PRINCIPIILE LUI ROBERT KIYOSAKI

Cine este Robert T. Kiyosaki ?

Provenit dintr-o importantă familie de profesori, Robert T. Kiyosaki s-a născut şi a

crescut în Hawaii. În 1977, a înfiinţat o companie ce a scos pe piaţă primul portofel din nailon
pentru surferi, care în scurtă vreme a devenit un produs de mare succes. El şi produsele sale
au apărut în Runner’s World, Gentleman’s Quarterly, Succes Magazine, Newsweek şi chiar şi
în Playboy.

La 47 de ani s-a pensionat şi se ocupă în continuare de investiţii, în special în

domeniul imobiliar.

Trei dintre cărţile sale, Tată bogat, tată sărac, Cadranul banilor şi Ghidul
investitorului s-au aflat simultan în top 10 al celor mai bune cărţi vândute. A creat jocul
“Cashflow” menit să ajute părinţii şi copiii să iasă din “cursa şobolanului”.

Tată bogat, tată sărac

Kiyosaki n-a avut un tată sărac. Tatăl său a condus Departamentul de Educaţie al
Statului Hawaii. Deşi am căutat, n-am reuşit să aflu cine e “tatăl” său bogat. În schimb am
găsit un site plin de critici asupra cărţii sale, “Tată bogat, tată sărac”.

Mi-a plăcut cum autorul insistă să ieşim din “cursa şobolanului”. Pe scurt, “cursa
şobolanului” e o viaţă de supravieţuire: mergi la servici ca să munceşti să-ţi plăteşti ratele,
impozitele ş.a.m.d. iar la final să rămâi fără niciun ban. În România un astfel de stil de viaţă e
periculos. După o viaţă în care toţi banii ţi se duc pe cheltuieli care nu-ţi aduc niciun venit,
întrebarea ce se pune e: cu ce rămâi la bătrâneţe, când nu mai poţi munci? Cu pensia?
Momentan pensionarii stau la coadă la farmacii, asta dacă au bani de medicamente.

Cartea dezvoltă principii precum investiţia în active, autodisciplina, investiţia în

educaţia proprie ş.a.m.d. care te ajută să porneşti pe drumul unei educaţii financiare.

E această carte suficientă ca să ajungi bogat? Nicidecum. Aceasta ar putea fi doar un

început bun. Continuarea acestui drum: alte cărţi sau bloguri de educaţie financiară, site-uri de
ştiri economice, sfaturi de la oameni care au reuşit ş.a.m.d. Un drum lung, însă cu consecinţe
pozitive asupra stării noastre financiare.
O scurta recenzie a cartii Tata bogat, tata sarac.

Capitolul 1. Tată bogat, tată sărac

-          Acest capitol reprezintă o introducere la următoarele capitole împărţite în 6 lecţii pe

care Robert Kiyosaki spune că le-a învăţat de la tatăl său cel bogat. Ideea de bază a acestui
capitol se rezumă la prezentarea diferenţei de gândire a unui om cu gândire de sărac, sub
numele de Tatăl Sărac, şi a unui om cu gândire de bogat, sub numele de Tatăl Bogat. Această
diferenţă se evidenţiază prin vorbele pe care la spuneau adesea cei doi oameni…

-          Este dată o serie de citate cu vorbele celor doi oameni pentru a observa diferenţa de
gândire şi credinţe ale celor două stereotipuri, a săracului şi a bogatului.

-          Oamenii devin tot mai bogaţi sau tot mai săraci datorită lipsei sau prezenţei, de
educaţie financiară. Copilul născut într-o familie de bogaţi va primi educaţia financiară,
obiceiurile financiare ale bogaţiilor iar cel născut într-o familie de săraci, va primi cele de mai
sus dar ale săraciilor.

Capitolul 2. Lecţia 1 – Cei bogaţi nu muncesc pentru bani

-          Capitolul cuprinde mai multe povestiri din copilăria lui Robert Kiyosaki şi a unui
dintre prietenii lui apropriaţi Mike, prin care relatează prima sa idee pe care a avut-o ca şi
copil ca să facă bani, şi ce lucru l-a impulsionat. Aceste povestiri înglobează şi dialoguri cu
tatăl cel bogat prin care acesta transmite defapt lecţiile care trebuie învăţate şi aplicate pentru
a devenii bogat.

-          Tatăl cel Bogat, era defapt tatăl lui Mike, care era într-adevăr un domn ce urma să fie
bogat, iar tatăl ui Robert Kiyosaki era Tatăl cel Sărac.. Cei doi copii, Robert şi cu Mike au
ajuns la Tatăl cel bogat pentru a învăţa cum să facă bani, acesta le-a spus că muncind vor afla
mai eficient decât dacă doar îi ascultă. Aşadar este mai eficientă învăţarea unui lucru
practicându-l decât doar citind şi ascultănd teorie legată de acel lucru.
-          Trebuie să înveţi să profiţi de ocazii şi să iei hotărâri rapide.

-          Trebuie să înveţi că tu eşti responsabil, şi dacă ceva nu îţi convine pe tine să te
schimbi, nu pe cei din jur.

-          Trebuie să învăţăm să controlăm noi sentimentele, nu ele pe noi.

-          Vorbeşte despre conceptul de cursă a şobolanului referindu-se la obiceiurile şi deciziile

economice ale oameniilor de rând care îi fac să rămână în acelaşi tipar, să rămână ori săraci
ori să fie în clasa de mijloc şi să se zbată în datorii.

Capitolul 3. Lecţia 2 – De ce trebuie predat alfabetul financiar

-          Acest capitol introduce conceptele de activ şi pasiv, pentru a înţelege cât mai bine cum
ne influenţează cheltuieliile şi mai mult afişează nişte desene foarte simple prin care se
înţelege rapid cum funcţionează cheltuirea baniilor. Din aceste desene învăţăm foarte repede
şi clar cum să ne cheltuim banii şi pe ce pentru a devenii bogaţi.

-          Foarte mulţi oameni fac greşala să se concetreze doar pe bani şi să neglijeze ceea ce le
creează capacitatea să facă bani sau nu, adică educaţia lor.

-          R. Kiyosaki spune că pentru a preda o materie plictisitoare şi confuză cum este
contabilitatea, trebuie ca cei care o predau să se exprime cât mai simplu şi să o predea în
imagini mai întâi.

-          O greşală în gândire este aceea de a crede că banii pot rezolva toate problemele.

-          Problema generală constă nu în cantitatea de bani obţinută, ci în ceea ce facem cu banii
pe care îi obţinem, cum anume şi pe ce îi cheltuim, acesta este lucrul care face marea
diferenţă.

-          Oamenii bogaţi se îmbogăţesc tot mai tare deoarece îşi reduc cheltuieliile şi pasivele,
iar economiile provenite din venituri le cheltuie pe active, care le măresc veniturile în acelaşi
timp. Oamenii din clasa mijlocie, cu cât îşi măresc veniturile, cu atât îşi măresc şi
cheltuieliile, iar cu banii economisiţi îşi cumpără pasive, care la rândul lor generează alte
cheltuieli. (capitolul lămureşte ce sunt activele şi ce sunt pasivele)
Capitolul 4. Lecţia 3 – vezi-ţi singur de afacerea ta

-          Capitolul promovează ideea deţinerii unei afaceri. Chiar dacă nu renunţăm la slujbă
acest capitol ne încurajează să avem propria afacere şi enumeră o serie de active pe care le-am
putea achiziţiona pentru a genera bani.

-          Una dintre problemele financiare de bază ale oameniilor este că muncesc pentru
altcineva, de obicei muncesc pentru patron, apoi pentru stat şi apoi pentru banca de la care au
luat credit.

-          Devii ceea ce studiezi.

Capitolul 5. Lecţia 4 – Istoria impozitelor şi puterea companiilor

-          Relatează povestea originii impozitelor, născută din faptele lui Robin Hood şi enumeră
cele mari 4 domenii care însumează IQ-ul financiar. Domenii pe care trebuie să le cunoaştem
pentru a putea deţine companii şi pentru a fii bogaţi.

-          Companiile au existat încă de pe vremea corăbiilor, când oamenii bogaţi au angajat alţi
oameni să meargă pe mare în Lumea Nouă să caute comori.

-          Să nu ne bazăm doar pe slujbă, şi să ne educăm pe lângă în domeniul financiar. Mulţi

oameni neglijează acest aspect.

-          Autorul îndeamnă ca singur să cauţi continuu până găseşti soluţii la problemele tale,
referitoare la domeniul financiar şi nu numai, şi să nu stai cu braţele încrucişate să aştepţii ca
alţii să-ţi rezolve problemele fără ca tu să mişti un deget.

Capitolul 6. Lecţia 5 – Cei bogaţi inventează banii

-          Ideea de bază a acestui capitol este aceea de nu ne teme de greşeli şi de a profita de
orice ocazie. La sfârşit enumeră 3 abilităţi de dezvoltat pentru a devenii mai capabili din punct
de vedere financiar.

-          R. Kiyosaki spune că la unele din cursurile sale, vedea oameni care ştiau răspunsul la
unele întrebări, dar era dezamăgit să vadă că ezitau, nu aveau curajul să răspundă. Iar aici
evidenţiază faptul că sunt mulţi oameni care deşi au capacitaţiile potrivite pentru a face bani,
nu au curajul să încerce ceva, şi astfel pierd. Cel care are curaj şi iniţiativă îl întrece adesea pe
cel care este deştept şi nu face nimic.

-          Autorul a inventat un joc numit Cashflow prin care oamenii învaţă cum să gândească şi
cum să rezolve situaţiile financiare.

-          R. Kiyosaki ne spune faptul că a observat că o parte din jucători aşteaptă acea ocazie
<<ideală>> şi trec oportunităţiile pe lângă ei în loc să incerce ceva; aşadar, să muncim şi să
creăm, să căutăm <<ocazia ideală>> nu să o aşteptăm să apară. Noi suntem cei care ne
construim norocul.

-          Multe ocazii dacă nu par a fii ocazii la prima vedere, s-ar putea să devină după puţină
analiză mai profundă.

Capitolul 7. Lecţia 6 – Munciţi ca să învăţaţi, nu munciţi pentru bani

-          Învăţătura de bază desprinsă din acest capitol este că trebuie să ne cultivăm talentul şi
să învăţăm şi cum să-l valorificăm şi să renunţăm la mândria de a crede că ştim totul şi să ne
apucăm să studiem orice e nevoie pentru a ne atinge obiectivele.

-          R. Kiyosaki ne povesteşte că după ce a absolvit Academia Comercială de Marină a

SUA, s-a angajat în mai multe locuri, cum ar fi ofiţer pe vas, pilot în Marina Comercială dar şi
la compania Xerox pentru a învăţa ceva din fiecare şi deşi tatăl cel cu multă şcoală prefera să
se specializeze, cum fac cei cu multă şcoală, pe un anumit job, R. Kiyosaki nu a făcut asta, ci
a preferat să înveţe câte ceva din fiecare. A fost ofiţer pe vas pentru a învăţa despre comerţul
internaţional, pilot în Marina Comercială pentru a învăţa cum să conducă oamenii, şi angajat
la compania Xerox pentru că era timid şi această companie deţinea cele mai bune programe de
pregătire a agenţilor de vânzări.

-          Ne recomandă să intrăm într-o reţea de MLM(multi-level-marketing) pentru a învăţa

cum să vindem.

-          O altă problemă a oameniilor este că se concentrează prea mult pe o anumită

specializare şi uită sau nu-i interesează suficient cum să vândă ceea ce produc.

-          Afişează o listă cu principalele calităţi necesare în domeniul managementului.

Capitolul 8. Depăşirea obstacolelor

-          Acest capitol prezintă o listă cu cele mai importante şi peste tot întâlnite obstacole,
care în mod surprinzător ţin de caracterul şi de persoana noastră, nu de lucruri exterioare.
Această listă este formată din frică, scepticism, lene, obiceiuri proaste şi aroganţă. Fiecare
componentă a acestei liste este luată separat, discutată pentru a fii înţeleasă şi îi este dată o
mică soluţie pentru depăşirea ei.

Capitolul 9. Pornirea

-          Capitolul este format dintr-un pachet bine îndesat cu foarte multă informaţii extrem de
valoroase, cu principii de urmat pentru reuşită. Se vorbeşte despre un geniu financiar care
zace adormit în fiecare dintre noi şi care aşteaptă să fie trezit prin 10 paşi care constituie acele
principii foarte importante(obiceiul de a dărui, autodisciplina, influenţa prieteniilor, etc).

Mai jos am enunţat doar câteva idei aleatoare:

-          90%  dintre occidentali se bazează pentru asigurarea pensiei pe firmă sau pe stat,
pentru că e mai uşor să-ţi găseşti o slujbă sau să munceşti pentru bani.

-          Să fim motivaţi din interior. R. Kiyosaki a făcut o listă cu ce nu vrea din care a creat
apoi o listă cu ceea ce vrea.

-          De la prietenii care sunt ceea ce nu vrei să devii înveţi ce să nu faci, iar de la cei care
sunt ceea ce vrei să devii înveţi ce să faci.

-          În cursurile pentru întreprinzători, R. Kiyosaki îi încurajează pe oameni să nu se

concentreze asupra produselor, asupra serviciilor sau asupra mărcii, ci asupra dezvoltării
calităţiilor manageriale.

-          Să nu cădem în capcana achiziţionării obiectelor de lux în urma unui împrumut, ci în

urma concentrării asupra coloanei activelor.

Capitolul 10. Mai vrei să fii bogat? Iată ce ai de făcut

-          Aici se oferă din nou o listă cu alte reguli de urmat, 12 la număr, pentru a devenii
bogaţi. Consider că este foarte valoros acest capitol împreună cu cel anterior pentru că se
găsesc în ele multe lucruri de care dacă ţinem cont, ne vor conduce spre reuşită în orice
domeniu. Sunt lucruri care ţin de modul în care gândim, de ceea ce facem, de atitudinea pe
care ar fi bine să o avem faţă de lucrurile care ni se întâmplă, de modul în care reacţionăm în
faţa situaţiilor pentru a ne bucura de cât mai multe împliniri.

-          A fii nebun înseamnă să faci acelaşi lucru şi să aştepţi un răspuns diferit.

PRINCIPIILE LUI JIM COLLINS

Cine este Jim Collins ?

„In cartea Excelenta in afaceri vorbeam despre transformarea unor rezultate bune in
rezultate de exceptie. Insa aici, in Afaceri cladite sa dureze ne referim la convertirea
rezultatelor excelente intr-o companie excelenta durabila.“ (Jim Collins)

Aceasta este una dintre cele mai influente lucrari contemporane. O carte care a zguduit
din temelii lumea managementului, si una dintre cele mai vandute carti de profil din toate
timpurile. Pana in 2004, se vandusera (in intreaga lume) 3,5 milioane de exemplare,
provenind din 70 de retipariri. In prezent, cartea a ajuns la a X-a editie, a fost tradusa in 25 de
limbi, a fost editata in total de peste 40 de ori, iar editia originala s-a vândut in peste 1 milion
de exemplare.

A detinut statutul de bestseller in America de Nord, Japonia, America de Sud si in

unele tari europene.A stat vreme de peste 6 ani pe lista de carti bestseller publicata de
Business Week. Iar Fortune, Wall Street Journal, Harvard Business Review si Fast Company
au prezentat-o cu interes. Si continua sa fie editata, in diferite tari de pe glob. In concluzie,
putem spune ca a devenit ceea ce foarte putine carti de afaceri reusesc sa devina – un vis
pentru editor si o lucrare clasica pentru manageri.

Conceptul de “lider de nivelul 5” a fost introdus de Jim Collins în cartea sa

“Excelenta în afaceri”. Licerul de nivel 5 este acel lider care transforma compania pe care o
conduce din “buna” în una “excelenta”
Transformarea unei companii bune în una excelenta este un proces de constructie,
urmat de o bresa si înpartit în trei stadii principale: oamenii disciplinati, gândire disciplinata
si actiune disciplinata . În fiecare din aceste stadii exista doua concepte. Acestea sunt :
liderul de nivelul 5, mai întâi “cine”… apoi “ce”, confruntarea cu realitatea, conceptul de
arici, cultura disciplinei si acceleratorii tehnologici.
Jim Collins a avut o echipa de cercetate formata din douazeci de membri si împreuna
au selectat sistematic, dintre companiile aparute în “Fortune 500” între anii 1965-1995, doar
unsprezece exemple de salt spre excelenta. Toate companiile de tipul excelent au avut un
lider de nivelul 5.
Collins face o clasificare a tipurilor de lideri. Liderul de nivelul 1 joaca un important
rol în obtinerea succesului de compania sa prin propiul sau talent, cunoastere si obiceiuri
legate de munca. Liderul de nivelul 2 este foarte bun în munca cu echipa sa si se asigura ca
acesta atinge obiectivele propuse. Liderul de nivelul 3 este un manager copetent si au ca
însusire principala organizarea oamenilor si a resurselor spre obtinerea obiectivelor
prestabilite în mod eficient. Liderul de nivel 4 este liderul eficace. Stabileste nivelele de
performanta înalta. Este remarcabil prin mijloacele cu care îsi motiveaza oamenii si îi
conduce spre realizarea obiectivelor organizatiei. Liderul de nivel 5 este considerat a fi un
amestec de modestie personala si vointa profesionala. Este condus de ambitie pentru
succesul companiei pe care o conduce si nu permite ca ego-ul lor sa tulbure succesul
companiei. Desi relizeaza lucruri marete pentru organizatiile pe care le conduc, nu îsi asuma
meritele pentru acest lucru. Ei atribuie aceste realizari oamenilor din jurul lor, factorilor
externi si chiar norocului. Ei spera ca aceste companii sa progreseze si dupa moartea lor.
Lideri de nivelul 5, de obicei, nu scriu carti precum: Trump – “Cum sa devi bogat”
sau Iococca –“Autobiografia” si nu apar, mai mult sau mai putin, la diferite emisiuni TV
precum “Ucenicul”. Nume ca: George Cain, Darwin Smith, David Maxwell, Alan Wurtzel,
Colman Mockler sunt aproape necunoscute si totusi ei reprezinta liderii de nivelul 5.
Dupa descoperirea tipului de lider necesar pentru a transforma o companie buna în
una excelenta si dupa recrutarea oamenilor potriviti, acestia trebuie sa fie facuti sa se
confrunte cu faptele brute si sa actioneze asupra implicatiilor acestora.
Daca un lider nu este dispus sa se confrunte cu realitatea, nu face altceva decât sa îngreuneze
activitatea oamenilor din organizatie. Conducatrorii acestor companii trebuie sa ceara
informatiile, sa asculte opiniile oamenilor si sa clarifice situatia. Cheia nu sta în informatii
mai bune si mai multe, ci în transformarea acstor infomatii în informatii cu valoare, ce nu
pot fi ignorate. Aceste informatii trebuie sa parcurga un proces analitic ce are ca finalitate
emiterea unor concluzii, ipoteze, pe baza carora acesti lideri actioneza.