Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs 3 Satm

    Uploaded by

    Costinel Bogheanu
    11 views18 pages

    Original Title

    CURS 3 SATM

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views18 pages

    Curs 3 Satm

    Uploaded by

    Costinel Bogheanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 18
    5. SISTEMUL INFORMATIONAL SPECIFIC SISTEMULUI DE TRANSPORT In cursul unei tranzactii comerciale (1), 63] un mare numér de partenert trebuiie si emiti, si verfice, s& primeasci, s& proceseze, si stocheze gi sé transmit suite de elemente informationale legate de marfuri, de transport si de plata acestora. Un astfel de transfer de informatii,care in mod traditional se realizeaz3 prin intocmitea gi transmiterea de documente pe suport de hirtie, este lent, generator de erori, costisitor gi necesita un efort uman ridicat si de rating ‘Tranzacpille comerciale, de regul, se stabilescintre dou’ clase de agenti - cei care pun la dispozitie marfa si stunt denumiti, in raport cu contextal in care actioneazi prin unul din urmatorii termeni: producitor, vanzator, furnizor, expeditor, exportator gi, respectiv, cei care procuri marfa, fiind denumigi prin unul din urmitorii termeni: cumparitor, consumator, client, beneficiar, importator. 5.1 Cadrul de reglementare = Regulile INCOTERMS Conditia de livrare este intelegerea contractualA dintre partenerii de contract privind asumarea obligatiilor acestora pe parcursul livrarii marfurilor, din deporitul exportatoruluit ping la sosirea lor la importator. Conditia de livrare arata locul si momentul in care, odati cu trecerea marfurilor de la exportator la importator, se transfera si cheltuielile si riscurile legate de expeditie. Camera International de Comert si Industrie de la Paris a publicat reglementirile privind condigile de livrare (actualizate periodic - ultima versiune find cea din 1990) numite ,,Regulile INCOTERMS" [9], pentru a nu exista neinfelegeri privind interpretarea obligatilor asumate de citre partile contractante. Camera Internationals de Comery si Industrie a elaborat termenii, unanim acceptati, cate se refera la condigiile de livrare care pot fi utilizate in contractele comerciale sau in cele de transport. Termenii internationali privind comertul (INCOTERMS - international COmmerce TERMS) sunt utilizati in toate contractele comerciale sub forma de abrevieri. Respectivii termeni au fost adoptati pentru prima oari in anul 1936, modificagi si completafi cu scopul de ‘ actualiza regulile de comert, conform practicilor noi aparute. Motivul principal al revizuirii, in anal 1990, a fost dorinfa de a adapta conditiile comerciale la extinderea schimbului electronic de date, bazat pe standardul EDIFACT. Termeni INCOTERMS 1990 sunt grupati in 4 grupe, in fuanctie de obligatile referite fa cadeul celor 4 grupe au fost stabilise rlspunderile ce revin cumpicztorvlui gi vinzitorului. Desi acestitermeni (tabelul 4) se refers la contractele comerciale ei se aplicd si in contractele de transport. INTELIGENTA IM TRANSPORTURI ‘Tabelal 4, Regulle INCOTERMS en ] “irarte” | ost) consist | eer Forest [precincts | peach” | rere | omnonr Feces | op Slams | cgpaicant ieptvonan | ea ‘Sp hone de. | Petre. | tare, ings | Uanwonde exe Se ‘Si | [ROSNER ate 55" sete Ta aie ee RE = | ‘aa “ ecient {Cotyime) | tua pe | rate le | chacinees | od euoeeren | Ril = (Seemsene | surapincnd | pone lrmaerees Seas |S | pede Sera | Sri” | Shares . eruededoe Ceraeratt |sore [namin | unttran | ecenas ptnn toi Ses! [area mc: | Seige net ris | oemint co CP Yinmometaw acne [tence | Seite a Seng Set | Seat | tpn se amine Fresefase [seme [emer [atiaritrd | inetd, ‘cee seer | Shr em Eitiicten |v Bsa pare ar) es ere a a meh | Sot | sr sxtnrcot™ | entrar Sra aa a oe Gayitaee | Sawinre [Seatac [tmpunoras's | praca wunpen | fait 3 fenuigin| Lemar noc See | aon foaeae 5. SISTEMUL INFORMATIONAL SPECIFIC SISTEMULU! DE TRANSPORT ‘wanipn pe : ccs. | oor ica ae — rae — |e pa Same |e, (SER Seren arene” | = | a = Norme si convensii aplicabile in trasportul multimodal Principalele norme si convengii [17], [18], [53] care se aplicd in trasportul multimodal sune urmatoarele: « regulile de la Haga 1924 (conventia internationals pentru unificarea anumitor reguli privind conosamentele, Bruxelles, 25.08.1924); ‘ regulile de la Haga Visby 23.02.1968 cu modificarile din 21.12.1979; « regulile de la Hamburg 1980 (conventia ONU asupra transportului marfurilor pe mare, Hamburg, 31.03.1979); ‘© conventi privind facilitarea transportului maritim de marfi - FAL 1985; ‘© conventia relativa la contractul de transport internajional al marfurilor pe cale rutiera (CMR), Geneva, 19.05.1956 si protocolul din 05.07.1978; © acordul european asupra transportului international al marfurilor periculoase pe cale rutieri (ADR), Geneva, 30.09.1957; ‘© conventia COTIF privind transportul feroviar internafional, actualizata la Geneva Ia 09.05.1980 care include CIM - Conventia de la Berna, 07.02.1970 cu reglementirile referitoare la mirfurile periculoase (RID), vagoane periculoase (RIP), containere (RICO); ‘© Convengia de la Vargovia, 12.10.1929 cu modificarile ulterioare. = Convengia CIM in transportul national efectuat de catre Calea Ferati Romani se aplicit regulamental de transport pe caleaferati.Acest regulament este elaborat in strinsi corelagie cu regulile si reglementirile internationale stabilite de citre COTIF gi aplicate prin convenfia CIM [17]. Forma actuali a convengiei CIM reprezintd adaptarea acesteia la necesicgile schimbului electronic de informagii bazat pe standardul EDIFACT. Conventia CIM prevede ci scrisoarea de trisurd electronica are aceeagi valabilitate ca gi scrisoarea de trisuri scrisa gi semunatii de catre cei doi parteneri, Prevederile Convengiei CIM pentru transportul feroviar sunt aseminitoare cu cele ale Convengiei CMR. pentru transportul rutier, principiile contractului de transport fiind aceleasi. Deoarece incArcarea sau predarea INTELIGENTA IN TRANSPORTURI vagoanelor incircate in rejeaua feroviaed se efectuea2’ numai in anumite puncte fixe, regulile de predare-primire a mirfurilor sunt precizate mai detalat, existind si posibilitatea controlului indeplinirii acestor condi. Transportul feroviar de ‘mari este un transport neinsofit gi, ca urmare, documentele de transport $i documentele anexd, privind marfa transportata, au o mai mare importanfa in executarea corecti a transportului, avind in vedere solicitirile expeditorulu = Convengia CMR Conventia CMR [18], referitoare 1a contractul de transport rutier international de mart, a fost inifiatd de cdtre Onganizatia Nafiunilor Unite. Forma actuali revizuit’ dateaz3 din anul 1980. Rominia a aderat la conventia CMR in anul 1972, Conventia are ca obiect reglementarea, pe plan internagional, ‘un mod uniform, conditillor generale in care se stabileste i executi contractul de transport international rutier de marfuri, in special in ceea ce priveste responsabilititile expeditorului si transportatorului, Scrisoarea de trésurd tip CMR este un document care insojeyte,in mod obligatoriu, marfa in transporturile internationale. Organele vamale din frontiercle de tranzit verifica conginutul ei. Cite 0 copie este destinati transportatorului marfurilor si destinatarului acestora, r= = Conventia de la Kyoto Conventia International privind simplificarea si armonizarea procedurilor Vamale (Kyoto - 1973) [19] a fost inifiat’ in scopul armonizdrii gi simplificarii documentelor cerute pentru indeplinirea formalititilor de tranzitare vamal sau de vamuire, Aceasti convensie cuprinde, in cele 30 de anexe, propuneri de reglementiri care trebuie si fie adoptate in legislatia nationals a flecarei pari Propunerile de reglementiri se refera la formalitatile vamale pentru importul de miefuri, scutirile acordate la importul de mirfuri pentru uzul personal, exportul de mirfuri, originea mirfurilor, procedura si cazurile de suspendare a platii axelor, procedurile vamale speciale, relajiile vamale externe precum gi la sanctiunile si caile de atac. Aderarea la aceasti conventie se poate face de catre fiecare fara, la intregul conginut al convengici sau doar la o parte din anexe. in cadeul eforturilor Rominiei de integrare europeani side restructurare legslativs in domeniul vamal, multe dintre proceduri sunt deja efectuate, conform acestor reguli ele figurind ca reglementiri nationale. = Conventia vamala TIR Conventia Vamali. privind Transportul International de Marfuri sub acoperirea Carnetului TIR [20] este elaborati, in forma actual, in anul 1975 de citre Comisia Economies pentru Europa din cadeul Organizatiei Natiunilor Unite (CEE - O.N.U). Nowa conventie TIR reglementeaz3 regimul de tranzit al micfurilor adaptat transportului multimodal i fine seama de cerintele gi tchnicile moderne de transport. Obiectivul principal al sistemuluiTTTR este acela de a realiza un echilibru intre cerinjele organelor vamale din firile tranzitate de 5. SISTEMUL INFORMATIONAL SPECIFIC SISTEMULUI DE TRANSPORT a efectua un control vamal la frontiere care si asigure respectarea legislaiei vvamale din fiecare tara gi cerinfele transportatorilor si importatorilor de a reduce si de a simplifica formalitigile vamale si de a evita stajionarea indelungata a vehiculelor la frontiere, in scopul realizarii unor transporturi de calitate, ntr-un_ timp cit mai scurt si in conditii de asigurare a integritipii marfi, Sistemul de transport rutier, aga cum este prezentat prin Convengia TIR 1975, se bazeazs pe “urmitoarele principi © mirfurile trebuie si « taxele vamale pentru asigurarea transportului (marf’, vehicul gi conducitor vehicul) trebuie si fie acoperite printr-o asigurare internafionala acceptati de toate farile tranzitate; ‘* marfurile transportate trebuie s& fie insogite de un carnet (carnetul TIR) acceptat pe plan international, care s& fie emis in tara de plecare gi si constituie tun document de control in ara de plecare gi cea de destinatie, precum gi fn flrile de tranzit; ‘© misurile de control vamal, aplicate in fara de plecare a vehiculului, trebuie si fie acceptate de firile de tranzit gi de jara de destinatie. transportate in vehicule bine asigurate sau in 5.2 Abordarea sistemelor inform: nale orientata spre agenti Pe baza informatilor furnizate de site-urile Web [136], (137], [138], [139], [140], (141), [142] si [143], se prezints o serie de caracteristici ale abordarii sistemelor informationale orientate spre agent, o evaluare a acestei abordiri in. raport cu cea orientaté spre obiect, pasii de dezvoltare a sistemului multi-agent siun model de referinta privind managementul agentilor. # Agentii economici Partenerii de afaceri implicati in sistemul de transport au diferite roluri, responsabilitat, atributii lind definiti agenti economici in abordarca sistemelor informationale orientata spre agenfi. Din punct de vedere organizational se poate defini o imagine sistemicd asupra sistemelor informationale care guverneazi jmigcarea informayiel si comunicarea in sistemele de transport” ifn care agentii economici pot avea roluri precum: declangatori de actiuni, realizatori de actiuni, supraveghetori ai modului de derulare a actiunilor, integratori de actiuni in interiorul sistemului de transport, integratori de acjiuni intresistemul de transport si sisteme conexe pe care le influenteaza sau care-1 influenteazi (de ex. sistemul bancat), furnizori de informati,utilizatori de informatii, declangatori de decizii sau furnizori de deciaii. Orice sistem exista, functioneaza si dispare. Existenga gi functionarea lui se datoreaza unor ceringe de produse / servicii / lucriri din partea tunor agenti economic care declangeazi necesitatea existentei sistemului. Agentii economici realizeaz’ acfiuni prin care produsele / serviciile / lucririle ceruce sunt puse la dispozitia solicitangilor si contribuie direct la fanctionalitatea INTELIGENTA IN TRANSPORTURI sistemului, © dati cu disparitia ceringei,functionalitatea sistemului se diminueaz3, iar acesta va dispirea daci nu va mai apirea 0 nou’ ceringt. Deci acfiunile agentilor au o anumiti dinamici in timp care este determinati de raportul cerere / oferta si de modul prin care se rispunde, in timp util, la cerinta primita astfel incat si nu fie periclitata fanctionalitatea sistemului. Relagiile intre principalele tipuri de agenti economici implicafiintr-o tranzacyie comerciala sunt indicate in figura 23. Figura 25. Agengii aconomicl implica! tn tranzacii comerciale = Diferenta dintre abordarea orientati spre agent si cea orientati spre obiect Termenul de ,agent™ este utilizat pentru a se referi la componentele sistemului care interactioneazi. Aspectele prin care se diferentiaz abordarea orientati spre agent de cea orientati spre obiect, in sistemele informationale, sunt urmatoarele: ‘© agengii inigiaza actiuni prin ei ingsi, obiectele nu pot face acest lucru; © agengii sunt situafi intr-un anumit mediu, existind in acesta i interacfionand cu acesta; agentii constientizeaz mediul lor, in timp ce obiectele ‘© agengii reactioneaza la mesaje; «© agengii sunt manipula prin ceringe, in timp ce obiectele sunt manipulate prin metode; ‘* agentii pot spune ,znu in finctie de capabilitiile pe care le au gi cat de ocupati* sunt (de ex. rispuns imediat, rispuns cu intirziere, refuzare rispuns); ‘¢ agentii au propriul mecanism de control, obiectele obyin acest mecanism de la obiectul apelant; INTELIGENTA IN TRANSPORTURI sistemului. © data cu disparifia cerinfei,fanctionalitatea sistemului se diminucazi, iar acesta va dispirea daci nu va mai apirea o noui cerinti. Deci actiunile agengilor au 0 anumiti dinamicd in timp care este determinati de raporcul cerere / oferta si de modul prin care se rispunde, in timp util, la ceringa primis astfel incit si nu fie periclitaté fiunctionalitatea sistemului. Relatiile incre principaleletipuri de agenti economici implica intr-o tranzactie comercial sunt indicate in figura 23. Figura 23. Agengiieconomict implicai fn tranzactiicomerciale = Diferenta dintre abordarea orientaté spre agent ea orientati spre obiect Termenul de agent este utilizat pentru a se referi la componentele sistemului care interactioneazi. Aspectele prin care se diferentiaz abordarea orientati spre agent de cea orientata spre obiect, in sistemele informationale, sunt urmitoarele: «© agent iniiazd actiuni prin ei ingii, obiectele nu pot face acest lucru; © agengii sunt situafi intr-un anumit mediu, existind in acesta gi interactiondnd cu acesta; agentii constientizeaza mediul lor, in timp ce obiectele muy; «© agengii reactioneazi la mesaje; «© agenfii sunt manipulati prin cerinfe, in timp ce obiectele sunt manipulate rin metode; pap agenGl pot spune ,nu' in fanctie de cpabiiejlepe car le au cit de ocupafi® sunt (de ex. rspuns imediat, rispuns eu intirziere, refizare rispuns); «© agenii au propriul mecanism de control, obiectele obfin acest mecanism dela obiectul apelant; 5. SISTEMUL INFORMATIONAL SPECIFIC SISTEMULUI DE TRANSPORT «© agengii sunt orientati spre sarcind (task), indeplinese o sarcin’ (task) i fornizeazi un serviciu, obiectele sunt utilizate pentru a modela entiigile hamii reale. = Caracteristicile sistemului multi-agent Sistemmul multi-agent este 0 colectie de agenti,fiecare agent este situat intr un anumit medin gi este capabil si interacfioneze cu mediul stu gi cw alfi agenyi. Principalele caracteristci ale sistemului multi-agent sunt inalta distributivitate, existenfa mai multor puncte de control, includerea de agenti software gi / sau hardware, agenpii find sociabili si cooperand intre ei si cu mediul. = Pasii de dezvoltare a sistemului multi-agent Pasit parcurgi pentru proiectarea, realizarea si implementarea sistemului multi-agent sunt definirea arhitecturii abstracte, specificarea modului de management al agenfilor, definirea modului de comunicare intre agenti, specificarea inffastructuriifizice in care se dezvoltd agent (calculatorul,sistemnul de operare) si agengit software suport (agenfi de gestionare baze de date, gestionare rejea, etc), definirea componentelor de management al agentilor,intrefinerea tnei liste a agentilor, managementul operirii platformet (crearea agentilor,stergerea agentilor si migrarea agengilor). Pentru realizarea comunicérii intre agenti si indicarea conditiilor de comunicare se definese canalele de comunicare. = Modelul de refering al managementului agentilor sistemului informafional Pentru buna functionare a sistemului, din punct de vedere al corectitudinii si fabilitagii,s-a dezvoltat un sistem de management al agentilor. Sistemul de ‘management al agentilor (figura 24) actioneaza asupra platformei de agenti software si hardware, a citor declangare in executie este direct determinata de ‘mecanismul de comunicare, proiectat si implementat, care asigura un schimb de ‘mesaje prin canalele de comunicare considerate. Alte aspecte esentiale care au fost considerate sunt managemental configuratiei, managementul performantelor, ‘managementul resurselor, managementul securititii si managementul crorilor. Administratorul agentilor are abilitatea de a impiryi funcjionalitatea unui agent fn unitagi de lncru mai mici, diguncte, cunoscute sub denumirea de sarcind (task). Acestea pot fi executate in paralel. Platforma cu agentii sistemului se bazeazi pe conceptul de container (proces). Platforma confine agenti pe proces, agenfi care sunt mecanisme de execusie. Fiecare agent are propriul mecanism de executie. Functionalitatea agengilor este realizat’ prin sarcini (task-uri). Funcyionalitatea este compusi din prelucriri care nu confin bucle infinite, Graficul de executie al tuturor fanctionalittilor include o coada de asteptare a lansirii mecanismelor de executie sisca urmare,a execufiei insigi.La un moment dat este executati o singura functie. INTELIGENTA TM TRANSPORTURI Sotrare | | Hardware Platform ex agen ster formations 8 Padorma c agent ster informaionl Figura 24. Modelul de refering al managementului agenjlor sstemalal informational 5.3 Derularea tranza: fillor comerciale de marfuri - fluxuri specifice Procesul de derulare a tranzactiilor comerciale (63], [126] include ansamblul activitiilor prin intermediul carora are loc livrarea produselor / marfii de la vinzitor la cumparitor si efectuarea pliti de citre cumpiritor in beneficiul vinzitorului. Principalele activitiyi sunt pregitirea si facturarea, expeditia si transportul, asigurarea produselor si vamuirea. In tranzacfiile comerciale, in relafia comerciali de bazi, existi dou’ pargi: vinzitorul (producitorul, farnizoral, exportatorul) si cumpiritorul (importatorul, clientul, beneficiarul). Pe Tingt pirtile contractului comercial (vinzitorul si cumparatorul), sunt implicate in tranzacfile comerciale gio serie de firme sau organisme prestatoare de servicii specializate precum: case de expedite, transportatori, case de asiguriri, vimi, institufii de control al calitigi, etc. Fluxurile specifice unei tranzacti comerciale sunt fluxul de documente (descrie circuitul documentelor si actiunile efectuate asupra Tor), luxul de produse / marfi (descrie circuitul produselor / marfi $i activititile de manipulare / transport efectuate) si fluxul de bani (deserie cireuitul banilor intre agenjii economic implicati in tranzacfia comercial. ¥ 5.4 Etapele de derulare a tranzacfiei comerciale in tabelul 5 sunt specificate etapele de derulare a tranzactiei comerciale, agentii economici implicafi, luxul acfiunilor care se deruleaza printr-o tranzactie comerciali de marfuri, INTELIGENTA IN TRANSPORTURI Platfora cu geal sistema iformatona B ‘Figura 24. Modul de referigd al managementulat agentllor sistema informational 5.3 Derularea tranzacfillor comerciale de marfuri-fluxuri specifice Procesul de derulare a tranzactillor comerciale (63), [126] include ansamblul activitiilor prin intermediul cirora are loc livrarea produselor /mirfii de Ia vinzitor la cumparitor gi efectuarea plifii de citre cumpiritor in beneficiul vinzitorului. Principalele activitifi sunt pregitirea si facturarea, expedigia si transportul, asigurarea produselor si vimuirea. in tranzactiile comerciale, in relatia comerciali de bazi,existi dou’ piryi: vinzitorul (producitorul,furnizorul, exportatorul) si cumpiritorul (importatorul, clientul, beneficiarul). Pe lings pirtile contractului comercial (vinzitorul si cumpiritorul), sunt implicate in tranzactiile comerciale si o serie de firme sau organisme prestatoare de servicii specializate precum: case de expedisie, transportatori, case de asiguriti, vimi, insticupii de control al calitayi, et. Fluxurile specifice unei tranzactii comerciale sunt fluxul de documente (descrie circuitul documentelor si actiunile efectuate asupra lor), fluxul de produse / marti (descrie circuitul produselor / mirtii si activitiile de manipulare / transport efectuate) si fluxul de bani (descrie circuitul banilor intre agenyii economic implicagi in tranzacgia comercial). 5.4 Etapele de dervlare a tranzacfiei comerciale in tabelul 5 sunt specificate etapele de derulare a tranzactiei comerciale, agentii economici implicafi uxul acfiunilor care se deruleazi printr-o tranzactie comerciala de mirfuri 5. SISTEMUL INFORMATIONAL SPECIFIC SISTEMULUI DE TRANSPORT “Tabet 5, Desericrentranzactiei comercale(continuare pe pegina urmbtoare) Arai econ Pasa nator cea Tmo | ao aaa Tina courcleide | Compton) Ce eee oad | Aras earelorde ‘foraecnpiae Trmnenicescertiorde | ats ah vie Cree fete ‘rain feel Srna sfenlo ‘Nepean Salo comacs egton tant Finale cnracai Tasca | Winans ist oo conmcthide | isa Compton |< Gemtromt nme dg | isu Cupolas coord oat | hale coo Ue dea we nee ‘Transmiterea cererilor de | oferta oes ree feel Arai felon Sram senior Te Co (ec, <0) ae contact Trvoemires Vanzitonat Vinaivoral ‘Transportatoral cade | vats Cumin | Wwe compara can “a anspor marth | Casa deoretie [cerned | ala Are Tansporiaiorul ‘Transmiterea cererilor de ‘oferta ota Cree fee Moa fete Tanoteren ofenlo Tega daar conaau eghina tans Finale contact oa oT oo Tae Ciwovige | yoarChnpicrl | s¥empbtrr com oe asigurare ‘si Casa de expeditic =n ‘Creaea sererior de ofset | Avalon corelon de Casadeasiguri | Teynomiteres cere de | ofena fers Creates ofenelor ‘Analza oferelor “ranstitrea ofenelor ‘egociorea caurslor coniracilu (eestivea, trataivele) Finalizareacontactlut 1 Deruges xtrster Predarsa pies | Venaavorl Tnvemivea dosumensler de prods prea miei si sau Casa de mart expedite sau ‘Vetifcarea maf / container “Trassporaond Manipulara - depoztarea miei Inoemirea docurentelor de expedie se transpor INTELIGENTA IN TRANSPORTURI aa ance Atel ecoumi Transportl war Tresioarea teansportlu Traeporaiond Tespecarsa indir din documents dewanspor Respeciare condor yi modalitile de wansport Respecurea termenelor din convactl de anspor Asigurarea integra mae Realizatea anal Efectustes frmalisilorvamale Tenirree ‘eansporu Casa de expedition? sa Transporatorl Veriiearen expose ite de wanspor Veritiste respec condiiior de transport LUrmariea respect contratui de twansport, Veritieaee opera de warzit Infomarenvineorlsi sv cumpirtoruipivind efecuarea ransporuli si problemele apirute Devciraren reeepja mari “Fransparaionl 7an ‘Campartona Veilficares dosanenelor de insaie« mi Transportarea maf ladestinatar Descisare verifcarea | depoitares miei Fntocmien documentelor de predae-primize a mac Trecuarea por Vinaiton 4 su Cumptrtora, Casa de expedite, Transportatorul ince Factarancacontavalont wi Faoucares eotraalori serviilr de expediic/ sranspoet Tntocmizeaordinclor de lath Ffectuarea ptiloe 5.5 Fluxul informational de contractare. Fluxul de contractare este prezentat in figura 25. 5. SISTEMUL INFORMATIONAL SPECIFIC SISTEMULUI DE TRANSPORT 5 eorezeduncy puoreuodsuey, rnfise ap ese) mronpadsey, uorezuey, INTELIGENTA IN TRANSPORTURI fermen ney sone sean J apo sma vedere apmai0%p us eee [rior soreiodsueay, uranfise ap ese) euoupods uorezuey 5. SISTEMUL INFORMATIONAL SPECIFIC SISTEMULU! DE TRANSPORT oon ss x fie (teen (Gon te ton ¥ sents 3p pune mamey ap Ego ap paisa) suunaise op aio apna omnes reno 9p aay 9p mars puoyeredam tnsorerodsuexy, Hremiise ap est, [rroupadsd Inzoneztr¢a, INTELIGENTA IN TRANSPORTURI 5.6 Fluxurile informationale specifice tranzacfiei comerciale Fluxucile informationale care insoyesc 0 tranzactie comerciald de marfuri, {n cazul in care expedifia gi transport sunt in sarcina vanzatorului sunt prezentate in figura 26. Parle contractante ‘Relaile interbancare Vaneitor / Gumparitor Banca cumini / Bones vineionuhi Vinaitor / Ca de expec ‘Benca vnitorth / Banca cre de expediie (Gast de expedite /Teaniporscori_| Banca cei de expec / Binile tansporatortor Legenda (abrevierile utilizate in schema de mai jos) ccumpirare M Marts CET | Contract de expedite side transport |B ct Contract de transport B/DB | Bani/ Documente bancate li z 1 «Vinton, Ped ramporater ——>_Cumparitor woe wpe | x , . ’ Bones Bunce cat | Bie ance eamatonti deeapeiie srnperone compara fg mo 4 : x Fe Pat sontncte > atl wat Peet eels STIR nae netoncre Figura 26. Flaxurile informationale speciice tranzactiei comercialegestionate de 5. SISTEMUL INFORMATIONAL SPECIFIC SISTEMULUI DE TRANSPORT Flaxurile informationale care insofese 0 tranzacgie comercial de mirturi, in cazul in care expeditia si transportol, sunt in sarcina cumparitorului sunt prezentate in figura 27 file contractante Relaile interbancare Vinaitor / Compacicor Banca comprstonul / Banca vingitorals Guimpirtor / Cad de expedie | Banca cumpirtoraui/ Banca cave de expec Cui de expedite /Tanspontatori_| Banca cai de expedite / Bint easportorlor Legendi (abrevierileuelizate in schema de mai jos) cve Contract de vinzare-cumpinre | M Mat CET | Contract de expediie de transport |B Bani Contract de tansport B/DB | Bani/ Documente baneare olla. ‘Transportator-t Casi de Transortator-2 expedite > Teansportatr-3 Tramportatora a i a i Boa Bie. ape Rovveeee ¥ . ’ Eanes | ance casei ince Bance vitor se expeciti ‘eansperatrior curator Legencs => rnnatcmamscete Se el tt « Fal oar sano Hwa mers Figura 27, Flawurile iormafionale specifics tranzactiei comerciale getionate de cumpiritor INTELIGENTA IN TRANSPORTURI 5.7 Documentele utilizate intr-o tranzacfie comercial& Rolul documentelor usilizateinte-o anzactie comercial este prezentat in tabelul 6 “Tabelal 6, Rolul documentelor ut ate {nto tranzactie comercial Deauairen decumentelor Rola daceneatlor Factura exten revi conde Te cae are Too vinaaven de wivTur gi senie Demonsteez8fapeul ch mata a fost vind Mijloceste warsferal de propre def via220r la cumple Serveye la incasareaconteavaloi mart efestacesFormalialor Faas poToan Ee uilvail pend eallzaren noe Tormalliy pews Inpaval ecu van Tia seuctra prejrlo pe pais d origins. Specfod tscle Vamale ale mefuiioe de import Gercatul de oFgine | Emis de un organism speciaizt din arn exportatora (Ge veBult Camera de Comer), fa ceteree aestia din ue. Confirm naar, cantitaes,valoates ee, mifuritor vate de abicar, precizind tare de oigine aero eespective Permite objnetes unor fii vamale de etre import. Asigud respectarea misurlor de pitied comercial in jara inportatoare. sigur protcorea unor deeptri de proprietate intelectual. loeu! tor Documenta de garane expediti si vanspor ‘ASigurs garaniaexpedie i anspor Cerne de asigurare UaiiaitponraTacheereaconiacilut de asaurare a mi e asguri internationale ‘sie fi Avia de expec ‘Contin date refertoare la Wansporater, modalfatea de Wanspon, modalities de plat Declan vals Toei de ens m ri la export sau impor. previ clemientcle necesre Vana) Dispozitia de transport yi vamuiee Utiizais pons eganizren ranaporuun mri pin Ia Foner vamald fri exponatoare sper efectuares formaliiilarvamale de export Coreen devoniy Folosih penta Tacha sou vying mijoass de anspor wasesave tranzasii comarca respective isa de eat 7 Sinetizea aspectee principale privnd conn modul de ambalare Conosenenial Este un cooivact de wanspod mari redacat i elibeat, de reply d= ‘erica fapul ef acesa a preluat mara spre prodatadestinacaralinrun port indicat, n aout condi Stabile de cre pt roars de Wasa cM “Represinis mataralaareaconimctah & wanapan Travia, Wenicind ‘expedivorul, tunsporatorul gi maf ‘Serioarea de Winurt CMR Repreinis material

    You might also like