Farmacognozie special Capitola IV antiseptice, vasoconstrictoare sau_vasodilatatoare, anticelulitice sau hipolipemiante, Esenfa de cimbrigor are rezultate terapeutice uimitoare in tratamentul unor boli grave ca antraxul, febra tifoids, diferia si tuberculoza si are efect antiseptic. Rozmarinul favorizeaza producerea bilei, hameiul stimuleaz producerea de estrogeni, iedera regleaza tulburdrile menstruale, iar ginsengul este tonic si afrodisiac. Esenta de usturoi este utilizata cu titln preventiv in epidemiile de tipi, esenta de santal este un bun dezinfectant al cailor urinare, ca si ienuparul sau levanfica. Ca stimulante ale sistemului nervos si a memoriei putem sa menfionim busuiocul, limaia si cimbrisorul, antimigrenoase sunt kimaia, levantica si roinita iar antalgice sunt usturoinl, ienuparul, levngica, meghiranul, menta $i rozmarinul. Toate esentele naturale, utilizate in mod nechibzuit, pot deveni nocive Pentru sinitate, din acest motiv recomandindu-se administrarea lor numai ulterior prescrierii de catre medic. in epoca noastri, caracterizati printr-un dinamism excesiv, stresul suprasolivitd sistemul nervos. Totul devine factor de stres: aglomeratie, zgomotul, multitudinea informatiilor din toate domeniile, concurenta, problemele familiale etc. Desigur, exist multe medicamente care ‘nceared s& ne apere de stres sau sa ne vindece cind ciidem prada acestui agresor. Orice medicament prezinti ins8, de regulé, efecte secundare, contraindicati... De aceea, este de preferat si nu apelam la ele. Remedi utile si placute - Inc din vechime sunt cunoscute virtujile izmei (mentei). Parfumul are un efect linistitor asupra organismului: durerea de cap dispare, senzatia de apasare - la fel; in final, scapam de apiisarea stresului si ne g8sim linistea, ~ Un alt remediu cunoscut de strimosi este hameiul, Efectul acestuia este calmant, hameiul dirnind prin parfumul sau un somn linistit si profund. Acest remediu era folosit in vechime: strabunicile din Bucovina (dar si cele din Ucraina gi Rusia, unde hameful reste datorits climei prielnice) umpleau pene cu ierburi parfumate la care adugau negresit si hamei. in schimb, mirosurile dulci daca sunt inhalate timp indelungat produc dureri de cap, chiar star de rau, Astfel de plante sunt crinii, malinul, iasomia. Se stie c& in camera de culeare nu ‘ste bine sa avem fn vazi crini, erengufe de malin sau iasomie cu flori multe ~ Trandafirul nu degeaba este numit regina a florilor, cdci parfumul lui sauleazi functionarea sistemului cardio-vascular si protejeazi. organismul potriva microorganismelor patogene. - Coniferele cu virtutile lor sunt cunoscute si ele de mult, Mirosul cetinei, i conurilor calmeaza sistemul nervos, dar in acelagi timp restabilese cnarea plaménilor. iacognozie spa - Citricele s, iar un cea te capacitates digere. Sigur fncepe s8 mand suntem la mare. ‘siruri de mare, & ‘erganismul cu ¢ codoranti, extrasi ‘esente naturale s Practica sidateaz’ din