Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Abordarea Fotografiei

    Uploaded by

    Eugen Neagoe
    14 views61 pages

    Original Title

    Abordarea fotografiei

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    14 views61 pages

    Abordarea Fotografiei

    Uploaded by

    Eugen Neagoe

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 61
    VIZUALE CINEMA. gabriel Latipel ABORDAREA FOTOGRAREI CUPRINS CUVANT INAINTE de Calin Caliman INTRODUCER wise. 1. Fotografia - Comentarii 2.200000... 1, INVENTAREA FOTOGRABIED oct... cc cicieeseeee 1. Lumina, pelicula si format 2. intemeietori ., 3. Instantaneul, culoares 2. FOTOGRAFIA DOCUMENTARA . 1. De la documentare 1a explorare stiintificti 2, Fotojurnalistica ..... 3. TRECERE [IN REVISTA A CATORVA TITLURI DE PRESA $1 AGENTI FOTOGRAFICE |... 4.0 IMAGINE A REALULUI 1. Problema obiectivititii.. 2. Punetul de vedere . 3, Clipa devisiva 4, Plansa de contact: urmele unei metode . 5. PORTRETUL.... i 1, Portretul oficial si derivatele sale 2. Popularizarea genului 3. Portretul unci societi 4. Evolutia penului Cuprins ARTA DECORATIVA Moda ............ Publicitatea .. EXPRESIA ARTISTICA ... 6. A 2. at f 1. Fotografie si pictura: legaturi si diferente 2. Nudul, un gen foarte “fologenic” . 3. Problema stilului, culoarea, alb-negrul...... 4. at 6. Ts 8. [storia folografiei, o istorie a diferitelor sale stilu Aventura artistici a revistei “Camera Work” Suprarealismul si fotografia ...... Avangarda germani... Tendinte contemporane 9. Fotografia instantanee 10. Eliberarea imaginile: TL. Piata gi industria culturalii a fotografie: 8, FOTOGRAFIA: SINGULARITATE SI PLURALITATE., 101 TABLOU CRONOLOGIC..... ~ 104 BIBLIOGRAPIE ..... yp GF INDEX ...... ree INTRODUCERE: FovoGRAriA = COMENTARIL Nimeni n-ar putea contesta ia zilele noastre faptul cd fotografia, in formele ¢i multiple, s¢ afirma din ce in ce mai mult ca un mod specific de exprimare, informare si comunicare, O inlalnim la tot pasul, far’ a-ida atentie, in puginile presei cotidiene si ale revistelor, contribuind atat la cunoasterea evenimentelor cat gi la compunerea vizualti a anunturilor publicitare, gi-n plus, int-o forma’ cu totul diferita, o practicim pentru a pAstra amintirea emotionanté a evenimentelor personale, ilustrand propria istonie in albumul de familie; in exenta ei, fotografia are o naturii multipli, find la fel de important si interesanti ca mérturie artisticd sau jurnalisticd asupra lumii eft gi ca practic’ social popular’. Ceea ce nu este poate cazul altor mijloace de exprimare ca cinematografia, pictura sau literatura. in repetate randuri, a fost prezisd disparitia rapida a fotogratiel, in special dupi aparitia televiziunii. Mai nou, in Jumea amatorismului, ea s-a viizot amenintat’ de imaginile video: cu toate acestea, fotografia continuii si insofeascd omul in diversele sale deplasiri si activitayi, intr-o versiune din ce in ce mai automatizati si dand hastere unei practici din ce in ce mai spontane. De altfel, consacrati fiind ca oper de art, fotografia se jntalneste in simezele muzeelor §i galeriilor, alaturi de pictura si alte forme de exprimare contemporane. Un fel de a optaarati, deloc de neglijat, judeciind dup’ importanta manifestirilor consacrate peste tot in lume, fotografia este in zilele noasire subiect al comentatiilor si criticilor din presa'seris’ gi audiovizual, al studiilor aprofundate din punct de vedere istoric, sociologic, estetic, semiologic, in scoli si universitati (de altfel exist mai multe institupi publice si private, specializate in predarea acestui subiect). = Introducere Si astfel s-a ajuns Ja una din primele intrebiri referitoare la fotografie. Este ea oure o arté? Incepand cu secolul al XX-lea chiar fotogralii iyi pun aceasti intrebare. Ulterior s-au intrebat gi criticii si istoricii folografici. Tntr-o alt ordine de idei, prima mare cercetare din domeniul stiintelor umane in care (fotografia a reprezentat subject de studiu a fost in domeniul sociologiei (in 1962, lucrarea lui Pierre Bourdieu in cadrul publicatiei “Un art moyen” - “(arti de mijloc’). Si asta deoarece doar in zilele noasire fotografia a devenit una din practicile cele mai rispandite. «Fotografia este un limbaj, iar fotograful un autor» in prezent ne dim bine seama ci fotografia nu este realizarea inocenta, hazardati sau mecanica de imagini; ca nu este, cum multi au crezut-o multa vreme “9 simpli reproducere a naturii,.a lumii care né inconjoara, ci mai degrabii un limbaj structurat prin formele gi simbolurile sale, si “cizelat” de 9 istorie Imbogatita in mod progresiv. Fie oii se vorbeste de fotografie ca opera de arti sau ca document de actualitate, notiunea de autor, in sensul pe care-l intelegem in literatura sau jumalisticti, s-a impus pana la punctul in care multe dictionare de fotografie si-au facut aparitia in libririi, aliituri de studi istorice sau estetice, Dar mai mult de-atét, monograliile (retrospectiva operei sau a unei parti din opera unui fotograf) s-au inmiuliit fata de cArtile tematice mai frecvent intalnite in trecul (unde semnatura fotografului era nesemnificativa fath de tithul subiectului tratat) si in primul rand fata de manualele tehnice care mult timp reprezentau principalele teferiri la fotografie, in mod paradoxal, interesul aritat e mai mare pentru instrumente decat pentru imaginile ce se pot realiza cu acestea, In continud evolulie, tehnica 4 exercitat o atractie incontestabild asupra lumii amatorilor gi intr-o mai micd masuri chiar asupra profesionistilor eare au ajuns 84 uite finalitatea acestor ustensile perfeotionale, producerea de imagini, iar ideea a fost cu 1olul neglijata fari de Aparaturi, Aproape loate imaginile poarti astizi o semniitura, cu exceptia unui mare num&r de imagine de publicitate unde 8 Introducere responsahilitatea “crenfiei” este din ce ince mat mult impartiti cu directorii artistici ai agentilor. Ele nu sunt intru totul respectate precum ar dori-o fotografi, in ceea ce priveste formatul sau culenle, dar totusi cu mull mai mult decal in epoca in care presa le punea in pagini (iri a le atribui nici o calitate, amputindu-le uneori aproape otreime din suprafata. S-a ajuns incetul cu incetul sii se injeleaga ci. reproducerea numai a unei par}idin imagine era exact ca scoaterea unui cuvant din fraza. «Diferitele semn ificatii ale fotografici» Asa cum fotografia are o naturii multipla. ¢ firese ca si abordarile ei si fie diverse; simpla cunoastere isloricii, inventarul cronologic al fotogratilor si al stilurilor) a Ricut loc diferitelor deimersuri de inspiratie Leoretici. in afara sermilicatiel estetice, ce tinde s& privilegieze in lumea fotografiel orice manifestare cu caracter ereuliv $i $4 constituie un studiw al formelor si evolutiei lor atasndu-le diferitelor traditii vizuale, cum ar fi de exemplu uceea a cadrului, o sociologie a fotografici se sprijind pe um studiu sistematic al diferitelor contexte ale acesteia; cat priveste semiologia, a permis luarea in considerare a imaginii fotografice ca mesaj, demonstrand procesul ei de comunicare si, in particular, diferitele ¢i tipuri de coduri. Dar ca orice forma de arta si de literatura, ca orice text, imaginea fotografiedi nu este pusa in valoare pe deplin decat daca este“ *citita” de un privitor care si-i confere o anume interpretare realizand un fel detescriere, de recreare, Accasti valoare addugati de pri vitor este in acelasi timp tibutari contextului in care fotografia este privita, citita O-schimbare de context echivaleazi adesea cu schimbarea de interpretare, de lectura. $i astfel sunt multi cei ce.au freevent tendinja si aprecieze ci cea mai bund imagine este cea in care toate felunile de abordare sunt posibile. in urmitoarele pagimi nu va fi vorba de a opta mai mult pentru un! anume fel de semnificatii, cu atét mai mult-cu cat exist complementarititi intre acestea, ci de a constata ci diversitatea posibilelor abordari ale fotogratici poate fi pusi in relatie cu a Introducere diversitatea practicilor acesteia. Si, in plus. atine cont de ansamblul _ acestor practici inseamniia considers ii ficcareia fi corespunde uneori ‘Gn mod de analizare mai adaptat. Astfel, mesajului publicitari se va i] preta mai degraba o analiza de tip semiologic, dupa un model pus in _ Practica in ani saizeci printre alfii de Roland Barthes, ca de altfel _ feoretician, in timp ce fotografia de amator provoaca in special reflexii de odin semiologic-asa cum a facul-o Pierre Bourdieu. in schimb, Pportretul poate fi abordat din diferite puncte de vedere: estetic, so- ciologic, istoric, psihanalitic. «Diversitatea lumii fotografiei» _ Toate aceste consideratii nu fac decat si duca la o evidenta: in primul rind si se inceapa prin identificarea principalelor «uzante» alle fotografici - acest lermen provine dintr-o prejudecata de ordin teoretic- sia diferitelor contexte in care ¢ practicata, Nu se poate raspunde lainirebarea de ordin-metodologic: “Cum _ Si abordiim fotografia?’ fick a ne interoga inainte asupra naturii __ acesteia, in circumstantele de diversificare in care parc case prezinta finedi de Ja inceput. ___ Cuvantul fotografie acopera notiuni si practici atat de diferite, ‘asemenca scrisului: romancierul si ziaristul “scriu” améndoi, dar _trebuie admis cA sensul si accesibilitatea lucririlor lor se deosebesc “intrutotul. Cu toate acestea, in cazul fotografiei, douagenuri domina fara o indoidla; importanta lor este in. primul rand istoricd si apoi ca. Este vorba de neportaj (acestui termen putin cam vag fi fera cel de fotografie documentara) si de portret. Genuri care Jimitate la fotografie dar care si-au gAsit in cadrul acestei arte nelie gi semnificatie propril, specifice, inimitabile. _ Pe de alta parte, fotografia este implrtiti in prezent de doud mi ale caror fronticre nu sunt de altfel cu totul de netrecut, dar care guvernate de legi putin diferite: Inmea artei gi cea a comandei. fel spus: lumea exprimarii personale, care mosteneste unele traditii Introducere de istoria picturii dar care cunoaste actualmente noi palin jlare in relatie cu diferitele migedri de arti contemporand, lata fiind lumea artei decorative: Publicitate, moda, ajseratel ‘Daca imaginatia creatorului pare a se manifesta cu mat fond in primul caz, in cel de-al doilea este ee a tanje exterivare, yneori cu tolul striine de universul oe si de preocuparile sale intime. De la bun inceput repul oye ‘nu sunt aceleasi fn ambele cazuri dar nu ar fi nici un moti¥ pentru ca a sii afecleze valoarea creafic.. Dar inainte de a explora fiecare ie si ne intrebam asupra circumstantelor asupra etapelot dezvoltirli ci tehnice; si 9 nentelor (aparatelor) are bineinteles 1 semnificative asupra formei si subiectului fotografiei. dintre aceste lumi, evident ei rinventini acestel arte tiind ci perfectionarea incidente notabile si i INVENTAREA FOTOGRAFIEI Istoria fotografici este in parte fondati pe evolutia a trei elemente tehnice fundamentale: lumina, conditie “sine qua non” a fotografie. existenta unei pelicule pe care 54 se materializeze imaginea ij diversele formaturi servind ca baz a alcdtutrit aceleiasi imagini. Pentru fiecare dintre aceste trei niveluri, si de-o maniera mai nuantata, se poate considera ca aceasta istone este produsul unei mteractiuni: pe de-o parte aparitia noilor aparale ce determina noi imagini, pe de alti parte necesitatile si exigentele pe planul creatici vizuale ce favorizeaz4 sau duc la anumite cereetin thmice. Lumina j Atat din punct de vedere chimic, cat si estetic, nu exista fotografie fari lumina. Lumina este materia prima pentru tolegral, asa cum este culoarea pentry pictor, Fotograful o observa, o urmareste, 0 ghideaza, o sculpteaz’ si chiar o recreazd mult mai evident cand lucreazi in alb-negru. O fotografie fara lumina ¢ in consecinta fara umbra, este g1 Sens propriu si figurat. De obicei fe opine luminii naturale lumina artificiala, Dar in studio artistul incearcd deseori si regdseascd modelu! natural. Mai putin aristul care vreain mod deliberat sf redea noi aspecte, noi forme si substraturi chipului sau obicctulut si se foloseste de tluminarea zisA artificial’ pentru a marca o diferenta faja de ambianta luminii zilei. in studiourile de portrete ale secolului al X1X-lea, subiectul se plasa sub un geam de protectie ce lisa si treacd lumina; nici nu se es problema s4 se procedeze altfel, iar fotograful nu lucra decat in miezul zilei. 12 Inventarea fotografiel 1 clar cil inventarea si progresele iluminirii artificiale, cu sensibililatea din cen ce mai mare-a plicilor fotografice, filmelor si ameliorarea permanenti a méinuirii materialelor au i considerabil practica fotografie, subiectele terventia Jui, in studio si in exterior. Astel, reporterii av putut ia evenimentele nocturne din murile oraye. in studio s-a tituit cu lumini puternice viata Jor ca in plina zi, Blitz-ul onic aadus, in special in domeniul fotografiei modei, tea de w surprinde miscari din ce in ce mai sofisticate, in st cu vechea tehnicd a tungstenului, destul de bine adaptata lor de lung durati. De cAliva ani, in reportaj, Lehnica “open (blitz tn plind lumindl) s-a dezvoltat si s-a sistematizat in uncle ajungiandu-se ca reportajul si se sprijine pe aceasta. Pelicula Cum bine a remarcat-o Roland Barthes in “Camera luminoasi” serirea fotografici este in primul rand o inventie din domeniul + cum sf sensibilizesi la lumina o suprafati suport? Istoria lelor fotografice este cea a unei dezvoltiri constante a iuitii placilor fotogralive, mai apoi a filmelor. Trebuie facut ‘ia intre doud tipuri de pelicule, ceeu ce d4 particularitate tei arte; negatival

    You might also like