Seria Collegium. Media este coordonata de Mihai Coman, Rémy Retel (1954), doctrt soi ). doctor n sociloglo, ete pots unde sustine un curs: vain, lo tara tee . Les intel ‘tuels sous la V* République - >ur put France et en Allemagne/Die Medien. 1d tar (ae een tet ete an, am $m eo ot nga be Remy Rieffel, Sociolagie des méalas, 2° dition enrichie et actualisée © Ellipses Editions Marketing S.A., 2005 © 2008 by Editura POLIROM, pentru prezenta traducere 4; P.O. BOX 266, 700506 Bratianu nr. 6, et. 7, ap. 33, O.P. 37; P.O. BOX 1-728, 030174 Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniel: RIEFFEL, REMY Lémy Rietel; trad. de lleana Busuioc: ~ 1, Busuiee, leana (trad.) 316.7 316:680.3 Printed in ROMANIA Rémy Rieffel SOCIOLOGIA MASS-MEDIA Traducere de lleana Busuioe POLIROM 2008166 Sociologia massed fine, observ cf difeitele grupuri profesionale ¢ in tele, rT conte, ten ft etaliu totus: figura artista mult mai pregnant. AUDIENTA SI PUBLICURILE | MASS-MEDIA Comportamentul celor ce recepteazi mass-media ~cititori de ziare sau reviste, ascultitori ai unui post de radio, telespectatori ai unui canal de timit de mult cienilor gi cercetatorilor. P adic& profesionisti care lcreazt in, cu sau pentru mass-medi au incercat, ined de la inceputul dezvoltirii mijloacelor de comunicar: a care ajungeau produsele lor siti de ziare gi cei din domeniul audio- simfit nevoia de a cunoaste mai bine profit publicui penins pentru ale adapta ma bine acest ‘care investeau bani in aceste multe despre caractersticile rentabiliza contribusia finan rcienii s lodemografice ale audientei, pentru 2 inta reclamelor lor. dea eh dezvoltarea anchetelor privind re care gYi2at de rai vor ca la crearea unor tehnici de masurare P tg, pale CX acess mnbrurtor prezint interes ' Producatori gi realizatori de emisiualrumarul de important economic teres pentru studiul caractr asa cum von vedea, influenta ma supra publicuui si au incercat apoi s& surprinds reactioneaz& acesta, Dup& ce si-au indreptat ia asupra receptorilor, ei si-au propus 8 tle, ce rein din acestea gi cum se integreaz’ prac 88 interior modu de cerver sericlogi in special sof alt perspectiva asupra acest de serif . omen Trebue deci st dsingem dou tipur de studi privind receptorul: pede o pare, studi prvindaudiena, mai degraba cantitative ; pe de alt pre, degrabs calitative. : audiena se bazeaz8 pe anchetele statistic prin cae area populaiet de cititori, ascultétori sau = . lespectae Soa erin rec piv structure, densa, rile acestia, In i : chiar si penta sie su de percept, De aceatlactiune se ocup init aahuonl statsticieior, al experilor in sondaje sal PO Via in eontt, Din seas perspectiva, sunt nami uli ou un anumit mijloe de comunicar ie dior, pe os care se coups eae BE eel ce concep Pro Sita ee OG pb exe evalua om de marketing. Metodele gini a publicului, putin s Hea aparent a cifrelor. Privi Orvind publicul, acestea se situeazi la Be Tesorturile ceprortl ‘a emisiunilor, ci si conc ve ale receptii ‘gresit sf credem c& granita dintre cele doud lumi - cea a si.cea a publicului ~ este etans&, din moment ce ambele sunt in aceleasi persoane. Diferenta tine, in realtae, pur implu de punctul de vedere sau de perspectiva de evaluare. Mai i departamentelor de cercetare din cadrul posturilor de televiziune nu lijeazd aspectul calitativ al problemei: ei integreazi frecvent in anchetele smite elemente pentru a ingelege mot telespeciaorilor. $i i de pres fac uneori apel la cercetatori, sociologi sau semiologi, pentru a descifra relatia ce se cre cesta, Linia de demarcatie nu este deci att de clar8 pe cit am pureaerede: dar aceasta nu inseamna c& nu este evidentt din multe puncte de vedere Audienta A. Aparitia progresiva a cuantificarii anced ‘audience research ark o mai bund eunoastere ia aval fate difuzare, fie 1 metodele sondajelor, fe ef se refer la mdr S208 , ea defineste pul atin’, fn Franja, nogiunea este sinonimé 0} a comge Dumlrarea tuturor persoanelor cates 1 nupatt C8 un anumit mijloc de comunicare in MA macau ‘De exemplu, studiul audientei televizit oe Devos de persoane care urmirese 0 emis pene © amume saw intr-un anumit interval Of aos Wide ‘dem, p. 91‘170 Secioaga mass nt, © fe de recensima fe ‘a evalua un secto reseiscrise a inceput in anii "30 in sy ‘Studiul audienget p' oe 1 wea problema de a cunoaste mai bine dimer tent rm se pune de ziare, Au fost elaborate in acest scop anchaye ed audienga presei, In Frana au fost realizate in anii sp e, finantate de anumite ma Necesitaea de a compat ESP (Centrul de Studi privind Suporturile Publicit la cate pat publicteri, scare avea drept scop realizarea unor anchete colectivec nsiune precisa si fiabila a audientei fiecdrui suport din 1992, organismul de audi lor de refering’ privind audienga in cazul F crea in 1956, orang privind audienta radioul (ancheta 126000") si a televiziunii (Médiana pentru posturile generaliste, MédiaCabSat pentru posturile tematice) Directori de ziare au utilizat deci caracteristicile publicului lor cititor a c are : se stie c& aceastl informatie Pr reprezinté ,totalitatea cititorilor nei publicatii s#4 Gack vrei, audienga unui de ziar™*: nu se reduce 1a simplii cum Plritori ai ziarului, ci cuprinde, de asemenea, toate persoanele car gsaria sie cteased, sil parcurgd sau si-l consulte acas& sau alt In ses lr, aces denumese deci toate persoanele care au un cont! Enudes et unités de recherche Ce tionala); PON Prose queen nn Ta: Syndicat deta presse quotidienne régionale Sis SPHR: Syndicat de 1a presse rnebdomadt® iptimanale regionale). Nid aesteprodieme, went Emmanuel Fas °° da fe audience”, Hermes, ne. 37, 2003, PP a in Lucien Stez, Dictionnaire 993, vol. 2, p. 1037. Aurion pubs ret ere uratd si periodicitate. Este vorba despre 0 de pestritd care prezint& interes mai ales pentru realizn ’ e: notiunea de public cititor este in acest car destul de de Peg de notorietatea unui titlu si corespunde valorii maxime a im- spropiat ‘acestuia. An sens restrans, publicul cititor se rezum& la toate parole care consult periodic (sau declaré cd o fac) un anuni femme vorba despre cititori mite adecvari intre con| amiebuie sk precizim c& publicul ru mu este niciodatt gen, cw anumite excepti (de exempl carl publication de peril), ronal prin agregarea unr optiuniindividuale bazate pe semnele de snoastere pe care le et i ca urmare a unei lor. deconcurenga'. De asemenea, se $1 adeziunea la ,un standard de informare” ( yunerea in valoare a mesajului scris ca z transmiterea unor obisnuinge de scoald etc, Aga cum st cesteia se ea sumparare si de cons Pierre Marhuenda, legaturile dintre presé $ ineazd in termeni de recunoastere (,Ziarul vi se Ywastra"), de acceptare (inceputul unei comp! ectura devine periodic . Implicarea lor presei cot ‘Ste adesea foarte puternicd. Este de ajuns si blicati ca si ne dim seama de amploares fe ‘ati si dezorientati. syomenulu: citto ivi Vezt accast eu CONS }ciologis messmedia ____- 172 sects maser in Marea nd audienje radioului, realizate prin telefon say prin 0, au fost realizate src vd ain ect; apoi, inc’ din ani feraine's e de plirerea general, in Fi tn aceastd perioad’, diferite institute specializate re ascultarea postr (FOP, CESP etc. cei care le comand sunt RTF, deve ii acestor programe. Dup& multe pet e care ar fi prea fastidios s& le prezentim twansformat in 1985 intt-o soci ‘erprofesional de audiene i é le Médiamétrie, a radioului (ancheta ,,12600¢ pata recum si freeventares ransparenta si independent tuuror protegonisilr din mesa Pistrate mult timp sec sunt astézi periods sunt dovada import lor ca instrument ice pentru studiile de pias $i le Soultat (acasi sau in altd parte) un anu '¥ cotespunzind ultimelor 24 de ore, i xpus imaginii televizate in ziua precedent snostlé ea Ls I 7e- Metodele de realizare a anchetelor i indicatorii masurétorilor B. le oriclrei anchete privind audienta mass-media, incaz 08 sqantioanelor pe care a fost realizatd. Au fost facute prog in acest domeniu in vederea obfinerii unor rezultate fiabile : dimensiunile esantioanelor sunt cel mai adesea foarte mari, prin urmare anchetele secestl desfigurarea unor resurse umane gi financiare pe masura obectivelor analiza audies in fine (numai pentra 1 interviu pot fi realizate direct sau mai ales prin telefon. safle imec intervievat, dar $ fe, probleme de care sociologii sunt const versoane, supraevaluarea explicailor vo htehetele panel consta luntari, chestion: de mai multe yy it catnet de notige, sau prin telefon). Aceastl metodl ern fl inscrie in durata si de a permite stabilirea evolutiei opin) i Somportamentelor, Ea implicd torusi pentru cei Inet in carne de a face regulat insemnirl in carne eT > ge Tailor ta nivel international Chaves ™PAtare la nivel interatio: Fecueino? 34 Francoise Dupont M Pa “ell des données au médiaplanning, D3tO%Aunt $i pubic 1174 Soca mene — R masemese 175 tele prin audiometrie au devenit, inc din an pe exempli, daci un Ziar este citit de 2,3 milioane de petsoan 2 de masurare a audientei televizuale, AX gon geograficd populati de 6,9 milioane de persoane, procenal de az comportamentyl teesp piteundere pentru acest ziar va fi de 33%, ie de secundi dup’ secundi: receptia postys 4, Publicul ascultdtor de radio este studiat cu ajutorul anchetei de 26000" prin Médiamétrie, ancheté publica tn fetane estru. Ea vizeaz’, din 2002), Persoane in varstl de peste 13 ani si este nterviu telefonic?. Radiourile sunt clasificate i informatic& ; acest lueru le permite posturilor de televiziune s& aity j a am generale private, prograne auclals cate in functie de f 8 doua i dimineai,procentul de audient secund cu send, | PEE gi.) gi statut(radiouri private comercial radoui de st, radio private asociative ete.). Princip lizagi sunt urmatori — audienga cumulatd - numéirul sau procentul persoane! Franja, anch tatorilor cu o precizie area unui DVD, joc video etc. Prin apasarea unui buton, telespeo oferd astfel indica privind interesul pe care I-a manifestat publicul pein emisiunea respectivi care au ascultat ' ‘un post intr-o perioada dat, indiferent de timpul eat au asculat, Aceast 1. Cititul ziarelor este evaluat, aga cum am spus, pornind de la dou thet raspunde deci la intrebarea: Cate a fost, int-o perioadt serii de anchete: pe de o parte, studiul ,Presa cotidiand”, realizat peau determinatd (0 7 sian), numdrl de persoane ce EUROPQN-SPQR-SPHR ; pe de al ‘moment $i pentru un arumit s-au dedicat ascultari interval de timp? = audienja medie - numérul sau procentul persoanelor prezente in medic, pe durata unei emisiuni sau pentru un interval de timp, Aceasté anchetd Consumul gi model Pispunde la intrebarea: Care a fost, pentru o perioadl determinatt numarul mediu de persoane care ascult?”(atunc ind se inregiseazt Un num&r mare de asculttori la inceput si un numér mi obigmuite” Se fonice si expedierea prin post a unui ches t privind dotarea tehnic& a fami viatd. Esantionul este format din 21 700 de identificarea mai corecta a obiceiurilor gi practi Tiarelor. Ancheta ,AEPM” priveste publicul cititor a mai mult de 150¢ reviste, format din 21 000 de persoane in varst& de peste 15 ani, © domi in Franga si apartinénd unor famil Ea este efectuatl pe baza unot interviuri la. domi “ acestuia, tind un post de catre ascultito ‘mai adesea o zi, dar si un interval orar sau 0 ¢ Sonfunda cu durata de ascultare pentru i i ma numai ascultlt de pias) rap" re persoand, fiecare perso sase reprize de cate doua luni, i freeve u a Imai freevent utiliza pentru cunoasterea publiculvi i Segmentul de audienta (sau segmen se rezum la céteva noun che ~ clireat wing prnmany at, dintre numarul de persoane care asculté vn fort fa paren, Perioada ~ numarul persoanelor care declard as escle ascultitori, pentru toate pos! = n eur : ascultare, terminata; aU consultat un exemplar intr-o perioadt este $i despre sector de volum de wae mee nee tn v8 '\ PRaCTa ecg Gaur rau uate im considered PTO ge ai Pest itor postu mY $1.90 Gi MarieDomingne °7, 2008, pp. 73-804176 Sociologia mess-media _ 3. Audienga televiziw ale anchetelor statstce, Ancheta .MEdiamat” este realizat& pe y + format dintr-un egantion de 3 150 de fami de 7600 de persoane) echipate cu un audimetru (rata rot formearh panel este de 20% pe an), Universul anchetei se refer dat aceasta la persoane in virsti de peste 4 ani, cu domicitiul tn Fy partinind unor familii echipate cu cel putin un tel, si cu telefon, Publicarea periodicd a rezultatelor ,Médiamat” a deven Cae pentru studiul audientei radi up Michel Souchon, audienta medie con: metodele urmate, a crescut m presiuni pentru introducerea unit incat acestea fa analize centrate pe audienga utd (a functie deo jin determinat8), deoarece brioritar asupre unei subpopul posturilor de sunt de acum in toate ck $i frecy -75000 Cinéma’ ¥emtarea cinematografelor face obect! ™ nee de la t iat guctition", fm Paul Beaud, Patrice Flichy. Domi + PP. 907-913, De acelasi autor, Wi, ]enne, audience totale”, Medias PO Canine, Tele 3". 37, 2003, py ion Vay 8153, ji mult problema. Avand in vedere dezvoltarea Lan si prin sateit, Médiamétrie a creat at al t anche Mi prin Seiodologic (deoa epecably de 0 rece era necesar si fie luate in considerace dierteig aflate TS $i }) care au fost rezolvate anul 2005 modifics Aceasta a ridicat la inceput citeva probleme i de startup side birourile de studii si de marketing. Masurarea acestei audiente este complex, cAci apar numeroase obstacole: probleme tehnice legate de jocurile de conexiune, tipurile de computere utilizate, diferitii furnizori de de navigator pe (posts unied si exhaust indicatorii devin din ce in ce mai preci ii vdzute, cel de pagini vazure cu publicitate, de de timp neintrerupt din mo- cel de vizitatori (persoane care consulta acelasi site etc, fn principal, se fac diferite incercari pentru a se ajunge la dou «pe de o pare, freevenarea site-rlor (masurioa Site centric) si, pe de alt& parte, comportamentul navigatorilor (misursia centric), Avand in vedere c& peisajulintemetlu se va scimba epee Cate vin, probal se vor perfectiona $i mu " 4evenind tot mai minutioase. © agi Audiente si practici Nu voy ™ deserie in detaliu rezultatele audientei pent ; mai Cifrele evolueaza prea repede pentru 8 ie ‘Ne intereseaz4. Hugues Cl Uo mai me detalii, vezi Je ise Dupont-Ghestem, op. cl. ale “La péche aux internautes”, Heme!profilul acestor utilizatori aii m aad fe? Lath cteva dint intebarile la care vom incers g det vedere sociologic in masi traditional ‘spundem fré a intra prea m asupra gestionarii timpulu, de stu n sa transforma clar in Franja de la inceputul anilor '70. =a no serie de modificdria ritmurilor si modurilor de consultare a ziaelo lectura este mai ocazionala gi episodic’, restréns& la céteva mari cente res. Timpul consacrat lecturi presei se situeaza in jurul a 0 jumaate de te net mai putin important decat cel consacrat radiouk diam’ isi piede 1p ce presa periodica se aft, progresiv o parte din dimpotriv’, Scaderea ca importang% a lecturii regulate a ziarelor cotidiene este 0 ‘tendinta confirmata de mai bine de 30 de ani. in 1973, 55% dintre franc (in varsta de peste 15 ani) fiecare 2i sau aproape in 1989 se ajunsese la 43%, iar in 1977 doar la 36% : treime din franceai erau cititori consecventi ai cotidienelor. Eroziunes ppublicului cititor in acest domeniu priveste, de altfel, presa nation foarte afectati, dar avut deja ocaz , a diminuarii venit tate, a sclderii numarului de tineri care citese ziare, a concures i lor gratui Jno se inregistra obiceiul de a cit ent al AEPM, cel putin una, dinire ‘ fiecare 2 sc in medie aproximativsape revise, ineonte sevicatorul cite fh ultima perioadd; revisiele pivnd segue cel mai mult. ‘Putem caracteriza oare su ate arte indrgitt mai ales de cdtre ul presei co} al presei regional Si se sinueazi F Superioare peste media urbane. De asemenea, este mai in varstt decét publicul presei fn ceea ce priveste revistele, segmentarea consinuturilor sia pal . Citta reviselor este lor poate fi identificat mai {af de publicul presei cotidiene. Cu cét esti mai tintr, ai un nivel avanset {e studi, 0 conditie sociala si financiard bun’ si locuiesti in marile zone bane, cu atat de spe ste mai degr activa), iar cel al presei de divertisment e+ fnciuda concurensel smirit individual, sui ecran. Per in schimb, a evoluat p loc de comunicare in mast Us ‘nu concurent mic ea telespectaori a 1d complementar, ‘mult radioul sunt cel mai ades tn ogy 28 care nu se prea utd la televizor niet oe tiny gy’ Mai mule de 70% dintre francezi asculet Ses in oe acAuctenia si pablo mossmeda 4g media 181 ee ~~ \desea barba vor cu studi avansate, adesea DEFDALi, cadre de con | Comp fi apreciat mai (este cazul perso « erie ‘n zone urbane) si 0 utilizare centrard pe aso studieres ii. Or, aceasta cre cp Jes intervalul de varst& cupri pein Apri ‘ste regu muzici ru! tinerilor, mai ales iprins durata e sAptmand si pe persoany era de 22 a 1997, 008 fe ore (adica 19 ani pee mr amai mult de tel OF€ Pe Zi), fa de 20 de ore in 1988 jentaradiofonic se inregistreazX mai mult birt; | "0s jn 2004 a ajuns la tel ore si 24 de minute pe zi. Aceastd tung fn mod general, in aud it timp) 197 ‘ ii mai my " decit femei (desi acestea ascultd mai Ml : uli tines dec, | "Gyaei de vieionare este fnsovté de 0 accentuare a caracteu cotdan a. in majoritatea cazurilor, ascultarea radioului se suprapune aproape trei francezi din patru se witt la ‘munca la serviciu, munca in familie, odin’, toate teat vel, Franfa se situeazi intr-o medie normal, mult dupd Suatele i puternic fn functe de , Regatul Unit sau Spania momentul zilei: valoarea maxima se atinge dimineata, orele 7 59, ste vorba deci despre o practic& strans legat& de alte act 1999 in 20 de tari din Europa si in St 2000*) confirma faptul c& france: care sunt in vigoare care jin esentialmente de varst, nivel social, upd Michel Souchon', din punctul de vedere al comunictri vimuale, exist doud tipuri diferite de public: pe de o parte, cei care se parte, cei lizeaz& putin. Caci durata fe a fi ingelatoare : ea d& senzatia de uni- publi {in acest domeniu de pract ascultat este formatul mi ae ae eae : * bmi comportament i foarte ascultat la locul de munct sau in maging, el nu cede | é*4 face, in acest domer ina elevisun ane cindcameni! se iniore acasl sau sear Ino tpn: mumaiotreime dine francez realized do udini de comportament pe plan european. de vizionare, in timp ce treimea formard din mic a anxious intk dec&t 10%. Prin urmare, televiziunea invadeazd tim levziune a devenit cam peste 7 " me . : care duc 1a 0 mai mare prot si Franja nu face exceptie - 0 activitate de divertisment banalizatd si si ca gi prezenta unor cop inf ul tn observiim c& persoanele care num in fa , ; mare naa mic cern: acesta in rm reprezineé mai molt 24M} Merisment say i Taneel ae ake pl pe care francezi il consacra mijloacelor de comunicar® iN ™* | scatarea unr disesy eee) mda neapérat intea radi nu Beal Recepareateevisuiarede aie pus decat cei ce nu benefciaz de aeleasi posi, de sre a le altfel tendinga de a se dezvolta in det loace economice si culturale. Pentru aceasti din urm regorie Je ° i culturale. 3 Concurena posturilrtematie se geese Pecan, televiziunes apt adesea unica forma de peueete# lea ce slr tematie, side a deveni mai mobil (avind #8 iunea reprezint& de fapt eral feneralizatt a telecomenzi, telesp de lau program aa rem nt Bal, Aes du dispun de des quant 12, 1993: 2 8, =, Communicators Corian ste (cot) °Fpre deosebire de ceeacecrede nes Le cue ee evan donee cin vine vorba de aseptic fait de programele TV, odiverigg de optiuni pe care mu 0 re8: Ja micii consumatori. Pri numai la programe de fictiune tulturale, la documentare ete, Dimpotriva, ce vere ge teeviiune mai mult ca de un mijloe de recreere i au ten deasele simai rar programele de informare si cele cul Cu alte cuvinte, publicul emi junilor cu adresat ‘unul restrans, minoritar, format dintr-o elit intelectual publiuli larg, mare consumator de televiziune. Aga cum am Souchon, ynici o anchet& nu dovedeste c& «publicul larg» alege sistemat dintre doudt emisiuni de interes eg emisiunea mediocra”'. De domeniul consumului televizua, care s& poata fi deosebite, wv tari specifice, in ceea ce priveste of nu exi ce are dorinte diferite in functie de timp si de stares fn general, argirea ofert programelor de fictiune ment. Comparatile i importanta relativa a diverselor -genuri dé ri de programe reprezint& aproape jumiiate din timpul de vizionare, inaintea informatiilor $i emisiunilor culturale. Aces cemisiuni propuse, aceste dou’ rezultate sugeteaz% c& exist 0 analogie puternic? telespectatorilor din toat lumea: st impului de viziune receptata”) sunt mai asemangtoare, de la o fara la alta, deci de difuzare (,televiziune difuzatt”). {n ceca ce priveste studiul audiengei, ca smass-media, trebuie deci 1 be Vieux canon de 75,» + Loe, cit +B. 242, spe fe alegerilor acestora, influenta pe termen lune “to ui, seu lor credinje sau opinii, a mesajelo sau, dimpotivd,relatia pokes ee eera}ui asupra obisnuingelor ete. timp ce audienja se limiteazi la reactia fat de ofert (de programe, seriare et), publicul nu poate fi redus a 0 lopick de pita ‘ fam sicu ce efect recepteaz acesta mesajele emise de cltre mass-media este Sint mai misterios $i subtil. A studia comportamental public nseamna teci a analiza receptarea mass-media cu alte obiective si fate, ponderea A. De la studiile efectelor la studiul receptarii patru tipuri de abordari 3) studiul dimensit ‘ecepttrii propriu-zise. Constienti de carac {Ries vom incerca totus ss rezumaim aici scene modu difer dare 2 comportamentului publicul _ Primele cercetari privind influenta mass-media s¢ leag tit ideea c& mijloacele moderne de comunicare ex. os Ha receptorului, adie de o viziune unidirectional i vera reotivei emijarorului de mesaje sebare privind ceca C€ fica pr S neared sistema wet? tel iti de serene in aval, la receptor. Cam prin anli 60, do a tng gi aU incercat si defineasca modu noua aintre ealalti, numit& ,curentt lor, asupra efectelor directe $f ee Leploson {CNS AGT ede vet Pio Bre SE, 20% eg tinication @ Vaube au XXM siecle 1a Deretgie aes meas Ta cont ©*Pitolele 7 gi je Maire Se sit, pecan BNE ‘ation, Armand Colin,‘194 Sociologia mess-media american, grupat adesea sub modelul de cla iui Harold Lasswell cine spune, cE, Cul prin ce canal i cu ce efegen pipodermice”(mass-media fl inecteaza mesg asa cum o seringX injecteaz& ser in corpul uman) de persuasiune a mass-media Curentul empii care a je ale mesajelor asap le dincolo de A de teren gi descrierea audienfelor si au ajun dubla concluaie ck mass-media mu prea provoact schimbiiri de atitudin receptori si ci relaiile interpersonale joac& un rol crucial in compor tamentele acestora im, in aceasta Lazarsfeld referitoare la influenta campaniilor electorale la radio, ghizilor de opinie si al two step flow of communication’. Paul Lazars colaboratorii sii de la Columt vreme de mai multe d mass-media in ficdnd anchete si comp Privind efectele limitate ale mass-media si insisténd asupra refelelorinfiuen interpersonale, ortamentele receptoril onducttoare ce controleaz mass-me " de Ja Frankfurt (Adorno, Horkheimer, Marcuse $1 2 abord ce Studil privind retaile dintre cultura si mass" ve Incearck si demonstreze efectele directe si puter ane pas! 8 empirist, Iucririle aceSOP gp i si conformismului Prove in jurul uniformizari 0! nt val Mr-0 societate de mas care aderd prioritar !@ Audienta go cure mass. sS-medle 195 if dublé lecturd influenei_mass-medi ‘Aceas ia ~ emp pues ends de alté parte = va stuctura domeniul studi Mele mass-media pint la inceputul anor °60, Ace daut ee i, bile, se bazau pe 0 conceptie reduc a la evaluarea efica lor, care gine de o exp canal simplist®, prea indiferentd fag de capactitile de judecaté si de reacj¢ ale indivizilor. Parea deci c& este din ce in ce mai necesar sf se renunje la aceste dou’ curente, Cunoasterea comportamentului publicului sumai sub unghiul efectelor mass-medi 2, Prin americani si-au dat in sfarsit seama de complexitatea fenomen erce sé afle ,ce le fac mass-media camenilor” (problematica efectelor), a aparut interesul pentru ,ceea ce fic ‘supra utlizarilor si satisfacyiilor mass-media, curentul de cercetare numit ses and gratifications research recunostea ex supravegherea yl pentrucare alist a mass-media, a clret este Cl Desi nu (ea propune 0 analizd prea nel ‘and faptul c& mass-mé as een ve , asupra i ees Propel Problema poate fi aprofundatt citind aco Techn eS Médias et de leurs effets”, in Lucien Sfez igue de fa communication 1950, pp. 273-282 si ves analyse des medias: es ees 208 'érieure, nx. 20, 1995, PP: 60-69,i elative de ini f dezvolta o varietate de réspunsuri fai de mesaj an de reflecte pe parcursul anilor °69 sy, 3, paralel cu avantul acestui curent de gandire empirist, bazat pe g 1, apar in aceste dowd decenii social mai larg in care se care sunt interesate de dimensiuni fenomenului, Acest direa de inspiral defrigeazi feminismul, experienta vi este Richard Hoggart, mer populard si rela rermediul unei metode de tip etnografic, acestua descifrat comportamentul receptorilor fat de presa popular’ si a subl tenia oblick de care poate da dovada cititorul. Spre deosebire de cole fost putin influentat de gindirea marxistd si sugerat detasarea sau mall abordare a fost supusa, in timp, unor d a important publicat in 19803, Stuart Hall a ca un fenomen cu un tripla regist “rar nesajul este descfrat in mod opoziona), Fang xtului, acest demers insista pe necesitatea ania pinelege receptarea, a procesului de codare (producti) si rerpretarea de c&tre receptor) a mesajel timp, la sociologi Pi i de decodar + Ricdnd apel la semiologe si, 25 de ani, o anti pi reeptarea total reinnoitdfay& de primele lucrari datnd din pervada eee de-al doilea rizboi moni fut nu au efect, ci mesajul pris mesajelor difuzate depasesc mul fice parte dintr-o ,,comunitate interpreta , multumita conversatilor cu cei wu adevarat s& interpreteze ceea ce primeste. Se insist ‘eeeptorului, perceput ca o persoand activa in constru lot mesajelor si puternic inserat in festtura social a vietii cotidiene Inur-o jumatate de secol a fost deci operatt o trecere de la un model care ‘efinea actiunea mass-media plecdnd de la surse, de la emifito ‘fctelor) la un model ce descopera importanta receptorilo, dela un mode directional la un model conversayional al comunicari. Aceast4 noos "dare a comportamentului publicului mass-media - este important sf em acest lucru ~ reuneste (desigur, cu nuanfe) ¢ iferenele de apreciere a fenomenul eeput a emifatorului, Receptoral decodeazi mesajele conform i creia fi aparfine. Cerc i idea unui receptor fart aplrare in fafa i = -ptor Prk apa a ool Si au devenit constient de fapelc¥, n mod sistema © tea mesajelor nu coin fn legtturl cu aceste aspect Vers une convergence des tradi *, ia Paul Beaud, Piety, Dominion ro dun pacts vo soma & eliza1198 Sociologia mess-med Care sunt principaele postulate teoretice ale studilor despre recpy le trimit la ceea ce a fost numit pial lt tor” sr nota te in . Dayan’; trebuie construitd o pun ne de sornne reglementate de legi discursive), care poate fi o scriere iayini, 31 peocesle interpretative puse tn functiune de citre yn zis, un ascult8tor sau un telespectator. = Primul postulat: sensul un Receptarea nu este deci absorbtiapasiva a unor semnificati preconsine Al doilea postulat: nu existé nici un motiv pentru ca un mesaj si je ecodat automat aga cum a fost codat. Exist 0 mare diversitate de coduri aflate in circul © persoani activa, sau mai putin putern de circumstane (€1 poate s& aiba satisfac a postulat: receptorul este nu numai activ, Munca de decodare a mesajelor este influengat& de baze comune de interpretare, de resurse culturale imptrtsite. ~ Al-cincilea postulat: ,receptarea este momentul in care semnifiaf ‘unui text sunt constitute de etre membrii publicul nu textul insusi acest cadraj cote interpret segioneazat Ia sursi asupra co a pi efetuate de Cre receptor ‘ 4, Comportamentul publicul 10-20 de ani sunt axate mplitor : avind in vedere importanga mai mare pe care 0 are micul ecran in viata noasri de 2 eu xia seeea numarului de posturi de televiziune, mu trebuie si ne surprinds resul cerceticorilor fa de comportamentul 3) anchetele privind receptarea ca experienta care favorizeaza trecerea de la sfera privatl la sfera publics 1. Sudiul receptarii fictiunii artistice serializate, care a avut mare te pri Ancheta de teren a fost cfectats {n diferite comunitietice si cultuale 4 Suatele Unite si Israel (c&rora li se va adauga Japonia, unde difuzarea @ fost un esec): americani Yocand, vechi emigrant da de observare a consta Pieeyn of “2 8FupUri miei inaintea, tn timpul si dup difuzaren Ht gee OBUT cu telespectatritreferitoare Ia oeea ce m8 HE hopin ee 8% vorbeascti despre personaje, despre mee ae Wrba degen © acest serial, despre conflictele de valori decel ae lespre o Jespectatorului in situ, in imp ce {aproape) obi episoadel au vi ie 5 Readings Xa Crs ena Baty, Gy ramat Lies The Bsr of Mew aegis gay OXford University Press, New York, LWeyige’l AU0ri: exportation du sens long pp AMEticaine™, Erudes et documents informer ig, vw, 11 BB: 73-89, precum si ,Six interprétations de I# °1993,"pp. 125-143,Dintre numeroasele rezultate al {deca conform citeia fiecare comus i Dallas: «Grupurile ele de ., scofand in persorsjele fi functie de gradul lor de rudenie (nu Sesemnean personaele pe numele 10 ruin piholopic; americanii mumese uneori personajele aval gi expliod motivayile acestora prin peripesi ag fine, evn narea personajelor gi familiane ; apoi o lecturd c supusd unor formule narat Ww € niciodata fie de a fi mai degraba in functie de originea sociocultural. , ancheta lor arati c§ interpretarea unui program este lez! e comunitatea din care face parte telespectatorul (existenta unei comunit de merry, c# omogenitatea mesajelor nu impiedica eterosenili® Calta ppc zl une negocier a sensului pe baza reset soane, Nici un program TV nu le impun® ie univoc’ celor care il u studiului irmarese, Comunitatea de. Seazl un discus pena tS* POE Prin urmare, programul TV Se Primordale cum sunt seyret Petsoand si societatea, privind &™ Paremtale si rel muala a serialului raspunde deci ficare si fi provoacd telespectatorului o anu 1 de lecturd: Ja un prim ealueaza intriga, personajele si judect ansamblul ca ‘mal doilea nivel, el recunoaste anumite situafii ca fiind apropiate de ‘perienta personal’ si este marcat de emotie (ceea ce len Ang mumeste ism emotional”), Putem deci si adoptim o aitudine critics si simultan fim tncamtati de episod. Succesul unui ser qcicteral deschis al textului (se preteazd mai multor le ‘niversalitate (vehiculeazd teme si situatiirecurente in toatl a Fama ¢®clanur,triare,gelore et, 1 el in Mada 9 Osea Act sudiu al put nea de placer si ‘mass-media, centrat pe n\ tectaismal emotional, nu i- dent, peo eset ae Bigs teceptarea televizats. Anchetelor lui Ten Ang (dr si clos 9 wae si Tamar Liebes) tin seama de Pr tig tt de forts di mat i Propramelor fe i seama de oon le i rae Moga? 4 acestor seriale televizate (in sp* capaci Pe ed “Horii dea influenta, in amont, lectur ale prose i a ta 18 Dallas: Soap Opera andthe Melodrama mS “® 1985, |, Methevt.192 Sovtogi ape mne ds supraapreciazi formele de rezistenji a receptorului, Constienty ge m vunoaste intr-un articol u este lacune, Ten Ang va rect a je sistemul Dynasty in tara incearct s& articuleze mom, producerii si cel al recept’ americane, care anticipeazi efectiv lecturile mul eepacarae ic popular urmarind ace Si in Franja se va dezvolta aceasta etnografie a genurilor de pub mass-media in anii "90, mai ales multumit& lui Dominique Pas s-4 ocupat de receptarea serialelor pentru adolescenti pornind de la Héline at les garcons’, Lucrarea sa se bazeazi pe trei instrumente de anchet&: 0 anal Pe care aceasta o creeazi si Ce loc ocupa televi Ce legaturi stabilesc cu personajele imaginare eared si rispuadl , 1993, pp. 73-9: gitowood television and Critical Media suit epte8 ‘ei Ttistan Matelart, .Le Tiers Monde 4 els transnat he ' wansnationaux: 40 ans de conrowerses tH yf! ai isuelle des adolesce™®* de l'Homme, Paris, 1999, ca, evident, Pe MIsura ce crese, Autoare televi jent pentru a intera * Confit apo fp © experients colec la scoa recopraea suport excel 7 wpe atundeva. Cand vine vorba de conv ° zi, si iubesti si s8 urdsti, s& crezi ‘garcons, a t sstepta cu nerlibdare evenimentele care se produc inseamna a relatiile dintre sexe, jocurile drago: se reduce la consumul pasi ‘vem inc’ o dat& dovada cd televiziunea, chiar si atunci cindvehiculeazd povestartficiale si simpliste, poate provoca reacts comportamente complexe Erectele micului ecran nu ar putea fi analizate fra a se ine seama de contetle Secale in care acesta este privit si discutat, Nu e mai putin adevdrat~siaceasa ¢st limita influent fic izte™ ~ ck procesul de ienifcae Sst trecttor, efemer. Asa cum sugereaz& autoarea nu este vorba desi de un Moment, o dati in viag& : el va fi concurat repede de alte ssteme de nome ‘de valori pe misurd ce are loc evoluia personal a acestor adolesten in Analiza locului tel. Viduale si famitiale constituie a dova mare categorie de ‘A fost iniiatd de lucrérile mai multor cereet in Marea Britanie si ale lui James ° Statele Unite, Dupi ce a studiat flul cum 2 fot eee ‘nani "70 siavand c3 ng © actualitate, Nationwide, difuzatt la BBC in an ae til de forra si compromisurile care guverneazl cameni di Ia iveala diferent : idem, P. 221,nder basbati si femeile ny rare a televiiune generate de 8 f react in far c raporareal aan 1. Al doilea cercetitor ajunge, in fuer ines pentru ci televizorul este perceput ca 9 1 fl Tm iovng, dup ce a realizat 0 observare ac sole Pen cunostere, concurena pent ide Family 7 Inside Mamntatrea ch exist nai ute tipuri de Comportament fr gurl privind televizunea este dei, n mod mai mult sau ‘ai putin si anume, cel al familiei rel acest caz comunicarea, $i u ones poate constitu si 0 modalitate de evadare in imaginar 5 telpa de 3. El explicd, de asemenea, c& exist fizeea cei priveste pe paint, exprim re Inna eapit este semnul dori de independent. Denar? -parea relafilor cu micul ecran in cadrulcelueifamiisle wey i de negocieri (intre p&rinti si copi, chiar gi bun, mi egerea programului, locul unde se va ageza fiecare, ora programulu ete, Avea regociere ascunde conflicte si compromisuri care tin de relafile de autortate side statutul fiec&rui membru al fami Contextul de receptare este asadar un element primordial de intelegee ‘a comportamentului telespectatorului. Ancheta, evocata anterior, reliznt de Dominique Pasquier in legtturd cu serialul Héléne et les garcons aa deexemplu, ul genereaza relatiiintre pa in fune social, pe de o parte, pentru cd adi Iafel ser trangante levizorului depasese r $i ridic& problema legituriidirecte cu mass- de experiente , profes etc), mamele se grupeazi Héléne et les garcons. Primele ap: modeste, urmiresc frecvent seri acese momente de compliiae gi de plicere impart sauinfele de vizionare, cunoasterea conjinuturilor, dar si ami pinia despre micul ecran este pozi dimpotrivs, apt | ‘le mai indepartate as: claselor medii si superioare, critic& sever forma si continutul episoade! (Spite pana la matu ‘Supra dinamici 'a noi Wi de Dominique Pasquier si Josiane Jouét priv va ecranului? confirma acest lucru : televiziunea este, fara indoit 14, celui mai des exerci ttebuie sf fi 'ste un important instrument de socializare pentru anu capery CAt Copilul are mai multe probleme, cu ati televizinea 0 ‘ai mult important pentru el). ident predominant cea rin Acomn’® Problemele ridicate in acest sens este evi ™Portamentul syizor’. Subiectul acest i. Controlul acestuia este mt i mama cauti si relativizeze in isment si fatd de iii micului ecran este, d& yrs e de I'éeran: es des 1 ral 1; enquéte nationale aupre 93, 1995, pp, 25-102196 Sociologia mass: dent’, Ceea ce caracterizeaZ de fap cercetarile pe aceast tem tea evaluarilor care sunt adesea nuantate gi co {nrelaja dintre violenta mediatizal si agresi dezvoltarea psihologicé a indi depinde mai intai de tipul de program in care sunt inserate scenele de violenf&: de exempla, este 0 mare diferent’ i care este inseratd violenta desenele animate violenta nu este resimi programele pentru adult), de faptul c& e recompensata sau s social joac& si el un rol foarte important in ceea ce modul cum este resis va fi mai puternic3. Toate aratd c& prezenja piri I se poate exprima in legttura cu aceste scene, poate fir indiferenté nici person " relational intervine in decodarea violenjei. Cel care se idem ne, care fantazeaz pe marginea unei lar sau de marginalizare este mai S la scenele de violenji mediatizate. 4 este deci transformat de numeroase variabilé, Profund cu personajele vi a scoli, a mediului profesional. cuvinte, este un fenomen cu mul apartinem ete. Cu alte tt tg cies 167 ea CE este violent variazi in functie de (dar caracterul acestora este cel pu Iongitudinale, prin observa ws 197 Peron de Observator) gy Yedel, wo corelare sl Mecca exist o relate de tip cauzd-efect, ci numai post ened relafi”™. AU fost propuse tei teori principale pen este efectul violentei mediatizate asupra comportamentu tonlui: teoria agresivitayii, cea a desensil cea a fi ‘Abordarea in termeni de agresivitate presupune $i ea trei te consider important efectul de catharsis: scenele violente spectator S& elimine sentimentele negat indu-se din Aristotel, Seymour Feshbach) consider’ c&, pi lent pe ecran, ne eliberam de agre ‘ocd problema in termeni de ir are se uitt la personaje cu un comportament violent devin sii mai ‘in acest sens, televiziunea are un efect de stimulare, Ea poate Fvoca, de asemenea, in alte cazuri, un efect de devi unci la adoptarea unor comportamente pe care nu avem obiceiul sf le im. A trei ic& acest comportament din unghiul t informayi rarii), in opinia anumitor cercetstori, ‘media propun scenarii de comportament care, prin repetare, influen- Petsoanele expuse, dnd form’ unor ginduri agresive. Pentru o scurtt 1-0 stare in care ginduril, et Petioada, ‘ettimente 5 7 i im-planul preo Sipatog gh COrinKele de a actiona agresiv se afl in primp liferent de explicatia retinutd, se pare intr-adevar ol wexpunerea de timp dupa expunere, acestea lence: une relatio trouble, Les Caters de le stor Sophie nr. 20, 1995, p. 14. Pentru aceastd temé, vezi si Divina ee 7 "cane beh Les éerans dela violence. Enjeux économiques erespower ba (joe OHOMIca, Pais, 1997, precum si Médias et vioene. los jon frangalse, lames eitalizat de Monique Dagnaud), La Dovumenta itérieus «sur mia a a secu198 Sociclogs mess 8 n ath contribue la sovalizatea Pe eHTEN MN 8 Compo sod" persoane in Societate, creeara o lephiry : reac experientele comune, inte izrié porneste de la principiul c& 0 expunere prelun, faoristt ipoteza este confirmatt de lucrtrile un cercen Modifica uneoy Socialé sau, awe fade ‘ reacye emotional& redusd Ja stimulul respec, we Boullier, care a observat convers la_un stimul genereaz la violenga de pe micul ecran poate mini miciliu, ci la locul de mune Fi mS, re indelungata la violent Poate sj | eae nu la domiciliu, ci la locul a @ dat seama 2a Ia violena din realitate $i s& ne determine op inifereng far de scenele de Violemta: aceass jolenja. Ideea pare a fi confirmatt qe nea poate fi in mare mAsurd o experien comund, chiar in cada fredivlui profesional. Analizand conversa din restaurant ne fim mai mult seu mai expunere banalizeaz& intr-un fel esonal. An om bvervaea unot fenomene fizologice: cu timpulritmul cardiae devine | comert le, diner a a a i ee dt ate avea urmari in viaja de zi cu zi, g, | foc’, aut mm : st pillars lor dea acte de agresiune pe steady, fi fost expuse in mod (a mediatizat Je-a diminuat sensibil capacitatea de empate uneori dezvoltarea unei punct de vedere ‘A vorbi despre seamnii a vorbi numai despre ceea ce vedem, despre felul im sau despre relatia cu televiziunea. A vorbi despre rea televiziunea inseamna a vorbi despre relajile pedagogice sir eriorul familiei, despre felul cum este ocupat despre organizarea interna in grupul fami Faptul de a viziona programele de ¢ real Teoria fricii, numita catre George Gerbner sia t acestuia, o expunere prelungit la si confunde realitatea cu reaitatea m Propria perceptie a lumii reale coincide cu ceea ce vede pe micul ecran cd € ziua de lungi. Se pare cf majoritatea consumatorilor de televiziune vid astfel mediul inconjurator ca fiind mai violent decit este in realitate; le este teama cd vor fi victimele unor agresiuni. Repetarea sce latelevizor poate favoriza ast Aceasti teorie a incub coulturale sau a ‘ation analysis), conform careia receptoril dezvolti o perceptie deformaté a realului, a generat numeroase dezbater si a fost partial contestatd pentru c& unit teles nh i telespectatori nu sunt supusi aces [= efect. S-a dovedit, in schimb, cf anumi 1 Lalélévsion tlle qu’on ta parte, Hamat, ee amare (cogmaruri, four ale sorna 2 ta ——"* teoria incubatiei culturale, a fost propust de tun real universuri diferite care le permite indivizi 4upii momentul receptarii), s& schimbe impre acela lor Ee TV" duc, dupa Dominique acestea constitue, in orice caz, un cadru sup ‘uel opinii publice locale? : elespectaori poste fi “Telethon”. Modul in care de exempl, in decals ot a atelespectaoru ical lf, eh rr 2 apo lor, la constatarea cf televi ‘adoptarea unui comportament (@ezinti ), Dar rezultatul risfrange dectt apelurilortelefonce. in ‘un impact imediat si care pos teoria dese i sunt mult mai distant atunci ct un Tae” ak aa levizor. ica emisiunea. Decriptarea sone ath bit eta sferaprveas acta © experient’ssociald care favoriveant rec? tA mai multe tipuri de come! sea jan PEPE comportamentlui pater Pod ofer8 alex modalitace de ineles®® * apie Rozier, «LES PADUEWI. C¥ci este vorba, tn acest caz, de a surpeiet Ream iden 53200 Sociologia massmedia = ccare ne obliga sii ne ajustim constant fatd de context $t fata de astept privind grupul in care ne afldm, si ne deplasim c@tre un feren unde putem inrola si putea avea aceleasi preocupari ca si ng ‘Aceastl a e necesité prezenta UNOT construc de opinie” care si vorbeasc& pentru ceilati si care si determine pertinente pentru dezbaterea unei chestiuni (binefacet ec Irurgici estetice, ‘a emisiune Thalassa etc.). Micul ecran perm; probleme private in dezbatere publicd, dar oy respectarea convingerilor personale ale fieciruia. a Seeazi astfel moduri noi de patcipare a pu (© alti cale de infelegere a unor experienfe comun impartisite a fost { oferi spectatorului un tip nou de experie Dayan si Elihu Katz, care considera ci de citeya i I& decdt acast: a tnlocui ieee de un gen televizual nou: ceremoniile televizate! de «a mi fi acolo» oa eoueca cones jeeasti revendicare mu are nimic nostalgic. Ea se traduce prin iso i rin eliminarea a tot ceea ce a impiedica participarea lui.” Atunci cénd Francois Miterrand ajunge la Panihéon, in mai 1981, spectatorii care asistd la ceremonial din stad na nimic. In schimb, telespectatorii sunt pri direct parcursul noului presedinte al republ si depunerea unui trandafir in locul de odihn’ vegnicd a trei celebrititi franceze, Care este deci acest nou mod de participare propus pul in intermediul ceremo ye, care fin de reguli a), De fiecare data spectatorului in fazele televizate in timpul campani terizate cu ajutorul anu ruperi care suspend’ fluxul programelortraditionale si cotidiene, asigurdndu-si astfel un cvasimonopol al. ate ‘organizate in afara mass-media : (guverne, organisme inter teriorul studiourilor de televiziune si retransmise in direct. in fine, sunt incazul cuceririlor, publ cel mai adesea planificate si anunate cu un serios suport publ © alti definitie a realitatii, sf fie garantul a ceea ce | se asemenea, astfel de evenimente sunt marcate de o puternica dimensiune | ind Anwar el-Sadat, seful statului egiptean, face 0 vin by protocolara, exalt volun in comun acest stat, el doreste ca actul solemn si fi int-adev mobilizeazd mari mu chiar lumea cul care priveste. cazul unei confruntari, persoanele din publ e ie. Asa stau lucrurile in special in domentu! Po aheay tS situeze deasupra tururor st Sed ii Watergate, presedintele Nixon s-a adresat It este luat ca martor gi soma sl se converteascl matt’ Sis exprime parerea oiticdprivind erat im ais vita fapteor sale, in acest exer UB SO consent mnare), fie de viitorul aproP! eremoniile de ¢ncoronare sau funeraliile inv Prin lomarrezenta sa, riturile de trecere ale me eh mantiri, aniversiri ete), validez® it Comportio aventurd, un act deliberat vii™ Po i bid 2 em, p. 9 tr tt des medias et du public aus 8, primavara 1999, pp. 49-68 + 3) in functie de natura scenariului propus. im punct, cei doi sociologi deosebese tei Bt care de ceremonii : cuceririle aliilor Ne, PUR, Faris, 1996. Se vorbeste, de asemet” ice” (media events) sau »titualuri televi202 Sociologia assent SS {n opinia celor doi autori, aceste experienté iu, fac dintr-un eveniment ceremonial 0 eXP experienti socialé deoarece acum se consttuie mici comuny experient’ colectivi deoarece aceste comunitifi sunt const ltora, asemandtoare, ,Televiziunea”, scriu autorli, Mu Se of€r& spre a g ca se oferd a fi vazutd cu cineva”'. Desi nu exist ni a ceremoniile televizate pot si provoace mod quo, s& le confere un statut nou protagonis acestia devin judecltori sau martori, Jretc. Ele angajeaza, prin urmare, o matici” ale experienfei, asa cum a incercat s-o realizeze Dominique Cardon in legaturd cu 0 emisiune de confesiuni intime la radio, aduce 0 interpretare original in acest sens, Dominique Cardon a examinat scrisorile adresate moderatoarei unei in doringa de a stat |. identifica riengelor ascultatorul aceasti emisiune, autorul distinge trei comport jogare, apro inge trei com iportamente : induioy westire in ceea ce priveste Induiosarea ¢: ‘Modest’ si rurala. de comportament, sugereazi ci discsile {si recunose propria existent, promt auzite si astfel dispare orice stant x P. cits. B, 146, se, 0, 1988, pp 4 eeeseMENS de auteur de Ménie GE | area sice Pare complet pertoriu de cazur i favorizeas practicaintope ‘o sunt trite ca niste amintiri (, e re un eremplele -odat, parc era vorha ul care adopt aceastl raenind mai mult din mediul urban gi alain proetignarea deplaseazi problemele si suferinele ecate spe lunea reptului si a just sunt adresate plingeri $i re sf devin insiente de condita lor si le indeamna s& sctioneze: nu ete vorba dea mai degrab% de a-i acuza pe cei care se fac rispunzitori de ; nu este vorba despre a plinge, ci despre a lupta pentru dreptul femeilor la contracepti, la mune’ incon ecu tirbatii, pentru reforma parentalé etc, Moderatoarea ¢ purtétor de cuvant si avocat al ascultatorilor. Pu sxest demets este tantr, provine din clasa de milo. Dominique Cardon arati astfel ci emisiunea lui Ménie Gr ewerminat 0 ypluralitate de regimuri de reprezentare a plangeri ales cd receptarea se diferentiaz’ din punct de vedere social si cultural, Dar aspectul simptomatic nu este acesta. Este evident, observand evolu ip ‘imp & comportamentului ascultétorilor, c& acestia dobindese treet ome Penge noi mulgumitd ascultarii programelor radio. Familiarizarea progresivl cu sceast confesiune radiofonicl a Gus lao depasare, in petiuia 1967-90 ‘lnvestirii receptorilor de la prima gramaticd (cea a Proprierea) sau la a treia (indignarea). Ea ajutt de a ‘modificd formele de angaiare ca nit? Public’ a unor doleante private asociazi strans i ‘evendicarea egalitard, grija pentru sine si reneguePtatea rat in acest caz pres, ie cape inedite st intkresteideea 8 aH rett emisanil, Se poate tage eve ede gS€ fntotdeauna, int-un fel sau a amt #SS-media, cd negociazd in flv! 8 Te rnomil®™ constrangeri socioeconomice $i SOY Sevlonate antri ingeleagd of ior last astfel sf S© jcari, Ea incurajeaz4 femei mai204 Sociologia mass-media s-media in functie de generatie sau de un sex, in fy de mediul cultural carora le apartine. Mey in aceeasi direct in care persoane anonime vi sexuale, sentimentale, fa social’ a itimiti. Acest le propun telespectatorilor standarde de ident? onfrunts cu alte discursuri fat de care fies urajeaz8 o form’ de relativigg este tri in termeni de simpton jique Mehl decat cele promovate de Seoald sl oferindo forma de reeunoastere socials a unor tine care povin familii modeste. De asemenea, se pare c&, intr-un alt regstrt, decat celal reality-show-ului Spitalul de Urgente?, l-au fee ee fictiuni televizate, asemenea serialuli cazuri, unei forme de micul ecran elementele ca ‘modele de comportament. » Cahesinterationaus de sociotoie, 8 1 sion des conditions. Une env 3.95, 1999, pp. 235-283, sh. do Ye concernés. La r6eeP"% i (coord.) 3. wLa confu oo Audie $i pbc rag =e 205 4 un public al mass-media? o. Exist sue paren cl putin paradoxal si incheiem aceasttrecere in wrivind receptarea cu 0 inebare att de bizar Deceneamnac jcului mass-media atunci cand toate anchetele ii sub ae capacitate de reactie side filtrare? Ceea ce am vrea si sub = rept concluzie, este marea dificultate de ane da realmente rane s simpls creatie discursiva, o constructie a intelectului care nu poate fi i stabileasct tieiodaté observaté ca atare. Cercetatorii inceare& deci sai mai putin succes, contururile. Ese, desigur, necesar, in primul rind, s& revenim la o perspe si s& inscriem aceast% nofiune in timp si in duraté. Pentru a lui Pierre Sorlin, publicul are aproape intotdeauna 0 ie a priori, nu se cristalizeazi, in mod spontan, 4, Istoricul arat’ o& publicul mesei engleze in secolul al XIX-lea nu a fost creat numal de factori Mirgirea sferei educatiei, progresele tehnice n ea $i transportul, noi forme de jurnalism ete.) Elma , dé fapt, decat extinderea unui public anterior, potential, care cea 28 dnsine 0 presi netimbratd, inconrolabid, a cle stent a fost = ignorati, dar care ajungea totusi la aproape patru ican de antemenea, comportamentul publicului evolueaz cu tim in aceleasi. Luand exemy sylt&rii radioului in » €l observa c&, 1a inceput, 7 ru acest instrument de comniat® ma ieni. Nant ents ‘numai o minoritate de pasionati, amatori st a E fe cong t® @ doua etapa asistim la intrarea in scent a so on ei UMatori, Cons ue i succesive de Pu ‘nu numai numa jis a essone izeaz substanta gic — ee nal doilea rand, este important s& subliniem c& publicul demons, ‘ste un ,aproape-public"" Aces ble a ema nal dollea ranoaste, Nu este suficient s& afirmyy | Spiel Dayats ith gi rancine race Publi are deci mtn fnte-un anumit fel c& se rec sub care se Prezintd si Si astizi parj 2 fost urmaritd sau cX un a si atte ntl de a participa impreund cu altcineva la acest moment privilgi cuvinte, publicl trebuie si se ecunoascd, i se doteze, ca atare, 6 idenitate (de exemplu, cu ajurorul ceremoniilor televizate). Vom yoy, raginate', Publicul se cons refetina ny imagine este 0 fic creeaza vy public real?. A viziona un program inseamné eractiune, a, numa cu ceea ce vedem, ci si, mental, cu toti ceilalti spectatori despre cae stim c& urmarese acelasi program. Altfel spus, pul 1, un ansamblu de reprezentari t de vedere fizic, dar care poate in analiza discursurilor receptorilor), poate s&reactiven, in al treilea rand, rejele de soci lefonice, schimburi pe internet etc.) si si formeze un ,mediu”, 0 comunitate de schimburi Modurile de participare nu sunt indiferente cénd e vorba despre cre publi (ar niciodatd nu se dizolvé complet. Avand in vedere c& publicul este mii ‘lt sau mai putin evanescent " rr, 100, 2000, p. 453. Pentra ace & Presque-public”, Réseaux, ee aimee tui Daniel Céfal ‘Acest public nu este ins& ni lex aspect al publicul Publics 1 Nojeimpramatal de Pos ine Peapet ps sens du 2 Lettie esd maton putes Higues, ey ar rec * Yer! Daniel Dayan, din gg, Lt Découverte, col, .Repéres” Part? 'eauer, 2004, cu tema ,Figures du Pl