Professional Documents
Culture Documents
REZUMAT
INTRODUCERE
1
2.1.3. Instructajul specific locului de munca
2.1.4. Instructajul periodic
2.1.5. Instructajul pe schimb
2.1.6. Instructajul special pentru lucrari periculoase
2.1.7. Instructajul la recalificarea profesionala
2.1.8. Instructajul pentru personalul din afara agentului economic
sau a institutiei
2.1.9. Inregistrarea si confirmarea instructajului
2.1.10. Organizarea activitatii de instruire
2.1.11. Dispozitii finale
2
4.4. Nivelurile criteriilor de performanţă privind securitatea la incendiu
Anexe
3
CUVINTE CHEIE
• Situatia de urgenta
• Prevenirea situatiilor de urgenta
• Managementul situatiei de urgenta
• Instruirea salariatilor
• Incendiul
• Apararea împotriva incendiilor
• Scenariu de securitate la incendiu
• Avizele de securitate la incendiu
• Autorizatiile de securitate la incendiu
• Dezastru
• Situatia de protectie civila
• Instiintare
• Avertizare
4
REZUMAT
Sistemul de Management al Situatiilor de Urgenta se organizeaza si functioneaza pentru
prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, asigurarea si coordonarea resurselor umane, materiale,
financiare si de alta natura necesare restabilirii starii de normalitate.
Situatia de urgenta este un eveniment exceptional,cu caracter nonmilitar, care prin amploare si
intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei,mediul inconjurator,valorile materiale si culturale
importante , iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni
urgente,alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate.
Situatiile de urgenta se refera la: incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecari
sau prabusiri de teren, imbolnaviri in masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari,
esuarea sau scufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanse,
esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale, sinistre grave sau evenimente publice
de amploare determinate ori favorizate de facorii de risc specifici.
In cadrul lucrarii, am tratat problema situatiilor de urgenta referitoare la prevenirea si
stingerea incendiilor si actiunile pentru protectia civila in cazul dezastrelor.
Protectia civila este un ansamblu integral de activitati specifice, masuri si sarcini
organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica, planificate, organizate
si realizate in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejarii populatiei,
bunurilor si mediului impotriva efectelor negative ale situatiilor de urgenta, conflictelor armate si
inlaturarii operative a urmarilor acestora si asigurarii conditiilor necesare suprvietuirii persoanelor
afectate.
Institutiile publice, patronii si managerii operatorilor economici au obligatia sa asigure
instruirea intregului personal angajat in munca, in functie de specificul activitatii desfasurate de
fiecare unitate,conform normelor in vigoare.
Instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta se face la angajare si periodic si se
realizeaza prin urmatoarele categorii de instructaje: instructajul introductiv general, instructajul
specific locului de munca, instructajul periodic, instructajul pe schimb, acolo unde situatia o impune,
instructajul special pentru lucrari periculoase, instructajul la recalificarea profesionala, instructajul
pentru personalul din afara operatorului economic sau a institutiei.
Prevenirea si stingerea incendiilor reprezinta ansamblul integrat de activitati specifice, masuri
si sarcini organizatorice, tehnice, operative cu caracter umanitar si de informare publica, planificate,
organizate si realizate in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a incendiilor si asigurarii
interventiei operative pentru limitarea si stingerea incendiilor, in vederea evacuarii, salvarii si
protectiei persoanelor periclitate, protejarii bunurilor si mediului impotriva efectelor situatiilor de
urgenta determinate de incendii.
Pentru exemplificarea notiunilor teoretice din lucrare se prezinta un studiu de caz, ce are ca
scop elaborarea unui scenariu de securitate la incendiu pentru obiectivul “Modernizarea statiei de cale
ferata Slobozia Veche”.
Modernizarea statiei de cale ferata Slobozia Veche, se impune deoarece aceasta este un nod feroviar
important al Magistralei 800 a C.F.R. facand legatura cu ruta principala Bucuresti-Fetesti-Constanta-
Mangalia si se va realiza din Fonduri Europene nerambursabile.
Statutul garilor s-a schimbat mult in ultimii ani, acestea devenind din simple terminale de sosiri si
plecari de trenuri, adevarate centre urbane, in jurul lor dezvoltandu-se numeroase activitati comerciale
si mari aglomerari de oameni.
In cazul acestei cladiri, trebuie acordata o atentie deosebita asupra masurilor de securitate la
incendiu respectandu-se cu strictete Normele Generale de aparare impotriva incendiilor aprobate cu
ordinul MAI nr. 163/2007 şi Metodologia de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu aprobată
cu ordinul MAI nr. 130/25.01.2007.
Combaterea unui eventual incendiu din interior se va face cu mijloace fixe (stingatoare cu
pulbere). Intervenţia asupra incendiului exterior se va face de la cei trei hidranti exteriori, existenti pe
peronul de la linia 1 care se vor pune in functiune, cu maşinile pompierilor militari pentru care trebuie
5
sa asigure presiunea minimă în reţea de 7bar. Pentru intervenţia de la exterior sunt necesare 2 jeturi
simultane de 5,0l/s.
Conform normelor europene statiile de calatori cu aglomerari vor fi dotate cu instalatii de
semnalizare si detectie a incendiilor conform standardului SR EN 54. S-a proiectat un sistem pentru
detectia, avertizarea si alarmarea in caz de incendiu capabil sa asigure securitatea personalului
permanent cat si a calatorilor in tranzit(cca 150 persoane).
Sistemul de detectie si alarmare la incendiu este compus din blocul central de prelucrare si
operare a datelor si elementele de detectie si semnalizare ale incendiului. Pentru a oferi un grad sporit
de protectie s-au prevazut detectori de fum, detectori de temperatura si detectori combinati in fiecare
punct important al constructiei. Sistemul realizeaza urmatoarele functiuni: detectia automata a
inceputurilor de incendiu, avertizarea acustica in caz de incendiu, comanda intreruperii alimentarii cu
energie electrica si gaz metan a cladirii in caz de incendiu si apelarea telefonica a pompierilor.
Consider ca acest sistem de detectie si alarmare in caz de incendiu este necesar sa fie
implementat la fiecare cladire importanta pentru a limita si prevenii considerabil efectele produse de
un eventual incendiu.
Legislatia interna ar trebui sa reglementeze folosirea acestor sisteme impreuna cu Normele
Generale de aparare impotriva incendiilor si alte eventuale sisteme performante de protectie existente
in lume pentru a creea un cadru cat mai sigur pentru societatea contemporana in care traim.
6
ABSTRACT
The Management of Emergency Situations is organized and operates for the prevention and
management of emergency situations, providing and coordinating human, material, financial and other
resources needed to restore a state of normalcy.
Emergency Situation, is an exceptional event, non-military nature, scale and intensity that
threatens the life and human health, the environment, important cultural and material values, and to
restore the normal state are required to adopt urgent measures and actions, the allocation of additional
resources and management unit forces and resources involved.
Emergency situations, refer to fires, earthquakes, floods, accidents, explosions, accidents, land slides
or collapses, mass illness, collapse of some buildings, equipment or decorations, running aground or
sinking ships, objects fall from the atmosphere or the cosmos, tornadoes, avalanches, failure of public
utility services and other natural disasters, serious or sinister scale public events caused or contributed
to by specific risk factors for.
In this paper, we treated the problem of emergency situations related to fire prevention and
fire protection and civil actions in case of disasters.
Civil Protection is an integrated set of specific activities, tasks and organizational measures,
technical, operational, human interest and public information, planned, organized and realized in the
prevention and reduction of disaster risks, protecting people, property and environment against
negative effects of emergency situations, armed conflicts and their aftermath operative removal and
ensuring the necessary conditions suprvietuirii affected persons.
Public institutions, owners, managers of economic operators have the obligation to provide training to
all personnel engaged in work, depending on the activity performed by each unit, according to current
regulations.
Training employees in the field of emergency situations, is made to enrollment and
periodically ans is achieved through these types of trainings: general introductory instruction, job-
specific instruction, training regular briefing on the exchange, where a situation requires special
training for hazardous work , training in vocational retraining, training for personnel outside trader or
institution.
Fire prevention and extinction is all integrated and specific activities, tasks and organizational
measures, technical, operational and humanitarian nature of public information, planned, organized
and implemented to prevent and reduce the risk of fires and insurance operative intervention to limit
and extinguish fire in order to evacuate, rescue and protection of endangered persons , protect property
and environment from the effects of emergencies caused by fires.
To illustrate the theoretical concepts of the paper is presents a case study that aims to develop a
scenario for the fire safety, for the objective “Modernization of the railway station Slobozia Veche”
“Modernization of the railway station Slobozia Veche”, is necessary because it is an important railway
junction bus 800 CFR and is the main route linking Bucharest- Fetesti-Constanta-Mangalia and will be
made of EU funds. Staff railway station has changed in recent years, becoming from simple terminals
arrivals and departures of trains, true urban centers around them developing their commercial activities
are numerous and large agglomerations of people.
For this building, special attention should be given on fire safety measures are strictly observing the
General Rules fire protection approved by O.M.A.I No. 163/2007 and methodology for developing
scenarios of fire safety approved by O.M.A.I No. 130/25.01.2007.
Fighting a fire inside will eventually deal with fixed assets (powder extinguishers). On fire outside
intervention will be made outside the three hydrants, existing on the platform of a line to be put into
operation, with troops to fire machine which should ensure minimum pressure 7bar network. To the
outside intervention is required two simultaneous streams of 5.0 l / s.
According to European norms stations with passenger congestion, will be equipped with signaling and
fire detection according to SR EN 54. the system was designed for detection, warning and alarm in
case of fire capable to ensuring the security of permanent staff and passengers in transit (about 150
persons.
7
Fire detection and fire alarm is composed of the central processing unit and operating data and
the elements of fire detection and alarm. To provide a high degree of protection were provided smoke
detectors, temperature detectors and detectors combine every important point of the building. The
system performs the following functions: automatic detection of fire, acoustic warning in case of fire,
building interruption of power supply control and natural gas in case of fire and telephone call to
firefighters.
I believe that this detection system and alarm in case of fire, need to be implemented at each
important building to limit and prevent any significant effects of a fire.
National legislation should regulate use of these systems together with the general rules for
fire protection and other possible systems safety performance existing in the world to create a more
secure framework for contemporary society which we live in.
8
INTRODUCERE
Din totdeauna omul s-a confruntat cu situaţii neprevăzute, de multe ori dificile atunci
când forţele naturii se dezlănţuiau producând victime şi pagube imense. Fie că era vorba de
cutremure de pământ, de inundaţii, incendii sau alunecări de teren, omul se simţea neputincios
în faţa acestor calamităţi.
Oricât de mult a progresat omenirea în toate domeniile, oricâte cercetări s-au făcut de-
a lungul veacurilor de către persoane ilustre, inspirate de Dumnezeu pentru a găsi soluţii de
prevenire şi de intervenţie în astfel de catastrofe naturale, ele continuă să se manifeste în
forme necunoscute şi neaşteptate. Se poate afirma, pe drept cuvânt, că înţelepciunea umană a
acumulat un adevărat tezaur ce conţine metode tot mai performante de intervenţie în astfel de
ituaţii de urgenţă.
În condiţiile diversificării factorilor de risc şi a creşterii intensităţii acestora, pe fondul
modificărilor climatice care generează fenomene meteorologice de o frecvenţă şi intensitate
crescută, producerea unor situaţii de urgenţă cu efecte catastrofale pentru populaţie, a devenit
foarte probabilă. Din nefericire, în ultimii ani şi România a fost grav afectată de inundaţii care
au afectat suprafeţe mari ale teritoriului, au produs pierderi de vieţi omeneşti şi pagube
materiale cifrate la zeci de milioane de euro. Pentru refacerea zonelor afectate precum şi
pentru ajutorarea persoanelor sinistrate efortul statului a fost unul considerabil. Intervenţia
efectivă pe timpul producerii acestor situaţii de urgenţă precum şi acţiunile întreprinse în faza
de reabilitare şi restabilire a stării de normalitate impun un management performant din partea
autorităţilor responsabile în scopul reducerii la maxim a efectelor negative ale fenomenelor
produse.
Necesitatea perfecţionării sistemelor şi mecanismelor de răspuns în situaţii de urgenţă,
pe baza unor studii de caz precum şi a experienţei acumulate au condus la iniţierea şi
realizarea acestei cercetări. În acest context, lucrarea abordează într-o viziune sistemică atât
managementul serviciilor profesioniste de urgenţă din Romania cât şi problemática gestionării
situaţiilor de urgenţă de amploare, obiectivele cercetării vizând:
9
1. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SITUATIILOR DE
URGENTA
10
1.1. Aspecte generale
11
1.2. Managementul Situatiilor de Urgenta determinate de incendii
12
impotriva incendiilor si sa stabileasca atributiile ce revin salariatiilor la locurile de
munca.
Conducatorii institutiilor trebuie sa asigure constituirea serviciului de urgenta privat
sau voluntar, sa intocmeasca si sa actualizeze planurile proprii de interventie, dar si
conditiile pentru aplicarea acestora in orice moment.
13
1.2.2. Obligatiile proiectantilor si executantilor de constructii
14
- obligatia solicitarii si obtinerii avizelor si/sau a autorizatiilor revine persoanei
fizice ori juridice care finanteaza si realizeaza investitii noi sau interventii la
constructiile existente ori, dupa caz, beneficiarul investitiei;
Avizele si autorizatiile se elibereaza de catre Inspectorate, in trmen de cel mult 30 de
zile de la depunerea cererii iar nerespectarea cerintelor care au stat la baza eleiberarii
avizului sau autorizatiei de securitate la inendiu atrage sanctionarea conform legii si,
dupa caz anularea avizului sau autorizatiei de securitate la incendiu, impunand sistarea
lucrarilor de constructii sau a functionarii acestora;
15
1.3. Managementul Situatiilor de Urgenta din domeniul Protectiei Civile
16
Acest sistem privitor la protectia civila este structurat si functioneaza astfel:
a) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta elaboreaza strategia nationala a
protectiei civile ce are in vedere principiile, scopurile si obiectivele prevazute in
Strategia Internationala pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptate de Adunarea
Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, precum si cele stabilite de mecanismele
Uniunii Europene in domeniu.
b) Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile publice, organizatiile
nonguvernamentale si agentii economici, indiferent de forma de proprietate, raspund
de aplicarea masurilor de protectie civila stabilite prin lege si prin planurile proprii de
analiza si acoperire a tipurilor de riscuri in teritoriul de competenta sau in domeniul lor
de activitate. Autoritatile administratiei publice centrale si locale sunt obligate sa
asigure capacitate de interventie specializate, corespunzator tipurilor de riscuri la care
sunt expuse teritoriul si populatia, in timpi de raspuns optimi, indiferent de locul unde
se produce situatia de urgenta.
c) La nivelul Centrelor Operationale pentru Situatii de Urgenta Judetene si al
Municipiului Bucuresti se infiinteaza catalogul local cuprinzand clasificarea
localitatilor, a institutiilor, a agentilor economicii si a obiectivelor din punct de vedere
al protectiei civile, iar datele din catalogul local se actualizeaza permanent.
d) Activitatea de prevenire in domeniul protectiei civile si/sau al interventiei operative se
asigura de catre serviciile de urgenta profesioniste si voluntare, iar in anumite situatii
se pot constituii si alte structuri publice sau private si care cuprind personal si
formatiuni instruite in specialitatile necesare protectiei civile.
e) Conducatorii institutiilor publice, patronii si managerii agentilor economici, indiferent
de forma de proprietate, au obligatia sa coopereze pentru indeplinirea masurilor de
protectie civila, sa instruiasca si sa pregateasca personalul incadrat in munca.
f) Persoanelor fizice si persoanelor juridice sau celor straine care au filiale sau sucursale
in tara ori desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei sunt obligate sa respecte normele
specifice de protectie civila, sa participe la activitatile de pregatire specifice sis a
contribuie la ducerea la indeplinire a masurilor si a actiunilor prevazute in planurile si
programele de protectie civila sau a celor dispuse de autoritatile abilitate pe timpul
actiunilor de interventie si de restabilire a starii de normalitate.
g) Finantarea activitatilor privind protectia civila se asigura din bugetul de stat si bugetele
locale, iar pentru operatorii economici private din bugetele proprii.
h)
• Pregatirea pentru protectie civila cuprinde pregatirea populatiei si a salariatilor,
pregatirea serviciilor de urgenta, pregatirea personalului cu functii de conducere pe
linia protectiei civile, precum si a personalului de specialitate.
• Informarea si educarea preventiva a populatiei privind protectia civila sunt
obligatorii si se asigura prin: institutiile de invatamant si educatie de toate gradele,
mijloacele de informare in masa si serviciile profesioniste pentru situatii de urgenta
• Ministerul Educatiei si Cercetarii, in colaborare cu Inspectoratul General
pentru Situatii de Urgenta, stabileste, prin protocol, temele si activitatile practic-
aplicative de educatie privind protectia civila, care se include in programele de
invatamant, precum si in planurile activitatilor extrascolare.
• Societatile publice si private, nationale si locale, de radio si televiziune,
precum si presa scrisa sunt obligate sa asigure prezentarea in emisiunile, respectiv in
stirile si reportajele acestora, a riscurilor potentiale, a masurilor preventive si a
modului de actiune si comportare a populatiei pe timpul situatiilor de urgenta civila .
17
• La informarea si educarea preventiva a populatiei privind protectia civila
participa si organizatiile neguvernamentale de interes public, potrivit statutelor si
specificului activitatilor acestora.
18
1.4. Organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta
19
Localitatile/zonele din/in care se executa evacuarea in situatii de urgenta se stabilesc
de comitetele pentru situatii de urgenta judetene si locale, cu avizul sefului inspectoratului
pentru situatii de urgenta judetean.
Localitatile/zonele limitrofe Municipiului Bucuresti in care se face evacuarea se
stabilesc de Comitetul National, la propunerea Comitetului pentru Situatii de Urgenta al
Municipiului Bucuresti.
20
g) actualizarea planului de evacuare si punerea in aplicare a acestuia;
h) elaborarea si transmiterea ordinului/dispozitiei de evacuare.
Planurile de evacuare se elaboreaza din timp, in starea de normalitate, in functie de
riscurile inventariate si de functiile de sprijin stabilite prin Hotararea Guvernului nr.
2.288/2004 pentru aprobarea repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura
ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si
gestionarea situatiilor de urgenta, si se actualizeaza ori de cate ori apar modificari in structura
populatiei, institutiilor si operatorilor economici, precum si atunci cand aplicarea lor devine
iminenta.
Continutul-cadru al planurilor de evacuare este prevazut in anexa nr. 1.
In vederea intocmirii planurilor de evacuare, structurile responsabile impreuna cu
specialisti din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta judetene/al Municipiului
Bucuresti executa, in principiu, urmatoarele activitati;
a) stabilesc localitatile, institutiile, operatorii economici, precum si numarul si
structura populatiei/salariatilor care se evacueaza;
b) stabilesc natura si cantitatea bunurilor ce urmeaza a fi evacuate;
c) stabilesc zonele si localitatile in care se executa evacuarea;
d) stabilesc gradul de urgenta si esalonarea evacuarii, precum si mijloacele de
transport si itinerarele pe care se executa evacuarea;
e) executa recunoasterea zonelor si a localitatilor in care se dispune evacuarea;
f) analizeaza posibilitatile de cazare, de aprovizionare si hranire a evacuatilor, de
depozitare a bunurilor si de functionare a institutiilor;
g) identifica posibilitatile de asigurare a actiunilor de evacuare.
Inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/al municipiului Bucuresti
organizeaza si executa instruirea factorilor responsabili din institutii si de la operatorii
economici, controleaza ierarhic existenta si calitatea planurilor si masurilor de evacuare,
planifica, organizeaza si desfasoara exercitii de evacuare.
In acord cu personalul specializat din cadrul structurilor Inspectoratului General
pentru Situatii de Urgenta, comitetele pentru situatii de urgenta stabilesc obiectivele de
realizat si fondurile necesare realizarii acestora, asigura includerea lor in bugetul de stat,
respectiv in bugetele locale, in bugetele institutiilor publice si ale operatorilor economici,
urmarindu-se utilizarea eficienta a fondurilor alocate, in conditiile legii.
21
Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale
executa activitati de coordonare a evacuarii prin centrele operative proprii.
Institutiile din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala organizeaza
si executa evacuarea personalului si a bunurilor materiale pe baza planurilor proprii, potrivit
ordinelor si dispozitiilor specifice emise de conducatorii acestora.
Comitetele pentru situatii de urgenta judetene, locale si al municipiului Bucuresti au,
in principal, urmatoarele atributii:
a) coordonarea pregatirii populatiei pe localitati, cartiere, institutii publice si
operatori economici, in vederea organizarii si desfasurarii actiunilor de evacuare si
primire/repartitie;
b) organizarea si asigurarea functionarii sistemului informational-decizional pe plan
local;
c) stabilirea necesarului de capacitati de comunicatii, pe tipuri de retele telefonice
fixe, mobile, radio etc., la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti;
d) elaborarea planurilor de evacuare si primire proprii si avizarea celor intocmite de
structurile subordonate;
e) coordonarea aplicarii unitare si in mod organizat a masurilor de evacuare in plan
teritorial;
f) coordonarea activitatii de constituire a rezervelor de stricta necesitate destinate
persoanelor evacuate/sinistrate;
g) indeplinirea sarcinilor curente stabilite in functie de situatia concreta;
h) organizarea unui punct de informare privind persoanele evacuate/sinistrate.
Principalele atributii pe linia evacuarii ale institutiilor publice si operatorilor economici
sunt urmatoarele:
a) intocmesc si actualizeaza planurile de evacuare a salariatilor si a bunurilor
materiale;
b) asigura instiintarea si alarmarea personalului;
c) asigura punerea in aplicare, la ordin, a masurilor prevazute in planurile de
evacuare;
d) realizeaza masurile de asigurare a evacuarii: siguranta, paza si ordine, asigurare
medicala, aprovizionare cu alimente de stricta necesitate etc.;
e) instruiesc personalul cu privire la modul de actiune in caz de evacuare;
f) intocmesc si inainteaza, prin inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/al
Municipiului Bucuresti, cererile de suplimentare cu mijloace de transport, carburanti-
lubrifianti, imobile, alimente si produse industriale de prima necesitate, spatii pentru
depozitarea bunurilor, cazarea si aprovizionarea evacuatilor.
Pentru conducerea actiunilor de evacuare se utilizeaza sistemul de transmisiuni al
Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si sistemul de telecomunicatii
national/teritorial, dupa caz.
Daca situatia o impune, inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/al
municipiului Bucuresti asigura mijloace de transmisiuni mobile.
22
Pe timpul actiunilor de evacuare in situatii de urgenta Serviciul de Telecomunicatii
Speciale asigura legaturi de telecomunicatii speciale si cooperare pentru autoritatile publice
centrale si locale, potrivit legii de organizare si functionare proprii, stabilite de comun acord
cu acestea.
23
Punctele de adunare, imbarcare, debarcare si primire-repartitie, denumite in
continuare puncte de adunare, se stabilesc din timp de normalitate de catre comitetele pentru
situatii de urgenta, la propunerea inspectoratelor pentru situatii de urgenta.
Punctele de adunare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie situate in apropierea cailor de acces spre localitatile/zonele in care se
executa evacuarea;
b) sa poata fi identificate si recunoscute cu usurinta;
c) sa asigure posibilitati pentru protectia populatiei si a bunurilor in situatii de
urgenta;
d) sa asigure conditii de desfasurare a activitatilor specifice.
Stabilirea si pregatirea punctelor de imbarcare a evacuatilor din zonele afectate se
realizeaza in termen de doua ore de la primirea ordinului/deciziei de evacuare.
In functie de amploarea actiunilor de evacuare si de conditiile specifice, punctele de
adunare se incadreaza cu personal in numar variabil, de regula, in urmatoarea structura:
a) seful punctului de adunare;
b) inlocuitorul sefului punctului de adunare;
c) grupa pentru constituirea esaloanelor/indicativelor de evacuare, evidenta
populatiei si a bunurilor care se evacueaza;
d) personal pentru indrumarea si fluidizarea circulatiei;
e) grupa medicala;
f) personal pentru ordine si siguranta publica;
g) grupa logistica.
Seful punctului de adunare se subordoneaza sefului centrului de conducere si
coordonare a evacuarii si desfasoara, in principiu, urmatoarele activitati:
a) intocmeste/actualizeaza Carnetul cu activitatile care se desfasoara in cadrul
punctului de adunare;
b) participa, la ordin, la sedintele centrului de conducere si coordonare a evacuarii;
c) convoaca personalul punctului de adunare si face precizari privind indeplinirea
atributiilor in situatia creata;
d) verifica documentele si materialele necesare instalarii si desfasurarii activitatilor
in punctul de adunare;
e) coordoneaza actiunile punctului de adunare;
f) raporteaza centrului de conducere si coordonare a evacuarii despre stadiul
evacuarii, plecarea esaloanelor si problemele deosebite aparute.
Continutul Carnetului cu activitatile care se desfasoara in cadrul punctului de
adunare este prevazut in anexa nr. 5.
Grupa pentru constituirea esaloanelor/ indicativelor de evacuare desfasoara, in
principiu, urmatoarele activitati:
a) participa, la ordin, la luarea in evidenta a persoanelor care se evacueaza;
24
b) organizeaza evacuatii pe esaloane/indicative, garnituri, coloane, convoaie si
mijloace de transport: vagoane, autovehicule, nave, aeronave etc.;
c) raporteaza periodic sau la ordin situatia persoanelor si a bunurilor sosite, precum
si despre constituirea fiecarui esalon/indicativ.
Personalul pentru indrumarea si fluidizarea circulatiei desfasoara, in principiu,
urmatoarele activitati:
a) verifica documentele de transport;
b) indruma populatia catre locurile de prezentare, asteptare, evidenta, esalonare si
imbarcare;
c) indruma mijloacele de transport spre punctele de imbarcare/debarcare;
d) in caz de pericol iminent indruma populatia si mijloacele de transport catre
locurile de dispersare si adapostire.
Grupa medicala desfasoara, in principiu, urmatoarele activitati:
a) executa controlul medical al persoanelor evacuate care solicita aceasta;
b) acorda primul ajutor bolnavilor si ranitilor;
c) organizeaza evacuarea cazurilor grave la spitalele din zona;
d) executa trierea epidemiologica a evacuatilor si izolarea celor cu boli contagioase
si a suspectilor;
e) stabileste si urmareste respectarea masurilor igienico-sanitare si antiepidemice.
Personalul pentru ordine si siguranta publica desfasoara, in principiu, urmatoarele
activitati:
a) asigura respectarea regulilor de acces in punctul de adunare si primire/repartitie;
b) asigura securitatea persoanelor, siguranta bunurilor si preintampinarea/limitarea
actelor antisociale;
c) in baza dispozitiei sefului punctului de adunare si primire/repartitie executa alte
activitati specifice.
Punctele de adunare a evacuatilor se stabilesc de catre comitetele pentru situatii de
urgenta.
Pentru institutiile publice si operatorii economici punctele de adunare se
organizeaza, de regula, la sediu, iar pentru populatie, in locuri si localuri publice: unitati de
invatamant, case de cultura, camine culturale, sali de sport, stadioane etc.
Punctele de imbarcare/debarcare se organizeaza in gari C.F.R., autogari, gari
fluviale/maritime si aerogari, precum si in triaje C.F.R., pe linii ferate uzinale sau portuare.
Cand situatia permite, acestea se organizeaza in cadrul sau in apropierea punctelor de adunare
si primire/repartitie.
In cazul evacuarii populatiei sau a bunurilor materiale cu mijloace de transport
feroviare, aeriene sau navale, punctele de imbarcare/debarcare se centralizeaza de
inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/al municipiului Bucuresti, care intocmesc si
Planul de transport prevazut in anexa nr. 6.
25
Punctele de primire/repartitie se organizeaza in zonele/localitatile de afluire a
populatiei evacuate, pentru luarea in evidenta si repartizarea pe spatii de cazare. Acestea se
organizeaza pe localitati/cartiere si in localuri publice.
Principalele date privind executarea actiunilor de evacuare se inscriu in Jurnalul
actiunilor de evacuare, primire/repartitie, al carui continut este prevazut in anexa nr. 7.
Comitetele pentru situatii de urgenta raporteaza ierarhic despre inceperea si
executarea actiunilor de evacuare. Continutul Raportului-sinteza este prevazut in anexa nr. 8.
26
e) structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor.
Cercetarea nemijlocita se executa si de catre unitatile Inspectoratului General pentru
Situatii de Urgenta, care participa la executarea evacuarii.
Datele cercetarii centralizate si nemijlocite se completeaza cu informatii obtinute pe
linie de cooperare de la alte structuri cu atributii in domeniu.
Precizarea/actualizarea datelor cercetarii se face cu ocazia recunoasterilor care se
executa premergator elaborarii planului de evacuare si la primirea ordinului/dispozitiei de
evacuare.
Executarea recunoasterii cailor de comunicatii si a localitatilor unde se organizeaza
evacuarea se realizeaza de reprezentanti ai inspectoratelor pentru situatii de urgenta
judetene/al municipiului Bucuresti si ai autoritatii publice locale.
Pe timpul recunoasterilor se urmaresc, in mod deosebit:
a) starea cailor si nodurilor de comunicatie, precum si a lucrarilor de arta: poduri,
tuneluri, viaducte etc.;
b) starea imobilelor/adaposturilor destinate primirii populatiei, instalatiilor si
bunurilor;
c) conditiile de cazare, hranire si asigurare medicala;
d) situatia surselor de aprovizionare;
e) starea retelelor electrice, de alimentare cu apa si de telecomunicatii;
f) starea epidemiologica din zona.
Masurile de ordine si siguranta publica, paza bunurilor, evidenta populatiei si
fluidizarea circulatiei pe timpul evacuarii se realizeaza de structurile Ministerului
Administratiei si Internelor, pe baza planurilor de cooperare intocmite din timp de
normalitate, si constau in:
a) asigurarea ordinii si sigurantei publice in punctele de adunare, imbarcare,
debarcare, primire si repartitie;
b) evidenta salariatilor si a persoanelor care se evacueaza;
c) dirijarea circulatiei, asigurarea prioritatii si sigurantei pe timpul deplasarii
coloanelor de evacuati;
d) paza bunurilor materiale.
In functie de evolutia situatiei de urgenta, pentru misiuni de siguranta si ordine, ca si
pentru alte misiuni: salvare, transporturi speciale, aprovizionare, comitetele pentru situatii de
urgenta pot solicita, cu respectarea prevederilor legale, sprijinul unitatilor militare din zona.
Masurile de asigurare a evacuarii Administratiei Prezidentiale, Parlamentului si
Guvernului se realizeaza de Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul Roman de Informatii in
cooperare cu Ministerul Administratiei si Internelor.
Asigurarea psihologica a populatiei pe timpul evacuarii reprezinta ansamblul
actiunilor intreprinse de personalul fortelor de interventie in scopul evitarii producerii panicii
sau combaterii acesteia in cazul in care s-a produs.
27
1.4.6. Logistica actiunilor de evacuare
28
Mijloacele de transport repartizate pentru evacuare vor avea plinul cu carburanti
asigurat de societatile comerciale cu care s-au incheiat contracte sau conventii de prestari de
servicii.
Asigurarea medicala si sanitar-veterinara cuprinde totalitatea masurilor si actiunilor
care se intreprind in scopul pastrarii sanatatii populatiei si animalelor care se evacueaza,
prevenirii aparitiei bolilor si epidemiilor/ epizootiilor, acordarii ajutorului medical de urgenta
si asistentei medicale/veterinare in caz de imbolnavire sau de accident.
Asistenta medicala pe timpul evacuarii, precum si in localitatile de dispunere se
asigura de Ministerul Sanatatii, prin unitatile sanitare teritoriale, de Societatea Nationala de
Cruce Rosie din Romania si de alte servicii de specialitate, in limitele competentelor conferite
de lege, pe baza planurilor de cooperare elaborate in acest scop de catre inspectoratele pentru
situatii de urgenta judetene/al municipiului Bucuresti si transmise in extras acestora.
In plan teritorial masurile, fortele si mijloacele de asigurare medicala si sanitar-
veterinara se stabilesc de fiecare comitet pentru situatii de urgenta si se asigura de directiile de
sanatate publica, directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, serviciile de
ambulanta si medicina de urgenta, precum si de filialele Societatii Nationale de Cruce Rosie
din Romania si de inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/al municipiului Bucuresti,
pe baza planurilor de cooperare elaborate in acest scop.
Fondurile financiare pentru pregatirea si desfasurarea actiunilor de evacuare la nivel
national, judetean, al municipiului Bucuresti, al oraselor si comunelor se asigura, dupa caz,
din bugetul de stat si bugetele locale, precum si din alte fonduri legal constituite din timp de
normalitate. La intocmirea fondurilor necesare pentru anul urmator, ministerele si celelalte
autoritati ale administratiei publice vor include si necesarul de fonduri banesti pentru
pregatirea si desfasurarea actiunilor de evacuare.
Fondurile financiare necesare pentru pregatirea si desfasurarea actiunilor de
evacuare la institutii publice si operatori economici se asigura din bugetele proprii si din alte
fonduri legal constituite.
Pentru anul in curs, pana la 1 martie, comitetele pentru situatii de urgenta ale
autoritatilor publice centrale si ministerelor/institutiilor publice, cele judetene si al
municipiului Bucuresti trimit la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta extras din
bugetul propriu, referitor la fondurile financiare destinate organizarii si desfasurarii actiunilor
de evacuare.
La dispozitia Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si a unitatilor
subordonate, la declararea starii de alerta se va asigura rezerva de materiale de prima
necesitate prin ministerele, organele centrale si organizatiile neguvernamentale care asigura
functiile de sprijin, potrivit legii.
Comitetele pentru situatii de urgenta judetene si locale vor lua masuri de asigurare a
materialelor necesare desfasurarii actiunilor initiale pentru interventie si evacuare in situatii de
urgenta, precum si de identificare/evidenta a unor astfel de mijloace pe plan judetean/local.
29
1.4.7. Dispozitii finale
30
2. INSTRUIREA SALARIATILOR PENTRU SITUATII DE
URGENTA
31
2.1. Instruirea Salariatilor pentru Situatii de Urgenta
32
d) modul de actiune in cazul producerii unei situatii de urgenta ca urmare a
manifestarii unui tip de risc existent;
e) actiunile ce trebuie intreprinse pentru limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor
de urgenta.
La instructajul introductiv general participa urmatoarele categorii de persoane:
a) nou-angajatii in munca, indiferent de durata sau de forma contractului de munca;
b) salariatii transferati de la o unitate la alta sau detasati in unitatea respectiva;
c) lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri;
d) studentii si elevii din scoli si licee aflati in practica de specialitate.
Instructajul introductiv general se desfasoara cu grupe compuse din cel mult 20 de persoane.
Durata instructajului introductiv general se stabileste prin reglementari interne, in
functie de specificul activitatii desfasurate, complexitatea procesului tehnologic, nivelul de
risc rezultat din clasificarea unitatilor din punct de vedere al protectiei civile, precum si de
nivelul de pregatire al participantilor, dar nu poate fi mai mica de 8 ore.
Pentru fiecare categorie de personal participant se stabileste un nivel minim de
cunostinte necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general persoanele instruite
vor fi verificate pe baza de teste asupra cunostintelor acumulate.
Persoanele care nu si-au insusit nivelul minim de cunostinte stabilit pentru
instructajul introductiv general nu vor fi admise la locurile de munca.
33
2.1.4. Instructajul periodic
Instructajul periodic se executa cu toate categoriile de salariati pe o durata de cel putin doua
ore si are ca scop improspatarea, completarea si detalierea cunostintelor dobandite prin
instructajul introductiv general si prin instructajul specific locului de munca.
Instructajul periodic se executa pe baza tematicii anuale si a graficului de instruire, aprobate
de conducatorii institutiilor, manageri sau patroni.
In graficul anual de instruire se mentioneaza periodicitatea instructajelor si se
precizeaza zilele in care acestea se executa esalonat, pe locuri de munca si categorii de
salariati.
Intervalul de timp intre doua instructaje periodice se stabileste de conducere a
agentului economic sau a institutiei publice in functie de specificul conditiilor de munca din
unitatea respectiva, cu respectarea urmatoarelor termene:
- cel mult o luna (30 de zile), pentru personalul cu functii de executie sau operative, care
sprijina serviciile de urgenta (structurile de raspuns) in cazul producerii situatiilor de urgenta;
- 1-3 luni, pentru personalul care lucreaza nemijlocit cu aparate, masini, utilaje si instalatii
tehnologice (tehnicieni, maistri, subingineri, ingineri), precum si pentru analisti, cercetatori si
personalul din laboratoare;
- 3-6 luni, pentru personalul auxiliar din sectiile si sectoarele de productie, control tehnic,
cercetare, proiectare, de intretinere si reparatii, investitii, transporturi, precum si pentru cel
care lucreaza in institutii publice;
- 1-6 luni, pentru personalul auxiliar care are atributii de organizare, conducere si control (sefi
de sectii, ateliere, instalatii, depozite etc.), pentru cel din conducerea agentului economic sau a
institutiei, precum si pentru cel din structura autoritatilor publice locale, a administratiei
publice centrale si a institutiilor statului.
Instructajul periodic se face obligatoriu in urmatoarele cazuri:
a) cand un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de munca;
b) cand s-au adus modificari procesului tehnologic sau au fost introduse noi
tehnologii;
c) la reluarea activitatii dupa producerea unei situatii de urgenta;
d) cand au aparut modificari ale legislatiei specifice in domeniul situatiilor de
urgenta sau modificari ale normelor si instructiunilor de protectie a muncii.
Anual se efectueaza o verificare de fond pe baza de teste tip chestionar asupra
nivelului de insusire si cunoastere a problematicii care a facut obiectul instructajului periodic,
rezultatele consemnandu-se in fisa individuala de instructaj.
34
2.1.6. Instructajul special pentru lucrari periculoase
Instructajul special pentru lucrari periculoase se executa inainte de inceperea unor
lucrari care implica existenta unor factori de risc care pot determina sau favoriza producerea
unor tipuri de risc.
Instructajul special pentru lucrari periculoase se efectueaza astfel:
a) privind tehnologia de executie, de catre conducatorul formatiei de lucru;
b) privind conditiile tehnologice, de catre conducatorul locului de munca.
Efectuarea instructajului special pentru lucrari periculoase se consemneaza, dupa
caz, in autorizatia de executie a lucrarii, registrul de tura sau in fisele individuale.
35
Locurile din incinta agentului economic sau a institutiei pentru care se executa
instructajul pentru personal se stabilesc prin act de autoritate al conducatorului institutiei
publice, al managerului sau al patronului.
Instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a institutiei se
efectueaza, dupa caz, de personalul de specialitate in domeniul protectiei civile, de cadrul
tehnic cu atributii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, de seful serviciului de
urgenta sau de seful locului de munca in care este prevazut un asemenea instructaj.
Consemnarea efectuarii instructajului pentru personalul din afara operatorului
economic sau a institutiei se face intr-un proces-verbal intocmit in acest scop, care contine
problematica prezentata si tabelele cu numele, prenumele si semnatura persoanelor instruite.
36
d) asigurarea resurselor materiale si documentare necesare pentru realizarea
activitatii.
Instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta se realizeaza de catre
persoane care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) sunt bine pregatite profesional;
b) cunosc problematica specifica domeniului managementului situatiilor de urgenta;
c) poseda calitati psihopedagogice si atestatele prevazute de lege.
Pot fi desemnate sa execute instructaje in domeniul situatiilor de urgenta
urmatoarele categorii de personal:
a) persoanele cu atributii de conducere in cadrul unitatii, al departamentului,
compartimentului sau al sectorului de activitate ori sefii locurilor de munca in
care este prevazut un asemenea instructaj;
b) personalul de specialitate in domeniul protectiei civile (inspectorii de protectie
civila);
c) sefii serviciilor de urgenta;
d) cadrele tehnice cu atributii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor sau
persoanele atestate ca specialisti, verificatori si experti in domeniul prevenirii si
stingerii incendiilor.
Persoanele prevazute mai sus efectueaza si verificarile privind insusirea
cunostintelor de catre persoanele instruite.
In activitatea de instruire in domeniul situatiilor de urgenta se pot utiliza urmatoarele
mijloace:
a) vizuale: afise, brosuri, pliante, fotomontaje, panouri, inscriptii si indicatoare de
securitate, grafice, machete, fotografii etc.;
b) audiovizuale: filme de scurt metraj, inregistrari video, proiectii comentate de
diafilme sau la epidiascop si altele;
c) auditive: instructaje, conferinte, expuneri, consultatii, dezbateri, concursuri, casete
audio etc.;
d) practic-aplicative: exercitii, aplicatii, demonstratii si antrenamente executate la
locul de munca sau in poligoane amenajate.
La alegerea mijloacelor se va avea in vedere asigurarea caracterului intensiv al
activitatii de instruire.
Instructajele in domeniul situatiilor de urgenta se fac pe baza unor materiale scrise
(proceduri) intocmite de persoanele desemnate si aprobate de conducatorul institutiei, de
manager sau de patron.
Baza materiala si documentara necesara in vederea desfasurarii si verificarii
instructajelor cuprinde:
a) legislatia specifica in vigoare;
b) manuale si cursuri de specialitate;
c) standarde;
d) carti, brosuri, cataloage, pliante, reviste;
e) filme, diapozitive;
f) afise, panouri grafice, fotomontaje;
g) machete, mostre de diapozitive si instalatii;
h) teste de verificare
37
2.1.11. Dispozitii finale
Implementarea sistemului de instruire a persoanelor angajate in munca, se va realize
la nivelul tuturor operatorilor econimici sau institutiilor publice.
In situatia imobilelor (cladirilor) sau amenajarilor folosite simultan de mai multi
utilizatori, proprietarul cladirii va pune la dispozitie acestora procedurile specifice
instructajului introductiv general, efectuarea celorlalte categorii de instructaje ramanand in
raspunderea utilizatorului.
38
2.2. Fisa Individuala de Instructaj in domeniul situatiilor de urgenta
39
3. STADIUL ACTUAL AL MANAGEMENTULUI SITUAŢIILOR DE
URGENŢĂ IN ROMANIA SI IN LUME
40
Stadiul actual al managementului situaţiilor de urgenţă in Romania si
in lume
Instinctul de apărare şi de conservare în acelaşi timp al fiinţei umane în situaţiile de
pericol, a fost cel care a asigurat supravieţuirea populaţiei în situaţii limită, conducătorii
militari având, din cele mai vechi timpuri, ca misiune prioritară, protecţia populaţiei civile
(bătrâni, copii, femei) în caz de război.
Emblema distinctivă internaţională a Protecţiei Civile este un triunghi echilateral
albastru pe fond portocaliu. Persoanele care au acest însemn au datoria să protejeze şi să asiste
în orice împrejurare victimele dezastrelor sau conflictelor armate şi să promoveze în rândul
populaţiei o cultură a prevenirii în faţa dezastrelor.
Apariţia diferitelor organisme (O.N.U, U.E şi N.A.T.O.) a adus noi concepte pe linia
protecţiei populaţiei şi necesitatea alinierii la noile acte normative cu aplicabilitate pe plan
internaţional. Se are în atenţie, cu prioritate, prevenirea şi soluţionarea urgenţelor, întărirea
structurilor de pregătire şi răspuns pentru toate tipurile de situaţii care pun în pericol viaţa şi
bunurile populaţiei civile. Prin conceptul de ,,protecţie civilă” se înţelege îndeplinirea tuturor
sarcinilor umanitare destinate să protejeze populaţia civilă împotriva pericolelor, ostilităţilor
sau a catastrofelor şi să o ajute să depăşească efectele lor imediate, asigurând condiţiile
necesare supravieţuirii acesteia.
Schimbările climatice cu implicaţii directe asupra escaladării fără precedent a violenţei
manifestărilor fenomenelor meteorologice, proliferarea terorismului, exagerarea în utilizarea
instalaţiilor tehnologice uzate moral, acordându-se prioritate doar obţinerii de profituri cu
investiţii minime, ridică gradul de expunere a populaţiei civile la riscuri care, nu cu mult timp
în urmă erau considerate scăzute sau chiar neglijabile (de exemplu, în statele membre ale UE,
fenomenul terorist a fost luat serios în considerare numai după evenimentele petrecute în SUA
în 11 septembrie 2001).
În ultima perioadă s-a constatat o creştere îngrijorătoare a manifestării riscurilor
naturale şi, în special, a inundaţiilor, alunecărilor şi prăbuşirilor de teren, fapt ce a condus la
pierderi de vieţi omeneşti, precum şi la pagube materiale importante. Deşi apariţia celor mai
multe riscuri naturale nu poate fi împiedicată, efectele acestora pot fi reduse printr-o
gestionare corectă de către autorităţile competente la nivel local, regional şi central, cu atât
mai mult cu cât, în general, zonele de manifestare a acestora pot fi cunoscute.
În acest context, activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de riscurile
naturale a fost şi rămâne o necesitate, concretizându-se în iniţiative conjugate de reducere a
41
vulnerabilităţii societăţii la nivel mondial (International Strategy for Disaster Reduction –
ISDR), european (Directiva privind inundaţiile), regional (Acorduri bilaterale, Pactul de
stabilitate pentru Europa de Sud-Est etc.) şi naţional (Strategia privind inundaţiile, Programul
de reducere a riscului seismic etc.).
În prezent, în ţările membre ale Uniunii Europene, agenţii specializate desfăşoară
permanent, conform domeniilor de competenţă, activităţi de monitorizare a riscurilor
specifice, identificate ca având probabilitate crescută de producere de situaţii de urgenţă
civilă, cum ar fi: factorii de mediu, pericolul seismic, fenomenele hidrologice pe cursurile de
apă şi calitatea apei, lucrările hidrotehnice, fenomenele meteorologice periculoase, starea de
sănătate a populaţiei, transportul de substanţe chimice periculoase, activităţile din domeniul
nuclear, siguranţa în construcţii, obiectivele economice – sursă de risc, obiectivele militare –
sursă de risc la explozii şi transporturile de materiale explozive militare, pericolelor pentru
reţelele de comunicaţii şi informatice, siguranţa alimentelor, ş.a.
Statele lumii şi-au creat SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
în conformitate cu resursele materiale şi umane disponibile, adaptându-se la tradiţia proprie şi
la problemele concrete cărora trebuie să le facă faţă. În acest sens, Protocolul Adiţional I din
1977 la Convenţiile de la Geneva din 1949 trebuie privit ca un cadru legislativ general care
are drept scop orientarea în domeniu a ţărilor semnatare în ceea ce priveşte protejarea
populaţiei civile împotriva pericolelor, ostilităţilor sau dezastrelor, asigurând condiţiile
necesare supravieţuirii. Astfel, organismul/agenţia responsabilă se regăseşte într-o diversitate
de structuri, din care amintim câteva: Guvernul, Ministerul Administraţiei şi Internelor,
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Mediului şi Pădurilor sau Ministerul Justiţiei.
În marea majoritate a ţărilor, structura organizatorică a acestor organisme/agenţii are la bază
principiul teritorial, fiind organizate pe trei nivele: naţional, regional şi local.
• În Franţa, obiectivul general al Directoratului de Protecţie Civilă şi Securitate este
acela de a proteja statul, persoana şi proprietatea ca răspuns la ameninţarea
reprezentată de pericole iminente sau riscuri, dezastre şi toate tipurile de catastrofe. De
asemenea, participă şi la protecţia mediului.
• Principalul scop al Planificării Urgenţelor Civile din Germania este de a proteja statul
şi cetăţenii săi, responsabilitatea managementului urgenţelor civile fiind împărţită între
nivelurile guvernamentale: statul federal, statele componente (landuri), oraşe şi
municipalităţi (local).
• În Italia, obiectivele Protecţiei Civile sunt asigurarea continuităţii activităţii de
guvernare, menţinerea legii şi ordinii, mobilizarea, coordonarea şi utilizarea resurselor
naţionale (energie, muncă, capabilitatea productivă, hrana şi agricultura, materialele
brute/prime, telecomunicaţiile etc.), precum şi coordonarea serviciilor de alarmare şi
salvare, care au ca scop diminuarea consecinţelor dezastrelor. Principalul rol al
Protecţiei Civile este de a proteja viaţa, integritatea, proprietatea, clădirile şi mediul de
pagubele sau posibilele pagube cauzate de dezastre naturale şi provocate de om.
• Protecţia Civilă în Spania este definită ca fiind protecţia fizică a populaţiei şi
bunurilor în cazuri de risc major, calamitate publică sau catastrofe extraordinare în
care sunt puse în pericol vieţile şi integritatea fizică a populaţiei.
• Protecţia Civilă din Marea Britanie se bazează pe conceptual managementului
integrat al urgenţelor. Prioritatea curentă este de a dezvolta o mai mare rezistenţă la
incidentele civile cu caracter distructiv, în special la evenimentele catastrofice care pot
implica scurgeri deliberate de materiale chimice, biologice, radiologice sau nucleare.
Biroul Cabinetului are totala responsabilitate în ceea ce priveşte planificarea
urgenţelor civile în Marea Britanie şi Ţara Galilor. În Scoţia şi Irlanda de Nord aceasta
42
este o chestiune separată. Regula de bază pentru gestionarea urgenţelor civile din
Marea Britanie este ca responsabilitatea primară, inclusiv primul răspuns la orice
incident, să rămână la nivel local.
• In Romania s-a elaborat STRATEGIA NAŢIONALĂ de prevenire a situaţiilor de
urgenţă, aceasta reprezintă un document de planificare pe termen mediu, elaborat de
Ministerul Administraţiei şi Internelor în baza Strategiei de securitate naţională a României, a
Cartii Albe a securităţii şi apărării naţionale şi a delimitărilor conceptuale instituţionale în
domeniu, document care defineşte ordinea şi siguranţa publică şi interesul naţional în acest
domeniu, evaluează starea actuală de prezenţă şi manifestare a factorilor de risc de pe
teritoriul României, formulează principiile şi direcţiile prioritare de acţiune şi prevede
resursele necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Elaborarea strategiei este determinată de necesitatea asigurării unui mediu optim de muncă
şi viaţă pentru cetăţenii României.
Caracteristic managementului situaţiilor de urgenţă este faptul că predictibilitatea
locului de manifestare a situaţiilor respective determină posibilitatea avertizării populaţiei din
zonele potenţial a fi afectate, precum şi a autorităţilor administraţiei publice centraleşi/sau
locale. Sarcina prevenirii situaţiilor de urgenţă este complexă şi interdependentă. Ea implică
responsabilităţi din partea cetăţenilor, comunităţilor locale, operatorilor economici şi
autorităţilor administraţiei publice şi este gestionată de toate componentele Sistemului
Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit funcţiilor de sprijin stabilite în
competenţă, fiind coordonată, la nivel naţional, de către Ministerul Administraţiei şi
Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă gestionează riscurile
nonmilitare. Riscurile pot fi clasificate în riscuri naturale, tehnologice şi biologice. Un risc de
tip special, prin frecvenţă şi consecinţe, îl reprezintă cel de incendiu.
Riscul de incendiu
Riscul de incendiu este cel mai frecvent risc care se manifestă pe teritoriul naţional,
producerea lui reprezentând o situaţie de urgenţă de tip special, fenomen care afectează
domenii importante ale activităţii vieţii economice şi sociale, precum construcţii, instalaţii,
amenajări, păduri, mijloace de transport, culturi agricole, etc. Ca urmare, securitatea la
incendiu a constituit şi va constitui o preocupare majoră pentru fiecare comunitate.
Securitatea la incendiu este definită ca managementul riscurilor specifice de incendiu la toate
nivelurile, prin prevenirea incendiilor, protejarea populaţiei faţă de efectele lor şi optimizarea
intervenţiei. În prezent, reprezintă o cerinţă esenţială de proiectare a construcţiilor, incendiul
fiind factorul determinant în dimensionarea construcţiilor de importanţă excepţională şi
deosebită.
Abordarea tehnică a securităţii la incendiu constă în aplicarea unor principii tehnice şi metode
specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protecţie şi pentru a proiecta şi calcula
măsurile de siguranţă necesare, acestea fiind cuprinse în reglementări specifice, stabilite pe
plan european prin Directiva referitoare la Produse pentru Construcţii şi prin documentele
subsecvente, în principal deciziile CE referitoare la euroclasele de reacţie la foc şi de
rezistenţă la foc, reglementări deja preluate în legislaţia naţională.
Incendiul este socotit un risc de gravitate mică, dar frecvenţa manifestării îi conferă un efect
cumulat. Din analizele statistice rezultă că, în ţara noastră, ponderea, peste 75%, o reprezintă
incendiile la gospodării cetăţeneşti. Deşi raportat la populaţie, numărul incendiilor este cel
mai mic din Europa, în România se înregistrează, în medie, peste 200 persoane decedate in
incendii, din cauza neglijenţei acestora. Această realitate dovedeşte, cu multă claritate, lipsa
culturii de securitate la un segment semnificativ de populaţiei, mai ales în mediile cu un grad
ridicat de sărăcie.
43
Prevenirea incendiilor
În vederea asigurării compatibilităţii structurilor industriale din ţara noastră cu cele existente
la nivel european, Guvernul României are ca obiectiv strategic al politicii industriale creşterea
competitivităţii industriei autohtone în vederea dezvoltării unei economii de piaţă capabile să
facă faţă concurenţei existente în cadrul Pieţei Unice Europene.
Potrivit legislaţiei specifice, apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes
public naţional, la care sunt obligate să participe autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice din România. Ţinând cont de obiectivele
strategiei Guvernului şi strategiei sectoriale a Ministerului Administraţiei şi Internelor,
corelate cu îndeplinirea cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană, precum şi de tendinţele
actuale de pe plan european, se impune stabilirea unei strategii de apărare împotriva
incendiilor, cu obiective şi responsabilităţi pentru punerea ei în aplicare, cu următoarele
priorităţi:
1. Exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin
activităţi de reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva
incendiilor, supravegherea pieţei, recunoaşterea şi desemnarea organismelor pentru atestarea
conformităţii produselor cu rol în satisfacerea cerinţei securitate la incendiu, auditul de
supraveghere a persoanelor fizice şi juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice şi
sancţionarea persoanelor vinovate de încălcarea prevederilor legii.
2. Optimizarea activităţii de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de
construcţii şi autorizarea la punerea în funcţiune a acestora în vederea asigurării cerinţei
esenţiale de securitate la incendiu a construcţiilor şi instalaţiilor aferente şi ale exigenţelor
utilizatorilor.
3. Implementarea codurilor de proiectare bazate pe performanţă şi a metodelor
ingineriei securităţii la incendiu în domeniul proiectării şi realizării investiţilor. Totodată se va
acţiona pentru cunoaşterea prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a
produselor pentru construcţii din punct de vedere al comportării la foc de către producători,
patroni, utilizatori şi proiectanţi, pentru a asigura un nivel competitiv pentru produsele şi
serviciile de proiectare naţionale.
4. Operaţionalizarea serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă la nivelul
comunităţii locale în vederea reducerii numărului mare de victime şi incendii la gospodăriile
populaţiei.
5. Crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înfiinţării, echipării, dotării şi
pregătirii serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, având în vedere tendinţa dezvoltării
aglomerărilor competitive în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, în consonanţă cu
iniţiativele europene de politică industrială.
6. Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a incendiilor de către
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de
urgenţă, preponderent la instituţii publice, operatori economici cu risc mare şi foarte mare de
incendiu, ori obiective în care se desfăşoară activităţi socio-economice şi culturale la care
participă un număr mare de persoane.
7. Elaborarea unei noi concepţii privind statistica incendiilor, bine definită şi de înaltă
calitate, care va determina optimizarea măsurilor preventive şi îmbunătăţirea calităţii
produselor de protecţie la incendii.
8. Elaborarea unor metode de evaluare a riscului de incendiu, armonizate cu
reglementările europene specifice.
9. Crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului asupra
riscurilor existente şi educarea populaţiei cu privire la măsurile practice pe care le poate lua
pentru reducerea vulnerabilităţii.
44
10. Dezvoltarea la nivel naţional a unei concepţii integrate de conştientizare a
publicului, precum şi a factorilor de decizie şi a celorlalţi actori implicaţi, pentru cunoaşterea
diferitelor tipuri de riscuri specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum şi a
comportamentului de adoptat în cazul producerii lor. O astfel de concepţie este necesară
pentru a crea o societate informată şi rapidă în reacţii, capabilă să-şi reducă vulnerabilitatea la
dezastre.
11. Crearea unei mentalităţi adecvate la nivelul comunităţilor locale prin angrenarea în
acest efort a celorlalţi factori educaţionali: şcoala, biserica, organizaţiile nonguvernamentale,
etc.
45
4. STUDIU DE CAZ:
SCENARIU DE SECURITATE LA INCENDIU
PENTRU LUCRAREA DE ”MODERNIZARE A STAŢIEI
DE CALE FERATĂ SLOBOZIA VECHE”
46
Statia C.F.R. Slobozia-Veche
4.1.1. Prezentul scenariu de securitate la incendiu are drept obiect avizul de securitate
la incendii pentru ”Modernizarea Staţiei de cale ferată Slobozia Veche“.
4.1.2. Domeniul de aplicare îl reprezintă prezentarea măsurilor de securitate la
incendiu
prevăzute prin proiect pentru o clădire de călători
Clădirea de călatori va avea structura de rezistenţă alcatuită din stâlpi şi grinzi din
b.a.,la corpul central S+P+1 şi structură din zidărie portantă cu grinzi şi planşee din beton
armat la aripile de construcţie parter.
Acoperişul este tip terasă, cu excepţia unei porţiuni din corpul central, care este acoperită cu o
şarpantă (peste planşeul din beton armat) cu învelitoare curbă din tablă cutată.
Compartimentările etajului sunt din gips carton pe structură metalică, sau din zidărie de
cărămidă- la grupurile sanitare. Compartimentările de la parter sunt în marea lor majoritate
din zidărie de cărămidă, în cazuri izolate fiind folosite şi panouri din gips carton .
4.1.3. Prezentul scenariu de securitate la incendiu este întocmit în conformitate cu
Normele Generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu ordinul MAI nr. 163/2007 şi
cu Metodologia de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu aprobată cu ordinul MAI
nr. 130/25.01.2007.
47
4.2. STRUCTURA SCENARIULUI DE SECURITATE LA INCENDIU
4.2.1.2. Destinaţia
48
c) Număr compartimente de incendiu si ariile acestora: 1 cu ariile de la pct. b., cladirea
de calatori fiind separata cu perete antifoc de cladirea CED
d) Utilizatorii construcţiilor: 140 persoane
Subsol: 0 persoane, adapostul de protectie civila fiind utilizat numai in situatiile specifice
Parter: 100 pers. in tranzit si in spatiile comerciale, 15 personal de serviciu
Etaj: 25 personal propriu
e) În clădire lucrează persoane care se pot evacua singure (valide). Pentru persoanele
cu dizabilitati s-au prevazut masurile specifice.
f) Capacităţi de depozitare: în cladirea de calatori nu se vor depozita sau manipula
substanţe periculoase clasificate astfel conform reglementărilor în vigoare.
In spatiile comerciale sau alimentatie publica exista depozite pentru produse
nealimentare si pentru alimente cu suprafete sub 36mp.
În clădiri se vor manipula si utiliza pentru uz curent mărfuri ambalate în
hârtie/carton/folii din polietilenă, cutii metalice sau din plastic, pe rafturi metalice.
g) Caracteristicile proceselor tehnologice şi cantităţile de substanţe periculoase,
potrivit clasificării din Hotărârea Guvernului nr. 95/2003, cu modificările şi completările
ulterioare (HG 804/2007 şi HG 79/2009): prin grija beneficiarului nu se vor depozita
substanţe periculoase, iar densitatea sarcinii termice nu va depăşi 840 MJ/m2.
h) Numărul căilor de evacuare:
Pentru etaj s-a prevazut o scara curbă din beton armat. În aceeaşi casă a scării există şi
scară curbă ce asigură accesul la adapostul de protectie civilă, accesul la aceasta fiind separat,
direct din exterior.
Pentru parter, din holul central se iese prin două windfanguri situate pe faţadele opuse,
uşile acestora fiind glisante cu deschidere automată , flancate fiecare de câte o uşă pivotantă
cu deschidere exterioră. Lungimile căilor de evacuare se află sub limita maximă admisă
(conform prevederilor Normativului P 118/1999).
Personalul caselor de bilete se evacuează printr-o uşă ce dă spre casa scării.
Punctul farmaceutic, punctul alimentar, centrala termică, biroul TTR, biroul de
personal de tren, posturile Trafo, grupul electrogen şi biroul IDM au accese separate de pe
peronul de la linia1.
Tunelul pietonal – dispune de trei scări de acces, una pe peronul de la linia 1, alta pe
peronul intermediar şi a treia orientată spre ieşirea spre piaţa gării.
Scările de pe peroane au lăţimea de 1,93m, iar scara spre piaţă are lăţimea de 2,40m.
INSTALAŢII SANITARE
Combaterea unui eventual incendiu din interior se va face cu mijloace fixe (stingatoare
cu pulbere) prevazute in documentatia de arhitectura. Intervenţia asupra incendiului exterior
se va face de la cei trei hidranti exteriori, existenti pe peronul de la linia 1 care se vor pune in
functiune, cu maşinile pompierilor militari pentru care trebuie asigurată presiunea minimă în
reţea de 7mH2O. Clădirea de călători are un volum de 6300m3 şi conform tabelului 20 din
STAS 1478-90. Pentru intervenţia de la exterior sunt necesare 2 jeturi simultane de 5,0l/s.
Pentru aceasta, ca urmare avizului de principiu amintit, s-au prevăzut un nr de hidranţi care
vor asigura debitul de 10l/s în fiecare punct al clădirii.
INSTALATII ELECTRICE
Instalaţiile electrice constau în:
- instalaţii electrice de iluminat normal şi de siguranţă pentru evacuare şi de
continuarea lucrului
49
- instalaţii electrice de forţă
- instalaţii electrice pentru prize
Instalaţiile electrice sunt proiectate în conformitate cu SR-CEI 3643.
Instalaţiile electrice pentru iluminat sunt prevăzute a se realiza cu corpuri de iluminat
echipate cu lămpi fluorescente cu grad de protecţie IP 20 sau IP 65 funcţie de destinaţia
încăperilor. Pentru iluminatul de continuarea lucrului sunt prevăzute corpuri de iluminat cu
tuburi fluorescente şi cu aparataj pentru iluminat de siguranţă cu autonomie de 3 ore.
Pentru iluminatul de siguranţă de evacuare «marcarea ieşirilor din încăperi, a traseului
şi a ieşirilor căilor de evacuare» sunt prevăzute corpuri de iluminat tip “indicator luminos”.
Capacitatea bateriilor pentru iluminatul de siguranţă de evacuare este de 3 ore; sunt alimentate
dinTCV.Comanda iluminatului se realizează cu întrerupătoare sau comutatoare locale.
Instalaţiile electrice de forţă sunt prevăzute pentru alimentarea aparatelor de climatizare.
Circuitele de iluminat şi forţă sunt realizate cu conductoare din cupru tip FY protejate în tub
IPY sau PEL montat îngropat în tencuială, funcţie de destinaţia încăperilor.
INSTALAŢII TERMICE
Centrala termică este amplasată la parterul clădirii. Pereţii şi planşeul care separă
camera centralei de celelalte încăperi vor fi realizaţi din materiale incombustibile C0(CA1),
cu limita de rezistenţa la foc de 7 ore pentru pereţi şi de 2 ore pentru planşeu. Uşa de acces în
centrala termică va avea deschiderea în afară. Uşa interioară va fi din materiale C0(CA1),
rezistente la foc minimum 45 min. Camera centralei termice îndeplineşte condiţiile tehnice
impuse de „Norma tehnica pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale – NTPEE – 2008”, pentru introducerea gazelor naturale.
Agentul termic produs în centrală este apa caldă 80/60ºC.
Cantitatea de căldură necesară este asigurată de două cazane în condensaţie, cu funcţionare in
trepte, având puterea de14,1-87KW fiecare la parametri agentului termic 80/60°C,
funcţionând
cu gaze naturale.Circulatia agentului termic se va face cu ajutorul unor pompe de circulatie
apa calda 80/60°C, montate pe conducte:
- doua pentru circuitul de incalzire (una in functiune si una de rezerva).
- o pompa circulatie agent termic pentru boiler.
- două pompe injectie cazan (câte una pentru fiecare cazan).
Centrala termica va fi echipata cu un tablou de automatizare care va procurat de la furnizorul
cazanelor si montat tot de catre acesta. În vederea preparării apei calde de consum menajer, a
fost prevăzut un boiler cilindric vertical de capacitate 300 litri.
Cazanele montate in centrala termica sunt cu tiraj fortat nefiind necesar coş de fum
evacuarea gazelor arse si admisia aerului de ardere facandu-se printr-un kit de
evacuare/admisie, gaze arse/aer, procurat impreuna cu cazanele.
Cazanele vor fi echipate cu :
-tablou de comanda
-camera de ardere etansa cu tiraj fortat
-aprindere electronica cu ionizarea flacarii
-arzator cu preamestec, din inox, modulant
-sonda de temperature exterioara (reglaj functie de temp. exterioara)
Dispozitive de siguranta si control:
-termostat limitator de temperatura si siguranta la supraincalzire, cu rearmare manuala
-termostat de reglare a temperaturii pentru incalzire
-dispozitiv de siguranta la lipsa apei in instalatie
-dispozitiv de siguranta la lipsa flacarii
-dispozitiv de siguranta la dezetansarea camerei de ardere
50
-functie antiinghet si antiblocaj pompa
-afisaj temperature/presiune.
Pentru grupul sanitar exterior s-a prevazut o centrala termica electrica cu puterea de 12
KW si un vas de expansiune de 10 litri.
INSTALATII DE CLIMATIZARE
Pentru menţinerea unui microclimat optim in perioada de vară, precum şi pentru
asigurarea bunei funcţionări a aparaturii în unele încăperi, s-au prevazut aparate de climatizare
cu funcţie de răcire/încălzire model monosplit si multisplit.
Colectarea condesului rezultat de la aparatele de climatizare se va face centralizat prin
conducte de PVC montate in plafonul fals si racordate sifonat la conductele de colectare ape
pluviale prevazute in proiectul de instalatii sanitare.
INSTALATIE VENTILARE GRUPURI SANITARE SI BAI
La grupurile sanitare la care nu se poate asigura o ventilatie naturala s-au prevazut
ventilatoare baie cu montaj in plafon, debit 100 mc/h, 20W, alimentare monofazata, inclusiv
timer reglabil (5-20) minute si captator de condens racordate la o tubulatura flexibila care va
fi scoasa in exteriorul cladirii.
INSTALAŢII DE GAZE NATURALE
Instalatia interioara de gaze va face legatura intre postul de reglare –masurare,
amplasat la limita de proprietate , de catre intreprinderea locala de distributie gaze, si
echipamentul folosit pentru incălzirea gării.
Intrucat centrala termica este fara supravaghere permanenta, instalatia de ardere
combustibil gazos se prevede cu dispozitive de protectie care sa blocheze alimentarea cu
combustibil la:
- Nerealizarea aprinderii;
- Existenta flacarii inaintea admisiei combustibilului;
- Stingerea flacarii;
- Intreruperea alimentarii cu gaz metan;
- Intreruperea alimentarii cu energie electrica.
- Instalatiile de alimentare cu gaze ale cazanelor fara supraveghere permanenta se
prevad cu dispozitive automate pentru:
a) Dispozitive automate de reglare si control al arderii;
b) Preventilarea focarului inaintea aprinderii;
c) Dispozitive de blocaj ale arzatorului in situatia nerealizarii aprinderii.
51
Clasele de reacţie la foc: A1 pentru elementele principale de rezistenţă, de închideri şi
de compartimentare din zidărie de cărămidă ceramică, beton armat, mortare, metal de clasa
CO de combustibilitate);
B - F mase plastice, lemn la tâmplării şi pardoseli, mochetă, etc,
Clase de combustibilitate A1, A1FL pentru finisaje incombustibile, A2-s1,
Clasele de combustibilitate: CO ÷ C4.
Clasele de periculozitate: P2, P3 si in mica masura pentru alimentaţia publică .
c) Surse potenţiale de aprindere şi împrejurări favorizante producerii incendiilor:
Surse potenţiale de aprindere
- surse de natură electrică (arcuri şi scântei electrice, scurtcircuite, efect termic al
curentului electric;
- surse de natură termică (căldură degajată de aparate termice, de resturi de ţigări
aprinse etc);
- surse de aprindere cu flacără la arzătoarele centralei termice;
- surse de aprindere naturale;
- surse indirecte datorate unui focar de incendiu din vecinătate;
- activitatea umană.
Împrejurări favorizante producerii incendiilor:
- utilizarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni sau improvizate;
- suplimentarea receptorilor electrici care să conducă la suprasolicitarea instalaţiilor
electrice;
- utilizarea dispozitivelor de protecţie a circuitelor electrice necalibrate
corespunzător sau improvizate;
- utilizarea defectuoasă a instalaţiei de alimentare cu combustibil a centralei termice;
- neexecutarea periodică a controlului etanşeităţii traseelor de alimentare cu gaze
naturale şi acumularea de gaze în încăperea centralei termice sau în cele adiacente;
- fumatul si utilizarea focului deschis sub orice forma in încăperi cu risc de incendiu,
- trăsnet;
- acţiune intenţionată.
Timpul de atingere a fazei de incendiu generalizat: cca. 30 minute.
Spatiile cu risc mare si mijlociu de incendiu avand volumul sub 30% din volumul total al
compartimentului de incendiu, pe ansamblu riscul de incendiu este mic.
B. Posibilităţi de reducere a riscului de incendiu:
- supraveghere permanentă,
- evacuarea periodică a deşeurilor menajere combustibile;
- reglementarea fumatului în incinta gării, fiind stabilite locurile unde acesta este
permis, cu marcarea corespunzătoare a acestora şi dotarea locurilor pentru fumat,
- utilizarea spaţiilor conform destinaţiilor şi capacităţilor stabilite prin proiect,
- stabilirea atribuţiilor personalului care asigură paza şi protecţia ansamblului gării,
inclusiv în afara orelor de program, privind modul de acţiune în cazul producerii unui
incendiu, anunţarea şi alarmarea conducerii, a personalului cu atribuţiuni în această direcţie,
alertarea serviciului public de pompieri, acţionarea cu mijloacele din dotare, conform Legii nr.
307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi conform Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.
163/2007.
52
4.4. NIVELURILE CRITERIILOR DE PERFORMANŢĂ PRIVIND SECURITATEA LA
INCENDIU
53
Tavanele suspendate din fibre minerale si/sau gips-carton pe structura de sustinere metalica
nu depasesc pe nicio latura 25 m.
c) Sisteme de evacuare a fumului: nu este cazul, nefiind sali aglomerate sau depozite
cu Ac>36m2 si casa scarii are iluminat natural.
d) Instalarea de bariere contra fumului: Uşa de acces in casa scării la etaj este
prevazută cu autoînchidere.
e) Sisteme şi instalaţii de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor: Este
prevazuta instalatie automata de detectie, semnalizare, avertizare incendiu şi dotari pentru
interventie in caz de incendiu.
f) Măsuri de protecţie la foc pentru instalaţiile de ventilare-climatizare: Nu sunt
prevăzute instalaţii de ventilaţie-climatizare care să pună în comunicare încăperi cu riscuri
diferite de incendiu.
g) măsuri constructive pentru faţade:
Faţada vitrată a etajului, in bowindou, este separată de parter prin planşeul din beton armat al
bowindoului cu lătimea de 1,00 m.
54
c) tipul scărilor: scări cu rampe drepte si podest intermediar la tunelul de acces la
peroane, scara curba spre etaj si subsolul cladirii de calatori (garii).
d) dimensiunea căilor de evacuare:
- scara spre etaj – 1.20 m lăţime cu latimea minima a treptei de 18 cm (1 flux)
- scările de acces spre tunel – minimum 1.80 m lăţime (3 fluxuri) si 2,35 m inălţime
- usile in doua canaturi 1,80 m latime (3 fluxuri) si minimum 2,10 m înălţime În interiorul
construcţiilor, căile de circulaţie spre uşile de evacuare sunt asigurate pe trasee rectilinii, fără
obstacole.
e) timpii/lungimile de evacuare
Timpul (lungimea) de evacuare este de max. 20 sec.(8 m), intr–o directie la parter din zona
mama si copilul de la parter, de maximum 25 sec (10 m) in doua directii in holul pentru
calatori si de max. 25 sec (10 m) intr-o directie de la etaj.
f) numărul fluxurilor de evacuare
1 flux conf. P 118-99 art. 4.2.26 este de 70 persoane pentru spatiile de servicii si 80 persoane
pentru birouri. Totalul persoanelor ce pot fi în clădire este de 140 pers, 115 la parter si 25 la
etaj, ceeace reprezinta un flux de la etaj si 2 fluxuri de la parter. Uşile, scările şi coridoarele au
dimensiuni mai mari decât necesarul pentru evacuarea persoanelor din clădire.
g) iluminat de siguranţă:
- Iluminat de siguranţă pentru evacuare:
- tip: 3 – cu corpuri de iluminat speciale de tip luminobloc cu acumulatori
încorporaţi şi comutare automată la dispariţia sursei de energie de bază, amplasate la accesul
la scările de evacuare şi la uşile de evacuare spre exterior din holul in care pot fi peste 50
persoane;
h) prevederea de dispozitive de siguranţă la uşi: pe căile de evacuare au fost prevăzute
uşi normale, pe balamale, care nu se pot bloca în poziţia închis.
i) timpul de siguranţă a căilor de evacuare: 10 minute
j) Marcarea căilor de evacuare se face conform STAS 297/1,2 si SR ISO 6309/1998.
55
4.5. ECHIPAREA ŞI DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE PREVENIRE ŞI STINGERE
A INCENDIILOR
56
Cablajul sistemului de detectie si alarmare la incendiu este realizat cu cabluri rezistente la foc
30 minute pozat pe pat de cablu metalic si in tuburi PVC rigide. Cablajul pentru elementele de
comanda (module incendiu, sirene) este rezistent la foc 90 minute.
C. Sisteme, instalaţii şi dispozitive de limitare şi stingere a de incendiilor:
INSTALATII SANITARE
Combaterea unui eventual incendiu din interior se va face cu mijloace fixe (stingatoare cu
pulbere) prevazute in documentatia de arhitectură.
Intervenţia asupra incendiului exterior se va face de la cei trei hidranţti exteriori, existenţi pe
peronul de la linia 1 care se vor pune in functiune, cu maşinile pompierilor militari pentru care
trebuie asigurată presiunea minimă în reţea de 7mH2O.
INSTALATII ELECTRICE
Lucrările de instalaţii electrice (execuţie, verificare, reparare, conectare, etc.) se vor executa
numai de personal calificat şi autorizat.
Instalaţiile electrice se protejează prin dispozitive de protecţie împotriva supracurenţilor
datoraţi scurtcircuitelor sau suprasarcinilor.
Toate echipamentele, utilajele şi aparatele electrice vor fi prevăzute cu plăcuţe sau inscripţie,
care să conţină caracteristicile principale ale acestora şi schema de conexiuni.
Se interzice:
- folosirea în stare defectă a instalaţiilor şi echipamentelor electrice şi
consumatoarelor de energie electrică de orice fel precum şi cele uzate sau improvizate;
- încărcarea instalaţiilor electrice (conductori, cabluri, transformatoare,
întrerupătoare, prize, etc.) peste sarcina admisă;
- curăţarea sau introducerea pe şi în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor
electrice a obiectelor de orice fel;
- introducerea conductorilor electrici fără ştecher în priză;
- lăsarea neizolată a capetelor conductorilor electrici;
- folosirea dispozitivelor de protecţie defecte sau improvizate.
În caz de incendiu la instalaţiile electrice înainte de a se acţiona pentru stingerea acestuia se
vor scoate de sub tensiune instalaţiile afectate şi cele periclitate.
Pentru stingerea incendiului se vor folosi stingătoare cu pulbere.
D. Mijloace de intervenţie
a) tipul şi caracteristicile de stingere:
- stingătoare portative de 6 kg cu pulbere pentru incendiu de clasa A
b) numărul şi modul de amplasare:
- 2 stingătoare –la subsol
- 2 stingătoare la grup electrogen
- 1 stingător la cafe bar
- 2 stingătoare la spaţiile de aşteptare
- 1 stingător la vestiar case de bilete
- 2 stingătoare la cabina IDM
- 1 stingător la mama si copilul
- 1 stingător la bagaje de mână
- 2 stingătoare la centrala termică
- 2 stingătoare la spaţiile TTR
- 2 stingătoare la punct farmaceutic şi la punct alimentar
- 2 stingătoare la personal CFR de intervenţie
- 3 stingătoare la posturile Trafo
- 2 stingătoare la tunel
57
- 4 stingătoare la etaj
TOTAL: 29 stingătoare + 4 stingătoare rezervă = 33 stingătoare
58
În ceeace priveşte documentele principale de organizare a apărării împotriva incendiilor pe
durata exploatării construcţiei se stabilesc următoarele:
- instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor, schemele de prevenire şi stingere,
planurile de evacuare în caz de incendiu se actualizează se utilizează şi afişează conform
reglementărilor specifice,
- planurile de intervenţie se întocmesc ori se actualizează după caz, în situaţiile
reglementate sau impuse de condiţiile concrete privind apărarea împotriva incendiilor;
- punerea în aplicare a planurilor de evacuare şi a planurilor de intervenţie este
obligatorie în situaţiile de urgenţă publică de incendiu, precum şi aplicaţiile tactice de
intervenţie.
Se vor întocmi şi afişa planurile de evacuare.
Se va nominaliza o persoană care să coordoneze activitatea de p.s.i. şi care să întocmească
planul de apărare împotriva incendiilor.
Planul de autoapărare va cuprinde:
- dispoziţia de constituire a comisiei,
- obligaţiile generale şi specifice ale membrilor comisiei,
- măsurile de autoapărare cu termene şi responsabilităţi, completate trimestrial,
precum şi cele rezultate din documentele de control ale organelor de specialitate,
- stabilirea locurilor unde este interzis focul deschis şi fumatul,
- evidenţa exerciţiilor şi aplicaţiilor,
- evidenţa instalaţiilor şi mijloacelor p.s.i. din dotare, tematica de instruire a
personalului angajat.
Se vor asigura condiţiile pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor şi obligaţiilor ce revin
proprietarului şi utilizatorilor potrivit cu Legea nr. 307/2006 şi cu Normele generale de
apărare împotriva incendiilor aprobate cu ordinul MAI nr. 163/2007.
59
ROMÂNIA
ROMÂNIA
MINI STERUL ADMINISTRAŢIE I ŞI INTE RNELOR
Inspectoratul pe ntru Situati i de Urge n ta
“Barbu Catargi u”
al J udeţ ul ui Ialo mita
În baza prevederilor art. 11 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2004 privind
principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, ale
Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1739./2006., se avizează din punctul de vedere al
securităţii la incendiu
Statia de cale ferata-Slobozia Veche-cladire de calatori
Documentele vizate spre neschimbare fac parte integrată din prezentul aviz de
securitate de incendiu.
Avizul este valabil numai însoţit de documentele vizate spre neschimbare care au stat
la baza emiterii acestuia.
Deţinătorul avizului are obligaţia să solicite autorizaţia de securitate la incendiu
după efectuarera recepţiei la terminarea lucrărilor sau înainte de punerea în funcţiune a
construcţiilor ori amenajărilor pentru care s-a obţinut prezentul aviz
Inspector şef
Colonel Constantin NAE
60
ROMÂNIA
MINIS TERUL ADMINISTRAŢI EI
ŞI INTERNELOR
Inspector atul pentru Situaţii de Ur genţă
“Barbu Catargiu”
a l J u d e ţ u l u i Ialomita
Inspector şef,
Colonel Constantin NAE
61
5. CONCLUZII, CONTRIBUTII PERSONALE SI DIRECTII
VIITOARE DE CERCETARE
62
Contribuţiile, conceptele şi propunerile prezentate în lucrarea de disertatie asigură o
reală bază de documentare pentru dezvoltarea şi perfecţionarea mecanismelor specifice
managementului situaţiilor de urgenţă din România precum şi soluţii de implementare a
acestora. Lucrarea tratează aspecte legate de managementul situatiilor de urgenţă, in special in
domeniul apararii impotriva incendiilor si in domeniul protectiei civile, conceptele specifice
fiind prezentate într-o succesiune logică.
In capitolul 1 din lucrare sunt prezentate elementele Sistemului Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă prin prisma reglementărilor legale actuale, în scopul
identificarii posibilităţilor de îmbunătăţire a acestuia în raport cu sisteme similare din alte ţări.
Cercetarea insa este axata mai mult pe domeniul Managementului Situatiilor de Urgenta
determinate de incendii, apararea impotriva incendiilor, precum si obligatiile proiectantilor si
executantilor de constructii si amenajarii ce le revin conform legilor in vigoare.
Tot in capitolul 1 am vorbit despre situatiile de urgenta ce implica protectia civila,
acestea fiind situatii generate de iminenta producerii dezastrelor, a conflictelor militare si a
altor situatii neconventionale care, prin nivelul de gravitate pun in pericol sau afecteaza viata,
mediul, bunurile si valorile culturale si de patrimoniu.
In scopul prevenirii si reducerii efectelor negative ale situatiilor de urgenta la locul de
munca, in incinta institutiilor si a operatorilor economici trebuie sa se aiba in vedere intruirea
profesionala a salariatilor prin participarea acestora la cursuri, aplicatii, exercitii si
antrenamente, in functie de tipurile de risc specifice, aceste probleme legate de instruirea
salariatilor sunt abordate pe larg in capitolul 2.
Mai mult, prevenirea situaţiilor de urgenţă în sine a evoluat cu rapiditate, apărând noi
norme, o legislaţie specifică europeană şi o deschidere largă a sistemului naţional de profil,
începând cu anul 2007, an în care România s-a integrat în Uniunea Europeană. Prin urmare,
activităţile în situaţii de urgenţă au evoluat rapid în ultimii ani, în sensul adoptării unor noi
norme conceptuale şi tehnice, de care a trebuit să ţinem seama în lucrare, astfel incat am
dezvoltat capitolul 3 in care am analizat “stadiul actual al managementului situatiilor de
urgenta in Romania si in lume”(principalele state ale Uniunii Europene).Astfel, lucrarea nu
poate fi o concepţie strict personală, neavand o abordare singulară şi subiectivă.
Studiului de caz, Scenariu de securitate la incendiu pentru lucrarea de “Modernizare a
statiei de cale ferata Slobozia Veche”, prezentat in capitolul 4 scoate in evidenta urmatoarele :
Obiectivele fundamentale ale scenariului de securitate la incendiu sunt: prevenirea
incendiului (Fire Prevention) şi protecţia la foc în condiţii de incendiu (Fire Protection).
Scenariul de securiatate la incendiu este întocmit în conformitate cu Normele Generale de
apărare împotriva incendiilor aprobate cu ordinul MAI nr. 163/2007 şi cu Metodologia de
elaborare a scenariilor de securitate la incendiu aprobată cu ordinul MAI nr. 130/25.01.2007
si are in vedere prezentarea masurilor de securitate la incendiu pentru cladirea de calatori a
C.F. Slobozia Veche.
In structura scenariului de securitatea la incendiu sunt prezentate date exacte privind
caracteristicile, destinatia, clasa si categoria de importanta a constructiei precum si
particularitatile specifice ale cladirii analizate. Identificarea si stabilirea nivelului de risc de
incendiu se face conform P118 – 99.
Pentru a se elibera avizele si autorizatiile de securitate la incendiu, cladirea trebuie sa
indeplineasca inca din faza de proiectare toate criteriile de performanta privind securitatea la
incendiu si anume:
• Stabilitatea la foc a principalelor elemente structurale de rezistenta;
• Limitarea aparitiei si propagarii focului si fumului in interiorul constructiei;
Statisticile evidenţiază faptul că peste 90% din victime îşi pierd viată din cauza fumului si nu
a flăcărilor. Sistemele de evacuare a fumului, de împiedicare a fumului să intre pe căile de
63
evacuare; presurizarea, ventilarea si introducerea de aer proaspăt, sistemele de ecranare, fac
toate parte din ceeace se numeşte generic desfumare.
• Limitarea propagarii incendiului la vecinatati;
• Evacuarea utilizatorilor; alertarea persoanelor în privinţa incendiului (cu determinarea
evacuării) şi asigurarea traseelor de salvare (căi de evacuare), fără afectarea evacuaţilor, de
către foc sau produşi ai acestuia, până la ajungerea într-un spaţiu de siguranţă.
• Securitatea fortelor de interventie; care intră în clădire pentru salvarea de vieţi şi
pentru controlul şi localizarea incendiului.
Cladirea trebuie sa fie echipata si dotata cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a
incendiilor: stingatoare, sisteme, instalatii si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare in
caz de incendiu.
Se vor intocmi si afisa planuri de evacuare in locuri vizibile, se vor stabili locuri unde este
interzis focul deschis si fumatul prin indicatoare speciale.
Noua optică abordată de codurile naţionale este de a da o prioritate absolută salvării
vieţii decât a proprietăţii, în cazul unui incendiu. Din această perspectivă, se consideră că
distrugerile clădirii provocate de incendiu sunt probleme ale proprietarului sau asiguratorului.
Viata oamenilor din cladirile incendiate trebuie salvata prioritar in caz de incendiu
64
ANEXA A
la normele metodologice
- model -
Către
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului ........./Municipiului Bucureşti
Domnului inspector-şef
CERERE
pentru emiterea Avizului de securitate la incendiu
nr. ..... din ......... 20...
Data Semnătura
65
ANEXA B
la normele metodologice
- model -
Către
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului ......../Municipiului Bucureşti
Domnului inspector-şef
CERERE
pentru emiterea Autorizaţiei de securitate la incendiu
nr. ....... din ........... 20...
Data Semnătura
66
ANEXA C
la normele metodologice
- model -
ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "..........................." al Judeţului
..................../Municipiului Bucureşti
AVIZ
de securitate la incendiu
nr. ..... din ....... 20...
Inspector-şef,
................................
(numele şi prenumele, semnătura)
L.S.
------------
*) Nu se aplică pentru avizele emise potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Normele metodologice de avizare şi
autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul
administraţiei şi internelor, nr. 80/2009.
67
ANEXA D
la normele metodologice
- model -
ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "..................." al Judeţului
............../Municipiului Bucureşti
AUTORIZAŢIE
de securitate la incendiu
nr. ....... din .......... 20...
Inspector-şef,
................................
(numele şi prenumele, semnătura)
L.S.
68
ANEXA E
69
ANEXA F
la normele metodologice
- model -
ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "..................." al Judeţului
............../Municipiului Bucureşti
AVIZ
de protecţie civilă
nr. ...... din ........ 20...
Inspector-şef,
................................
(numele şi prenumele, semnătura)
L.S.
70
ANEXA G
la normele metodologice
- model -
ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "..................." al Judeţului
............../Municipiului Bucureşti
AUTORIZAŢIE
de protecţie civilă
nr. ....... din .......... 20...
Inspector-şef,
................................
(numele şi prenumele, semnătura)
L.S.
71
ANEXA Nr. 1
la norme
PLANUL DE EVACUARE
(continut-cadru)
72
ANEXA Nr. 2
la norme
ORDINUL/DISPOZITIA DE EVACUARE
(continut-cadru)
73
ANEXA Nr. 3
la norme
DECIZIA
pentru evacuare, primire/repartitie
(continut-cadru)
74
ANEXA Nr. 4
la norme
COMPONENTA
centrului de conducere si coordonare a evacuarii
Seful centrului:
- vicepresedintele comitetului pentru situatii de urgenta.
Loctiitor sef centru:
- prim-adjunct al sefului inspectoratului pentru situatii de urgenta.
Membri:
- un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice;
- un reprezentant al Ministerului Economiei si Comertului;
- un reprezentant al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;
- un reprezentant al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;
- un reprezentant al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;
- un reprezentant al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor;
- un reprezentant al Ministerului Educatiei si Cercetarii;
- un reprezentant al Ministerului Sanatatii;
- un reprezentant al Ministerului Culturii si Cultelor;
- un reprezentant al directiei de sanatate publica;
- un reprezentant al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor;
- un reprezentant al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale;
- reprezentanti din cadrul unor structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor;
- reprezentanti din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta.
NOTA:
La ordinul presedintelui comitetului pentru situatii de urgenta se poate suplimenta
componenta centrului de conducere si coordonare a evacuarii.
75
ANEXA Nr. 5
la norme
CARNETUL
cu activitatile care se desfasoara in cadrul punctului de
adunare/imbarcare/debarcare si primire/repartitie a evacuatilor
Cuprinde:
- atributiile sefului punctului/inlocuitorului;
- tabel cu personalul necesar desfasurarii activitatilor in cadrul punctului;
- ghidul cu instructajul personalului care incadreaza punctul;
- extras din planul de evacuare/primire/repartitie, referitor la sarcinile executantilor;
- schema dispunerii locului de adunare si masurile de paza;
- tabel cu semnalele de instiintare si alarmare;
- tabel cu documentele si materialele necesare instalarii si functionarii punctului;
- tabel cu mijloacele necesare transportului evacuatilor si bunurilor materiale,
societatile comerciale/companiile de la care se solicita aceste mijloace, adresa,
numarul de telefon/fax ale acestora si termenele de prezentare;
- alte situatii si documentare strict necesare.
In plic separat, anexat la carnet, se pastreaza:
- documentele necesare predarii-primirii localului (se intocmesc conform
prevederilor normelor metodologice de aplicare a legii privind rechizitiile de bunuri
si prestari de servicii de interes public);
- atributiile individuale ale personalului ce incadreaza punctul de
adunare/imbarcare/debarcare si primire/repartitie.
76
ANEXA Nr. 6
la norme
ROMANIA
Centrul de conducere si coordonare a evacuarii
NESECRET
Exemplar nr. ..... din .......
Aprobat ……..
Vicepresedintele comitetului pentru situatii de urgenta
PLAN DE TRANSPORT
pentru data de ........
Verificat, Intocmit,
……………………. ………………
77
ANEXA Nr. 7
la norme
JURNALUL
actiunilor de evacuare, primire/repartitie
78
ANEXA Nr. 8
la norme
RAPORTUL-SINTEZA
Reprezinta documentul informativ prin care comitetul pentru situatii de urgenta aduce
la cunostinta Comitetului National, prin Secretariatul tehnic al acestuia, stadiul si calitatea
actiunilor de evacuare in curs sau executate. Se intocmeste si se inainteaza la sfarsitul fiecarei
zile si la incheierea actiunilor de evacuare sau la termenele ordonate.
Raportul-sinteza cuprinde:
- concluzii privind evolutia situatiei de urgenta, consecintele acesteia asupra
institutiilor, populatiei si bunurilor si influenta lor asupra desfasurarii evacuarii;
- actiunile de evacuare executate si cele in curs de executare, pe categorii si
localitati;
- actiunile planificate si neexecutate: cauze si masuri;
- alte date solicitate de esalonul superior.
Raportul-sinteza se semneaza de catre vicepresedintele comitetului pentru situatii de
urgenta.
79
BIBLIOGRAFIE:
[1] *** Curs Sistemul de Management al Situatiilor de Urgenta, Prof. univ. dr. ing. Mihail Toma
[2] ***Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a
situaţiilor de urgenţă, Anexa 1 – Strategia Naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă, pct. IV, pag.
8, publicată în M.Of. nr. 566 din 28 iulie 2008, Partea I.
[4] ***Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă. Emitent: Parlamentul; Publicată în: Monitorul
Oficial al României nr. 1094 din 24 noiembrie 2004;
[5] ***Ordonanţă de Urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de
Urgenţă. Emitent: Guvernul României; Publicată în: Monitorul Oficial nr. 361 din 26 aprilie 2004;
[7] ***Hotărârea Guvernului României nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de
protecţie civilă. Emitent: Guvernul României; Publicată în: Monitorul Oficial al României
nr.600/12.07.2005;
[9] ***ORDIN nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea
salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta;
[10] ***ORDIN nr. 1.184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si
asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta;
[11] *** ORDIN Nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi
autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă
[12] *** Note de curs la disciplina „Management in constructii” - Prof. univ. dr. ing. Mihail Toma
[13] *** ORDIN Nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare
împotriva incendiilor Emitent: Ministerul Administratiei si Internelor Publicat in: Monitorul Oficial
NR. 216 din 29 martie 2007
[14] *** Strategia de Securitate Naţională a României, pct. I – Mediul internaţional de securitate, pag.
7-8, adoptată prin Hotărârea C.S.A.T. nr. 62/2006.
80