2 SISTEMUL DE TRANSPORT 2.1 Modurile de transport Domeniul transporturilor este structurat din punct de vedere al infastructurii de transport si mijloacelor de transport folosite in 5 domenii numite sugestiv gi moduti de transport. Patru dintre ele si anume transportul feroviar, transportul rutier, transportul aerian si transportal naval (maritim si fluvial) sunt considerate moduri de transport clasice sau de baz’. Cel de-al cincilea mod de transport i anume transportul multimodal reprezinta un mod de transport relativ now care este o combinare / inlénguire {n timp a cel putin doud din modurile de transport clasice (figura 4) Cae) roger) Figur Module de transport 2.2 Elementele sistemului de transport Sistema de transport confine o serie de elemente care-I caracterizeaz’, unele dintre elemente, in functie de modul de transport, avind o personalizare specifica Aceste tipuri de elemente sunt: « infrastructura de transport: calea, respectiv suportul, pe care se realizeaza transportul, denumirea modului de transport fiind strins legata de tipul infrastructuriis ‘© mijlocul de transport: in funcyie de tipul modului de transport, mijlocul de transport este de diferite tipuri si anume: vehicul, tren, vapor, avion, container; ‘© conducitorul mijlocului de transport: persoana care asiguri deplasarea rijlocului de transport;2, SISTEMUL DE TRANSPORT ‘ obiectul transportat: mirfuri si persoane; «© logistica de transport: ansamblul de echipamente si mijloace utilizate pentru supravegherea si urmarirea transporturilor; ‘* agentii economici implicati in activitatea de transport, fie ca persoane Juridice (organizatii, fie ca persoane fizice (persoane); ‘* centrele de control care asigura monitorizarea transportului; ‘ terminalele in care se realizeaza activitagile de incarcare, respectiv descarcare sau tranzitul de la un mod de transport clasic (de baza) la alt mod de transport clasic (de baz’); ‘© ceringele referitoare la transport ale agenfilor implicayi in activitatea de transport sau activititi conexe; ‘© documentele care insojesc transportul sau pe baza cirora se realizeazi transportul Elementele specificesitemului de transport si relaile de dependents funcyio- nal, organizationali sau informational dintre ele sunt prezentate in figura 5. (Comore de tor | ‘enelart | marr | Opeatr de raneport Figura 5. Elemente ale sistemula de transportINTELIGENTA IN TRANSPORTURI 2.3 Interfet jemului de transport cu mediul Interfefele sistemului de transport cu mediul sunt prezentate in figura 6. Indi Compete de — ‘comunicatii Xocial cieniide g cma — <> Siem - + Siem de neat Sica a eee — anne a Figura 6, Inerfoe ale sistermalui de transport eu medial 2.4 Fluxul informajional si fluxul fizic Modul de transport multimodal prezinti o serie de caracteristici specifice care il deosebesc de modurile de transport clasice si anume: «© prezint’ un grad ridicat de noutate, find in continua perfectionare si dezvoltare; «© permite realizarea unor transporturi din poarti in poarti, sigure, rapide, ieftine, in avantajul clientilor; «© asigura crearea unei cooperiri eficiente intre modurile de transport rutier, feroviar, naval i aerian, constituind o solugie la concurenta acerba si uneori neloiala dintre acestea; + face posibili realizarea unor transporturi competitive, fiecare din cele 4 moduri de transport participind in zona sa de randament maxim; « permite o distributie rationala si o utilizare corespunzitoare a cap: de transport in avantajul transportatorilor; contribuie la reducerea cheltuielilor pentru construcfia si intretinerea drumurilor, ‘ permite minimizarea consumurilor energetice in avantajul social national si international; ‘ acfioneaza intr-un mod mult mai prietenos fafi de mediul inconjuritor comparativ cu transportul rutier clasc. ‘Transportul multimodal se caracterizeazi prin activititi de furnizare de servicii adaptate nevoilor vanzitorului si cumpiritorului, care funcfioneazi ilor2. SISTEMUL DE TRANSPORT dupa legile economiei de pint, bazath pe cerere gi ofertt, prin actvitigi comerciale care trebuie desfigurate de operatori calificati de transport international, intr- tun cadru legal, cu respectarea standardelor referitoare la servicii gi la protectia intereselor diferiflor parteneri comercial implicafi, precum gi prin activitigi internationale, prin care mirfarile trec dintr-o fari in alta, prin diferite moduri de transport, cu regimur fiscale diferite si regimuri de responsabilititi diferite, care trebuie puse de acord, ‘Transportul multimodal este un servicin inovator prin care operatorul de transport multimodal igi asuma 0 responsibilitate contractuala pentrt migcarea ‘mirfurilor de la un punct de origine, dintr-o far3,la un punct de destinarie, intr alti ari, pe baza unui contract de transport, pe baza unui pref convenit, cu un termen limita posibil de livrare. Acest serviciu inovator asigurd transportul ‘marfurilor la destinatic, pe et posibil repede si sigur, cu un pret cunoscut dinainte. ‘Transportul multimodal reprezinta un lant de moduri de transport. ‘Transportul multimodal alege si integreazi cele mai convenabile moduri de «ransport din punct de vedere al costurilor. Operatorul de transport multimodal este responsabil pentru marfurile alate in custodia sa pe durata transportului de 1a origine la destinatic. Fiind responsabil pentru starea marfii pe durata livrarii, operatorul de transport multimodal trebuie si se asigure ci marfurile vor fi transportate in bune condigiuni la destinatia finals. Transportul multimodal este o activitate comerciala efectuati de operatori de transport si expeditori de marfuri. in transportul multimodal international rirfurile trebuie s4 se supuna, pentru fiecare activitate comercial, regulilor de import si export iar operatorul de transport multimodal trebuie recunoscut ca tun transportator atit in propria sa fari, cit sin grile partenere in afacere, Dezvoltarea transportuli multimodal se bazeazi pe coordonatea acfiunilor celor trei grupuri de agenti implicate activ in transportul international yi anume guvernul, care proiecteaza si implementeazs legile si reglementirile nationale referitoare la comer, si transport, furnizori de transporturi (expeditori de mirfuri, operatori de transport multimodal etc) care executi activitigi de transport multimodal in contextul practicilor comerciale si de transport nationale si internationale si bbeneficiari transporturilor (exportatori si importatori) care beneficiazd de servicile de transport multimodal in tranzactie lor comerciale internationale. {n transportul multimodal nu trebuie considerate numai aspectele economice, comerciale si operafionale privind migcarea international a miefurilor, ci gi problemele privind responsabilitatea marfurilor care se alain tranzit-Trebuie Iuate in considerare toate interesele agensilor implicati in dezvoltarea transportului ‘multimodal. Relatile intre agengii mentionati trebuie identificate clar si trebuie stabilite modurile lor de imphicare. Modul de derulare a transportalti multimodal de marfi containerizati de Ja farnizorul marfii Ia beneficiarul acesteia, este reprezentat, sub forma de exempla, in figura 7, prin evidentierea unui traseu pe care-I poate urmaFluxul informational gi luxul fzic in transportul multimodal de marfi Figura 7. Flux informational yi fuxul irc i transportul multimodal de marfsINTELIGENTA IN TRANSPORTURI Fluxul informational gi fuxul izic in transportul multimodal de marta Figura 7. Fluxol informational gi axel ize i transportal multimodal de marti2. SISTEMUL DE TRANSPORT containerul intr-o tranzactie comerciala in care transportul este o component a respectivei tranzacti si anume: « transportarea containerului de la proprietarul acestuia sau din locul unde se aflS acesta, la furnizorul marfii sau in locul de unde trebuie incireat’ marta care trebuie transportatd; ‘© incircarea mirfii in container, sigilarea containerului $i incdrcarea containerului in mijlocul de transport al operatorului de transport rutier, operator de transport al Iantulti mul modal considerat pentru exemplificare; ‘© cransportarea containerului parcurgind segmente de transport proprii diferitelor moduri de transport cu tranzit intre acestea prin intermediul terminalelor de containere si anume transportarea containerului pind la terminalul de tranzit rutier-feroviartransferal containeruiui de pe mijlocul de transport rutier pe mijlocul de transport feroviar cu care se continu transportul containerului pe al doilea segment de transport, transportarea containerului cu mijlocul de transport feroviar pind la terminalul de tranzit feroviar-naval, preluarea containerului de pe mijlocul de transport feroviar, urmati de o depozitare temporara si incarcarea pe mijlocul de transport fluvial, cu care se continua transportul containerului pe al treilea segment de transport, transportarea containerului cu mijlocul de transport fluvial pina la terminalal de tranzit fuvial-rutier si transferul containerului de pe mijlocul de transport fluvial, pe mijlocul de transport rutier cu care se continua transportul containerului pe al patrulea segment de transport; © transportarea containerului cu mijlocul de transport rutier pan’ la beneficiarnl marti; «© descitcarea micfii in depozitul beneficiarului acesteia, 2.5 Caracteristicile de calitate Caracteristicile de calitate specifice sstemelor de transport sunt transparenfa intre prioritigile politicit de transport si serviciile oferite utilizatorilor si intre fanctile sistemului si noile tehnologii utilizate, siguranga (siguranga preventiv’ si siguranta activa), securitatea, accesibilitea, fiabilitatea, competivitatea, productivitatea, viabilitatea si confortul 2.6 Viitorul sistem de transport = Medial ambiant inteligent ‘Mediu ambiant inteligent schimba comportamentul de 2i cu 2i al oamenilor, reflectat prin modul cum fac cumpiaturi, cum igi pettec timpul liber si cum igi \ ow \ Seri spore a person eases laren oy ride ser Figura 8, Surse de farnizare a Informatillor 1a nivel national (sarea inftastructuri i costurile sociale necesare moderniziri acesteia) cit gi international (acordul de la Kyoto). Toate acestea contribuie la sprijinirea compettivitsi nationale, respects, calitpii vie. Examinarea ceringelor formulate de diferite fri arat ci tehnologile societiinformayionale sunt agreate ca modalitate de a contribui la atingerea obiectivelor privind susfinerea dezvoleiii securitiii,eficiengei si integrarii sociale. Priority identiicate sunt siguranga si securitatea,eficientizarea transportului sisistemului de transport, uilizarea mai bund a infrastructuri existente, crearea unui transport pentru persoane gi pentru marfuri mai competity, solutionarea problemelor privind impaceul asupra mediului, dezvoltarea de sisteme logistice de transport adecvate, cresterea mobiltii, reducerea congestionarii si dezvoltarea uunei compettivitii bazate pe tehnologii avansate, = Oportunitigile tehnologice We Prin de2voltarea unui mediu ambiant inteligent, tehnologiile informatie gi comunicailor vor deveni o parte a viegi de 2i cu 2iEle vor sprjini factor politi si frnizorii de infrastructuri si rispunda la o serie de ceringe cheie legate de societate sisi contribuie la indeplinirea obligapilor nagionale si internafionale. Exe sprijinih imbunstigirea utilize inffaseructuri existent, creseerea securitifi si reducerea impactului asupra mediului in viitorul apropiat, prin aplicarea noilor tehnologii, precum dispozitive ‘multimedia fird fir si sisteme de aplicait integrate in regele, un vehicul va fi complet integra in struccura informational va avea a bord sisteme , inteligente™ active gi pasve de sigurangi, aie autonome, it gi asistate de o infrastructuri de transport si de comunicapi, Pe misuei ce sistemele devin mai ,inteligente™ si ‘mai capabile si furnizeze acces la servic, industria de transport gi cilatorie va deveni o piata importanta. Va fi necesari atit adaptarea operatilor cit si a servicillor pentru a crea adeviratul ,spafiu informational", oriunde gi oricind,INTELIGENTA IN TRANSPORTURI Toate acestea impun ca industria de vehicule si de comunicatii si colaboreze, atit la nivelul conjinutului informatie, cat sila nivelul furnizorilor de informa in diferite domenii, precum si cu operator si furnizorii de servicti de transport si inffastructura, pentru a furniza 0 gama larga de servicii care [16] si raspunda sintelor viitoare ale , Societifii Informationale Mobile". Efortul activitifii de cercetare gi dezvoltare este orientat spre crearea »Societifii Informationale Mobile™ in care toate ,obiectele” in migcare sunt ninteligente” si comunicd unele cu altele, Obiectele ,.inteligente” sunt integrate cx refele ,inteligente™ pentru logistica. intregal lang logistic care include sisteme mobile ,,inteligente™ pentru condacitori de vehicule si operatori va sprijini integrarea .fizica cu lumea ,sistemelor de informare, conducind la indeplinirea obiectivelor comerjului electronic prin relatia marfi ~ logistic’, utilizind transportul multimodal, in acest nou mediu se va trece de la logistica pentru transport la logistica pentru marfi. Nova economie, cu accent spre servicii de comert electronic mobil (mCommerce) sau chiar pe servicii de comert axate pe poritic (pCommerce), va lua in considerare noile ceringe ale organizatilor, sistemelor si servicilor de discribusie / livrare. Tehnologiile care pot asigura astfel de functionalitii sunt: sistemele suport, pentru decizie,sistemele de administrare a interoperabilitiii si retelelor, agent si middleware-ul, recumoasterea modelelor / sabloanelor (patterns), senzorii gi Imaterialele inteligente, activitifile,inteligente™ referitoare la primirea, furnizarca, depozitarca marfurilor. Aceste tehnologit permit dezvoltarea de sisteme de tipul sisteme de urmirire gi de supraveghere avansate,sisteme de tracfitune avansate, interfefe intre sistemele proprii diferitelor moduri de transport si sistemele proprii terminalelor, sisteme de schimb electronic de date si sisteme de administrare a sistemelor logistice conectate in retea. Vehiculul viitorului este privit ca vehiculul in care ,inteligena™ se afld la bordul acestuia. Conectarea vehiculului la Internet este pasul imediat urmator citre un mod mai larg de Iucru in rejea in care toate obiectele vor comunica intre ele printr-o now arhitecturi de refea mult mai extinsi. Managementul mobilicgit este bazat pe informatie, ca si cele mai multe sisteme de ,,business*. (Operatorié (privagi sau publici) vor dezvolta, administra si vinde informatii si servicii, Ei vor administra reteaua (infostructura gi infrastructura) ¢i vor solicita noi sisteme de aplicatii cu ,inteligenta si capacititi de refea pentru a administra corerea si oferta privind mobilicatea infrasteucturi (transport si vehicul).Aceasta le va permite si furnizeze servicii on-line. Cereetirile si dezvoltirie se vor axa pe dezvoltarea de sisteme telematice, pe comunicafii si tehnologit de pozitionare, platforme de acces si interfere Web, software pentru sisteme complexe, senzori si interfere utilizator pentru vehicule gi diferitele moduri de transport. Efortul de cercetare si dezvoltare tehnologica este dirijat spre transportul multimodal, noile servicii de mobilitate pentru persoane gi marfi, serviciile bazate pe sisteme de pozitionare si mobilitate,2, SISTEMUL DE TRANSPORT serviciile mobile personalizate, servciile bazate ¢ asistate de satelifi, managementul sicontrolul traficului in timp real si adapt, sistemele avansate de management al traficului urban, furnizarea, in timp real, a graficului de timp al transportului interurban, metodele gi tehnologiile de plati privind utilizarea drumurilor, sistemele de management si de monitorizare a mediului, integrarea sistemelor ti servicillor oferite de toate modurile de transport, nodurile gi interfefele intre sistemele diferitelor moduri de transport, integrarea centrelor de control, servicille de agrement, ete‘3 INFORMATIA IN SISTEMUL DE TRANSPORT 3.1 Mod de abordare Transportul de marfi, in general, si transportul multimodal, in special, pot fi privite ca un sistem definit printr-o serie de caracteristici specifice conceptuli de sistem si anume: reprezint’ ceva care este identificabil, efectueazd o serie de activitigi / funcii, are o structura, evolueaz’ in timp, actioneaza intr-un mediu si are o finalitate Sistemul de transport poate fi privit, din punct de vedere sistemic ca sistem inchis care se caracterizeazi prin izolare totalé de influentele mediului fiind ins supus la modifictri interne sau ca sistem deschis care se caracterizeazi prin interacfiune continu’ cu exteriorul si exercitare asupra sa a unor influenge externe previzibile, imprevizibile, analizabile sau neanalizabile. ‘Abordarea sistemic a sistemului de transport, ca de altfel a oricirui tip de sistem, presupune parcurgerea unor pasi procedurali care, de reguls, se devuleazé {ntr-o anumita ordine in imp gin conexiune cu mediul in care evolueazi si anume: ‘© analiza sistemului, prin care se realizeazi identificarea clementelor componente importante, definirea limitelor de functionare si comportare a sistemului, identificarea interactiunilor dintre elementele componente, stabilirea legiturilor prin care se integreazi componentele, reclasificarea si ierarhizarea elementelor si legiturilor; ‘* modelarea sistemului, care presupune construirea unui model pornind de Ja datele rezultate din analiza, prin elaborarea schemei arhitecturale, definirea relatiilor de cauzalitate si folosirea unui limbaj formal pentru exprimarea interactiunilor ¢ legiturilor; « simularea sistemulu, care presupune studierea comportamentului sistemului fn functionare. ‘Axioma abordriisistemice este urmatoarea:structura unui obiect determina fanctiunile sal, structura este cauza, efectul este functia. Accentul in abordarea sistemici se pune pe relatia dialectica dintre stractura si foncyiune, structura gi evolutie Sistemul de transport marfi evolueaz’ intr-un mediu pe care-1 inDuengeaza si de care este influensat si are o finalitate din punct de vedere al obiectivelor fined pe care trebuie si le atinga. Sistemul de transport marfi se caracterizeaz’ prin activitatea desfigurata, prin structura sa, care pot fi privite din mai multe puncte de vedere: functional, logic, fizic, organizational, comunicational si prin evoluia sa in timp. Sintetic, modelul de reprezentare sistemici a sistemului de transport este prezentat in figura 9.3. INFORMATIA IN SISTEMUL DE TRANSPORT — — = = a a Figura 9, Reprezentares tsternich a sisternulul de tranaport Elementele care definesc functionarea sistemului de transport pot fi privite din trei puncte de vedere si anume (figura 10) din punct de vedere al evolusiei, din punct de vedere al structurii si din punct de vedere al activitgi Evol vida ce devine sistema Structura, prez ce estsister! ‘Aetiviaten, define fae sistema Figura 10. Puncte de vedere care definese functionareasisternului de transport Tipurile de metode utilizabile in identificarea si realizarea componentelor unui sistem informatic suport pentru un sistem de transport, denumit sistem inteligent de transport, sunt urmitoarele: «© abordarea ascendenti a sistemului pornind de la componentele de nivel inferior ale structuri ierarhizate a acestuia catre nivelurile superioare prin care se asigurd integrarea; « abordarea orientati pe proiecte prin care diferitele componente ale sisternului sunt abordate prin proiecte diferite urmand a fi integrate prin intermediul unui alt proiect, care si reprezinte ,nveligul proiectelor derulate la nivel de component; ‘ abordarea orientati pe consolidare prin care se utilizeaza realizirile obfinute pana la un moment dat, iar acestea se dezvolta i se diversificd ulterior; « abordarea descendenti prin care sistem este privt initial ca o cutie neagr’ iar apoi este structurat pe niveluri de complexitate din ce in ce mai redusé; + abordarea orientata spre finalitate / iesiri prin care, pornind de la cea ce trebuie si furnizeze sistemul ca finalitate, se identifica succesiv functionalitayile care determina intririle care trebuie considerate pentru a rezulta finalitigile / iesirile dorite: « analiza comportamentului presupune urmiritea in timp a moduli cum fancfioneazi sistermul, urmata de o evaluare a informapilor rezultate din procesul de urmirire;INTELIGENTA IN TRANSPORTURI «© abordarea orientati pe control este 0 modalitate de supervizare a tuturor parametrilor sistemului sau a unora dintre ei consideragi reprezentativi pentru obiectivele urmirite incr-un sistem fiecare agent este, cu ponderi diferite, in acelagi timp, condu- itor si operant. 3.2 Tipuri de sisteme Sistemul de transport al marfurilor poate fi structurat in 3 tipuri de sisteme diferite care au obiective complementare gi se integrea2d structural, functional si informational. Aceste sistemse sunt sistemul operational, sistemul de conducere si sistemal informational. = Sistemul operafional Sistemul operational, definic ca procesul de deplasare a marfurilor intre agentii mplicati in actvitatea de expeditie i transport, confine 3 tipuri de fluxuris uxul mirfurilor care reprezinti lanqul operatiilor ce se efectueaza asupra marfurilor de la expeditor la cumpiritor, fluxul serviciilor care evidentiazi dependenta procedurala, in timp, intre servicile oferite de-a lungul langului de transport si flusal financiar care descrie actiunile ce se desfigoari pentru derularea tranzactiilor financiare, conform contractelor incheiate, pentru efectuarea expeditiei si transportului marfurilor. In figura 11 sunt evidentiate principalele tipuri de agenti economici implicagi in sistemul de transport al marfurilor i cele 3 tipuri de fluxuri descrise anterior. Fursearideseniet 4 ed i, ‘Cleat deserve Figuen 11, Strctara semalat opé 1 Sistemul de conducere Sistemul de conducere inglobeazi ansamblul actiunilor care se efectueaz’ pentru planificarea, organizarea, coordonarea, administrarea si controlul Uurmitoatelor tipuri de activitati care sunt specifice sistemului de transport marft sianumte: marketingul, negocierea, contractarea, expedigi,transportul, asigurarea, ‘vamuirea, livrarea, distributia, plata Sistemul de conducere, pe baza informagiilor primite de la sistemul operational, prin care este furnizatS 0 reprezentare a modului de funcfionare a acestuia, trimite decizii privind modul de actionare asupra sistemului operational pentru reglarea functionarii lui conform obiectivelor stablite sila parametrii de calitate si de performang’ definig.3. INFORMATIA TH SISTEMUL D& TRANSPORT viziune sistemici a sistemului de conducere este prezentatd in figura 12. Asiemallopsajon—————— JF norman Figura 12. Vi SistemicS anuprasistemulai de conducere Sistemul de conducere primeste, ca informatii de intrae,diferite reprezentiri asupra sistemului operational sf farnizea7a, la ieyire, decizii care se referi la fluxurile de informagit vehiculate in sistemul de transport, decizii care vizeazi modul de functionare al sistemului si deciaii privind derularea actiunilor. Structura sistemului de conducere este prezentatd in figura 13. Desi reese aie Deseo a mad ‘shtomatdecandecre | anon ssnemaurde nee rea esses Dassen Figuea 13. Steuctre sttemulal de conducere Activititile de concucere, in functie de obiectivele urmarite, por fi structurate fin 3 mari categorii: activitigi de conducere zilnicd a sistemului, activitigi de conducere a evolutiei sisemuli si activitati de conducere strategic’ a sistemulu Activititile de conducere zilnica, cunoscute gi sub denumirea de gestiune operationali, definese obiectivele care trebuie avuce in vedere si,ca urmate, care srebuie atinse pe termen scurt gi controleazi modul in care se actioneazi pentru atingerea respectivelor obiective ‘Activitigile de conducere a evolugiei sistemului, referite prin planificarea pe termen medi, actioneazd asupra structurii sistemului de transport, efectuind modificiri care nu influenjeaza finalititile acestuia, Activititle de conducere strategic& a sistemului de transport, denumite planificare pe termen lung, definese obiectivele care trebuie avute in vedere si atinse fntr-o perioadi mai lungi de timp gi vizeaza in general ‘# reorganizarea functionala gi structural a sistemului de transport fn cazul in care in mediul acestuia apar percurbayii majore si profunde; * eféctuarea de acfiuni pentru imbunitifirea calititii si performantelor sistemulti ‘ Tuarea de decizi silansarea de acyiuni pentru rentabilizarea sistemuhui in fanctie de evolutia piefei; © orientarea investigiilor in scopul cresterii sigurantel, eficiengei yi performantei sistemului.INTELIGENTA IN TRANSPORTURI «# Sistemul informational Sistemal informational reprezinti acel tip de sistem, component a sistemului de transport marfi, prin intermediul céruia se asiguri comunicarea intre sisternul operational si sistemul de conducere. Locul sistemului informational in sistemul de transport marfi este prezentat in figura 14 rm Loner Cee de tarpon poke CRETE ccete Cooma dewegon —> f ye Samia be i ‘Sistemnal faformationsl Contract Cardayhn > Laamaanneannannnnnnmnnnnnd — penmaee de cne Figura 145i tara sistemul informasional Sistemul operational, prin intermediul sistemului informational, transmite sistemului de conducere informafti asupra modului de funcfionare gi starii lui, informafii care sunt analizate si evaluate de cate sistemul de conducere care, in fanctie de obiectivele planificate, transmite decizii sistemului operational prin intermediul aceluiagi sistem informasional4, STRUCTURAREA SISTEMELOR INTELIGENTE DE TRANSPORT Sistemiele inteligente de transport sunt sisteme in care tehnologiile moderne specifice transporcult,informagii, comunicagilor electronic sunt utlizate pentru ‘optimizarea si eficientizarea sistemelor de transport actuale. Sistemele inteligente de transport pot fi structurate si ierarhizate fn raport cu complexitatea functional si/sau zona de acoperire. Sistemele simple se afli la baza ierarhici structurale a oricirui sist si ele asst activtai exprimate prin funcpi simple. Sistemele construite prin integrarea functional a sstemelor simple, printr-o abordare de jos in sus a evar structurale, devin din ce in ce mai complexe, complexitatea maxim find proprie sistemelor din varful ierarhiei structurale a sistemelor inteligente de transport. in literatura de specialtate gi i practic, adesea,se utilizeaza pentru sstemele inteligente de transport cu complexitate redusi denumirea de aplicai Rezultatele cercetirilor efectuate in ultimii ani, in diferite zone geogeafice, au fost preluate, sintetizate si armonizate de organismul internagional de standardizare, care a definittipurile de sisteme inteligente de transport gi serviciile pe care acestea le pot oferi utilizatorilor la nivel de tip de sistem. Tipurile standardizate de sisteme intsligente de transport sunt prezentate in figura 15. Ceca ce trebuie subliniat este faptul c3, din punct de vedere functional, aceste tipuri de sisteme nu sunt disjuncte. Cercetirile efeccuate in prezent privind steucturarea sistemelor inteligente de transport igi propun evaluarea actualei structuri si gisirea de noi soluyti de structurare functional’ a sistemelor inteligente de transport, pentra a diminua gradul de acoperire functionals intre diferitele tipuri de sisteme inteligente de transport. Siseine mansate de management | —Siteme aanate de control | Sitemne aanate de informe 2 wail (ATMS) al vehicules (AVES) ‘eto (ATIS) Saweme pentru managemental | Tipart de scteme intaigente | Sateme aeanare peers ‘ergentlor (EMS) de tramiport ceansprel public (APTS) ‘Site de lat electrnicd sn a Sistem penteu ayers i tem de sigur sehicallor comer (CVO) Figura 15.Tipuri de sisteme intligente de transport Orice sistem inteligent de transport este definit prin: «aria de acoperire: activitatile specifice domeniului transporturilor considerate; « tehnologiile utilizate: tehnologii ale informatie, vehnologii specifice de transport, electronic’, comunicatii ‘ structurile de date materializate in figiere gi baze de date centrale sau distribuite;INTELIGENTA IM TRANSPORTURI ‘© agentii implicafi in calitate de furnizori de informatii,utilizatori de informagii, administratori ai informatiilor / bazelor de date si, respectiv, ai funcfionirii sistemului,factori de decizi ‘¢ cadrul organizatoric de operare a sistemuli 4.1 Sisteme avansate de management al traficului (ATMS) Sistemul de tip sistem avansat de management al traficului (ATMS - ‘Advanced Traffic Management System) este un sistem de management al transporturilor si are la bazd o infrastructuri complexi, care confine senzori (pentru trafic, conditii meteo, vizibilitate, perturbagii radio si electro- magnetice), camere de urmarire video si o retea de transmisiuni de date (Fibra optica, cablu si modem-uri radio) si echipamente de detectic a pozitici exacte. ATMS se bazeaz’ pe o arhitecturi deschisi, realizat3 din subsisteme multiple, care sunt integrate intr-un sistem condus prin intermediul centrelor de management al transportului. ATMS are rolul de a asigura controlul si monitorizarea traficului, precum si de a furniza informatii cilitorilor, scopul find reducerea congestionarilor si aglomeririlor de trafic, a timpului de calitorie gia timpului de intervengie in caz de accident. in cadul sistemelor de tip ATMS se pune accent pe siguranfa si mobilitate in trafic, prin includerea de informatii referitoare la modul de transport ales, ruta dorita si timpul de drum preconizat. Un sistem avansat de management al traficului (ATMS) este compus din mai multe subsisteme integrate, care sunt controlate si monitorizate de centrul de management al transporturilor (TMC ~ Transport Management Centre). ATMS are la bazi o arhitecturi deschisi, care foloseste tehnologii de ultima ora, tehnologii ce farnizeazi un control, monitorizare gi informare in timp real asupra sistemului de transport. Arhitectura deschisi pe care se bazeazi promoveazi dezvoltarea si integrarea sistemelor provenite de la mai multi furnizori Sistemelor de tip ATMS implementeaz functii de control, de monitorizare si de informare. Functiile ATMS, prin prisma utilizatorului, sunt sesizate ca servicti, intre functii si servieti neexistind o relatie biunivoca in sensul ci 0 Figura 16. Centra de management funcfie poate genera mai multe servicii si un al afc serviciu poate fi furnizat prin conlucrarea mai multor fanctil4, STRUCTURAREA SISTEMELOR INTELIGENTE DE TRANSPORT 4.2 Sisteme avansate de informare a célétorilor (ATIS) ATIS (Advanced Traveller Information System) se bazeazi pe conceptul conform caruia cu cit este disponibild mai multi informatie, cu atit cilatori igi vor optimiza timpul de calicorie, ruta sat modul de transport, ceea ce conduce si Ja cresterea eficienei sistemului de transport multimodal. Sistemele eficiente de informare a calatorilor sunt multimodale. Aceste sisteme utilizeazi numeroase tehnologii care permit eilitorilor i obyin informapireferitoare la drum gia reteaua de transport, prectum si alte informafii importante pentru cilitoria lor. Informaia primiti i ajuta si selecteze mijlocul de transport (maging, tren, autobuz, etc.) ruta si momentul plecarii, Informatiile referitoare la programul i searea sistemului de transport pot fi obyinute de la sistemele de management al transportului, ‘Majoritatea informapiilor cu privire la ruti sunt culese cu ajutorul echipamentelor de supraveghere (detectoare de vehicule, camere de luat vederi sisisteme automate de localizare a vehiculului) si sunt prelucrate de calculatoare, in cadrul centrelor de management al transportului, pentru a fi distribuite ulterior citre sistemele de informare a cilatorilor. Informatiile furnizate de sistemul de informare a caltorilor pot fi de natura static, ca de exemplu: harfi stocate in baze de date, informatii asupra serviciilor de urgent, informatii referitoare la serviciile pentru conducitorii vehiculelor si informatiireferitoare la serviciile gi atractiile turistice * Sistemele de informare a calstorilor consin funcfii de planificare a unei calitorii multimodale, de ghidare pe ruta respectiva gi de asistare pentru cAlitori si pentru conducitorii vehiculelor. De asemenea, ele pot permite efectuatea gi confirmarea platii, de citre cilitori, pentru serviciile primite si includ gi posibilitatea de anunfare a personalului in caz de urgenta. Asistenga pentru planificarea cilatoriei oferd calatorilor informatii asupra rutei, incluzind starea drumurilor, informapii de trafic, impii de cilatorie si informagii referitoare la transport care se utilizeag’ pentru selectarea rutei, a modului de cilitorie gi a momentului plecarii Principalele functii care pot fi implementate prin sisteme avansate de informare a calitorilor sunt planificarea calatoriei in transport multimodal, ghidarea on-line" a vehiculului pe ruta de transport, informarea cilétorilor (averciziri asupra incidentelor, informarea privind intirzieile,impul de cilatorie preconizat pin’ la destinatie si timpul pind la urmitoarea conexiune multimodals, furnizarea de informagiiasupra condigillor de calatorie nefavorabile, conexiunile rmultimodale, informa cu privire la modul in care se respecta orarul de mers, restrict referitoare Ia operarea vehiculelor comerciale (inaltime, greutate restricfi penteu materialele periculoase), informafii referitoare la parciti gi starea de ocupare a acestora, identificarea urmitoarelor opriri a sistemelor de taxare care urmeazi pe rutl, etc) si interconexiunea cu sistemele de management al tmaficuli din regiune.INTELIGENTA IN TRANSPORTURI 4,3 Sisteme avansate de control al vehicululvi (AVCS) in categoria de sisteme avansate de control al vehiculului (AVCS ~ Advanced Vehicle Control Systems) sunt incluse toate sistemele aflate in vehicul san pe dram, care asigurd conducatorului vehiculului o sigurangi si/sau un control sporit, fe prin imbunatigirea informagilor referitoare la medial rutier, fie prin sprijnirea conducitorului vehiculului in dirijarea vehiculului. AVCS se utilizeaza pentru ‘masini, camioane, autobuze alte vehicule, cu scopul de a imbunatiqi mobiliatea si siguranta sau pentra a imbunieiyi transportul cerestru prin alte mijloace. Conceptele AVCS au fost dezbacute decenii intregi, dar abia de curind au devenic disponibile, dacoriti combinarii de tehnologii noi specifice sistemelor de prelucrare a energie sistemelor de comunicati s sistemelor de senzori gia prejurilor in scadere. Conducitorii vehiculclor au devenit tot mai interesati si plateasca pentru sistemele de sigurangi, oferite de noile progrese tehnice in domeniu. Dezvoltarea tehnologiilor de control si automatizare a vehiculului a fost posibila datorits producatorilor si furnizorilor de vehicule, care au intuit 0 potentiala piag’ pentru noi produse de tip vehicule si datorita guvernelor, care au fneurajat usilizarea acestor tehnologii pentru imbunitifirea siguranfei sia altor performante ale sistemelor de transport. Pincipalele functi ae sistemelor de tip ATIS sunt asigurarea uncei vizibilitigi ridicate pentru conducitorul vehiculului, operarea automati a vehiculelor §i evitarea coliziunii dintre vehicule. 4.4 Sisteme pentru operarea vehiculelor comerciale (CVO) ‘Tehnologiile specifice sstemelorinteligente de transport destinate vehiculelor comerciale au ca scop diminuarea numirului de opriri ce nu sunt neapirat necesare (pentru controhil greutifi,licenfelor sau aprobitilor) si imbunatatirea logisticii pentru operatorii parcurilor de vehicule, inclusiv prin folosirea transportului rmultimodal. Seopul sistemelor de tip CVO (Commercial Vehicle Operations) este operarea asociata cu migearea marfurilor si cilatorilor, cu ajutorul vehiculelor comerciale, pe drumuri (autostrizi), asistarea activittilor necesare reglirii operiri, precum sia activitiilor legate de asigurarea vehiculelor, administrarea taxelor gi creditelor destinate transportului cu vehicule comerciale, managementul marfurilor si al parcului de vehicule. Principalele functii ale sistemelor CVO sunt identificarea automati a vehiculelor, cantirirea automat prin care se-examineazi automat greutatea vehiculelor, monitorizarea migcarii mirfurilor periculoase, colectarea automati a taxelor pe drumurile al ciror acces este taxabil gi urmarirea automata a vehiculelor. Conceptul ,sisteme si retele de informapii pentru vehicule comerciale (CVISN - Commercial Vehicle Information System and Network) se refer3 la inteligente de transport care deservese operarca vehiculelor comerciale.4, STRUCTURAREA SISTEMELOR INTELIGENTE DE TRANSPORT CVSIN include sisteme de operare,sisteme de informate a transportatorilor si altor grupuri de agentifinta privind activitatea comerciala. Acest concept exclude senzorii sielementele de control ale sistemelor de tip CVO. Sistemele de tip CVO fac obiectul a trei directi de reglementare a activitigilor wansportatorilor rutieri sianume sistemul de asigurii,sistemul de administrare a acreditérilor gi sistermal de monitorizare electronica pe rut. Sistemele de tip CVO pot imbunatii acivitiile efectuate de transportator, prin eficientizarea programirii vehiculelor si reducerea numarului transporturilor fird incarcatura, Costurile administrative ale cransportatorilor pot f reduse prin intermedial sistemelor automate de prelucrare a acreditavilor pentru transport. Actiumile privind opcrarea vehiculelor comerciale,efectuate de transportator, pot fi structurate astfel: managementul parcului de vehicule si al marfurilor, programarea, urmarirea si informarea participangilor la trafic, lansarea actiunilor necesare pentru inliturarea incidentelor in cazul transportului de materiale periculoase gi efectuatea de activititi administrative. 4.5 Sisteme ovansate pentru transportul public (APTS) Rhu sistemului avansat de transport public este cresterea eficiengeiservicilor de transport public si a capacitatii de satisfacere a cererilor utilizatorilor. in categoria de sisteme de tip APTS (Advanced Public Transport System) sunt incluse sistemele care realizeaza funcpii de diseminare a informatilor referitoare Ia oraru mijloacelor de transport public, preturi, rute, sistemele de colectare automata a costului calatoriei, sistemele de localizare a vehiculelor pentru perfectionarea managementulai parcului de vehicule, cresterea sigurantel si informarea calatorilor in ceea ce priveste timpul exact al sosiri. 4.6 Sisteme de management al urgentelor (EMS) Managementul urgenjelor (EMS - Emergency Management System) este tun sistem inteligent de transport care include funcfii de identificare a incidentelor rutiere sia stirilor de urgenti, anungarea acestor situayi, formularea rispunsului pentru rezolvarea lor si eliberarea zonei. Aceste tipuri de sisteme asigue’ coordonarea resuryelor umane gi tehnice pentru a se rispunde rapid in caz de urgent, pentru refacerea capacititii totale a drumului dupa incidente si pentru reducerea duratei intreruperii traficului. Managementul si urmarirea incirciturilor periculoase reprezinta o alts funcyie importanti a sistemelor de acest tip. Pentru 1un management eficient al urgenjelor trebuie cfectuate o serie de functii, derulate suecesiv din punct de vedere cronologic precum detectarea gi verificarea urgentelor, rispunsul la urgent’, managementul zonei urgentei, managementul traficului in cazul urgenfei,eliberarea zonei de urmirile incidentului si informarca conducatorilor de vehicule.INTELIGENTA TN TRANSPORTURI 4,7 Sisteme de plata electronic’ (EPS) Sistemele de plat electronic’ (EPS - Electronic Payment Systems), folosesc mijloacele electronice de comunicafie si tehnicile de prelucrare si stocare a datelor pentru automatizarea proceselor de incasare a taxelor. Mediile electronice utilizate pentru taxare pot stoca informatia in formate care permit citireasi/saut serierea acestora. In prezent existi organizayii de transport care au implementat sisteme de placa electronica care permit utilizatorilor sf utilizeze o singuri cartelé de plati pentru taxele de transport si/sau de parcare. ‘Odata cu evolusia acestor sisteme, utlizatorii vor putea folosi aceeagi cartela pentru a pliti taxele de acces, cumpariturile sau pentru a utiliza bancomatele. Proiectele privind dezvoltarea sistemelor de plata electronica se afli in atengia ‘multor organizafii de transport. Sistemele electronice de plat& oferi avantaje atit organizajilor de transport, cit gi utilizatorilor. Pentru organizatiile de transport, sistemele de plata electronica permit reducerea costurilor manevrarii laborioase a monetarulni, reducerea riscurilor de furt, creterea siguranfei si posibiltatii de fntrefinere a echipamentelor care asiguri taxarea si 0 calculare sofisticatt a prejului calstoriei, in fancyie de distanga parcursa si de ora cilttoriei Sistemele de plati electronica permit automatizarea proceselor de evidenga si contabilitate si crearea de retele de transport multimodale si multifurnizor, care sunt ugor de folosit de utilizatori si ofera avantaje operationale si organizationle. Pentru utilizatoritransportul devine mai simplu deoarece se simplificé procedura de plati prin folosirea nei singure cartele de citre utilizatorul sistemului, Principalele fanctii realizate sunt colectarea taxei, evidenta taxclor, gestiunea ‘axelor,informarea autorititilor in domeniu asupra sustragerii de la plate taxelor si furnizatea de statistic referitoare la modul de colectare si de plata a taxelor. 4.8 Sisteme de sigurants Asociafia mondiali a drumurilor recunoaste 32 de servicii furnizate de sistemele inteligente de transport pentr utilizatori, servic ce sunt impiice in 8 categoriiTiei din cele 8 categorii principale denumite gi tipuri de sisteme sunt, in mod explicit, orientate spre siguranfa (sistemele de siguranta, sistemele de ‘management al urgenfelor gi sistemele pentru operarea vehiculelor comerciale) Doué din tipurile de sisteme se referd la asigurarea sigurantei: securitatea cilitoriei publice si monitorizarea din vehicul a siguranfei vehiculelor comerciale. Mute din grupurile de servicii utilizator, precum ghidarea pe cuti si navigarea, care au rolul de a reduce congestionarile de circulatie si de a creste mobilitatea, pot contribui indirect la sporirea sigurantei. De fapt,siguranga este parte integranté acelor mai multe servicii furnizate de sistemele inteligente de transport. Beneficiile potenfiale ale sistemelor inteligente de transport privind siguranga pot fi privice ca indirecte si includ o imbunatijire general a siguranyei4, STRUCTURAREA SISTEMELOR INTELIGENTE DE TRANSPORT utilizatorului, prin reducerea stresului si indeciziei conducitorului de vehicul, objindndu-se un flux de vehicule mai coerent si asigurind un mediu de conducere care si aib& drept principal rezultat 0 crestere a sigurantei. O alts categorie de sisteme inteligente de transport o reprezintd sistemele care sunt inci netestate fiind in curs de dezvoltare. Aceste sisteme, precum sistemele de avertizare si evitare a coliziunii, sunt proiectate pentru cresterea sigurantei gi realizeazi acest lucre la nivel ntregului sistem. Astfel de sisteme au poate cel ‘mai mare potential de reducere a accidentelor. 4,9 Sisteme inteligente de transport pentru evitarea coliziunilor Peste 70% din incidentele urbane implica coliziunea a dowd sau mai multe vehicule. Majoritatea acestor accidente sunt provocate de gregeli ale conducatorului de vehicul precum pierderea controlului vehiculului, condusul imprudent i viteza excesivi. Accidentele nu au loc neaptrat in zonele periculoase. Cu toate acestea, majoritatea sistemelor inteligente de transport folosite in prezent de experfii in transporturi nu sunt destinate acestui tip de accidente. Viitoarele sisteme, numite sisteme avansate de control al vehiculului sau sisteme de evitare a coliziunilor (CAS - Collision Avoidance System), pot informa conducitorii de vehicule asupra gregelilor comise sau chiar pot corecta actiunile acestora. Aceste sisteme vor fi amplasate in vehicul si vor functiona in multe puncte de-a lungul siscemul rutier, nu doar in zonele care au fost identificate ca fiind periculoase, Pana in prezent, astfl de sisteme s-au utilizat pe scard restransi, majoritatea fiind inc4 in curs de dezvoltare. Multe dintre ele vor fi implementate de producitorii de vehicule, deoarece necesiti o serie de echipamente in vehicul. Citeva tipuri de sisteme pentra evitarea coliziunii care pot reduce riscul accidentelor si care sunt in curs de dezvoltare sunt sistemele de detectie a obstacolelor din fata vehiculului,sistemele de detecfie a obstacolelor din lateralul sau din spatele vehiculuhui, sistemele pentru detectia benzii, sistemele de imbunatifire a vizibilitgisistemele de comunicafiefntre vehicul si echipamentele amplasate pe drum, precum si sistemele de detectie a stirii de oboseala / incapacitate a conducitorului de vehicul. Principalele serviciioferite utiizatorilor de sisteme inteligente de transport, la nivel de tip de sistem inteligene de transport, sunt prezentate in tabelul 3, 4.10 Utilizarea sistemului de informatii geografice in transporturi in sens restedns, un sistem de informatii geografice - GIS (Geographical Information System) este privit ca un calculator capabil si asambleze, si pistreze, si manipuleze si si afigeze informatii geografice specifice unuiINTELIGENTA IN TRANSPORTURI “Tabelal 3. Servicléuulzatoroferite de satemele iteligente de transport Viagra aca aia ‘Es pag al tans) ‘Posies anporler Talore or (ans) [Naver tahun vba [Eons cl ogi stores sian lata tesihgiegend seni Vertes sence ones faves) ‘Opera weir Camere ‘Aimar sexu sere (vO) sca tere cn veil signe chicane Manageme parc de venice comer Teapot pbc Mi ors). [Manager po Marescnertd eee oman Aware urge sigan hcl de agen po ess EPS Sin domeniu de activitate, in special informatii referitoare la localizarea geografic’. in sens larg exist acceptiunea ci GIS include gi personalul cate asiguri fancfionalitatea sistemului si informatiile care intri in sistem. in continuare, sunt prezentate citeva din facilitiile oferite de sistemele de tip GIS [123]. [129] care sunt utilizate in realizarca sistemelor inteligente de transport. Un sistem, de informatii geografice poate utiliza informagii provenite din surse diferite, in formace diferite, poate efectua analize prin care respectivele date pot fi asociate tunor immagini provenite prin fotografii furnizate de satelifi, Condigia esentiala, este aceea ci punctele de localizare trebuie si fie cunoscute. Pozitionarea poate fi reprezentata prin coordonatele x, y si z (longitudine, latitudine si altitudine), ori prin coduri postale sau marcaje de autostrizi. Orice clement care poate fi identificat spatial poate fi inchus intr-un sistem GIS, Diferice tipuri de informagii, sub forma de harti, pot fi integrate intr-un GIS. Daca datele ce urmeaza a fi utilizate nu sunt in format digital exista tehnici prin care acestea pot fi prelnate (capturate). Hargile pot fi digitizate sau trasate cu ajutoral mouse-uli, pentru a marca si colecta coordonatele diferitelor elemente. Dispozitivele electronice de seanate pot convert linile si punctele de pe o harti in format digital. GIS poate fi utilizat pentru a evidengia4, STRUCTURAREA SISTEMELOR INTELIGENTE DE TRANSPORT Figura 17. Drumuri seprezentate digital Figura 18, Hart geologici" corelatiile spatiale existente intre obiectele ce sunt reprezentate pe harté Capturarea datelor si introducerea datelor in sistem este componenta GIS care necesiti cele mai multe resurse de timp. Fiecare aparigie a obiectelor dintr-o harti trebuie specificati, la fel si relatile spatiale dintre ele. GIS poate face posibil integrarea unor informafii reprezentate cu dificultate in orice alta forma si poate utiliza combinatii de variabile cartografice pentru a construi sau analiza noi variable. Figura 19. Integrares datelor prezentate tn formate diferite,utlizind GIS? © harea care reprezint proprietiti poate fi construita la o scara diferita de scara la care a fost construiti harta solului. Informatiile geografice trebuie prelucrate prin sistemul de informayii geografice pentru a asigura corelarea informatiilor provenite din diferite harji. Proiectia este 0 componenta fundamentala a procesului de realizare a unei hari. Proiectia reprezinti 0 interpretare matematicA a translatirii informatiei tridimensionale in format bidimensional pe ecran, hartie, etc. Proiectii diferite sunt utilizate pentru diferice tipuri de harti, fiecare proiectie in sistemul de informarii geografice poate viznaliza, pe monitorul calculatorului, pozitia unui obiect / suprafete gi poate furniza informafia asociati, inregistrata in figiere atagate care contin proprietitiINTELIGENTA IN TRANSPORTURI Tehnologia furnizati de GIS este un suport util pentra managementul infrastructurii, managementul flotelor de vehicule, logisticii si_pentra ‘managementul transportului. Factorii de decizie se orienteazi, din ce in ce mai mult, spre sistemele de informatii geografice pentru a ingelege mai bine complexitatea sistemelor reale gi pentru a hua decizii cit mai corecte, in contextul procesului de dezvoltare a sistemelor inteligente de transport, Sistemele de informayii geografice sunt utilizate pentru a integra hargi digitale cu informarii relationale intr-un suport de decizie pentru analiza si planificare, Sistemul de informatii geografice poate fi utilizat pentru a calcula timpul de sosie la destinatie, ocalizirile i pentru a planifica modul de solufionare a cererilor, precum si pentru analiza adreselor, comenzilor, istoricului evenimentelor gia ,cazurilor de urgenta". in industria transporturilor, GIS este utilizat pentru a integra date, indiferent de schema de misurare original utilizata pentru colectarea lor. Activitiile specifice domeniului transporturilor, in care s-a demonstrat eficienta sistemelor de informatii geografice sunt managemental logisticii gi al vebiculelor, urmirirea si dispecerizarea vehiculelor, managementul faciltigilor sial depourilor,claborarea de solutii de determinare a rutei si stabilirea graficului de timp, precum si supervizarea activitatilor efectuate in depozite. Citeva produse GIS suport pentru sistemele inteligente de transport sunt prezentate in continuare. = GeoMedia Transportation Functionalitaile oferite de GeoMedia ‘Transportation: « validarea refeleis, ‘¢suprapunerca distantelor; armonizarea atributelor de masurare; © utilizarea sectiunilor concurente; ¢ folosirea atributelor de masurare nearmonizate: « suprapunerea geometries; + considerarea coeficiengilor din afara limitelor stabilit. = GeoMedia Transportation Analyst Expertii din transporturi au nevoie de acces imediat la planurile drumutilor, la informatii referitoare la diferite evenimente aparute de-a lungul refelei de transport. GeoMedia Transportation (GeoMedia pentru Transporturi) si GeoMedia Transportation Analyst (Analizor GeoMedia pentru Transporturi) sunt instrumente bazate pe Windows care permit accesul rapid si usor la date criticeTehnologia farnizati de GIS este un suport util pentru managemental infrastructurii, managementul flotelor de vehicule, logisticit si pentru managementul transportului. Factorii de decizie se orienteazi, din ce in ce mai mult, spre sistemele de informatii geografice pentru a ingelege mai bine complexitatea sistemelor reale si pentru a ua decizii cit mai corecte, in contextul procesulni de dezvoltare a sistemelor inteligente de transport Sistemle de informatii geografice sunt utilizate pentru a integra hifi digitale cu informatii relaionale inte-un suport de decizie pentru analiza si planificare, Sistemul de informatii geografice poate fi utilizat pentru a calcula timpul de sosire la destinafic, ocalizrile si pentru a planifica modul de soluyionare a cererilor, precum si pentru analiza adreselor, comenzilor, istoricului evenimentelor sia ,cazurilor de urgenti*. in industria transporturilor, GIS este uitilizat pentru a integra date, indiferent de schema de misurare originals utiizata pentru colectarea lor. ‘Activititile specifice domeniului transporturilor, in care s-a demonstrat cficiena sistemelor de informatii geografice sunt managementul logistcii si al vehiculelor, urmarirea si dispecerizarea vehiculelor, managementul facilititilor si al depourilor, elaborarea de solugii de determinare a rutei yi stabilirea graficuluit de timp, precum si supervizarea activitiilor efectuate in depozite. Cateva produse GIS suport pentru sistemele inteligente de transport sunt prezentate in continuare. = GeoMedia Transportation Functionalitigile oferite de GeoMedia “Transportation: « validarea refeles + suprapunerea distantelor; # armonizarea atribucelor de misurare; + uslizarea secfiunilor concurente; « folosirea atributelor de masurare nearmonizate; « suprapunerea geometries gra 20, Feige ofrte © considerarea coeficiengilor din afara Se eceenannerenee limitelor sabilie. GeoMedia Transportation Analyst Experfii din transporturi au nevoie de acces imediat la planurile drumurilor, la informagii referitoare la diferite evenimente apirute de-a lungul refelei de transport. GeoMedia Transportation (GeoMedia pentru Transporturi) si GcoMedia Transportation Analyst (Analizor GeoMedia pentru Transporturi) sunt instrumente bazate pe Windows care permit accesul rapid gi usor la date criticepentru afaceri, Aceste dou produse specifice industriei, impreuna cu noile obiccte de analiza liniar’ adiugate la GeoMedia WebEnterprise, oferi 0 soluyie complet pentru o onganizatie. Astfel, in cadrul mediului GeoMedia aceasta solutie permite utilizatorilor crearea, validarea, intretinerea si analiza unei refele. liniare referite. = GeoMedia WebEnterprise GeoMedia WebEnterprise este 0 solufie de vizualizare si analizare a unei harti pe Web care permite utilizatorului si manipuleze informatii geografice valoroase pentru organizatia sa. GeoMedia WebEnterprise oferi utilizatorulu posibilitatea de a trimite si de a primi informagii, permigindu-i crearea rapid de aplicatii personalizate de transpunere a hirgit pe Web, aplicagit care sunt dinamice, deschise si scalabile, ‘Figura 22. Falliitileoferite de GeoMedia WebEnterprie” “agi din se-l hep 7imgsinerpaph com/gmenteataesasp Tag in eal pings itergraph com France/s/web-emtrpise him,pentru afaceri. Aceste dou produse specifice industriei, impreuni cu noile obiecte de analiz’ liniark adiugate la GeoMedia WebEnterprise, oferi o solujie complet pentru 0 organizatie. Astfel, in cadrul medjului GeoMedia aceasti solutie permite utilizatorilor crearea, validarea, intrejinerea si analiza unei regele liniare referite Figura 21. Facilitiile oferite de GeoMedia Transportation Analyst = GeoMedia WebEnterprise GeoMedia WebEnterprise este o solugie de vizualizare si analizare a unei anti pe Web care permite utilizatorului si manipuleze informatii geografice valoroase pentru organizatia sa. GeoMedia WebEnterprise oferi utilizatorului posibilitatea de a trimite si de a primi informagi, permigindu-i crearea rapid de aplicayii personalizate de transpunere a hirgii pe Web, aplicayii care sunt dinamice, deschise si scalable. Figura 22, Facilitiile oferive de GeoModia WebEnterprise”ANTELIGENTA [N TRANSPORTURI ArcInfo Sistemul Arcinfo este relational, deschis extensibil flind nucleul solutiei GIS. Ih nivel de organizatie. ArcInfo este un sistem utilizat de multe organizatit entra realizarea unor sarcini cum ar fi: stabilirea zonelor in care se pot efectua vinzari, analiza concurentei si determinarea rutei vehiculelor in vederea livrarit mirfurilor. # ArcSDE ArcSDE, tehnologia lider pentru stocarea, administrarea si accesarea datelor spatiale dintr-un sistem de gestionare a bazelor de date, permite stocarea, intr- ‘ singuri bazi de date, a datelor spatiale ale unei organizatii impreund cu datele tabelare traditionale. ArcSDE a fost proiectat pentru a fio parte dintr-o solugie cuprinzitoare, care sustine necesitatile, tat ale utilizatorilor GIS tradigionali, cat siale oamenilor de afaceri, care intentioneazi si-I utilizeze pentru reprezentarea {in mediu! spatial. ArcSDE furnizeaza un model de date complet pentru necesitiile utilizatorilor,impreuni cu o cautare geometric’ de inalta performanta, validare gi fianctii de proiectie pe harti o arhitectura de inalta scalabilitate. = NetEngine NetEngine este o biblioteci pentru programator, care ofera capacititi pentru a defini,a stoca,a traversa si a analiza multe tipuri de retele, cum sunt strizile, caile ferate, utilitagile si facilitayile de distribuyie sau riurile. Dezvoltatorii utilizeaza NetEngine pentru a livra soluii software puternice pentru cliengi sau utilizatori finali, care au nevoie de functiuni precum gisirea rutei, analiza referinfelor geografice, conexiuni intre facilititi si trasarea topologiei rejelei. Aplicatiile NetEngine au fost dezvoltate pentru tun set divers de necesitigi ale utilizatorului, incluzdnd logistica lotei de vehicule, sistemele inteligente de transport, tranzitul public, serviciile de ‘urgent’, utilitiile si determinarea rutei. = MapObjects Find o colectie de componente imbricate, de transpunere pe harti si GIS, dezvoltatorii pot utiliza MapObjects pentru a crea aplicatti care congin hifi care au o viata" dinamict gi caracteristici GIS, Cu ajutorul MapObjects organizatiile pot adiuga componente de transpunere pe harta pentru a imbunitigi aplicapile existente, a construi aplicafii care permit o vizualizare usoara a datelor, a crea ‘ranspuneri pe hattd gi programe GIS personalizate care satisfac sarcini si cerinte specifice si deevolt aplicapii bazate pe interogir simple cate permit accesul uyor la date generate prin solufii GIS sofisticate4, STRUCTURAREA SISTEMELOR INTELIGENTE DE TRANSPORT = ArcView Tracking Analyst ArcView Tracking Analyst este 0 extensie a ArcView GIS, care permite achizitionarea si oferirea datelor in timp real, precum date GPS in cadrul mediulai ArcView GIS Tracking Analyst oferi uilizatorilor © modalitate imediata si uyoara pentru afgarea si analiza datelor colectate cu ajutorul tehnologiei GIS. Printre tipurile de fincyionalititi disponibile prin intermediul ArcView Tracking Analyst se numéri: prelucrarea gi afigarea datelor in timp real ca geo- cevenimente, redarea datelor anterioare, precum si includerea in jurnale gi arhivarea datelor in timp real. Multe dintre aplicafiile potentiale, care utilizeaz’ aceasta tehnologie,se refer la urmarirea vehiculului, urmarirea mijlocului de transport aerian si multe altele = ArcView Network Analyst Aceasti extensie a ArcView permite organizatillor si rezolve o diversitate de probleme, utilizind rejele geografice (de exemplu: strazi, autostrazi, rduri, conducte $i linti electrice). Prin adiugarea unei interfefe utilizator grafice integrate, care asigurd accesul la capacititile de modelare a refelei, ArcView Network Analyst poate si determine cea mai eficientd ruti de cafstorie, si genereze directii de cilitorie, s4 giseascA cea mai potrivits facilitate sau si defineascaarii de serviciu bazate pe timpul de ealitorie ArcView Network Analyst poate si determine ruta punct-la-punct si si facd refering’ la conexiuni, atunci ind raporteaza directile rutei = ArcLogisties Route ArcLogistics Route este o solutie pentru problemele complexe de determinare a rutei vehiculelor gi de stabilire a graficului de timp. ArcLogistics Route furnizeazd instrumente pentru realizarea de servicii client mai bune, pentru cresterea profitabilitigi si responsabilitigii conducitoralui de vehicul. Obiectivul produsului ArcLogistics Route este de a determina ce vehicul trebuie si efectueze © anumité livrare,astfel incit s& se minimizeze timpul total de cilatorie al flotei de vehicule si si se maximizeze gradul de utilizare a vehiculelor. * Route View RouteView este un instrument de determinare a rutei si de efectuare de analize asupra datelor achizitionate. Independena fayi de date permite cdstigarea ‘unui avantaj de competitivitate, prin imbunstitirea eficientei,reducerea costutilor ti ctesterea satisfactii cliengilor. # RouteView Pro RouteView Pro este un instrument care lucreazi cu un software de transpunere pe harti pentru calculatoare personale, Permite determinarea rutei,INTELIGENTA IN TRANSPORTURI planiticare ceritoriala gi analize cu privire la simpul de calitorie. RouteView Pro poate optimiza rucele de distribugie, poate calcula numirul de cliengi din interiorul unei zone de diametru dat si permite planificarea pietelor de desfacere. = RouteX RouteX este independent de platforma GIS $i permite adaugarea Fanctionalitagii de determinare a rutei la aplicapii noi sau deja existente. Un aspect important il constituie compatibilitatea cu tehnologiile GIS de baz precum MapObject (ESRI) si MapX (MapInfo). « RouteXNetServer RouteXNerServer este 0 aplicatie server construita pe tehnologia RouteX, pentru integrarea functiei de determinare a rutei sia serviciilor bazate pe localiziri, RonteXNetServer este independent de browser si de date. Independent de platforma, RouteXNetServer poate fi utiizat cu o mare varietate de limbaje de programare precum MapGuide, MapObjects, MapXtreme si MapXsite. Disponibil in versiunile pentru NT si JAVA, RouteXNetServer este utilizat pentru incorporarea funcfionaltatii de determinare a rutei in site-uri de Web gi aplicayii bazate pe server. RouteXNetServer poate fi utilizat pe platforme diferite precum. Windows, Solaris, Linux gi UNIX. « RouteView Software Developer Kit Produsul permite integrarea unora sau a tuturor funcjionalitigilor RouteView fn propria aplicatie si lucreaza cu orice limbaj ce suport apeluri DLL. Produsul confine 2 componente: componenta punct-la-punct gi optimizare rut si componenta regiuni relative la distanga de parcurs gi la timp. = MapPoint Software-ul de transpunere pe hart a afacerilor MapPoint, dezvoltat de Microsoft, combin’ instrumentele puternice de transpunere pe harti si de analiza cu simplitatea lui Microsoft Office, MapPoint 2002 este un instrument de transpunere pe harti a afacerilor proiectat pentru a permite tipurilor de utilzatori, care dein cunostinte diferite, si analizeze gi si comunice vizual prin utilizarea de hig Prin intermediul haryilor de inaltd calitate, a datelor complete, a instrumentelor de transpunere pe harti si a procedurilor de lucru (Wizard) intuitive, MapPoint ii ajuta pe utilizatori si vizualizeze si si comunice informagile de afaceri prin utilizarea de hari, precum si sf integreze hart in Microsoft Office, in actvitajle pe care le desfioara. Haile, bogate in informa, ofer& un suport ficient de analiza si comunicare deoarece asigue’ infelegerea instantanee a informatiilor oferite. Caracteristicile functionale ale lui MapPoint 2002 sunt vvizualizarea informatilor de afaceri, comunicarea informatillor de afaceri in mod cficient utilizind harti, integrarea hartilor in activitatea ziInicd prin intermediul Microsoft Office XP si personalizarea