a saloxicat generaia url tonne" (blades traitonelles, 47,198, m9, p. 159; aulo- al isi foruloazd eritiea ta hutina. tudor celtice anterioare srelulul at Xt). xDar Denis de Rougemont nu a priting nici st fi sollionat problemele puse de mitul lui Tristan, lei ca opnille lat fie inanim accoptate: .Ambifin men ae limiteard Ia ai sensibiliza pe cilitori fafa. do prozenfa mitulul: prin wrmare, la ac face apabili i sesizeze rstringenea Tui att in via oft in opera dd arta. Si determini teziea citorva eonstiinte nu poate fi eu totul inutil (Prefaje Ia ed. 1956). $4 trebuie 88 recunoastem, carlea Ingidule ¢ sposith Inflegove a unui intreg univers ds dei, atitudini, opereliterare, curente de gindire, fenomene con structive sau ie cviza din Occidental medieval si modern, cea ‘ce ici coi mai Inversunafieritiei mu i-au putut contesta, Reachile cititorulii roman vor duce, negrsit In reflect asociative si comparatiste. Denis de Rougemont anita foarte limpede prin ttt si euprinsul citi sale ef Infates si trateze Aspro Tubire in conceptia si trie ei proprit Buropelapusene, desi, punctole de plecare si referinjole ao bart sint wn. mesa} si doctrina venite din Levant. Numai incepind eu Roman ‘mul elle despre iubire gi atitudinileata de ease generalizoaxs pp continent in roflectia cirturerilor si ervafialiterara La ee renullate ar duoe ¢ cercstsre similard despre sent ‘mental ubieila romani, refleetat in literatura popular, medie- ‘vali gi mai nova in abies i alte documente de istorie a menta Iititilor? Eeourl ele ubial eurtenesti au pulut ajunge la noi prin mode faverizate do contactele eu medii de eultur’ ap sene, drvete (prin republic italien) sau mijlcito de influent Renasteri tn teraturile vecine polone, maghiare si sical Dar in afara faptuloi e& roeeptia aceslor ecouri era limitatl Ia litele enltivate, chiar Ia eurile noustre prinelage ele nu putean fi ou rare excophii — puternice. O all agezare spiritual, condi socioeulturae diferite go forma menti propre romanilor uy determinatinjalogrea ¢ atitudinile noastre in acest domeni. Cind Mihai Kogdiniceane tneearet x descrie eum fav Micah furle fetelor, mai ales Ia munte* (Now chip dea faoe eur, In ‘Dacia literars", 1, 1840, p. 51~65) i so pare 2 afla ,suvenire fhitologice", din',romancl olanulai zeei Vinee, desi nu praia ‘nformatii mai vechi de un veac (Dimitrie Cantemir, Desriptio ‘Moldaviae, 11, XVII). Logodna i nunta so destigurau Ines Ja Inceputul séoolului al XVIIFtea (dar gi dup aceea tn medile xIv rajooal) potest unl star eh nae pei wre Samael uit eb textura sibolamall ce Seen clo de aut cruionl Lines popula ou opal un stpunanpede Lin lng ep sca Stas popu dn spe sauna" 8 acre Be acuta yimte prn pofet{a pantw anal eames Poet tn oben ec poor eute septa gt not rept ut! unt are east veerctts pall W pare gion prin mtu pe: Parrcaneatdlor suse ea dara, nen’ ul, Forel fest 1 pentane dra cna det pentes oa Mee control sta spv eae» is, te eam, peal Act procs, sid Dlg terete cia poplar de dou grave nejonsui de ets set rebelde alate negara fo. ncndrond Seta oer Cpe tt eta eo ih ir a datealcamplli, propel rs popra nest” (Tring, Sine Spat mire, 184, p. 267720) fn ao Up, fa postceat wn vd ala pt conrad Af A poor pss odo Hrs In stiles rdneane rd fhm ere hu pre ante pl contd a eis or dut hii, pateade, senate, cu feo mata progr, Fonomen alta tay, tame ca Ia tl un ebprots al modest, mova exaore ae fening sala roto VIRGIL CANDEAyINT INAINTE DAT NUMELE DE .CARTI* DIFERITELOR pitle ale acestel tworini dearece fiecare, dintre cle east conjinutal unui tntreg eolem de proportie smite. 3 unital mare de fapte i texte citte, jocut de lait smote inreptinunge ar putea si derateze pe unit lilo’ vinta og presenta viel cheia lucrdrit mete. Prima carte Weiieeash continued ascans al legendei sat_mitalue Pe etiam. Ba. consttuie 0 incursiune in profuncimile Instr ele pasta ina cat ene Anand diametral opusd si incheicastfel descrierea pa Frets Gaetan curoagtem dectt tuerarile pe care le-am Miepasi sam pr ete ate eiror timite lean alins, pain Gee fara A tree divested. te, it despre elite intermediare: a. doua este 0 inccr- care de tetatoarcee ta originle religions ale acetal mil in timp ce urmdloarde deseriu efetee sale in este mat Tlocrod domentts mistied, Uiteraard, arta rdzbotulni, mo- tala cdsdiorici. Placcrea de a vorbi despre problema inbirit nn este un pretect destul de concingator tn azul. unui volum at de dens. Utititatea sa este, de alifel, tndoielnict ficest regine si o Imparti en atin auioré de sucees..Asadar mi-am impus uncle dificuttate, Nu am erut niet sa laud, nick sa subestimes cca ce Stendhal nuomea ‘ubizea ~ sine; am {ncereat numat #0 0 descrix ca pe wn fend: Inen isorie, de origine pur religioasi. Fapl este ot at Birbat et gi fomele suport foarte bine a se corbeased despre iubire gi chiar’ nu se saturdl nicindatd, ovictte 1analitai ti sar spune; dar se tom de o definite @ pa- ‘tunti, oriett de imprecisa ar fi, Dupd etm afirma Laclos, ycei mat mul ar renunfa chiar la placerite lor, act pentru ele ar trebui sd rabde trada wnui gind Prin “urmare, act arte ee oa. davai nessard in ‘misura th care ea displace mai inti; st nisi oa ofla Bidlmten at deh ibe convnge ge ct care chido sor devent constienti de mativele pentra care a putat si 4é se pard mai tntit nepldcuta. Aceasté atitudine tmi ca atrage desinle criti, Indragostiyis or. spune of sint cinic, iar cei ce nu au cinoseut niciodatd aderdrata Pasiuine vor fi uimiji sa constate ed tam consacrat 0 carte tntreagd. Unit vor spune cd definind tubirea 0 ucidem; alfit, c& ne pierdem timpul.'Cine va aprecia cartea mea? Poate cet care tr ste sa, poate, chiar se lecuiased Am plecat de ta un tip de pasiune aga eum 0 inese ‘coidentaii, dela farm extrond, aparentexcepjiondld mmital lui Tristan gi al Isoldet. vem nevote de. acest reper fabulos, de acest exempta selipitor si ycomtun” — iim se spine despre cuplorul satului of te comin, deci unie ~ dacd trem $4 injelegem rostal gi finalitaten pasiunit tn viata noastr. Seenjelege, deci ci am simplificat. De ce s ne irasim timpul gi talental explicind mere ci realitatea este mat togaté deci tot ecea ce 2¢ poate spine despre ea? Dard igi este de nen, nt tnacannd ed opera. srisd trebuie sd fie ta fel. Dacd am abstractizat pe aloctri, oi cere iertare nuniai acelora dintre cilitor’ care sor previa cd stlistrile mele dauncacd sensului adine at miata . Aras de cerecrile mele in domenit reseroate de obicei specialistilor*, am profitat pe eit posibil de luerdrile ecunoscite drept clasice si de alte dtteva; iar daci na Te-am eitat dett pe uncle, n-am facato din necunoastere, 2 i din prooesparea de @ ma limita la esental,. Ma cor Stalodve specialised am tncereat un efort de sinte care intreaga lor formajie tehnicd tl respinge? In se tine cunoasleri alotcuprinattoare pentra a cdret idsbindire tar trebui mai multe ciei, mam mullumit $a caut ict $0 colo confirmari convenabile unor pareré ur intuitive, De alifel, am gasit mai mute decit trebuia, Tar at presnd dor un rena al cretion ma. est compromis md. piine tnira tndoitt primejdie. femnvine, poate, diva ciloare ded mag ft ads foveck St a$ fi eitigat respect speciligilor dact mu a fi.tras conciusié din luerdrile lor... In aceasta situatic rneplicutd, na-mi rimine dec o singurd speranid: accra dea le informa pe eifitoare amuzinda-i in acelast timp ype savant. Am trait aceasta carte pe parcursul intregii mele tadolescenje $i tinereti; am conceput-o sub forma unet luerdri serise gi am imbogatito tn urma citorea lecturi in ultimit dot ani; tn sfirsit, am scris-o in patra luni. Aceasia imi aminteste explicatia oferita de Vernet * in iegaturd cx un tablow pe care il vindea destul de scump : Mia tuat 0 ord de lueru, gi toatd viafa.* D. de.R 21 iunie 1988 Hse vorba de Antoine Charles Horace, zis Carle, Vernet (17581886), pletor de scene de rizbot in tmpul nt Napoleon 1 fapok de seene din viata cottdiana, vinttoare si portrete in Gimpui estaurafiel IN. ta.)PREFATA LA EDITIA DIN 1956 DATOREZ SUGHSTIA DEA INTREPRINDE REVIZCIREA acestol Iueririeditorulul meu enslex — care pelat-o gan eu are mi mindrese este tomal T, 8. Flot, Au teecut de Ia apaifi ef incisprezece ant, a trecut sh un ‘iaboi, si multe eventmente eare ml-au pus teorie Ia grea incer- care, Nu aun uitat life, dar am mat aflat elte cova, mat mile tend dectt eltinduct pe eel ee mean erltioas edt cesta mu frau delve de acord unul ew altul. Unit mau convins totusi: am fnloeult, In aveast& nowd verskune, eiteva alirmatilexagerate, Prin analize care simt ek-mi yor ageava stuafio, Istrilt au deplins insistenta mea asupea relafilor tulburi- ‘oare pe care Te romarcasem fate catatt sl trubaduris emu. 30 sim tulburat, din lipo de , dove de (adit romanted sa greved ml-au reprosat taptal ed sto- ‘lose un contrast pren categorie intee Bros si Aeapi%, contrast care excluie formele Intermedlare, 18% de care nu xe poate tei Istoreilor le vot rispunde simplu cd cram In eéntares unui seas ‘existential. Nu mi-am propus deel nie o clip sk Te incale fer foal, Documentele pe ente le citer st conextunile po cere Ie ‘sigerex stnt mal degraba exomplitiedtl decit dover Noi eercetl {intreprinse ineepind din 1999 mi-au eoatlemat tatu tpotezele am protitat on prsosings de ele pentru a reserie apronpe in intre= ‘sime Carton a Tio, refertoare la secolal al XUl-lea, eataram, ‘bau sl Tristan, Accasta ete partes prinlpalé anol yersunl, Color care au critieat char sensul po care mi ra pirut eit ot degajo, mi sit isptit st To dau dreptate din mal multe mo- ‘iver teebuia si desehid drumul, si evident eontrastele, sf nu # Voui indoosebi frumoasa lucrare picinlalui MLC, d'Arcy, », The Mind and Heart of Love, Londra, 1945, consacratd Wi ‘arb parte expunerlertice& punctelor de vedere ale Il Artdees Nygren (Byoe't gape) shale aoaste eta s 4 tiv nttdeauna st rxpet manures tablet. Sper cu um 2m fot addueat Cif w Vieng nenumtatle coretul de detain fact dovada wnat relsm por Tatetin mea principal ste ab flier confit neesars xstent In Ocedent, Ineo psi sl eat: penea-mine festa inn adoviratl sublet, devia (el «cl mele fru a pees {Gt despre actu corel mln seotee 8 on ar fi codus dee dup cl deval dll Fist rmondial. Menon. foinoeo left Clr a Noa eventuality anal conf {is ar pune capt prolemelor pe saree cream. Avast tem {Er pe pret de ate fut Ia proseto pot pune pe seena Gicedaflor potaie ale warhol alone Lafont frptussegeere de snte ant in Ateries sen convion ef ital rua eaborita In rung de simpik romance” — e. departe lat fviey ine rapide estar in vor perl 9 ape esa ms ten ptr, a Inligtlsch 0 re rroufes a seeunoaie ap Pi tess E structure ei socially doen peti atk ile ati aesel revel ne snk ned neeuoseule sm expleatactasta in Carea'a Ven. Anis ea eles Pusha pe ltr td prevnta lll, pri wrmare, ape au ears slings Ta atin vst Ietoper ae ar i deter tress lara ong Foate en ttl inv, Petru dey Inari senha Peet ne pees waestgnard tn subeontnt, le SoMtnd de tps oat ea pone or vies pri expres Sli Pate au petal yon. inion magi ath ciple a accra ss ‘D. de Re TT og, tm org. (8. tad) 4 Begin Fant fv die nn fat neg tiente flagto paologce de care nu sinter consent) a suh- niente [eras potion fin iy at filer folosste in tnajoritten: situation primi terme et Sdnsul cea dasa oie” en fn carol de fap Am nedat intot envna potsivic sensu din Context (N. tra)CARTEA 1 MITUL LUL TRISTAN 4, Triumful romanului si ¢@ aseunde ol ~Ginstite fete, var plicea, si minunata de inbig» si moarte? Nimic pe lume nu ne-ar plicea mai mult Attt de mull ineft acest debut al versiuni lul Tristan de Bidier trebuie socatit drept modelul ideal do frazi Incepatoare a romanului. Tata trisitura caracteristicl ate arte desi care no transpane chine. dla Inceputul povegtit in starea de asteptare patimaga, din taro se nasteiluzia romanesea. Devunds Vine acest Taemec? $i ce coarda sensibilt a sufletului nostra stio si atingh acest artificin do. yretoried profunda" ? Faptul cf emofilo cele mai» profunde le. trezeste im noi toomai asocieres dintre iubire si moarte este o cerlitudine atestats la prima vedere de succesul extra- dondinar al romanutai. Bxista’ st alte motive, moi. es- eunse, dea vedea In aceasta aproape o definifie a ‘constinted occidentale Tubire si moarte,iubire fatali: daci aici na ¢ eu- prinsa toatié poezia, se afld cel putin tot ceea ce este Popular, tot éeen e@ este universal emofionant, in Tite- taturile noastre; ca gi in cole mai vecht legende, ca gi in cele mai frumoase clntece. lubirea ferioHté nu a in- {rat inistorie. Nusvau soris romane dectt despre iubinea fatal, ade despre ioire aman n|at gl eondamnat chiar ‘de via}@. Inalfatoare, in liriea occidentald, nu estes placosa, simu, uplulai. Mai degraba este pasiunea fmplinit, Lar paviunea jossamnt suring. Tati deca principal x soultati 0 paveste acea fecundi a i doettiubirea 6 Entuziasmul pe eare- aratim pantra roman ea gi pontrafilmul nésout din el, erotisml idealizat rispindit {nIntroaga noastra culturd, In educafio gi in impinile ‘are aleatuiese decorul visti noastre, in fine, nevoia de evadare adusi la exasperare de plctiseala mecanica, total n-noi si Amprejural nostru: proslaveste. ina misuré pasiunea fncit aim ajuns si yedem in ea pro- misiunea unei vieli mai vil, nei puteri Innoitoare, teva de dincolo de fericite side suferinfa, o bea inildcirat. In cuvintul ,pasiune” nu mai sesizim infelesul de ssuferinft*, ci numai de ,lucru pasionant*. Si totusi, Pasiunea iubirit inseamn, in. realitate, o nenorovte Societatea tn care traim, societate ale caret obicoiuri smu sau schimbat de secdle in aceasta privin}a, ebliga jubireacpasinne ca in 90% din eazmei si imbrace forma auulterului. Desigur e& Indrigostifii vor invoca toate cazurile de exceplie, dar statistica este cruda: en res ppinge poezia noastra ate trim intr-o asemenea ihuzie, Intro asemenea Heit am uitat cu adevdrat gastul acestel au este de crezut cA in secret preferim een co ne rineste, dar ne Inala, dectt ceea co pare si Implineasea idealul nostra de vial armonioasa ? ‘Si analizim mai atent aceasti contradictie, prin ‘tncun efort care irebuiz st part neplicut, de vremie ce este menit_ si distrugi o iluzie. Afiemind ci iubivea Pusione inscamné, d> fapt, adulter, insistim asupra Tealitajii po care 0 ascunde si totadati o transforma cultul nostra pentru subire, Inseamni ei dezvalaim coea ce cultul acesta ascunde, refuloaza si troco. sub tioere, pentra ane permite si ne lasim prad,infldck- ali, aoolui cova pe care nu indrdzneam sil revendicim. Chiar faptul c4 cititorul se va impotrivi inainte de a admite cl de cele mai multe oni in Societatea noastra pasiunea si adulterul se confundi, nu este oore prima, mérturie a acestui adevir paradoxal, si anume ci din ?lorim pasiunea si nefericirea cu condifia s nu recunoas- ttem niciodata cf le dorim aga cum sint? Celui care n2-ar judeca dup’ literatura noastra i-ar prea ed adulterul este una dintre cele mai insemnate deupatii ale occidentalilor, Lista romanolor care nu. fac nici o aluzie la adulter s-ar putea alcitui, in scurta ‘veeme: iar succosul celorialte, indulgenta ce li se arati, chiar pasivnsa eu care sint uncori conlamnate, toate ‘acestea spun indestul la ce viseaza euplurile Lend intt-o Societate care a facut din casatorie o obligatie si un el ment de confort, Ce sae faco literatura noastra firs aulter? Eq traieste de p2 urma ,erizei_ cisitoriel” Probabil ef o introlino chiar, fie ,cimtind in versuri si proai ceea ce teligia socotegte « fi o crima, iar legen © inlrnchiune, fie ei, dimpotriva, se amuzi doar $i preia din adulter un repartori inopuizabil de situabi Comice sau cinice, Dreptul divin 1a pasiuns, psiholo- tia monden’, succesal triadot im teatiu — fie ef idea Tizim, rostim subtilitaji saw ironizim, facem ogre alt~ ceva deeit s4 dezyaluim chinul nosfingit gi obsedant pe care Il provoaed iubirea ce trdieste in afwra logit? are niu cdutam prin aceasta si ne eliberdm de realic tatea Tui Ingrozitonre? Profacind situatia In. mistick au in farsi nu facem doeit si recunoagtem faptul ed ste de n-suportat... Nefericifi in casttorie, dezamagiti, evoltali, exaltafi sau cinici, nesrodinciosi sax ingelali: in viata reald ori In vis, cu regret sau eu team, cu pring ds plicerea revoltet sau do tulbararen ispitei, ufini sint coi ce nu Se recunsse micar intr-una dintre Categoriile de mai sus. Renunari, compromisuri, des partir, nourestenii, confusii enervante si meschine In Yis, obligalii, conzesit ascunse — jumitate din toala nefericirea omului se poate explica prin cuvintul vadulter’. Tn ciuda tuturer creatillor noastre literave “sau poate tocmai datoritit lor — putom credo, uneori éinu sa spus ined nimie despro adovdrata fafa a aces- 4 Aci nefericini, $i of, in acest domeniu, unele intrebiri Aintre cele mal naive au fost mai des ‘rezolvate decit formulate... De exemplu, odata ee am descoperit riul, trebuie sd acuzam de inifierea lui institujia casktoriei, sau Aimpotrivi jceva® ce o combate chiar in inima ambitillor noastre? Oare intr-adevar conceptia aga: jhumiti ,erestini despre cisitorie este coa care provoaca {ot chinal nostru, aga cum ored multi, sau dimp trivi, tate vorba deo enumita ecneeptie despre iubire care, poate pe nesimtite, face ca aceasté Iegstur si fie {in principiu, insuportabila ? Constat ca ovcidentalului fi place cel prin ta fel ide mult ceca ce spulberi ,fericirea sotilor"-ca si cera Go 0 garanteazi. De unde’ aceasta contradictie? Dac Storetul evizei casniciei este doar atraclia sj re cee co Coprit, de unde ni se trage aceasta sete de nefericire? Golde despre iubire dezvaluie ea? Ce taind a viefii hoastee, a spiritului nostru, poate a istoriei noastre? 2, Mitul sista un grandios mit europsan al odulterului, Romanul loi Tristan si at Isolde, In haosul obiveiurilor noastre, in confuzia morale: si a lipsei de moral pe fave ovalimenteazi, in cole mai curate momente ale tunsi drame, se intimpl4 si vedem cum transpare in filigean aceast’ forma mitic’. Ca_o. imagine -mareatd si simpli, ea un fel de model primitiv al suferinfetor fhoustre cele mai nelamurite, i Intoemai cum poetii, pentru a deslusi obseuritit- filo limbit noastre, au obicem! do a readuce cuvintele fa originile lor indepartate, adica la obivctul sau act rhea po cure se presupune c& o desemnae initial, a5 do fi restabilese raportul dintre acest mit si unele obscuri- {afi caracteristice moravurilor noastte. O etimologie 4@ pasiunilor, cu mai multe sanse de reusita decit cea °‘a euvintelor, cici isi gisesle vorifiearea imediaté In vinja noastei gi nu in vre0 stiing& ipotetic’, Dar mai Inti, vefi spuno, s& fio oare adevarat cit Romana tui Tristan este un mit? $i in eamul acest, ru se va destrama oare farmecud siu deci Incercam sil analizim? In iva de a2i am incetat si credem ei mitul in- seamni irealitate sau iluzie. Pros multe sint miturile are-simanifestdin jurul nostra o fork grou de contestat. Dar faptul c& s abuzeaza de acest cuvint ne obligh sici dain o nowl definit Se pate spune in general eX mitul este o poveste, 6 fabulé simbolicd, simpls si tulburitoare, ce rezuma tim numa infinit de situatit mai mult, sau mai pufin Meminitoare, Mitul ne permite s& observim dintro dati -anvmite Lipari de relajitinenriabile si si Te des- prindm din mullumes aparenielor cotidiene. Tatreun sens restrins, miturile traduo resulile de eonduitd ale uni geup social sau religios. Ele pleas loci do la elementul sacra in jurul clruia s-a constituit rupul, (Povestiri simbolice despre viata si moarten Zeilor, egende care explies sagzificilo. sau originea labunrilor etc). Multi au romareat faptul c& mitul n are autor, Originea lui trebuie si fie obseurd. § Sensul lui este obsour in parte. Fl se prozinti ea oxpre- sia pur anonimi a unor realita{i colective, sau mai precis? comun>. Opora de arti — poem, povestire sau Toman — se distinge deci radical do mit. Inte-odovar, Yaloarea ei nu depindederit de talontul celui co a crext-o nen este important exact ceea ee nu contegza in cazul mitulul: frumusefea* sau ,voridicitatea", gi tonte calitatile Care asigunii quccesul proprin (originalitate, biostre, sil et.) Trasiiura cow mai specifica @ mitului este inst put rea pe care 0 dobindeste astipra noastra, in general far Sd ile dam seama, ‘Toemai aveasti autoritate po care o 10 ‘are esupra noastei, pared in ciuda voinjei noastee, fhe ca 0 poveste, um eveniment sau chiar un persona} Eitapate aspect de mit, Opera de art nn are (ca tare), jn adevaratul sens al cuvintului, putere de constringeré Tiapra Publicului. Oriel ar fi ea de frumoast si de flint de fork, ca poate fi totus critieata sau apreciaté Wn motive subjective. Nu se poate spune acelasi luera Gi'espre mit: enuajul sou dezarmeazi orice critica Feduce Ta, ticero gladtinea sau eel pufin o face si-si pian ulilitaten. {mi propun #4 abonéz Tristan nu ca ppord Titerard, ica tipal Felatilor dintre barat i femeieinte-un grup toric dat: lita socialé, societatea curtenitoare gi Ntrunsii de cavalerism a secolelor al X1F-lea gi al Tltea. Acest grup ta dezvoltat, de fept, cu mult imp in ura, Totus logile sale inci achtonea7t sub forme ascunse si neelare. Find profenate si respinse do codurile noastre oficial, caracterul lor de const fore #8 accentuat ex atit mai mult cu eit ele na mai au putere decit- asupra eiselor noastre Numeroase trisaturi le legendei lui Tristan sint suseeplibile de a semnala un mit. In primul rind faptul fe autorul ei — presupunind ci a existat vreunul, Si doar unul singut — ne este complet necunoseut. Cele inci versiuni ,originale® care s-au pastrat sint prelucrari frtistice ale unui arhetip piordut fara. uima. Un alt aspect mitic al legendei tui Tristan este ele- ‘mentul sacru pe care il confine (Anexa 1), Desfague area actiunii, casi efectele pe care trebuia sa le product, ascultatorului, depind intr-o anumita masura (pe care ‘ya trebui si o precizim) do un ansamblu de ritualuri si cromonii care nu reprezinta altceva decit traditin cavaleriei medievale. Lar ,ordincle® cavaleresti au fost eseori numite ,eligit“. Chastellain, erenicar al Bou n