Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Metode Și Tehnici de Învățare Interactivă

    Uploaded by

    Adina Gabriela
    2 views7 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views7 pages

    Metode Și Tehnici de Învățare Interactivă

    Uploaded by

    Adina Gabriela

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    METODE §1 TEHNICI DE NVATARE INTERACTIVA Prof. Samara Petraja Colegiul , Stefan Binuleseu” Caliragi Motto: Callate pedagogici a metodel didactic presupune transformarea acestia dint? cale de cunoastere propusi de profesor into eale de invijare realizattefectiv de prescolr, elev, student i cadrul instruiri formate sinonformale cu deschidert spre educatia permanent. Sorin Cristea Obiective: 1. Clasificarea metodelor 5 tehnicilor de invifareinovativs 2. Deserierea principalelor metode si tebnich 3. Bvidengierea raporculuidintre potenfialul formati si limitele acestor metode in procesul de invatare 4. Metade i tehnie! de fnvitare inovativa Metodele inovative de invtare sunt modalitgi modeme de stimulare a invari si dezvolsi personale inci de In virstele timpuri, sunt insrumente didactice care favorizeaza interschimbal de idei, de experiene, de cunostinje, asigund perfecyionarea si optimizarea demersului educasional. Metodele uilizate la prescolari sunt atit cele ,clasice”, cit gi cele ‘modere”; num abilitates cadrlui didactic poate face ca orice metodt folosits 8 stdmease {nteresucopluluiprescolar si sl determine s& invee in modul cel mai pleut: prin jo. Cele mai ullzate metode interactive sunt cele care canalizeazi enerilecreatoare ale presclailor in directa props, le caplet atenfia,stimuleazi mecanismele pindii, ale inteligentl, voinsi, motivaii gi imaginal gift implied afectiv in ceeace fa. rocesul de formare interacti presupune acfiune att din partea peofesorulu ts din partea clevulu Metodele inovative presupun o tnvajare prin comuniete, prin colaborare, care produce'o conffuntare de idei,opnii si argumente, creeaza stuapi de fvayare centre pe disponibiltstea 51 dorinja de cooperare a copilot, pe implicarea lor dircié gi activa, pe infuenya reigroct din interiorul microgrupurilor si interactiunes social’ » membrilor unui grup. In invajméntul prescolar ‘sunt utlizate 0 multiudine de metode modeme insojte de tehnii spcifice si resurse materiale, inte care aint: 1. Explozia steer tela mare si 5 stlure mici 2, Lotus- lori de mur miei gio floare de muir mare 3, Bula dubli-doua cereuri mari de culridiferte ete patra eereuri mici de culor dfeite, sige lungs seurte 4, Predareainvijarea reiprocd -paltecolorate eu ftreiti,ccusoane, corona 5. Clorchinele-ceeur sau ovale de dou mci si dou euler, sige 6. Cubul-un cub san tot atitea cubur cite tematii se propun 7. Pasi gAndivoare-abs, rosie, galbens, verde, alba, neagrs Specific metodelor interactive este fapul c8 ele promoveaz interaciunea dintre minjle ppantcipanilor, dint personalitjile lo, ducdnd la 0 lnvaere mal activa seu rezultate evidente ‘Metodele interactive creeaza deprinder, faciiteszA tnvifaea int-un ritm propriu, stimuleaxt cooperarea, nu competijia; sunt aractive gi pot fi abordte din punct de vedere al difeitelor sili de iva, ‘Un invtor care folosegte atl de metode ar trebui sh fe: a Suan PL ‘un stauitor ~ care ip juts clei fn revolvarea problemelor, i motivears si ii prezine proprul punct de vedere; + un animator ~ care nia metodele ge xpi 4 preznt seopurile invari: + um observator gi un aseulto core ‘+ um participant la fnvajare — care mu are impresia cd este perfects fava pe tot parcursul viet, ‘+ un partener ~ care poate modifica ,scenarul” lec, daca clasa cere acest Ineru. De sceeainvatoru gi elevi sun respensabili de rezultatele menefi in comun. ‘Merodele de invaimant reprezint cil ulizae de cae profesor penta a spijni pe elevt s descopere vias, natura, lumea, leur, sinfa Ele sunt totodat mijloace prin care se formeszi 4ise dezvolté priceperile,deprinderle si capacitjile elevilor de acjione asipra satu, forménd caracterul i personaitatea, ‘Bunul mers al procesului de fnvltimint i rezultatele obynute deind de metodeleuslizate Mari pedsgogi au evidentit faptul ea folosindu-se metode difeite se objin difereae eseaiale fn regitteaelevilor,e8insuyrea nor aoicunostinge sau comportamente se poate ealiza mai usor sat mai grou, in funetie de metodeleuilizate Metodsle sunt instruments importante aflae Ja éisporta profesor, dea etor eenostinje 4 utlizare depindo ficenja muncii educative. Profesorul, cunoseind varetaen metodelor, particulritileelevilor ex care Iuereazi,obiectivele pe care trebuie 8 eating, webuie sl ationeze peotrs ag valovifica pe deplin pesonalitatea, devening el insusi un erator tn materie a strateyior, melodclor si procedeclor didatce. ‘Anutenarca permanent aelevilr, at de nivel gimnazial, ct si Hees, la un efor intelectual susjnut sf armarea acestora cu capaci necesare une! activi de invajare productiva reprezia ‘modalta‘ea cea mal ficients de educare a elevior in spirit une attain constente si active. ‘Metodele de invajimant sunt un element de baz al straigilordidsctice, in stins8 relate cu iijlogcele de invitimat si eu modalitiile de grupare @ elevilor. De acees, optunea pentra 0 anumitt strategie didactic’ condifonea74 utlizarea unor metode de invakimant specific. Totodats, retodele de nvitimint fac parte din condiile extere ale inti, care determina efisiena acesicia, De aici, decurge importana alegerii judicioase a metodelor corespuncitoare fecarei activi didactce ‘Dupsi fesia diets principal, «props umBtoare clasficare(C.L Opes, 2008) clevilor, pregiteste materiale didactce are observ elev In timpul ectviii if poate aprecin Metode i tohnici de fixare i Metode si tehnici do prodareinvijare| sitematizare 9 canoptinjlor gi de limerativ im grup vetifcarefevaluarealtemativineractiva 1 ieioda predarvinvaan resiproce = Hara comand + Mozaical + Matricele * Cascada * Lanjurile cognitive + Motada tuniruilorftre echipe * Scheletul de peste ‘1 Metodaschimbari perechii + Diagrama cauzeor sia efetulut * Metoda piramidei ‘+ Plnza de pianjen + Tovijarea dramatizas 4 Tenis floi de matir + Problemtizarea de up + Mozoda RAT 1 Studiol de orz » Cartonasele luminosse Coan PE Tae a 2. Principalele metode si tehnici de invigare interactivi Prine cele mai freevente metode Intnite In educatia timpure se repasese urmatoarele: Exploziastelari este 0 metodi de stimulate a ceativitii, 0 modaltate de relaxare a copilor gi se ‘bazeazd pe formularea de inter pentru rezolvarea de noi probleme si noi descoperr- 1 Objective -formularea de fntrebiti si realizarea de conexiun inte ieiledescoperite de cop in ‘up prin interatiune si individual pentru ezolvarea une probleme 1 Deserierea metodei copii agezati in semicerepropun problema de rezolvat, Pe steaus mare se serie sau deseneaz idea central, Pe’ stele se sie cite o intebare de tipul CE, CINE, UNDE, DE CE, CAND, iar 5 cop din grup extag edteo Itehare, Frocare cop din ex 5 isi aloge 3-4 colegi, organizindu-se fn cinci ‘upuri. Grupurilecoopercaza pentru elaborarea intrebaslor. La expiraea impuli, copii revin in cere in jurul selsjei mari si spun intchirile elaborate fie individual, fe print-un eprezentant al sepule, Copii celorlalte grupusirspund la intr sa formuledes intra a inte Se apreciaza intel copilor, efortl acestra de aelaborainrebir corect,precum si modul de ‘cooperare ntractune. Tehnica Lotus este 0 modalitate ioteractivé de luca in grup care ofee posibiltteatabilirt de ‘eli ftre notuni pe baza uneiteme principale din care deriva alt opteme. + Obiccive:simularea intclgertelor multiple si potenfialu creatv fn avi individuale si fn ‘ype, tome din domeni fete. ETAPE + Construire schemeiliagrame’ temic de lor; + Plasarca tere principale in mijlocul scheme! grafice; + Grupal de copii se gindetc la contnutuileidileeunostnjele legate de tema principals + Abordarea celor opt reme prinipale pentru cadranele bere; + Sabir in gropur mici de noi legiturielivconexiuni, pentru aceste opt teme gf recerea lor in diagrams + Prezeniarea rezultatelor muneii in grup, analiza produselor, aprecierea in mod evaluatv, sublinierea ideo no Bula dubla - ichnica bula dubla gropesct aseminile si deosebirile dine doo’ obiecte, procesefenomene, dei, concept. Bula dublé este prezentats grafic prin dow cercuri mari fn care se aja2 imagines cae denumestesubiectl Bremple: Animale pisiti, Copi-prini, Fruce-legime Jn cercurle mici ageate intre cole dowd cercuri mavi, se deseneazi sau se asazA simbolurle cxrepreints aseminile dinte cei do terme chet, In cereale situate i exterior la dreapa gla stinga termenilor chee se inscriacaractersticile,partculartijle sau deoscbite. Cele mai eunoscute si folosite metode didactice interactive primar sunt: Brainstorming-ul (esata de ide) reprezint formelares unui numtr c& ma mare de idei ~ oriedt de fanteiste ar putea prea acestea ~ ca raspuns lao situaie enunfat, dup princpiul canitaten penereazcalitate (vezi Crghit, L). Souci RF ‘Hara pores ete o forms de organzae si sntetiaea conn infrmasional unui text. al Harts povestri pote compara din nunite perspective dous sau mai mute povest ise ‘ost reaiza ub forma unui tbe Rejeaua personajelor ese 0 metodk gaick de deseiere « prsonjlor si de erpumentare a esr lei vor seven cere desenat aumelepersonajulu in ecu satalit sera euvite care caracerizeaz personal ar poi cate, reform Corchinelese pote wlan maj les in etgpa de rectaizare a sucturlo ave anterior, sau in ctapa de cvocare, levi find pus in situa de a stabil conexia inte elements tits, de 8 32 Iplica activ in proces! de gine. In cena se note coneptl de refering poise tseeot satel eu concep conee id a Hecre ile derivate Realizarea ciorcineut prsupune compara, rfonaente, clsifets,icrbits, Ca splicaic pratt, aceasttmetods se poste fos la tose obiewtele de studi in etl primar. Dintre mecodele iterative Floste in atvite diac vel gmail mini: Reflectia personal exe metods didactick sas legate inlignia 5 poerea de anticipai, de posible de abseactzare si de eresjede esata umanulu, constiuind 0 autestich forms Intrioviait a inteige. Ele igi pot exes reteea personals din propre ina, fie fm situa de invite indvicual,cnd vorbim despre eli iniviual fens de ava fn comun/grp, end poart mnee de efete coli de srupdeechipa Se poate liza ineepind eu vst de 11-12 an (ind se dezvolintligena efleiv la opi) se poate imbina cu alt mete Givtre prin cooperre, pin descoperire,problematizare ec). emonstraja ete pezent in-form sau alt, In toate mateie de ivan. Este utlizats cel ‘mai feeevent in discilinee eae exploreaca direct ealitat core sau cele cre pun pe primi plan un anume aspetexceutorn, Exist ns diferente demonstra didactic si demonsarea eduetvs, teoreic8( liza de pds, la matematc8). La baza demons se alt un suport sauteial (crural, fgurativ sas simbolic), de a eae 20 loach i se consuese reprezsntsi, constati,iterpetr. i libajul e poate constitu a suport al demonstra in msrain.eare un nivel msi ,coneret” l acest potenjezd explicit mult mai abstract Meoodete didactic prediectefnitenive Hea su: ‘Metoda piramidei sau metoda bulgarelui de zipada ‘Accastt metodi se bazeazs pe imbinaree activtii individuale eu cea din eadrul:grupurilor. ‘Eaconsta in incorporerea actvitaii fiectrui membru inttan demers colectiv care si duct Ia solujionarea problemei date. Fazele de desfigurre: 1. Fazaintoductivi- profesor expune datele problemei 2. Faza Iueruuiindvidual-elevil lureazi pe cont props Ia solutionarea probleme timp de ‘minute In aceasté etapa elevi vor consemna inrebirisuplimentare. 3. Faza Iuerului in pereci- elevii grupati cite doi discut despre rezultateleobfinute in mod Independent, esolujonesz5inrebiile anteriare 4 se pun altel ni 4, Faza renin in grupusi mas-elevi erupai fn dout mari grupe, compuse din grupele mai mic formate anterior diseud solu pie gi rlspund la ttrebisile nesolyionae 5, Faze rapotii soluilor fn colectiv- To levi clase’ analizeaz si coneluzioneaza asupra ideilor ‘mise. Concluzile ptf seis pe tabla, ar profesoralsoluioneaz intrebile nerezolvate. 6. Faza decizionalé- Se alege 0 solutic field, se fac aprecieri asupra partiipirii elevilor Ia sctivitate Gruen POS 00 (Foxe decsonalé ‘Fara aportini solutilor “Fra reuriunil in gropuri mar “Fara uerul in pevechi W_ 00.00. 2.Faa eral individual UUUU 0 -Metoda Schimbi perechea: {Fass introduc ‘Aceasti metodi presupune implrrea clasei fn doua grape egale ce vor forma dou cercuri ceoncenves, elev find fa inf, pe pereci Profesorul pane 0 intebare sau dt sreind de lucru, fn perechi. Dupa ce perechile discus ‘ema propust, cetcul exterior se rteste in sensu acelo de ceasomic, producindu-se ste schimb de dei simplicere a tuturor elevilor. rae eto Faye [Dasie SOs citi + ‘Elvis ani Fe 7 Sea Ce, RTs in? upc ee formate in sexmy leon slain profesoraui *Prezeiasea gl explicaree problemi ‘Se propune o temi spre rezolvare, aritindo-se imporanya aesteia Lacrl ia perch levi Tuereazi in pevechi lleva nue, apa eet din cere! exterior se muta un loc mai le dreapt. analiza Wellor #1 claborare concluzilor levi se regrupeari i analizeazd ideile Profesor concluzioneezi, (© metods nu este bun# sau rea, ci prin raportarea ei la situaia de invajare respectva, caiteriul oportunitajii sau adeevéri a © anumitérealitate ¢ cel care 0 poate face eficient. Se ecomanda folosica pe scart mai larg a metodelor activ-partciptive prin activizarea.structurilor cognitive si operator ale elevilor si prin recurgerea la metode pasive numai cind este nevoie; ‘maximizarea dimensiunil active a metodeor gi minimalizarea efectelorpasive ale acestora. Qa PY dentifcarea nterferenqelor tne metodele modeme gi cele tadiionale: Grierit “Traditional ‘Modern [Content seciat | Societate stabil Socieate inaaiod Obiesive ‘Cognitive ce wzsaainivelun| VizeszA niveluri superioar ale inferioae ale gaint singin Comunicare Unilateral ‘Activa Roll profesoruay | Transmit informajia verbal Mediator 43. Raportul diate poteniaal format simile aestor metode fn procesul de favre Metodele ative aula baz concep de ivdjare activ presupunind opera de gndire st 4 inaginai peal a suuctr de care clevl se olosetc ca de nig insrumente in vedere net ‘oi invari. Se po considera activ participative acle metode capuile sl aogajeze po elev in setviate concred sau mental eu valnfe formative impact supra pesonaliii Iplementarea cestor instrument diactice modeme prespwme un cumul de clit si

    You might also like